Author: admin

Home / Author: admin

Emilian M. Dobrescu

Pe 7 noiembrie 2023, la o lună de la începerea ostilităților reciproce, gruparea Hamas a anunțat un bilanț actualizat pentru Gaza (LIVE TEXT | Război în Israel – Gaza a devenit un cimitir pentru copii (stiripesurse.ro)): 10.022 de morți, între care 4.104 de copii, 2.641 de femei şi 611 bătrâni; alte 25.408 de persoane au fost rănite și este neclar câţi combatanţi au fost ucişi în Fâșia Gaza…

Apoi, pe 3 decembrie 2023, Ministerul Sănătăţii din Gaza a anunţat că bombardamentele şi operaţiunile militare israeliene au făcut 15.523 de morţi şi 41.316 de răniţi, majoritatea civili, în enclava palestiniană (https://www.stiripesurse.ro/se-complica-situatia-pentru-israel-ancheta-internationala-pentru-crime-de-razboi_3160363.html).

          Războiul dintre Israel şi Hamas a fost declanşat de un atac fără precedent al mişcării islamiste palestiniene pe 7 octombrie 2023 pe teritoriul israelian, soldat cu moartea a aproximativ 1.140 de persoane, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ bazat pe datele oficiale israeliene. Aproximativ 250 de persoane au fost răpite şi duse în Gaza (https://www.stiripesurse.ro/benjamin-netanyahu-de-neclintit-ce-i-a-transmis-lui-joe-biden-in-prima-conversatie-telefonica-din-acest-an_3205475.html): ca represalii pentru atac, Israelul a promis să “anihileze” Hamas, bombardând Fâşia Gaza şi desfăşurând operaţiuni militare intensive acolo. Conform bilanţului publicat pe 20 ianuarie 2024, de Ministerul Sănătăţii al Hamas, 24.927 de persoane, marea majoritate femei, copii şi adolescenţi, au fost ucise şi 62.108 rănite în operaţiunile israeliene.

            CONFLICTUL PLANIFICAT DINTRE ISRAEL ȘI HAMAS

După 11 septembrie 2001, majoritatea oamenilor au crezut povestea potrivit căreia câțiva teroriști musulmani au deturnat la întâmplare niște avioane comerciale și le-au izbit în turnurile World Trade Center, iar pe un altul direct în Departamentul de contabilitate al Pentagonului, în ciuda faptului că Statele Unite sunt o superputere puternic protejată (https://www.activenews.ro/externe/Conflictul-planificat-dinainte-intre-Israel-si-Hamas-o-continuare-a-operatiunii-9-11-sub-steag-fals-185772, postat pe 20 noiembrie 2023): în 2023 un lucru similar s-a întâmplat din nou în legătură cu ”atacul Hamas” asupra Israelului, care sfidează orice logică, având în vedere că granițele Israelului sunt atât de puternic păzite și aparent impenetrabile, încât așa ceva ar fi fost imposibil dacă nu ar fi existat un ordin de suspendare a pazei acestor granițe…

„Atacul din partea Hamas din 7 octombrie 2023 asupra Israelului a fost prima fază a unui complot conceput de către neoconservatorii americani și Netanyahu cu scopul de a reînnoi atacul SUA asupra furnizorilor Hezbollah în numele Marelui Israel”, avertizează economistul american Paul Craig Roberts, cu privire la starea actuală a lucrurilor: „Marele Israel este bazat pe o credință sionistă că Israelul cuprinde teritoriul de la Nil din Egipt până la Eufrat în Irak. Scopul 9/11 a fost să lanseze, sub pretextul unui «război împotriva terorismului», războaiele cerute de neoconservatorii americani în publicațiile lor și despre care ne-a vorbit generalul Wesley Clark, spunând că trebuie duse împotriva dușmanilor Israelului din Orientul Mijlociu: ”Scopul «războiului Washingtonului împotriva terorismului» a fost să distrugă furnizorii Hezbollah – Irak, Siria și Iran. A susține Israelul înseamnă a susține un stat polițienesc totalitar, condus de globaliști, în care „aleșii” stăpânesc cu mână de fier asupra „păgânilor”.

Din acest motiv, „războiul împotriva terorismului” nu se va sfârși niciodată, cel puțin nu până când Marele Israel nu va fi realizat, caz în care lumea va avea probleme mult mai mari, având de-a face în principal cu planul sionist de înrobire globală a tuturor „păgânilor”. „Ceea ce s-a întâmplat cel mai probabil este că agenții israelieni care s-au infiltrat în Hamas au fost instruiți să convingă Hamas să lanseze atacul, promițând că vor avea capacitatea de a dezactiva bariera și a-i lua prin surprindere pe israelieni”, spune Paul Craig Roberts despre atacul din 7 octombrie 2023 și despre modul cum ar fi eșuat: „Israelul primește astfel suport pentru distrugerea rămășițelor Palestinei și încorporarea întregii Palestine în Israel, punând astfel capăt oricărei perspective cu privire la soluția două state și, în același timp, soluționând problemele juridice și politice ale lui Netanyahu, prin transformarea lui într-un erou care a consolidat Palestina sub Israel”.

DOSARUL DIN 2016 despre ATACUL HAMAS

”Nu este un scenariu imaginabil”: astfel a subestimat premierul Israelului Benjamin Netanyahu alarma trasă de ministrul Apărării din 2016, Avigdor Liberman pusese negru pe alb presimțirea catastrofei (https://www.stiripesurse.ro/dosarul-socant-de-detaliat-care-a-ajuns-pe-masa-lui-netanyahu-atacul-hamas-a-fost-anuntat-din-2016_3124763.html):  ”Hamas se pregătește pentru un conflict cu Israel”, scria în dosarul șocant remis în urmă cu șapte ani șefului de Stat Major și prim-ministrului israelian. Documentul a fost publicat pe 31 octombrie 2023 de ziarul israelian “Yediot Ahronoth” și efectiv relatează masacrul care a început pe 7 octombrie, când milițienii palestinieni au atacat statul evreu, provocând moarte, durere și luând ostatici 230 de oameni.

“Va avea loc un atac terorist de proporții enorme din partea Hamas”, scrie în cele 11 pagini ale documentului întocmit de fostul ministru. Liberman evidenția, de asemenea, că organizația palestiniană plănuia să folosească forțele militare pentru a captura și a lua ostatici evrei. Dosarul a fost transmis tuturor funcționarilor diplomatici și de securitate, dar șeful de Stat Major al Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF) de atunci, ministrul Gadi Eisenkot și prim-ministrul Netanyahu l-au considerat “un scenariu improbabil”.

“Amânarea deciziei de a efectua un atac preventiv asupra Fâșiei Gaza după iunie 2017 ar fi o greșeală gravă, cu consecințe de amploare”, a scris Liberman. “În unele privințe, chiar mai rău decât consecințele războiului de Yom Kippur, când vine vorba de efectele asupra frontului intern israelian, asupra conștiinței cetățenilor israelieni, asupra imaginii și statutului Israelului în regiune”. Apoi, ca o adevărată profeție, fostul ministru anunța: “Hamas intenționează să mute următoarea confruntare pe teritoriul israelian prin desfășurarea unor forțe considerabile și înalt calificate (forța Nukhba, de exemplu) pe teritoriul israelian, cucerind în același timp un oraș israelian (sau chiar orașe) și luându-le ostatice, ceea ce, pe lângă pagubele fizice aduse oamenilor înșiși, ar dăuna grav conștiinței și moralei israelienilor”.

Din dosar nu lipsea nici avertismentul despre lucrul care crește astăzi, după izbucnirea conflictului, tensiunea în Orientul Mijlociu și crește riscul de escaladare: amenințarea Iranului. “Noi fronturi s-ar putea deschide, dacă Statele Unite vor continua să sprijine Israelul”, a declarat ministrul iranian de externe Hossei Amirabdollahian într-un interviu acordat “Bloomberg” pe 28 octombrie 2023: “Dacă Statele Unite continuă ceea ce au făcut până acum, atunci s-ar putea deschide noi fronturi împotriva lor. Aș dori să avertizez că uciderea în continuare a femeilor și a copiilor va face ca situația din regiune să scape de sub control. Statele Unite trebuie să decidă: vor să intensifice războiul?”

Încă din 2016, Liberman prevăzuse toate acestea: “Noi fronturi s-ar putea deschide pentru Statele Unite, dacă vor continua să susțină Israelul fără echivoc”. Și, apoi: “Hamas dorește ca următoarea campanie împotriva Israelului să aibă loc pe mai multe fronturi, deschizându-le pe lângă Fâșia Gaza (Liban, Siria, Iordania, Sinai), precum și împotriva țintelor evreiești din întreaga lume”. Nu întâmplător fostul ministru, într-un comunicat pe marginea dosarului și scris cu majuscule, a subliniat: “În următoarea confruntare, în cadrul campaniei pe multiple fronturi, Hamas va fi un partener activ în străinătate”…

Avigdor Liberman recunoștea de asemenea că bariera de separare israeliană nu oferea protecția amplă necesară pentru locuitorii întregii zone: “Obstacolul de securitate reprezentat de Gaza, cu diversele sale mijloace și capabilități, este, desigur, un ingredient important în strategia actuală de apărare împotriva Gazei, dar nu poate fi o singură strategie. Istoria modernă și precedentele din trecut demonstrează că gardurile și fortificațiile nu împiedică războaiele și nu sunt o garanție a păcii și securității”.

”EVANGHELIA”

Tel Avivul se bazează pe un program de Inteligență Artificială, botezat „Evanghelia”, pentru a selecționa cu mare rapiditate țintele din Gaza (https://www.activenews.ro/opinii/Programul-%E2%80%9EEvanghelia-Cum-este-rasa-Gaza-Israelul-foloseste-o-%E2%80%9EFabrica-de-asasinat-in-masa-186033, postat pe 3 decembrie 2023): la precedentele operațiuni din Gaza, țintele armatei israeliene se epuizau adeseori. Un comunicat publicat pe site-ul armatei israeliene arată că acum aceasta folosește „Evanghelia” pentru a „furniza ținte într-un ritm rapid. Grație obținerii rapide și automate a informațiilor” programul „Evanghelia” oferă operatorilor săi propuneri de ținte „cu scopul unei adecvări complete între recomandările mașinii și identificările efectuate de o persoană”.

Aviv Kochavi, fost șef al forțelor armate israeliene, a declarat că sistemul „Evanghelia” a fost folosit prima oară în campania de bombardare a Gazei din mai 2021. El a spus: „Pentru a avea o perspectivă, în trecut identificam în Gaza 50 de ținte pe an. Acum, această mașină identifică 100 de ținte pe zi, dintre care 50% sunt atacate”.

Armata israeliană nu a divulgat datele pe care le introduce în „Evanghelia” pentru ca programul să ofere o listă de ținte. „Evanghelia” este utilizată ca o „fabrică de asasinat în masă”. Programul selectează domiciliile celor suspectați că sunt membri de rang inferior al Hamas pentru a fi distruse.Mai multe surse au declarat pentru publicație că bombardamentele asupra acestor adrese pot ucide numeroși civili.

Una dintre surse a fost critică la adresa „Evangheliei”: „Mă gândeam că era ca și cum [militanții palestinieni] ar bombarda toate reședințele private ale familiilor noastre atunci când [soldații israelieni] se duc să doarmă acasă în weekend.” „Evanghelia” joacă un rol cheie în cadrul operațiunilor militare din Gaza. Un fost înalt ofițer din armata israeliană a declarat pentru Guardian că agenții care folosesc „Evanghelia” utilizează un calcul „foarte precis” al numărului sau procentului de civili care fug dintr-o clădire înainte de un bombardament iminent…

În cursul acestui conflict, în primele două luni, Israel a lovit peste 15.000 de ținte. Potrivit Observatorului Euro-Med al Drepturilor Omului, Israelul a lansat asupra Fâșiei Gaza peste 25.000 de tone de explozibil. Armata israeliană raportează că nu a ucis decât între 1.000 și 2.000 de membri presupuși ai Hamas. În același timp, cel puțin 15.000 de civili ar fi fost uciși, între care 6.000 de copii. „Priviți peisajul fizic din Gaza. Asistăm la raderea totală a unei zone urbane cu arme explozibile grele; așadar, a pretinde că forța exercitată este precisă și limitată nu este confirmată de realitate.”

Imagini din Gaza, oferite de drone și sateliți arată că peste 100.000 de clădiri au suferit distrugeri. Un comandant din serviciile de informații le-a spus subordonaților săi, după 7 octombrie, că obiectivul era de a „ucide cât de mulți membri Hamas”, drept care criteriul pierderilor provocate civililor palestinieni a fost considerabil flexibilizat, mai arată publicația citată.

Pe 30 noiembrie 2023, New York Times a relatat că guvernul israelian era la curent cu planul Hamas pentru 7 octombrie de mai bine de un an. Articolul a explicat faptul că oficialii israelieni au apreciat că „Hamas nu avea capacitatea de a ataca și nu va îndrăzni să o facă. Această convingere a fost atât de puternică în sânul guvernului israelian, au declarat oficialii, încât au ignorat dovezile tot mai numeroase care indicau contrariul”.

HARTA LUI NETANYAHU

La 22 septembrie 2023, cu ocazia discursului rostit la Naţiunile Unite, Benjamin Netanyahu, primul ministru al Israelului prezenta o hartă cu consecinţele Acordului Abraham, născut atunci când SUA au intermediat întâlnirile dintre Israel şi o serie de ţări arabe. Pe hartă scrie ”Noul Orient Mijlociu”: este harta noii ţări Israel, Marele Israel, care include Iordania, Peninsula Sinai etc. şi ceea ce urmează să ocupe, informa la vreme respectivă cotidianul turcesc CumHurryet (vezi site-ul https://yogaesoteric.net/planul-abraham-si-ciudata-harta-aratata-de-netanyahu-liderilor-lumii-au-sters-fasia-gaza-cu-mult-inainte-sa-inceapa-razboiul/, postat pe 31 octombrie 2023).

În discursul rostit în Adunarea Generală a ONU, cu două săptămâni înainte de ”atacul Hamas”, Benjamin Netanyahu pune accent pe regiunea bogăţiilor care vor apărea odată cu Acordul Abraham între ţările arabe şi Israel: în centrul acestui Orient Mijlociu se află Israelul, se întâlnesc tehnologia israeliană cu banii arabilor bogaţi. Israelul va deveni şi mai bogat.

Dar pe hartă nu există Palestina… Harta indică în mod clar scopul principal al Acordului Abraham, iar Netanyahu le impune, le explică arabilor cu această hartă, dacă nu au înţeles… Este posibil ca Hamas să fi organizat acest atac pentru a distruge Acordul Abraham, care a vândut Palestina. Acest argument este susținut de hartă. Lipsa speranţei, sărăcia, lipsa unui viitor şi poate ideea că a fost vândută de către ţările arabe au împins Hamasul la un atac sângeros. Chiar riscând un atac major din partea Israelului și pierderi uriașe de vieți omenești, chiar și expulzarea din Fâşia Gaza… Hamas şi-a atins scopul: țările arabe au suspendat acordul, iar pentru moment harta noului Orient Mijlociu şi această pagină au fost închise.

Noua situaţie oferă Chinei noi oportunităţi în regiune, China s-a împăcat cu Arabia Saudită şi Iranul. Scopul SUA cu Acordul Abraham era acela de a oferi o protecţie şi mai mare Israelului şi de a destabiliza realțiile Iran-China și Arabia Saudită-China.

Acum totul arată că acordurile din care nu face parte Palestina, în care se consideră că Palestina nu există, în care palestinienii sunt șterși de pe pământurile lor și din Istorie nu vor dăinui, iar în Orientul Mijlociu nu va veni pacea până când palestinienilor nu li se va face dreptate… Dacă masacrul va continua în Fâşia Gaza şi dacă va fi şi ocupată, deasupra lumii vor apărea nori negri…

Al Doilea Război Mondial a izbucnit din cauza tratatului pe care Germania a fost obligată să-l semneze la încheierea Primului Război Mondial, în care onoarea germanilor era întru totul încălcată: aşa au apărut nazismul şi Hitler. Acum lumea occidentală este în favoarea războiului şi nu în favoarea păcii în Orientul Mijlociu…

Ocuparea Fâşiei Gaza include, fără îndoială, şi posibilitatea uni război care se va extinde parţial în Orientul Mijlociu, inclusiv în Turcia. Dacă SUA se vor zbate în continuare, economia lorva merge în jos și vor fi nevoite să se retragă şi mai mult din faţa Chinei… Doi se bat și al treilea câștigă!

MOHAMMED DEIF, ”OMUL FĂRĂ CHIP”

Israelul a considerat atacul din 7 octombrie 2023 – comis de Hamas – drept propriul moment 11 septembrie 2001 (Mohammed Deif, ‘omul fără chip’. Totul despre comandantul Hamas care timp de peste doi ani a pus la cale atacul asupra Israelului (stiripesurse.ro), postat pe 13 octombrie 2023): mintea secretă din spatele atacului, militantul palestinian Mohammed Deif, a numit acest atac – “Potopul al-Aqsa”; supravieţuitor a şapte tentative de asasinat israeliene, cea mai recentă în 2021, comandantul Deif vorbeşte rar şi nu apare niciodată în public. Aşa că atunci când canalul de televiziune al Hamas a anunţat că urmează să vorbească sâmbătă 7 octombrie 2023, palestinienii au ştiut că se pregăteşte ceva important: “Astăzi, furia al-Aqsa, furia poporului şi naţiunii noastre explodează. Mujahedinii noştri, astăzi este ziua voastră pentru a-l face pe acest criminal să înţeleagă că timpul său s-a încheiat”, a spus Deif în înregistrare.

Fraza pe care cel mai vânat om de către Israel a folosit-o în înregistrarea audio difuzată pe 7 octombrie 2023, în timp ce Hamas lansa mii de rachete din Fâşia Gaza, a indicat că atacul a fost o răzbunare pentru raidurile israeliene de la moscheea Al-Aqsa din Ierusalim. Era în mai 2021, când, după un raid asupra celui de-al treilea loc sfânt al Islamului, care a înfuriat lumea arabă şi musulmană, Mohammed Deif a început să planifice operaţiunea care a ucis 1.300 de persoane în Israel şi a rănit peste 3.300 Planul “a fost declanşat de scenele şi imaginile în care soldați israelieni luau cu asalt moscheea Al-Aqsa în timpul Ramadanului, bătând credincioşii musulmani, atacându-i, târând bătrâni şi tineri afară din moschee”, a declarat sursa din Gaza. “Toate acestea au alimentat şi au aprins furia”, a explicat sursa.

Născut sub numele de Mohammad Masri în 1965 în tabăra de refugiaţi Khan Yunis, înfiinţată după războiul arabo-israelian din 1948, liderul militant a devenit cunoscut sub numele de Mohammed Deif după ce s-a alăturat Hamas în timpul primei Intifada – revoltă palestiniană – care a început în 1987. Deif a fost arestat de Israel în 1989 şi a petrecut 16 luni în detenţie, a declarat o sursă Hamas. El a obţinut o diplomă în ştiinţe la Universitatea Islamică din Gaza, unde a studiat fizică, chimie şi biologie; a manifestat o afinitate pentru arte, conducând comitetul de divertisment al universităţii şi jucând pe scenă în comedii.

Urcând în rândurile ierarhiei Hamas, Deif a dezvoltat reţeaua de tuneluri a grupului şi a girat cu expertiza sa fabricarea de bombe. Timp de zeci de ani a fost în fruntea listei celor mai căutate persoane din Israel, fiind considerat personal responsabil pentru moartea a zeci de israelieni în atentate sinucigaşe cu bombă. Pentru Deif, a rămâne în umbră a fost o chestiune de viaţă şi de moarte. Surse din Hamas au declarat că şi-a pierdut un ochi şi a suferit răni grave la un picior într-una dintre tentativele de asasinat din Israel. Soţia sa, fiul său de 7 luni şi fiica sa de 3 ani au fost ucişi într-un atac aerian israelian în 2014.

Supravieţuirea sa în timp ce conducea aripa armată a Hamas i-a adus statutul de erou popular palestinian. În videoclipuri, el este mascat sau se vede doar o umbră a sa; el nu foloseşte tehnologia digitală modernă, cum ar fi telefoanele inteligente: “Este evaziv, este omul din umbră”, spune o sursă apropiată Hamas.

Există doar trei imagini ale lui Deif: una de când era în vârstă de 20 de ani, o alta cu el mascat şi o imagine a umbrei sale, care a fost folosită atunci când a fost difuzată caseta audio. Nimeni nu se ştie unde se află Deif, deşi cel mai probabil se află în Gaza, în labirintul de tuneluri de sub enclavă; o sursă din serviciile secrete israeliene a declarat că Deif a fost implicat direct în planificarea şi aspectele operaţionale ale atacului Hamas asupra civililor israelieni de sâmbătă 7 septembrie 2023…

Surse palestiniene au declarat că una dintre casele lovite de raidurile aeriene israeliene în Gaza aparţinea tatălui lui Deif, unde fratele lui Deif şi alţi doi membri ai familiei au fost ucişi…

Decizia de a pregăti atacul a fost luată în comun de Deif, care comandă Brigăzile Al Qassam ale Hamas, împreună cu Yehia Sinwar, liderul politic al Hamas în Gaza, dar este clar cine a fost arhitectul: “Sunt două creiere, dar există un singur arhitect”, a declarat sursa, adăugând că informaţiile despre operaţiune erau cunoscute doar de câţiva lideri ai Hamas.

Secretul a fost de aşa natură încât Iranul, duşmanul declarat al Israelului şi o sursă importantă de finanţare, pregătire şi armament pentru Hamas, ştia doar în termeni generali că mişcarea Hamas plănuia o operaţiune majoră şi nu cunoştea momentul sau detaliile. Deşi Teheranul ştia că se pregătea o operaţiune majoră, aceasta nu a fost discutată în vreo instanţă comună care să implice Hamas, conducerea palestiniană, militanţii libanezi Hezbollah, susţinuţi de Iran. A fost un cerc foarte restrâns.

Autoritatea supremă a Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat pe 10 octombrie 2023 că Teheranul nu a fost implicat în atacul asupra Israelului. Washingtonul a recunoscut că, deşi Teheranul a fost complice, nu a avut informaţii pregătitoare sau dovezi care să indice participarea directă la atacuri.

Planul, aşa cum a fost conceput de Moahmmed Deif, a implicat un efort prelungit de disimulare. Israelul a fost făcut să creadă că mişcarea Hamas – aliată a Iranului, inamicul jurat al Israelului – nu era interesată de lansarea unui conflict şi se concentra în schimb pe dezvoltarea economică în Gaza, unde mişcarea este la putere. Dar, în timp ce Israelul a început să ofere stimulente economice muncitorilor din Gaza, luptătorii grupării erau antrenaţi şi instruiţi, adesea în văzul armatei israeliene, a declarat o sursă apropiată Hamas; “Ne-am pregătit pentru această bătălie timp de doi ani”, a declarat Ali Baraka, şeful relaţiilor externe al Hamas.

Vorbind cu o voce calmă, Deif a spus în înregistrarea sa că Hamas a avertizat în repetate rânduri Israelul să înceteze crimele împotriva palestinienilor, să elibereze deţinuţii, despre care a spus că au fost abuzaţi şi torturaţi, şi să înceteze cu exproprierea terenurilor palestiniene. De mai bine de un an, există tulburări în Cisiordania, o zonă de aproximativ 100 km lungime şi 50 km lăţime, care se află în centrul conflictului israeliano-palestinian de când a fost confiscată de Israel în 1967.

Deif a declarat că Hamas a îndemnat comunitatea internaţională să pună capăt “crimelor ocupaţiei”, dar Israelul şi-a intensificat provocările. El a mai spus că Hamas a cerut Israelului un acord umanitar pentru eliberarea deţinuţilor palestinieni, dar acesta a fost respins. “Având în vedere orgia ocupaţiei şi negarea legilor şi rezoluţiilor internaţionale, precum şi sprijinul american şi occidental şi tăcerea internaţională, am decis să punem capăt la toate acestea”, a anunţat Deif.

Carta fondatoare a Hamas din 1988 cere distrugerea Israelului, iar grupul este catalogat drept organizaţie teroristă de către Israel, Statele Unite, Uniunea Europeană, Canada, Egipt şi Japonia. În perioada premergătoare luptelor din 2021 de la moscheea al-Aqsa, poliţia israeliană a pus bariere la o poartă a Oraşului Vechi, care este înconjurat de ziduri; au spus că au făcut-o pentru a menţine ordinea, iar palestinienii au spus, la rândul lor, că barierele le-au restricţionat libertatea de a se aduna în timpul lunii sfinte – temerile palestinienilor că vor fi evacuaţi din casele din apropiere au alimentat tensiunile. Atacul asupra complexului moscheii al-Aqsa, de mult timp un focar de violenţă pe probleme de suveranitate şi religie în Ierusalim, a contribuit la declanşarea celor 11 zile de lupte între Israel şi Hamas, care au urmat atacului…

După mai bine de doi ani, asaltul de sâmbătă 7 octombrie 2023, cea mai gravă breşă în apărarea israeliană de la conflictul arabo-israelian din 1973, a determinat Israelul să declare război şi să lanseze atacuri aeriene ca represalii în Gaza, unde a ucis până pe 20 noiembrie 2021, conform Ministerului Sănătății din Gaza, 13.300 de palestinieni, din care 5.600 copii, deci aproape jumătate din cifra totală a morților.

Israelul a promis o pedeapsă rapidă pentru atacul din 7 octombrie 2023 al Hamas, care a lăsat cadavre împrăştiate la un festival de muzică în aer liber şi într-un kibbutz. Zeci de israelieni şi alte persoane au fost luaţi ostatici şi duşi în Gaza…

POZIȚIA LUI YAIR AVITAL

Sute de soldați ai Trupele Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF) au așteptat în afara kibbutzului Be’eri în timp ce teroriștii erau înăuntru, spun supraviețuitorii (De neînțeles – Revolta unui israelian de origine română: Hamas ne măcelăreau iar soldații IDF refuzau să intre (stiripesurse.ro), postat pe 4 noiembrie 2023): The Times of Israel a relatat mărturia tulburătoare a unui membru al echipei de securitate civilă a kibbutzului, care a luptat până la ultimele gloanțe în calvarul din 7 octombrie 2023. Trupele IDF au refuzat să atace teroriștii din Kibbutz Be’eri lăsându-i pe membrii kibbutzului să se lupte singuri cu teroriștii, a povestit un membru al echipei civile de securitate a comunității într-un interviu pentru Channel 12, difuzat pe 1 noiembrie 2023, citat de publicația israeliană: „Lucrul cel mai traumatizant pentru mine din acest calvar a fost să fiu evacuat după ore întregi de lupte, să ajung la intrarea în kibbutz și să văd acolo 500 de soldați staționați în mod organizat și ordonat, stând și uitându-se la noi”, a declarat Yair Avital, unul dintre membrii supraviețuitori ai echipei de securitate a kibbutzului.

Kibbutzul Be’eri a fost una dintre cele mai afectate comunități în sâmbăta de 7 octombrie 2023: 10% din cei 1.200 de locuitori au fost nimiciți după ce teroriștii Hamas au luat cu asalt granița din Gaza și au intrat în Israel, ucigând 1.400 de persoane în orașele din sud, în bazele armatei și la un festival de muzică, rănind peste 5.400 și luând cel puțin 240 de ostatici. Yair Avital și alți membri supraviețuitori ai echipei de securitate au povestit calvarul lor și consideră că au fost abandonați de către IDF: acesta a relatat că, la ora 7.30, la mai puțin de o oră după ce teroriștii au intrat în kibutz prin intrarea principală și prin găurile din gard, doi membri ai echipei de securitate erau morți și alți trei erau răniți.

”În acele momente, spune supraviețuitorul, cinci polițiști israelieni au sosit pentru prima dată la fața locului, fiecare dintre ei având doar un pistol. Dându-și seama că erau prost echipați, aceștia s-au retras pentru a face rost de mai multe arme, iar scenele de la Be’eri s-au repetat în toate comunitățile de la granița cu Gaza, polițiștii au fost repartizați în alte zone și nu s-au mai întors”. La ora 9 dimineața, la mai bine de două ore după ce primii teroriști au pătruns pe poarta de intrare, o primă echipă de soldați de elită a ajuns la kibbutz. Dar, cei 14 membri ai unității de elită Shaldag, sosiți aici, au fost rapid copleșiți și s-au retras înapoi la intrarea în kibbutz, potrivit relatărilor supraviețuitorilor; în fața clinicii dentare din kibbutz, medicii au tratat răniții și echipa de securitate a luptat până când i s-au terminat gloanțele, apoi, echipa de securitate a kibbutzului, epuizată, a continuat să ceară IDF să intervină cu întăriri și abia la ora 13.00 s-a întors o echipă de soldați Shaldag, de data aceasta însoțită de o echipă din altă unitate de elită, Sayeret Matkal: „Au fost forța care a reușit să întoarcă puțin situația în zonele în care erau poziționați. Până la ora 14.00, lucrurile s-au înrăutățit: Cel puțin opt grenade au explodat aici, iar muniția noastră se terminase deja”, a povestit Avital. Captiv în clinică și înconjurat de cadavre și plin de sânge, Avital a făcut pe mortul, ținându-și respirația, în timp ce teroriștii examinau fiecare cadavru și executau pe oricine credeau că ar mai putea fi în viață.

La ora 18.30, trupele IDF au ajuns în cele din urmă la clinica dentară, unde Avital și asistenta din kibbutz, Nirit, erau singurii supraviețuitori: „Cinci sute de soldați ai FDI erau afară, organizați, cu câini, cu echipamente, arme și vehicule blindate; stăteau afară și nici unul dintre ei nu a făcut nimic. Am strigat la ei de pe targă și nici unul dintre ei nu s-a uitat la mine, nici unul nu a spus nimic,  oamenii de aici pierdeau sânge în fiecare minut, iar armata era acolo și nu înțelegea ce se întâmplă, iar asta mi-a frânt inima”, a mai spus Avital. FDI a avut nevoie de două zile pentru a finaliza evacuarea Kibbutzului Be’eri și pentru a se asigura că nu a mai rămas nici un terorist. Kibbutzul era înainte de atacul Hamas cea mai mare comunitate dintre cele 25 care alcătuiesc Consiliul Regional Eshkol. 108 persoane din kibbutz au fost ucise și s-a stabilit că zeci de persoane de aici au fost duse în Gaza ca ostatici…

          POZIȚIA LUI ISMAIL HANIYEH

Pe 1 noiembrie 2023, liderul Hamas, Ismail Haniyeh a declarat din Qatar, într-un discurs difuzat de presa Hamas că atacul terorist lansat de Hamas, în plin Sabat asupra Israelului, pe 7 octombrie 2023 a fost o reacție la politica guvernului israelian al lui Benyamin Netanyahu (https://www.stiripesurse.ro/liderul-hamas-a-rupt-tacerea-si-explica-de-ce-a-fost-lansat-atacul-asupra-isralului-video_3127203.html): din Fâșia Gaza, teroriștii au pătruns în satele israeliene situate în apropierea enclavei palestiniene, ucigând aproape 1.400 de oameni, majoritatea civili conform Tel Avivului, și capturând câteva sute de ostatici. Ismail Haniyeh a susținut că acest atac a fost o reacție la “politica rasistă” a guvernului israelian al lui Benjamin Netanyahu față de palestinieni: “Am avertizat toate părțile cu care am vorbit înainte de acest război că politicile continue de opresiune și violență ale lui Netanyahu și ale guvernului său fascist, atacul asupra Moscheei Al-Aqsa (din Ierusalim) și asupra sanctuarelor islamice și creștine, construcția de colonii și dezlănțuirea coloniștilor extremiști pentru a semăna distrugere, haos și moarte nu va rămâne nepedepsită. I-am avertizat că acest lucru nu va rămâne nepedepsit și că explozia este iminentă și că este imperativ să stopăm acțiunile acestui criminal și ale bandei sale. Din păcate, nimeni nu ne-a ascultat apelurile, dimpotrivă”.

Din 7 octombrie 2023, armata israeliană bombardează zilnic enclava palestiniană și a lansat soldații săi să atace pe 27 octombrie 2023 nordul teritoriului palestinian. Bombardamentele IDF ar fi făcut peste 8.700 de morţi printre locuitorii din Gaza, potrivit Ministerului Sănătății al Hamas, fără ca această cifră să poate fi verificată în mod independent.

Hezbollahul libanez amenință că va ataca Israelul din nord, iar Iordania a anunțat pe 1 noiembrie 2023 rechemarea “imediată” a ambasadorului său din statul israelian.

Liderul Hamas a vorbit și despre stabilitatea regional: “Nu va exista nici securitate, nici stabilitate în regiune și în afara regiunii dacă drepturile poporului nostru la libertate, independență și întoarcere nu se realizează. Israelul că a comis masacre în Gaza pentru a-și acoperi eșecurile, îi spunem inamicului că eforturile sale de a-şi acoperi eșecurile nu îl vor salva de la o înfrângere răsunătoare”…

POZIȚIA LUI CYRIL RAMAPHOSA

Pe 21 noiembrie 2023, la deschiderea unui summit extraordinar în format virtual al grupului BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud), cu privire la conflictul Israel-Hamas, preşedintele sud-african Cyril Ramaphosa a acuzat Israelul de ”crime de război” şi ”genocid” în Gaza, cerând o încetare a focului ”imediată şi completă” (https://www.stiripesurse.ro/presedintele-sud-african-acuza-israelul-de-crime-de-razboi-si-genocid-in-gaza_3147627.html): ”Pedepsirea colectivă a civililor palestinieni prin folosirea ilegală a forţei de către Israel este o crimă de război, iar refuzul deliberat de a le furniza medicamente, carburant, alimente şi apă locuitorilor din Gaza echivalează cu un genocid”, a mai spus preşedintele sud-african. ”Cerem imediat comunităţii internaţionale să convină acţiuni urgente şi concrete pentru a pune capăt suferinţelor în Gaza şi a deschide calea pentru o rezolvare justă şi paşnică a acestui conflict”, a pledat Ramaphosa, prezentând o listă a acestor acţiuni propuse.

În plus faţă de o încetare a focului ”imediată şi completă”, el a cerut desfăşurarea unei forţe rapide a Naţiunilor Unite, ”cu mandat de a supraveghea încetarea ostilităţilor şi de a proteja civilii. BRICS militează mai ales pentru un echilibru mondial mai incluziv, mai puţin influenţat de Statele Unite şi Uniunea Europeană”.

POZIȚIA LUI LLOYD AUSTIN

Pe 1 decembrie 2023, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a avertizat Israelul că riscă o ”înfrângere strategică” dacă nu protejează civilii palestinieni din Gaza (Şeful Pentagonului, către Israel: ‘Dacă împingi civilii în braţele inamicului, înlocuieşti o victorie tactică cu o înfrângere strategică’ (stiripesurse.ro)): într-un semn al tensiunilor tot mai mari dintre cei doi aliaţi apropiaţi, în timp ce Israelul îşi reia campania militară în sudul Fîșiei Gaza, Austin a declarat că Israelul va câştiga doar dacă va proteja civilii şi va crea coridoare umanitare. ”În acest tip de luptă, centrul de greutate este reprezentat de populaţia civilă. Iar dacă îi împingeţi în braţele inamicului, înlocuiţi o victorie tactică cu o înfrângere strategică”, a declarat Austin într-un discurs ţinut în cadrul Forumului Naţional de Apărare Reagan din California.

Preşedintele SUA, Joe Biden şi alţi oficiali americani de rang înalt i-au avertizat pe omologii lor israelieni că trebuie să evite tipul de strămutări interne în masă, declanşate de bombardamentele lor asupra nordului Fâșiei Gaza. Aceştia au îndemnat Israelul să fie mai precis în următoarea fază a campaniei sale. Lloyd Austin şi alţi oficiali militari americani au invocat lecţiile învăţate în acțiunea Washingtonului împotriva Statului Islamic în Irak, care a implicat lupte urbane intense: ”La fel ca Hamas, ISIS era adânc înfipt în zonele urbane, iar coaliţia internaţională împotriva ISIS a lucrat din greu pentru a proteja civilii şi pentru a crea coridoare umanitare, chiar şi în timpul celor mai grele bătălii”, a declarat Lloyd Austin, fost comandant al forţelor americane în Orientul Mijlociu.

Poziția Hamas

            Mişcarea islamistă palestiniană Hamas a declarat că atacul din 7 octombrie 2023 asupra Israelului a fost o ”etapă necesară” împotriva ocupaţiei israeliene a teritoriilor palestiniene şi a admis că ”haosul din jurul graniței dintre Israel și Fâșia Gaza” a antrenat ”erori”, negând totuşi că a vizat civili şi dacă s-a întâmplat a fost ”accidental, în timpul confruntărilor cu forţele de ocupaţie” potrivit unui document publicat pe 21 decembrie 2024 de mişcarea palestiniană (https://www.stiripesurse.ro/live-text-razboi-in-israel-hamas-a-declarat-ca-atacul-din-7-octombrie-asupra-israelului-a-fost-o-etapa-necesara_3206451.html). 

          Poziția lui Joseph Borrell

            Pe 19 ianuarie 2024, șeful diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrell, a afirmat că Israelul a finanţat crearea grupării militante palestiniene Hamas. Responsabilul european l-a contrazis astfel în mod public pe prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, care a negat anterior astfel de acuzaţii.

            Oponenţi ai guvernului israelian şi o parte a mass-media globale au acuzat cabinetele Netanyahu că au încurajat conducerea Hamas din Gaza, inclusiv prin permiterea finanţării enclavei palestiniene de către Qatar: ”Da, Hamas a fost finanţat de guvernul Israelului ani de zile într-o încercare de a slăbi Autoritatea Palestiniană condusă de Fatah”, a spus Borrell într-un discurs la Universitatea Valladolid din Spania, fără a da detalii. Borrell a adăugat că singura soluţie paşnică presupune crearea unui stat palestinian: ”Noi credem că doar o soluţie cu două state, impusă din afară ar aduce pacea, chiar dacă Israelul insistă că nu”,

            Poziția Consiliului Politic al militanților Houthi

            Mohammed al-Bukhaiti, un oficial cu rang înalt al Consiliului Politic Houthi, a declarat pe 4 februarie 2024, că grupul îşi va continua operaţiunile militare până când va fi ridicat asediul asupra Gaza şi a promis că va răspunde la ultimele lovituri ale SUA şi Marii Britanii în Yemen (https://cursdeguvernare.ro/noi-atacuri-americane-si-britanice-in-yemen.html): Atacurile forțelor coaliției conduse de SUA, din 3 februarie 2024 asupra pozițiilor militanților Houti au fost susţinute de forţe din Australia, Bahrain, Canada, Danemarca, Noua Zeelandă și Țările de Jos.

            Loviturile au fost efectuate asupra a 36 de ţinte, în 13 locuri din Yemen şi au vizat „instalaţii de depozitare a armelor adânc îngropate, sisteme şi lansatoare de rachete, sisteme de apărare aeriană şi radare”, conform unei declarații comune a forțelor implicate în atacuri. „Aceste lovituri de precizie au fost menite să perturbe şi să degradeze capacităţile pe care houthi le folosesc pentru a ameninţa comerţul global şi vieţile marinarilor nevinovaţi”, se mai arată în declarație.

PIAȚA CRIPTOMONEDELOR ÎN 2023

February 8, 2024 | GEOPOLITICĂ | No Comments

Emilian M. Dobrescu

Cazul BKCoin

Pe 6 martie 2023, acestei firme de criptomonede cu sediul în Miami (SUA) i-au fost înghețate de urgență activele pentru că a derulat o schemă Ponzi de 100 de milioane de dolari, din care a plătit viața de lux a co-fondatorului: Securities and Exchange Commission (SEC) a luat măsuri împotriva BKCoin și a co-fondatorului său, Kevin Kang pentru că a strâns milioane de dolari și a folosit o parte din ei „pentru a face plăți de tip Ponzi”. BKCoin și Kang i-au asigurat pe investitori că banii lor vor fi folosiți pentru a tranzacționa criptomonede și că firma va genera randamente pentru investitori prin intermediul unor conturi gestionate separat; cu toate acestea, BKCoin și Kang au utilizat complet abuziv fondurile, potrivit autorității de reglementare.

„După cum se afirmă în plângere, inculpații nu au ținut cont de structura fondurilor, au amestecat activele investitorilor și au folosit peste 3,6 milioane de dolari pentru a face plăți de tip Ponzi către investitorii fondurilor”, a declarat SEC. Kang a fost acuzat, de asemenea, că a cheltuit cel puțin 371.000 de dolari din banii investitorilor pentru a plăti vacanțe, evenimente sportive și un apartament în New York City. El a încercat să ascundă dovezile prin crearea de documente false cu „solduri umflate ale conturilor bancare”, potrivit SEC. „Această acțiune evidențiază angajamentul nostru continuu de a proteja investitorii și de a dezrădăcina frauda în toate sectoarele valorilor mobiliare, inclusiv în domeniul activelor cripto”, a declarat Eric Bustillo, directorul biroului SEC din Miami.

Cerința FMI

La jumătatea lunii noiembrie 2023, directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, a cerut ţărilor member să facă mai multe eforturi proactive pentru dezvoltarea monedelor digitale bancare centrale (CBDC), 11 state, inclusiv din Caraibe şi Nigeria, au lansat deja CBDC: alte aproximativ 120 de țări explorează posibilitatea lansării, deşi progresele şi abordările diferă foarte mult, iar câteva chiar au abandonat ideea. „Am putea fi într-un moment în care sectorul public are nevoie să i se ofere mai multe indicaţii. Nu excludere, nu perturbare, ci, să acţionăm ca un catalizator, să asigurăm eficienţa şi siguranţa – şi să contracarăm fragmentarea”, a declarat Georgieva, într-un discurs rostit la Singapore.

Declaraţiile sale vin după ce FMI a publicat primul capitol al „manualului virtual” privind monedele digitale bancare centrale, menit să ajute statele să proiecteze şi să pună în aplicare CBDC şi să se asigure că noile tehnologii sunt interoperabile pe plan global. Cei care sprijină CBDC spun că acestea vor moderniza plăţile cu noi funcţionalităţi şi vor furniza o alternativă la numerarul fizic, a cărui utilizare este în declin continuu. În condiţiile în care tehnologia avansează atât de rapid, ţările trebuie să meargă acum înainte cu dezvoltarea CDBC, pentru a evita să rămână în urmă, a explicat şefa FMI: „În orice caz, trebuie să ridicăm o altă pânză ca să prindă viteză. Lumea se schimbă mai rapid decât cei mai mulţi îşi imaginează”…

Monedele digitale bancare centrale (CBDC) vor permite celor care le deţin să facă plăţi prin internet, posibil chiar offline, concurând cu actualele metode de plată electronice, cum ar fi portofelele digitale, băncile online sau criptomonedele. CBDC este o monedă digitală controlată de banca centrală, în timp ce criptomonedele sunt aproape întotdeauna descentralizate.

Băncile centrale din întreaga lume analizează lansarea monedelor digitale bancare centrale (CBDC), ca răspuns la declinul folosirii numerarului şi ca un mod de a accelera plăţile interne şi externe.

Criptomoneda Bitcoin (BTC)

În primele șapte luni din 2023, volumul de tranzacționare cu BTC, cea mai populară criptomonedă din lume, a atins cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, în timp ce investitorii au așteptat motive pentru a reintra pe piață. Potrivit datelor furnizate de CryptoQuant, la 26 august 2023, volumul de tranzacționare al BTC pe toate bursele a fost de 129.307 BTC, o scădere semnificativă față de maximul din luna martie 2023, de 3,5 milioane de BTC/zi, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 94%; pe 12 august 2023, volumul tranzacțiilor a fost de 112.317 BTC, cel mai scăzut nivel după 10 noiembrie 2018.

            În ciuda scăderii volumului de tranzacționare, prețul BTC a crescut cu 57% în primele șapte luni din 2023, față de perioada similară din 2022, ajungând la valoarea de 26.100 de dolari pentru un BTC, potrivit Coin Metrics. BTC a cunoscut o creștere la începutul lunii noiembrie 2023, care a dus-o până la 37.440 de dolari pe platform eToro, înainte de a se scădea ușor – astfel, Bitcoin a crescut cu 126% față de noiembrie 2023.

Veniturile obținute din mineritul cu BTC au atins un vârf în 2023, potrivit datelor blockchain.com: creșterea veniturilor din tranzacționările cu BTC a venit în paralel cu creșterile semnificative de preț ale BTC, la care a asistat piața în octombrie 2023: numărul așa-numiților milionari bitcoin a crescut în 2023 cu 237%, potrivit datelor de la BitInfoCharts.

Critomoneda Ether (ETH)

Tot la jumătatea lunii noiembrie 2023, ETH a avut o săptămână mai puternică decât bitcoin, crescând cu aproape 7,8% în șapte zile. A început săptămâna tranzacționându-se în jurul valorii de 1.880 de dolari, dar a urcat după trei zile la peste 2.100 de dolari pentru prima dată după luna mai 2022.

Pe parcursul a 12 luni în intervalul noiembrie 2022-noiembrie 2023, prețul ETH a crescut cu peste 67%.

Criptomoneda Euro

              Banca Centrală Europeană (BCE) a început încă din 2021 să analizeze fezabilitatea unei monede digitale: „BCE este îngrijorată că fără euro digital, Zona Euro va ajunge într-o poziţie geopolitică şi economică de zonă intermediară între marile companii de tehnologie din SUA şi sistemele de plată ale Chinei; nNici în2023, europenii nu dispun de platforme digitale”, a declarat Guido Zimmermann, economist senior la banca germană LBBW.

În toamna lui 2023, liderii europeni vor trebui să ia o decizie în această privință și să hotărască dacă BCE ar trebui să continue cu următorii paşi, care includ testarea aranjamentelor tehnice necesare. Aceștia sunt necesari pentru a ajunge într-un final la a da posibilitatea oamenilor să plătească în euro digital.

Președinta BCE, Christine Lagarde a făcut și ea referire la posibilele consecințe asupra euro din cauza tensiunilor dintre China și SUA, menționând că intrarea marilor tehnologii în plăţi ar putea creşte riscul de dominare a pieţei şi dependenţă de tehnologiile de plată străine, cu consecinţe asupra autonomiei strategice a Europei.

Criptomonedele în țările lumii

Franța

Criptomonedele sunt al doilea cel mai popular tip de investiții în rândul populației adulte franceze, potrivit unui sondaj al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) publicat pe 13 noiembrie 2023 de către  principalul organism de reglementare financiară al Franței, Autorité des Marchés Financiers: potrivit acestui sondaj, 9,4% din populația franceză deține active cripto, un procent puțin mai mic decât cei care dețin cel mai popular tip de activ de investiții, fondurile imobiliare (10,7%). Încă 2,8% dintre respondenți posedă jetoane nefungibile. Sondajul a măsurat, de asemenea, grupul de „noi investitori”, care au investit pentru prima dată de la începutul pandemiei de COVID-19 în martie 2020. Noii investitori sunt, în principal, bărbați (64%) semnificativ mai tineri decât investitorii tradiționali, cu o vârstă medie de 36 de ani, față de 51 de ani pentru cei care dețin active imobiliare; dintre aceștia, 54% dețin și active cripto.

Sondajul a scos în evidență că noii investitori individuali au un „nivel relativ scăzut de cunoștințe financiare”, în special cei din grupul cel mai tânăr, cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani; sondajul a fost realizat în rândul a 1.056 de respondenți în primăvara anului 2023, cu 40 de interviuri aprofundate despre nevoile și motivațiile acestora.

Franța urmărește în mod activ un rol de lider în Europa în economia digitală și inovații: în septembrie 2023, grupul local de telecomunicații Iliad a realizat o investiție de 100 de milioane de euro (106 milioane de dolari) pentru a finanța crearea unui „laborator de excelență” dedicat cercetării inteligenței artificiale la Paris. În noiembrie 2023, în cartierul de afaceri din afara Parisului, a fost inaugurat primul Institut de Cripto-Active, unul din puținele laboratoare de cercetări dedicate criptomonedelor în lume.

Italia – Decizia Ferrari

De la 15 octombrie 2023, firma de automobile de lux și pentru curse automobilistice a început să accepte plata în cripotmonede pentru mașinile sport de lux în SUA și va extinde acest sistem în Europa, în urma cererilor venite din partea clienților bogați (: marea majoritate a companiilor de top s-au ferit de criptomonede, deoarece volatilitatea bitcoin și a altor tokenuri le face nepractice pentru comerț – reglementările disparate și consumul ridicat de energie au împiedicat, de asemenea, răspândirea cripto ca mijloc de plată.

Se știe că, din 2021 și producătorul de automobile electrice Tesla, a început să accepte plata în bitcoin, cea mai important criptomonedă de pe piață. Directorul de marketing și comercial al Ferrari, Enrico Galliera, a spus că decizia a venit ca răspuns la solicitările pieței și ale dealerilor, deoarece mulți dintre clienții săi au investit în crypto: „Unii sunt investitori tineri, care și-au construit averile în jurul criptomonedelor, alții sunt investitori mai tradiționali, vor să-și diversifice portofoliile”. În timp ce unele criptomonede, cum ar fi ether, cea de-a doua ca mărime de piață, și-au îmbunătățit eficiența energetică, bitcoin continuă să fie criticat pentru mineritul său energointensiv.

Ferrari a livrat peste 1.800 de mașini în SUA, în prima jumătate a anului 2023. Galliera nu a precizat câte mașini se aștepta Ferrari să vândă prin intermediul cripto. El a spus că portofoliul de comenzi al companiei era puternic și complet rezervat până în 2025, dar compania a vrut să testeze acest mediu economic în expansiune: „Acest lucru ne va ajuta să ne conectăm cu oameni care nu sunt neapărat clienții noștri, dar care și-ar putea permite un Ferrari”, a spus el.

Compania italiană, care a vândut 13.200 de mașini în 2022, cu prețuri începând de la peste 200.000 de euro și ajungând până la 2 milioane de euro pe mașină, dorește să extindă sistemul de criptomonede și în Europa până în primul trimestru al anului 2024 și apoi în alte regiuni în care criptomonedele sunt acceptate legal. Europa, Orientul Mijlociu și Africa este cea mai mare regiune pentru vânzări a Ferrari, reprezentând 46% din totalul livrărilor de mașini în prima jumătate a lui 2023. „Interesul este același în SUA și în Europa, nu vedem diferențe mari”, a declarat Galliera.

Ferrari a apelat la unul dintre cei mai mari procesatori de plăți în criptomonede, BitPay, pentru plata din SUA, care permite tranzacții în bitcoin, ether și USDC, una dintre cele mai mari stablecoins. Ferrari ar putea folosi și alți procesatori de plăți în diferite regiuni: „Prețurile nu se vor schimba, nu vor exista taxe, nici suprataxe dacă plătiți prin criptomonede”, a spus Galliera.

Bitpay va transforma imediat plățile în criptomonede în monedă tradițională în numele dealerilor Ferrari, astfel încât aceștia să fie protejați de fluctuațiile de preț. „Acesta a fost unul dintre obiectivele noastre principale: evitarea, atât a dealerilor noștri, cât și a noastră, de a gestiona direct criptomonedele și de a fi protejați de fluctuațiile mari ale acestora”, a spus Galliera. În calitate de procesator de plăți, BitPay se va asigura că monedele virtuale provin din surse legitime, nu din activități infracționale sau că sunt folosite pentru spălarea veniturilor provenite din infracțiuni sau pentru a se sustrage de la plata taxelor.

Șeful de marketing și comercial al Ferrari a declarat că majoritatea dealerilor săi din SUA au semnat deja sau sunt pe cale să accepte acest system: „Sunt convins că și alții se vor alătura în curând plăților în criptomonedă”, a declarat Galliera.

Rusia – Tornado Cash

Doi fondatori ai Tornado Cash, cunoscutul mixer rusesc de criptomonede, au fost acuzaţi de spălarea a peste 1 miliard de dolari proveniţi din diferite infracţiuni: într-un nou rechizitoriu, Roman Storm şi Roman Semenov au fost acuzaţi de încălcarea sancţiunilor şi de spălare de bani prin intermediul Tornado Cash, inclusiv sute de milioane de dolari pentru Lazarus Group, un grup de hacking susţinut de statul nord-coreean. Acuzaţiile din rechizitoriu includ conspiraţie pentru a spăla bani, conspiraţie pentru a comite încălcări ale sancţiunilor şi conspiraţie pentru a opera o afacere de transmitere de bani fără licenţă.

Storm a fost arestat pe 23 august 2023 în statul Washington, potrivit unui comunicat al Departamentului de Justiţie, dar Semenov, cetăţean rus, rămâne în libertate. Al treilea cofondator, Alexei Pertsev, care nu este menţionat în această acţiune, se confruntă cu un proces la Amsterdam pentru implicarea sa în Tornado Cash. ”Roman Storm şi Roman Semenov au operat Tornado Cash şi au facilitat cu bună ştiinţă această spălare de bani”, a spus procurorul american Damian Williams, adăugând: ”Deşi susţineau public că oferă un serviciu de confidenţialitate sofisticat din punct de vedere tehnic, Storm şi Semenov ştiau de fapt că îi ajută pe hackeri şi că escrocii ascund roadele crimelor lor.”

Rechizitoriul susţine, de asemenea, că Storm şi Semenov au ales să nu pună în aplicare programe de cunoaştere a clienţilor sau de combatere a spălării banilor, aşa cum prevede legea şi, în schimb, au anunţat că Tornado Cash ”furnizează tranzacţii financiare anonime şi neidentificabile”. Brian Klein, avocatul lui Storm şi partener al Waymaker LLP, a declarat într-un comunicat: ”Suntem incredibil de dezamăgiţi de faptul că procurorii au ales să-l acuze pe domnul Storm”, adăugând că ei cred că procurorii ”au făcut acest lucru pe baza unei noi teorii juridice cu implicaţii periculoase pentru toţi dezvoltatorii de software”. Klein a adăugat: ”Dl. Storm cooperează cu ancheta procurorilor încă de anul trecut şi contestă că s-a implicat în vreo conduită criminală. Există mult mai mult în această poveste care va ieşi la iveală în proces”.     

Acţiunea comună din ziua de 23 august 2023 a inclus Biroul Federal de Investigaţii, Departamentul de Justiţie şi unitatea de Investigaţii Criminale a Serviciului Fiscal Intern. Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), care anterior a interzis americanilor să folosească Tornado Cash, în august 2022, l-a sancţionat şi pe Semenov. Tornado Cash este folosit de unii oameni ca o modalitate legitimă de a-şi proteja confidenţialitatea pe piaţa cripto încă în curs de dezvoltare.

Când un cumpărător plăteşte pentru ceva folosind un portofel cripto, destinatarul transferului are acces la portofelul cripto public al cumpărătorului, arătând detaliile contului şi istoricul. Utilizarea unui serviciu de amestecare criptografică precum Tornado Cash maschează aceste detalii prin anonimizarea fondurilor şi ascunderea identităţii cumpărătorului…

Însă serviciul a fost folosit şi într-o serie de furturi criptografice importante în 2022, inclusiv furtul de monede cripto de la Ronin, o reţea care sprijină jocul de jetoane nefungibile Axie Infinity, şi un atac de 100 de milioane de dolari asupra startupului american Harmony: ambele au fost conectate de cercetătorii de securitate cu Lazarus Group. Firma de analiză blockchain Elliptic a constatat că venituri de cel puţin 1,5 miliarde de dolari din infracţiuni precum ransomware, hackuri şi fraude au fost spălate prin Tornado Cash şi că toate cele 100 de milioane de dolari furate de pe podul Harmony în iunie au fost spălate prin intermediul serviciului.

Trezoreria SUA a citat anterior o cifră mult mai mare pentru Tornado Cash şi a spus că a fost folosit pentru a spăla mai mult de 7 miliarde de dolari, în monede virtuale, de la lansarea sa în 2019. Această cifră se referă la valoarea totală a activelor cripto care au fost trimise prin Tornado. Unele instrumente de analiză blockchain au reuşit ”să demixeze” monedele cripto trimise prin Tornado pentru a identifica sursa fondurilor. Elliptic spune că a reuşit să urmărească criptomonedele furate de la Harmony în mai multe portofele noi, de exemplu. Prin includerea Tornado Cash pe lista neagră, Departamentul de Trezorerie a spus că urmăreşte infractorii, care au folosit serviciul pentru a spăla monede virtuale în valoare de peste 7 miliarde de dolari, de la lansarea sa, în 2019.

SUA – Platforma Binance de tranzacționare pentru criptomonede a devenit cea mai mare din lume

Pe 21 noiembrie 2023, investitorii au retras aproximativ 956 de milioane de dolari de la platforma pentru criptomonede Binance, după ce şeful acesteia, Changpeng Zhao, a demisionat şi s-a confruntat cu închisoarea, după ce a pledat vinovat pentru soluţionarea unei anchete legată de finanţare ilicite în SUA de ani de zile: acordul, prin care Binance va plăti 4,3 miliarde de dolari autorităţilor americane, ridică întrebări cu privire la viitorul celei mai mari platforme de criptomonede din lume şi marchează o altă lovitură pentru o industrie afectată de scandaluri. Zhao a fost înlocuit de Richard Teng, un director senior al Binance care s-a alăturat companiei în 2021.

Datele de la platforma de analiză Nansen, care nu includ fluxurile de Bitcoin, au semnalat că unii investitori au fost îngrijoraţi de ştiri şi au retras active de pe platformă: cu toate acestea, active de peste 65 de miliarde de dolari rămân pe platformă. Binance a înregistrat ieşiri semnificative de valută de la anunţ, dar, în raport cu deţinerile totale, este destul de mic”, au spus analiştii Nansen. Prin comparaţie, investitorii au scos aproximativ 1,43 miliarde de dolari de pe platformă şi de la filiala sa din SUA, în iunie 2023, după ce Comisia de Valori Mobiliare din SUA a dat în judecată compania: printre presupusele sale ilegalităţi, Binance nu a raportat peste 100.000 de tranzacţii suspecte, inclusiv cu organizaţii pe care SUA le descriu drept grupuri teroriste – Hamas, Al Qaeda şi Statul Islamic din Irak şi Siria, au declarat autorităţile. De asemenea, platforma nu a raportat niciodată tranzacţii cu site-uri web dedicate vânzării de materiale de abuz sexual asupra copiilor şi a fost unul dintre cei mai mari beneficiari ai veniturilor din ransomware, au spus adminostratorii Binance.

Avocaţii lui Zhao, care a fondat Binance în 2017, nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii. Pe 21 noiembrie 2023, Zhao a recunoscut: ”Am făcut greşeli şi trebuie să îmi asum responsabilitatea”. În timp ce autorităţile i-au investigat pe Zhao şi Binance de ani de zile, ieşirea lui Zhao marchează o dezvoltare dramatică pentru una dintre cele mai puternice figuri din industria cripto. Zhao, care locuieşte în Dubai, şi-a depus pledoaria la un tribunal din Seattle și a fost de acord să plătească o amendă de 50 de milioane de dolari, se confruntă cu o pedeapsă maximă de 18 luni de închisoare în conformitate cu regulile federale şi a fost de acord să nu facă apel până la pronunțarea sentinței. Zhao va fi audiat pe 23 februarie 2024 la Seattle (SUA); el a plătit o cauţiune de 175 de milioane de dolari, iar alte 15 milioane de dolari sunt păstrate într-un cont fiduciar, potrivit unuji document al instanţei. El a fost de acord să se întoarcă în Statele Unite cu 14 zile înainte de pronunțarea sentinței.

Criptoactivele – mijloc de finanțare a activităților teroriste

            Guvernele din întreaga lume și-au intensificat acțiunile de reprimare a surselor de finanțare a grupurilor teroriste după atacul sângeros al Hamas în Israel, din 7 octombrie 2023. Cripto reprezintă o parte mică, dar mortală, din finanțarea globală a terorismului: cercetările efectuate de firma de analiză Elliptic în 2021 au estimat că portofelele legate de aripa militară a Hamas au primit mai mult de 7,3 milioane de dolari în monede digitale, inclusiv în Dogecoin, criptomoneda preferată de Elon Musk.

            Aceste sume nu sunt prea mari în comparație cu cele 100 de milioane de dolari pe care Iranul le trimite anual către Hamas și alte grupări teroriste palestiniene sau cu cele 360 de milioane de dolari oferite de Qatar ca ajutor annual pentru Gaza, sau cu cele aproximativ 300 de milioane de dolari pe care Hamas le obține prin impozitarea afacerilor și extorcare, estimate de Matthew Levitt de la Washington Institute.

            În condițiile războiului purtat de statul Israel contra Hahas din luna octombrie 2023, Israelul a luat cu asalt conturile criptografice legate de Hamas și a înghețat un cont bancar al Barclays aparent legat de gruparea teroristă,

            De asemenea, Trezoreria SUA a impus sancțiuni entităților și operatorilor financiari legați de Hamas, printre care se numără o firmă de transfer de bani și de criptomonede cu sediul în Gaza, denumită „Buy Cash”, precum și facilitatori care folosesc companii din Sudan pentru a spăla bani și a genera venituri. Anunțul Trezoreriei SUA a evidențiat nu doar partea de strângere de fonduri provenind din criptomonede, ci și utilizarea Buy Cash pentru a transfera fonduri către Hamas.

Necesitatea reglementării mai puternice a domeniului

            În SUA, Comisia pentru valori imobiliare și burse (SEC) a propus reguli care ar obliga firmele, inclusiv bursele de criptoactive, să se înregistreze și să respecte un sistem de reguli, într-un mediu în care oferirea de servicii de custodie de către bănci a fost descurajată de către autorități, care au devenit mult mai stricte.

            Binance, cea mai mare bursă de criptoactive din lume a anunțat că se gândește la încheierea relațiilor de afaceri cu entități din SUA și delistarea proiectelor care au fost create în SUA. Acest răspuns vine după ce Paxos a anunțat că a oprit, la cererea autorităților din New York, emiterea de BUSD, un instrument de tip stablecoin, emis sub brandul Binance. Bursa a anunuțat deja suspendarea depunerilor și retragerilor de dolari americani. 

            Un studiu al Băncii Reglementelor Internaționale (BIS), arată că, între 2015 și 2022, un investitor mediu a pierdut 431 dolari, aproape jumătate din investițiile de 900 de dolari prin aplicațiile monitorizate în 95 de țări; în țări emergente precum India, Thailanda, Brazilia sau Turcia, ponderea pierderilor a fost și mai mare. Cu o tot mai atentă și strânsă perspectivă de reglementare, orizontul mediu și lung devine neclar pentru mai toate proiectele din spațiul cripto, în Timp ce modul de operare al burselor este pus sub semnul întrebării.

            În Hong Kong, comisia de supraveghere a piețelor de capital a publicat pe 20 februarie 2023 un nou set de reguli pentru tranzacțiile cu criptomonede, între care licențierea firmelor din domeniu și o dezbatere privind permisiunea de a oferi sau nu acces la platformele de tranzacționare investitorilor din retail.

              Tranzacțiile criptografice nu sunt supuse acelorași verificări de detectare a fraudelor, de combatere a spălării banilor sau a activităților suspecte ca cele tradiționale. În industria cripto tranzacțiile cu bani negri sunt o caracteristică: marile burse de criptomonede, precum Binance, cea mai mare din lume, crează o rețea de plăți transnațională folosită mult de infractori. În 2022, tranzacțiile ilicite cu criptomonede au depășit 20 de miliarde de dolari, potrivit firmei de analiză a datelor Chainalysis, în creștere de la 18 miliarde de dolari în 2021, o creștere de 68%. Numai în Regatul Unit al Marii Britanii, National Crime Agency estimează că peste un miliard de dolari de numerar ilicit este transferat în străinătate folosind criptomonedele în fiecare an.

Concluzii

Una din cele mai surpinzătoare evoluții în ultimii ani a avut-o piața criptomonedelor în 2023, piață pe care s-au înregistrat creșteri și căderi spectaculoase de valoare, încercări nereușite de reglementare din partea autorităților bancare, dar și o deziorientare generală, mai ales din partea cumpărătorilor de criptomonede. Printre țările imșportante în care criptomonedele au rămas restricționate în 2023 s-a numărat și China…

            2023 a fost un an de încercare pe piața criptomonedelor: investitorii și-au recăpătat speranța în revenirea spectaculoasă a Bitcoin-ului la tranzacțiile și prețurile în dolari anterioare, dar numeroși jucători caută altă criptomonedă pe care încă nu o au la dispoziție. Piața atent supravegheată de autoritățile locale și unde au avut loc cele mai multe tranzacții cu criptomeonedde a fost din nou piața SUA…

În anii care vin, tendințele înregistrate pe piața criptomonedelor în 2023 vor continua, producând perturbări și mai mari pe piețele financiare și bancare. Soluția este una singură acum când știm cum se manifestă piața criptomonedelor: reglementarea ei foarte precisă.

Webografie

  1. Bitcoin a început să dea din nou semne de viață. La ce nivel a ajuns cea mai importantă criptomonedă | adevarul.ro, postat pe 21 februarie 2022
  2. Bitcoin sparge pragul de 37.000 dolari. Numărul de milionari crește vertiginos | adevarul.ro, postat pe 15 noiembrie 2023
  3. Criptomonedele, finanțarea mortală a teroriștilor – Ziarul National, postat pe 19 octombrie 2023
  4. Criptomonedele sunt al doilea cel mai popular activ de investiții din Franța, dar noii investitori au un ‘nivel relativ scăzut de cunoștințe financiare’ (stiripesurse.ro), postat pe 23 noiembrie 2023
  5. FMI cere accelerarea dezvoltării monedelor digitale bancare centrale – Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (uzpr.ro), postat pe 17 noiembrie 2023
  6. https://www.national.ro/diverse/criptomonede-pentru-infractiuni-20-de-miliarde-de-dolari-in-tranzactii-ilicite-793536.html, postat pe 24 aprilie 2023
  7. https://www.stiripesurse.ro/moment-istoric-ferrari-va-accepta-criptomonedele-ca-modalitate-de-plata-pentru-masinile-sale_3106744.html), postat pe 15 octombrie 2023
  8. Investitorii au retras aproximativ 956 de milioane de dolari de la platforma cripto Binance după demisia CEO-ului Changpeng Zhao (stiripesurse.ro), postat pe 21 noiembrie 2023
  9. Tensiunile dintre Statele Unite și China s-au redus, afirmă Antony Blinken. Pretenția Beijingului în privința Taiwanului rămâne un motiv de îngrijorare | stiri.tvr.ro – Site-ul de stiri al TVR, postat pe 21 ianuarie 2023)

Emilian M. Dobrescu

Alianța cu China

În mijlocul vuietelor conflictului dintre Israel și Hamas și al tulburărilor economice,  la al treilea forum Belt and Road (BRI) de la Beijing (China), din 18-19 octombrie 2023 a fost făcută o declarație răsunătoare de unitate și alianță strategică (A Tale of Two Giants: Putin-Xi Meeting Emphasizes Strategic Partnership (msn.com)): întâlnirea de la acest forum dintre președintele rus Vladimir Putin și președintele chinez Xi Jinping nu numai că a subliniat parteneriatul înfloritor dintre cele două națiuni, dar a reliefat imaginea vie a unei schimbări tectonice în echilibrul global al puterii.

În timp ce puterile occidentale și-au sporit sancțiunile asupra Rusiei, Moscova și-a îndreptat privirea spre Est, găsind în China nu numai un aliat stategic, dar și un partener economic și militar formidabil. Întâlnirea dintre Putin și Xi a avut ca scop aprofundarea cooperării și discutarea problemelor presante ale cooperării practice bilaterale, precum și ale politicii globale. Dincolo de declarațiile oficiale și retorica diplomatică, această întâlnire a fost o afișare simbolică a sprijinului Chinei pentru Rusia, un mesaj clar pentru lumea întreagă.

În centrul discuției a fost inițiativa BRI, promovată de China, un proiect colosal care încearcă să remodeleze comerțul și politica globală prin conectarea țărilor Asiei și Europei care participă la o rețea de drumuri și căi ferate, centrale electrice și porturi interconectate, pe cele două continente. Președintele Xi, care a creat BRI în urmă cu un deceniu, a portretizat Noul Drum al Mătăsii ca pe o alternativă la ordinea mondială condusă de SUA și a criticat sancțiunile unilaterale ale SUA și aliaților săi, rivalitatea geopolitică din present și politica blocului aliat împotriva Rusiei.

Xi și Putin au avut 42 de întâlniri în ultimii 10 ani, o dovadă a prieteniei lor personale strânse și a viziunii comune pentru țările lor: președintele rus a lăudat progresul și succesul Chinei, declarând obiectivul de a crește volumul comerțului dintre Rusia și China la 200 de miliarde de dolari, un obiectiv despre care crede că va fi atins până la sfârșitul anului 2023. Pe de altă parte, președintele Xi, a subliniat necesitatea implementării acordurilor semnate și a intensificării cooperării strategice.

Într-o lume din ce în ce mai definită de diviziuni și rivalități, alianța dintre Rusia și China este o reamintire clară a faptului că tabla de șah globală este în continuă evoluție. Întâlnirea dintre Putin și Xi nu numai că evidențiază aprofundarea parteneriatului strategic dintre cele două țări, dar subliniază și importanța Inițiativei BRI în strategia globală a Chinei. Este o narațiune a două națiuni, legate de interese reciproce și ambiții comune, care își croiesc propria cale într-o ordine mondială în continuă schimbare…

Chestiuni de cooperare strategică

Pe 19 septembrie 2023, Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului Securităţii Rusiei,un aliat apropiat al lui Putin, a declarat că “Rusia este angajată în dezvoltarea progresivă şi consolidarea relaţiilor ruso-chineze”, adăugând că cele două puteri au un “parteneriat cuprinzător şi o cooperare strategică” (Putin și Xi se pregătesc să se întâlnească în octombrie la Beijing, conform anunțului făcut de Moscova (stiripesurse.ro)): în ziua menționată, Nikolai Patruşev s-a întâlnit la Moscova cu Wang Yi, ministrul afacerilor externe al Chinei, pentru a discuta chestiuni de securitate strategică în cadrul celei de-a 18-a runde de consultări de acest gen între partea rusă şi cea chineză; precedentele negocieri ruso-chineze privind securitatea strategică au avut loc în septembrie 2022, în China.

Nikolai Patruşev şi Wang Yi au continuat să se întâlnească şi în alte formate: în luna iulie 2023 s-au întâlnit în marja summitului BRICS de la Johannesburg, unde au discutat despre aprofundarea cooperării şi a interacţiunii ruso-chineze în formate multilateral; tot atunci, cei doi oficiali au făcut un schimb de opinii cu privire la situaţia din regiunea Asia-Pacific, subiect pe care l-au abordat şi în cadrul întâlnirii din 19 septembrie 2023.

Pe 18 septembrie 2023, Wang Yi s-a întâlnit cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, căruia i-a reafirmat angajamentul Chinei faţă de o abordare paşnică în discuţiile cu Ucraina şi disponibilitatea Beijingului de a juca un “rol constructiv” în rezolvarea politică a conflictului.
Lavrov a subliniat rolul Rusiei în calitate de preşedinte prin rotaţie al BRICS, exprimându-și dorinţa de a lucra cu gigantul asiatic pentru impulsionarea dezvoltării acestui mecanism de cooperare.

Vizita lui Wang Yi la Moscova urmează unei întâlniri pe care a avut-o cu consilierul pentru securitate naţională al SUA, Jake Sullivan, în Malta, pe care Casa Albă a calificat-o drept “sinceră şi constructivă”.

 

”Dar, cine sunteți voi?”

Pe 5 octombrie 2023, Vladimir Putin a rostit un nou discurs la Cubul de Discuții Valdai din stațiunea Soci (https://www.stiripesurse.ro/putin-a-rabufnit-la-adresa-occidentului-dar-cine-sunteti-voi-ce-drept-aveti-sa-avertizati-pe-cineva-misiunea-rusiei-este-sa-construiasca-o-noua-lume_3094874.html): ”Auzim mereu din partea liderilor occidentali “Trebuie”, “Aveţi obligaţia”, “Vă avertizăm serios”. Dar cine sunteţi voi? Ce drept aveţi să avertizaţi pe cineva? Probabil ar fi timpul să renunţaţi la această aroganţă, să nu vă mai comportaţi în acest mod cu lumea întreagă. Ar fi timpul să renunţaţi la această gândire, rămasă din epoca domniei coloniale. Acea epocă s-a terminat demult şi nu se va mai întoarce vreodată.

Toată lumea îşi dă seama că în sistemul internaţional în care domneşte arbitrariul (…) oricine poate fi atacat pentru simplul motiv că el sau ţara sa nu este pe placul hegemonului, care şi-a pierdut simţul măsurii şi, aş spune, simţul realităţii. Din nefericire, trebuie să admitem că omologii noştri din Occident şi-au pierdut simţul realităţii. Noi am încercat mereu şi încercăm în continuare să oferim soluţii care ţin cont de interesele tuturor, dar interlocutorii noştri din Occident par să fi uitat complet de concepte precum reţinerea rezonabilă, compromisul, disponibilitatea de a renunţa la ceva pentru a ajunge la un rezultat acceptabil pentru toată lumea. Ei sunt cu adevărat obsedaţi de un singur lucru: să-şi atingă interesele cu orice preţ. Dacă aceasta este alegerea lor, hai să vedem ce va rezulta din asta!

Noi suntem confruntaţi în principal cu sarcina de a construi o nouă lume, o lume multipolară: ofensiva rusă în Ucraina nu este un conflict teritorial, ci, un eveniment care trebuie să determine principiile pe care va fi fondată noua ordine mondială. Războiul din Ucraina a fost provocat de Occident, întrucât Statele Unite sunt un hegemon care se consideră deţinătorul adevărului absolut pe Planetă. Nu noi am început aşa-numitul război în Ucraina. Dimpotrivă, noi încercăm să-l încheiem, iar armata ucraineană a pierdut circa 90.000 de soldaţi numai de când a lansat contraofensiva din vara lui 2022; Europa poate ajuta Ucraina, dar pe seama propriei sale economii şi a cetăţenilor europeni: acum, situaţia economică în UE este mai dificilă decât în SUA, iar multe companii îşi mută afacerile din Europa către SUA. Dar vor găsi bani să ajute Ucraina, îi vor imprima…

În urma sancţiunilor occidentale, economia rusă poate susţine financiar efortul pentru conflictul din Ucraina, trecând în prezent prin schimbări structurale. Au fost depăşite problemele generate de sancţiuni, deşi există în continuare unele provocări”.

Noul spărgător de gheață atomic

Pe 26 ianuarie 2024, preşedintele Vladimir Putin a dat startul lucrărilor la un nou spărgător de gheaţă atomic (Preşedintele rus Vladimir Putin dă startul construcţiei unui nou spărgător de gheaţă atomic (stiripesurse.ro)): evenimentul a avut loc la şantierul naval Sankt Petersburg, de la Marea Baltică, iar nava se va numi Leningrad – numele oraşului în perioada sovietică. Spărgătorul de gheaţă cu propulsie nucleară construit de compania Rosatom va avea peste 170 m lungime şi va putea face faţă unui strat de gheaţă gros de până la trei metri.

”Va trebui să acţioneze pe ruta maritimă din nord, să participe la cele mai importante programe de explorare şi cercetare în Arctica şi să asigure transportul de mărfuri”, a declarat Putin în discursul rostit pe şantier, pe o vreme închisă. El a adăugat că numele Leningrad reprezintă ”un nou omagiu”, adus curajului locuitorilor în faţa asediului german din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Intrarea în funcțiune a acestui vas urmează să contribuie la supremaţia Moscovei în regiunea arctică, unde Rusia se confruntă cu poziția altor puteri, în special ale Chinei, şi cu ale rivalilor occidentali, printre care şi Statele Unite.

Rusia este singura ţară din lume care dispune de o flotă de spărgătoare de gheaţă atomice; în ultimii ani au fost lansate încă trei nave de acest tip, iar un altul, lung de peste 200 m, urmează să fie disponibil în 2027. Spărgătoarele de gheaţă sunt ncesare pentru a deschide drumul petrolierelor şi navelor pentru transportul gazelor, care livrează producţia în special din Siberia.

Aşa-numita “rută maritimă din nord” între Atlantic şi Pacific este mai uşor navigabilă în condiţiile topirii gheţii din cauza schimbărilor climatice. Directorul general al Rosatom, Aleksei Lihaciov, a declarat că pe traseul arctic a fost déjà livrată în 2023 o cantitate “record” de 36 de milioane de tone de mărfuri…

O nouă ordine mondială

Pe 27 noiembrie 2023, în salutul său adresat participanților la forumul internațional Primakov Readings, președintele rus Vladimir Putin a declarat următoarele (https://www.stiripesurse.ro/vladimir-putin-anunta-o-noua-ordine-mondiala-se-formeaza-un-sistem-nou_3154111.html): „Este evident că modelul globalizării, care a fost format în mare măsură de statele occidentale – în mod natural, pentru propriile interese – și-a depășit utilitatea și se află într-o criză profundă. Se formează un sistem nou, mai echitabil și mai democratic de relații internaționale, menit să răspundă nevoilor majorității mondiale.

Un anumit grup de țări, obișnuite să domine lumea, nu se dă în lături de la nimic pentru a-și menține influența slăbită, practică șantajul fățiș și presiunea coercitivă. O astfel de politică destabilizatoare a provocat atât situația de criză din jurul Ucrainei, cât și escaladarea tragică a conflictului palestiniano-israelian”.

 

Războiul din Ucraina

Rusia a cheltuit 167 de miliarde de dolari cu invazia din Ucraina, iar ucrainenii au distrus echipamente ruseşti în valoare de aproximativ 34 de miliarde de dolari din 22 februarie 2022 și până la 24 august 2023, potrivit unui material Forbes Ucraina, realizat pe baza datelor publicate de Statul Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei (https://cursdeguvernare.ro/cheltuielile-rusiei-razboi-167-miliarde-dolari.html): totalul nu include cheltuielile de apărare ale Rusiei, care nu sunt legate de război şi nici pierderile economice ale Rusiei ca urmare a multiplelor sancţiuni internaţionale. Cele mai importante categorii de cheltuieli au fost: a) aprovizionarea armatei – 51,3 miliarde de dolari; b) salariile militarilor – 35,1 miliarde de dolari; c) despăgubirile acordate familiilor celor căzuţi la datorie – 21 miliarde de dolari. După ce rubla s-a depreciat în raport cu valutele străine, cheltuielile bugetare per soldat au scăzut semnificativ, de la 200 de dolari pe zi la 120 de dolari pe zi, potrivit Forbes.

Rusia a cheltuit aproape 5.600 de miliarde de ruble pentru apărare în prima jumătate a anului 2023, ceea ce depăşeşte deja întregul buget federal de apărare al Rusiei planificat pentru 2023. Moscova a fost nevoită să dubleze bugetul apărării la aproape 10.000 de miliarde de ruble (105 miliarde de dolari) sau o treime din întregul buget pentru anul 2023. Războiul din Ucraina pune o presiune tot mai mare asupra finanțelor Rusiei – Moscova dublează ținta pentru apărare din 2023 la peste 100 de miliarde de dolari, ceea ce reprezintă o treime din totalul cheltuielilor publice.

În prima jumătate a anului 2023, Rusia a cheltuit pentru apărare cu 12% (600 de miliarde de ruble), mai mult decât cele 4,98 de miliarde de ruble (54 de miliarde de dolari) pe care le viza inițial pentru 2023. Cheltuielile pentru apărare în primele șase luni ale anului 2023 s-au ridicat la 5,59 trilioane de ruble, 37,3% dintr-un total de 14,97 trilioane de ruble cheltuite în perioada respectivă, arată documentul. Planul bugetar al Rusiei prevede 17,1% din totalul fondurilor cheltuite pentru „Apărarea Națională”. Producția militară a impulsionat o redresare puternică a producției industriale, iar analiștii spun că aceste contracte de stat din domeniul apărării au fost un motor cheie în redresarea economică a Rusiei, care a ajuns la o creștere a PIB-ului în 2023, după o contracție de 2,1% în 2022. Documentul mai arată că Rusia a cheltuit aproape 1.000 de miliarde de ruble pentru salariile militarilor în primul semestru din 2023, cu 543 de miliarde de ruble mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2022.

Revendicarea unui mare teritoriu arctic

La începutul lunii decembrie 2023, președintele rus Vladimir Putin a revendicat 1,2 milioane de kilometri pătrați în Arctica, într-o competiție acerbă pentru resurse între marile puteri mondiale (https://www.stiripesurse.ro/vladimir-putin-polul-nord-rusia_3167327.html, postat pe 11 decembrie 2023): acțiunile sale trebuie văzute într-un context mai larg, unul în care Rusia a revenit în jocul internațional și vrea să răstoarne dominația Statelor Unite la nivel mondial.

Principalele sale obiective par a fi colonizarea Arcticii și a Polului Nord. Este un proiect care se pregătește de mai bine de 20 de ani; zona este practic neexploatată, fiind ultima zonă de tip „El Dorado” de pe planet: subsolul ei este plin cu petrol, gaze, pământuri rare și minerale prețioase precum aurul, uraniul și cuprul, iar odată cu încălzirea globală și topirea gheții oceanului, aceste bogății sunt acum mai accesibile.

În această revendicare a unor teritorii arctice, Rusia are deja un avans. De ani de zile, Rusia a fost echipată cu spărgătoare de gheață gigantice cu propulsie nucleară, care au fost folosite pentru a ajuta la navigarea în apele înghețate din jurul Polului Nord. În plus, Federația Rusă a investit în Arctica în proiecte industriale extraordinare.

Un astfel de proiect este o imensă uzină de prelucrare a gazelor; un alt proiect este construcția unei incredibile centrale nucleare plutitoare destinată să furnizeze energie la Pevek, un mic port izolat la nord de Cercul Polar nordic. Acestea sunt doar câteva exemple de proiecte emblematice ale Rusiei, în cucerirea în scopuri economice a Arcticii.

Pentru Moscova, această politică implică și militarizarea regiunii. NATO a reacționat prin trimiterea unui mesaj ferm președintelui rus: ”Alianța Atlantică a adunat recent o armată de 35.000 de oameni în Norvegia pentru a arăta că poate respinge în orice moment o eventuală invazie rusă”… Unde dai și unde crapă…

Solicitări referitoare la inteligența artificială

Pe 7 septembrie 2023, Vladimir Putin a cerut Guvernului Federației Ruse să accelereze dezvoltareași ”să se asigure, până în 2030, de punerea în practică a măsurilor vizând susținerea activităților centrelor de cercetare în domeniul inteligenței artificiale” (Putin anunță investiții masive în Inteligența Artificială. A fost lansată o cursă nebună pentru `suveranitate tehnologică` (stiripesurse.ro)): acest anunț al Kremlinului vine în momentul în care statul rus își întărește influența asupra sectorului digital și al tehnologiilor de vârf.

Președintele rus a recomandat o serie de măsuri care trebuie instituite: a) deblocarea de fonduri federale pentru susținerea cercetării, în special în ce privește algoritmii de învățare automată; b) promovarea ”marilor modele de limbaj” – roboții conversaționali – și a ”supercalculatoarelor”; c) ”să accelerarea introducerii tehnologiilor IA” în întreprinderile publice, iar societățile care doresc să obțină subvenții de la bugetul de stat vor avea ”obligația” să utilizeze inteligența artificială; d) începând din 2024, un modul numit ”Sisteme de IA” este obligatoriu în cadrul programelor de învățământ superior; e) atingerea ”suveranității tehnologice” acum când sancțiunile internaționale împotriva Rusiei o împiedică să aibă acces la softuri străine și la componente precum semiconductoarele.

În aprilie 2023, Sber, unul din liderii ruși ai noilor tehnologii, a lansat propriul robot conversațional, intrând în cursa mondială pentru aceste instrumente, create pornind de la IA, care promite să revoluționeze un evantai larg de profesii.

PALESTINA NU ESTE DOAR FÂȘIA GAZA!

February 4, 2024 | ORIENTUL MIJLOCIU | No Comments

Emilian M. Dobrescu

În 1977, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a decis să creeze o Zi de Solidaritate cu Poporul Palestinian. Data de 29 noiembrie a fost aleasă atunci datorită semnificației sale speciale pentru poporul Palestinian: în această zi din 1947, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție care prevedea împărțirea Palestinei în două state: Israel și Palestina.

Fupă războiul din 1967, între arabi și israelieni, Israelul şi-a retras soldaţii şi coloniştii din Gaza în 2005, după 38 de ani de ocupaţie, Apoi, Guvernul israelian a blocat teritoriul de când Hamas a preluat puterea în 2007.

În octombrie 2023, Washingtonul a recunoscut că “este imposibil să se revină la statu-quo-ul” de dinainte de atacul sângeros din 7 octombrie 2023 al mişcării islamiste palestiniene Hamas, realizat pe teritoriul israelian.

Pe 6 noiembrie 2023, primul ministru al Israelului, Beniamin Netanyahu declara că țara sa își asumă ”responsabilitatea generală pentru securitatea Fâșiei Gaza pentru o perioadă nedeterminată, după ce războiul cu Hamas se va încheia, respingând încă o dată posibilitatea unei încetări a focului acum.

Pe 20 noiembrie 2023, Ministerul Sănătăţii din Gaza, condus de Hamas, afirmă că 13.300 de palestinieni au fost ucişi în ofensiva israeliană. Din această cifră, cel puţin 5.600 dintre morţi sunt copii. Israelul şi-a început operaţiunea în urma atacului Hamas din 7 octombrie, care a ucis 1.200 de israelieni.

Consiliul de Securitate al ONU – reuniunile consacrate crizei palestiniene

Consiliului de Securitate al ONU a adoptat o rezoluție la mijlocul lunii noiembrie 2023 prin care cere eliberarea imediată a ostaticilor deținuți de Hamas și Israel pe coridoare umanitare pentru a salva și proteja civilii care trăiesc în Gaza. Rezoluția din 15 noiembrie 2023 a fost prima expresie a unității Consiliului cu privire la criză după sângeroasele atacuri Hamas din 7 octombrie 2023 și de la ofensiva mortală israeliană care a urmat.

China deține președinția Consiliului până la sfârșitul lunii noiembrie 2023. Pe 29 noiembrie 2023, a avut loc a doua reuniune a Consiliului de Securitate al ONU dedicată crizei israeliano-palestiniene, Cu acest prilej, secretarul general al ONU, António Guterres, a salutat acordul la care au ajuns Israel și Hamas, care a permis o pauză umanitară și a cerut statelor membre ale Națiunilor Unite să nu-și întoarcă ochii de la „catastrofa umanitară monumentală din Gaza”.

Șeful ONU le-a spus ambasadorilor și miniștrilor prezenți la întâlnire că mai mult de două treimi dintre cei uciși până acum în Gaza sunt copii și femei. În doar câteva săptămâni, Israelul a ucis mult mai mulți copii decât în ​​orice an de către orice parte la un conflict de când a devenit secretar general, domnul Guterres. Acesta a salutat acordul la care au ajuns Israel și Hamas, cu ajutorul guvernelor din Qatar, Egipt și Statele Unite, ca fiind o „rază de speranță și umanitate”, atât pentru ostatici și familiile lor, cât și pentru civilii din Gaza.

„Pauza ne-a permis să îmbunătățim livrarea ajutoarelor către și prin Gaza”, a spus secretarul general al ONU, menționând că, abia acum, pentru prima dată din 7 octombrie, un convoi inter-agenții a livrat ajutoare, alimente, apă și provizii medicale în nordul Gazei, în special în patru adăposturi ale agenției Națiunilor Unite responsabilă pentru refugiații palestinieni, UNRWA, în tabăra Jabalia. Însă nivelul ajutorului rămâne complet insuficient pentru a satisface nevoile enorme a peste două milioane de oameni…

Colapsul economiei din Gaza

Coordonatorul special pentru procesul de pace din Orientul Mijlociu, Tor Wennesland, a informat, de asemenea, Consiliul de Securitate și a explicat că odată cu creșterea violenței și a restricțiilor asupra circulației impuse de Israel, criza bugetară de lungă durată a Autorității Palestiniene s-a agravat semnificativ.

Activitatea economică din Cisiordania s-a oprit, iar economia Gazei s-a prăbușit, a spus el. Veniturile în scădere ale Autorității Palestiniene afectează multe servicii esențiale și plata salariilor din sectorul public, inclusiv pe cele ale forțelor de securitate, a spus el, avertizând că „situația este în fierbere și „se înrăutățește rapid. În lunile care au precedat războiul, am avertizat în mod regulat acest Consiliu că trebuie făcut mai mult pentru a ajuta la stabilizarea situației din Cisiordania, iar asta este cazul astăzi mai mult decât oricând”, a spus d-l Wennesland.

Singura cale viabilă este cea care duce la încetarea ocupației și la realizarea unei soluții cu două state în concordanță cu rezoluțiile ONU, acordurile anterioare și dreptul internațional: „Eforturile noastre din trecut cu siguranță nu au fost suficiente, un mesaj care rezonează astăzi, pe 29 noiembrie 2023, când marcăm Ziua Internațională a Solidarității cu Poporul Palestinian. Trebuie să existe o abordare nouă și diferită, altfel suntem sortiți să revenim pe calea gestionării unui conflict care în mod clar nu poate fi gestionat”, a mai spus el.

Eliberați toți ostaticii

Secretarul general al ONU a numit eliberarea ostaticilor din ultimele zile „un început binevenit”, dar a insistat că „toți ostaticii trebuie eliberați imediat și necondiționat”. Acordul anunțat pe 22 noiembrie 2023 a dus la eliberarea, în cinci zile, a 60 de ostatici – 29 de femei și 31 de copii – deținuți de Hamas și alte grupuri începând cu 7 octombrie 2023, a menționat el, adăugând că, în plus, alți 21 de ostatici. au fost eliberați în aceeași perioadă. Acest acord a permis, de asemenea, eliberarea a 180 de prizonieri palestinieni și deținuți din închisorile israeliene, majoritatea femei și copii.

Este nevoie de o „încetare a focului umanitară autentică”

Secretarul general al ONU a mai spus că măsura succesului acestei pauze umanitare nu va fi numărul de camioane transportate sau tonele de provizii livrate – oricât de importante sunt acestea. „Succesul va fi măsurat prin vieți salvate, sfârșitul suferinței și speranța și demnitatea restaurate”, a spus el.

„Oamenii din Gaza se află în mijlocul unei catastrofe umanitare monumentale în fața ochilor lumii. Nu trebuie să privim în altă parte”, a adăugat el și a salutat negocierile intense în curs de extindere a armistițiului. „Dar, credem că avem nevoie de un veritabil încetare a focului umanitar și trebuie să garantăm oamenilor din regiune un orizont de speranță, îndreptându-ne decisiv și ireversibil către stabilirea unei soluții cu două state, bazată pe rezoluțiile Națiunilor Unite și pe dreptul internațional, cu Israelul și Palestina trăind unul lângă altul în pace și securitate. Eșecul îi va condamna pe palestinieni și israelieni, regiunea și lumea la un ciclu nesfârșit de moarte și distrugere”.

Israel și Palestina – două voci opuse

La ședința din 29 noiembrie 2023 a Consiliului de Securitate, Gilad Erdan, reprezentantul permanent al Israelului la Națiunile Unite, a declarat că pe 7 octombrie 2023, Hamas a dezlănțuit „un act neprovocat, de rău pur împotriva Israelului”, masacrând cel mai mare număr de evrei într-o singură zi de la Holocaust: „Este șocant că suntem aici două luni mai târziu și crimele sălbatice ale Hamas nu au fost condamnate încă de acest organism – Consiliul de Securitate – sau de orice alt organism al Națiunilor Unite. Este clar că ONU a fost cooptată de cei care nu au nici un interes real într-o soluție… Toate organele ONU au fost folosite ca arme împotriva Israelului…”.

La rândul său, Riyad Al-Maliki, ministrul Afacerilor Externe și Expatriaților din statul observator la ONU, Palestina, a considerat că armistițiul ar trebui transformat într-o încetare a focului: „Acesta nu este un război, este un măcel pe care nimeni nu îl poate justifica. Trebuie să-i punem capăt. Oamenii trebuie să aibă voie să se întoarcă acasă”, a adăugat domnul Al-Maliki. Potrivit acestuia, protecția palestinienilor nu poate fi asigurată de forțele de ocupație, care sunt complice la aceste crime. „Avem nevoie de protecție internațională și acțiuni internaționale pentru a pune capăt impunității și a preveni repetarea acestor crime care au loc zilnic și în plină zi. Ceea ce îndură poporul nostru astăzi este rezultatul eșecului comunității internaționale de a oferi protecție și răspundere”.

Zhuldyz Ramazanova, Information Officer at the International Institute IFIMES.

Amidst the geopolitical repercussions of ongoing war in Ukraine, the Eurasian connectivity is again in focus. It does not only fall on the consideration of Arctic pathways (as a cheaper and increasingly reliable way to connect norther/Atlantic flank of Europe with the Far East and other premium production spots of Asia). Recent considerations, though less present in contemporary western literature, are thoroughly examining different land corridor on the largest landmass of our planet.

This is how the so-called Middle Corridor has witnessed reinvigorated interest of both scholars and industry. This corridor, encompassing Central Asia, the Caucasus, and Türkiye, has gained prominence as an alternative land route between Europe and the People’s Republic of China. The disruption caused by the war to the Northern Corridor which passes through sanctioned Russian and Belarusian territories, has highlighted the Middle Corridor’s significance which has the potential to diminish Russia’s influence in the region.

The following analysis will briefly elaborate on the Eurasian connectivity and the background to different approaches and interests behind them.    

In our globally interconnected world, roads are the arteries of economic progress. Thus, recent incidents, such as attacks by the Yemeni Houthis on cargo ships in the Suez Canal, emphasize the critical importance of secure transportation routes. As global attention pivots, the spotlight now converges on the Central Asian region—an important nexus able to interlink diverse corners of the world. In a period characterized by ever-increasing geopolitical tensions, the emergence of the Middle Corridor, as an alternative to established trade norms, isn’t merely an economic prospect – it is a transformative force that can switch powers and roles.

Throughout history, bridging the gap between Asia and Europe has been a persistent global interest – to enable or to prevent in its few possible modes (land or sea, warm sea – cold sea). The Northern Corridor, once a main land trade route, is experiencing a decline due to geopolitical tensions and Russia’s actions in Ukraine polarizing the world. The road under Russian control is losing its appeal for the west (at least for the time being), exacerbating the need for alternative and more stable pathways. North-South Corridor which was largely analyzed by the IFIMES researcher Lorenzo Somigli is another important road connecting Europe and East Asia.

Yet the Middle Corridor weaves a transformative thread that passes through strategic countries like Kazakhstan, Azerbaijan, and Georgia, offering numerous economic opportunities. The European Bank for Reconstruction and Development (EBRD) in their last year publication concluded that the Central Trans-Caspian Network (CTCN) that goes through Southern Kazakhstan is the most sustainable alternative for establishing a connection between Asia and Europe (2023).

The interest in this transport route lies, first of all, in the potential opportunity to reduce the time in which goods can be delivered from East Asia to Europe, which will be only twelve days. In comparison, the Northern Corridor takes nineteen days to complete, while the traditional sea pathway through the Indian Ocean takes up to thirty-seven days (Jafarova, 2023).

Within this changing geopolitical terrain, the transformation in how Central Asia interacts with the global community has become a topic of considerable change and fascination. The Middle Corridor is not a mere choice, it is rather a necessity for countries that seek to broaden trade associations while mitigating geopolitical risks while benefiting all actors. The Middle Corridor is an opportunity to change the trade patterns in the whole of Eurasia while redefining established spheres of influence.

Source: Stiftung Wissenschaft und Politik, 2022

EU: Elevating Diplomacy

In the past year, there has been a significant upraise in diplomatic meetings that underscore the heightened interest of the European Union in boosting ties with Central Asian countries. Examples include Emmanuel Macron from France visiting Kazakhstan and Uzbekistan (Vock, 2023), along with German Chancellor Olaf Scholz and President Frank-Walter Steinmeier hosting Central Asian leaders to bolster diplomatic relations (Euractiv, 2023), as well as introducing such policies as Hungarian “Open to the East” (Toth, 2023). Dependent on Chinese supplies, the EU sees the Middle Corridor as an alternative that will substitute the Northern Corridor. Furthermore, besides counteracting Russian dominance in the region, the corridor aligns with the EU’s broader strategy of engagement with resource-rich Central Asia, offering energy security and diversified supply chains. The region is rich in natural resources that include fossil fuels and minerals. The concern is of the highest importance to the European countries, especially in light of the ongoing energy crisis stemming from reliance on Russian energy supplies (Cam, 2023), further emphasized by the European REPowerEU Plan, which aims to shift away from dependence on Russian sources and transition towards green energy alternatives (so far more a political vision than an attainable goal). On top of that, energy and minerals are playing an important role in the development of the EU and Central Asian relations. During the first official visit of French President Emmanuel Macron, alongside President of Kazakhstan Kassym-Jomart Tokayev, they made a shared declaration to enhance trade and collaboration in nuclear energy and minerals (Teslova, 2023).

Following the groundwork on Polar security, demography, economy and transport of prof. Anis H. Bajrektarevic as well as the fundamental analysis of the railroad infrastructure in Eurasia’s east and southeast by the WIIW Director Dr. Mario Holzner, numerous European investors have already displayed their considerable interest in the project. For example, Austrian Federal Railways (ÖBB) together with Pasifik Eurasia presented one more solution for the Middle Corridor that will be a connecting point for Asia and Europe, which is Köseköy Terminal (Zhang, 2023). Meanwhile, the EBRD is planning to invest over US$100 million into Kazakh railways (Usov, 2022).

China: Strategic Investments and Commitments

Central Asia finds itself situated between two major powers, Russia and China, both of which significantly influence the region’s policies. From Beijing’s strategic standpoint, the Middle Corridor offers to China a trade route which does not crosses Russian proper. China’s attraction to the Middle Corridor stems from the prospect of accessing global markets and expanding influence in Central Asia, a region historically marked by competition between Moscow and Beijing.

According to the analysis of a Senior IFIMES/DeSSA researcher, Dr. Maria Smotrytska, it can be claimed to be a part of the Chinese “Belt and Road” initiative, which is why the strategic value of the Middle Corridor prompts significant Chinese investment in the logistics infrastructure. The recent China-Central Asia summit in Xi’an at the heads of states/governments level underscores China’s commitment to maintaining and strengthening its dominant economic role in the Central Asian region (Devonshire, 2023). Moreover, Chairman Xi, in his speech said that China will support the construction of the Trans-Caspian International Transport Route, as well as increase the capacity of railway container terminals along the China-Europe route. The discussions during the summit also included regional matters such as visa exemption between Kazakhstan and China, the construction of a fourth branch of the gas pipeline in Turkmenistan, and the construction of a new railway in Uzbekistan. The outcomes of these discussions contribute directly to the development and viability of the Middle Corridor by addressing key aspects of connectivity, trade facilitation, and regional cooperation. Throughout history, China predominantly utilized Kazakhstan and Russia for its shipments. However, in the aftermath of the war outbreak and the enforcement of sanctions, rail transit between China and the EU via the northern corridor in Russia experienced a 34% decline in 2022 (Zhang, 2023).

Türkiye: A Strategic Hub and Cultural Ties

Türkiye is the European end of the Middle Corridor and at the same time, it is a country whose interest in it surpasses any other actor. It has strategically prioritized the Middle Corridor in its foreign policy for Central Asia as it is perceived as an avenue to strengthen economic bonds and enhance its strategic standing in the region. Türkiye shares a common heritage with the Central Asian region and therefore is inclined to play a more active and influential role in the region, seeking to strengthen cultural, economic, and political ties with its Turkic-speaking counterparts. The combination of Pan-Turkic sentiments and pragmatic foreign policy objectives contributes to Türkiye’s active participation in the Middle Corridor. It started in 2013 with the agreement on the Trans-Caspian International Transportation Route Development. Acknowledging its importance, such projects as the Marmaray undersea railway, the Eurasia Tunnel, and the Yavuz Sultan Selim Bridge are already completed.

In the meantime, Ankara is building strategic alliances with Kazakhstan and Azerbaijan in their connectivity initiatives. The Organization of Turkic States (OTS) includes the Central Asian region and Türkiye plays an important role in the development of the Trans-Caspian International Transport Route.  The Turkic World Vision-2040 recently adopted by the OTS aims to integrate member states into regional and global supply chains through the Middle Corridor.

Current Dynamics: Toward Enhanced Competitiveness

The Middle Corridor is represented by states between which the Caspian Sea is located, and here cargo is transshipped through tankers. That is, cargo is unloaded at the ports of Aktau or Kuryk, then reloaded onto ferries, delivered to Baku, and from Baku by rail sent towards Georgian ports or Türkiye. In Georgian ports, they are again loaded onto ferries and delivered by sea to the countries of the Balkan Peninsula. The current situation forces the participating countries of the Middle Corridor to take several measures to increase the competitiveness of this route. In response to that, nations took a course of action engaging in active negotiations to harmonize tariffs and streamline bureaucratic procedures.

In early March of 2022, Kazakhstan, Azerbaijan, and Georgia agreed to enhance soft infrastructure by aligning regulations and lowering tariffs for transit cargo (Azertag, 2022). The Organization of Turkic States has played a crucial role in boosting the efficiency and competitiveness of the Middle Corridor through its initiatives as well. Türkiye itself has taken steps to streamline cargo shipments to southern Europe, introducing new high-speed trains and establishing a quadrilateral coordination council and rail transportation working group with Bulgaria, Serbia, and Hungary (Bovenizer, 2023). This initiative represents a crucial component in establishing the European segment of the Middle Corridor.

During the 20th Transport Sector Coordinating Committee (TSCC) meeting with delegations of all countries in the Middle Corridor and their strategic partners in the face of the Asian Development Bank (ADB), EBRD, Eurasian Fund for Stabilization and Development (EFSD), International Road Transport Union (IRU), and World Bank objectives for the 2024 work program were set under the CAREC Transport Strategy 2030. The main topics of discussion centered around the expansion of the physical capacity of the transport routes, the inclusion of new ports, ferries, and trains, as well as the enhancement of soft infrastructure to decrease the time of shipment. The need for developed infrastructure is rising as in 3 months, from January to March of 2022, only through the Middle Corridor, 266.300 tons of cargo was transited, which is 123 percent higher than in 2021 (Sharifli, 2022).

Conclusion:

Ideologists and advocates of the Middle Corridor push the idea that it is relevant due to the actions of Moscow in Ukraine, which allegedly interrupted the supply chains through the territory of Russia and Belarus from China to Europe. It would be wrong to associate the investments in the alternative route only with war and sanctions. Every local or external actor has its own interest – political, strategic, security and economic, short-mid and long term.

The EU and the United States have long been interested in alternative transport routes bypassing Russian and Belarusian territories to push Moscow and Minsk out of global trade flows. Taking into account the ongoing war in Ukraine, the US and the EU have even more incentives to do so. China made a major contribution to the creation and development of railway communication with Europe as it wanted to reduce its dependency on the narrow Strait of Malacca which can be closed by the US.

Implementing all the required enhancements will make the Corridor a faster and cheaper alternative. The Middle Corridor requires an increase in capacity, more advanced technologies, enhanced soft infrastructure, and optimization to ensure meeting its competitive lead times, transit costs, and efficiency. After all, in the world of increased ‘binary categorizations’ (Bajrektarevic, 2022), de-escalation would mean more middle ground, more listening, finally more inclusion. If so, the Middle Corridor should not be necessarily seen as an alternative to the Northern one. If we are serious on ‘de-binarisation’ and on greening of this planet, we have to accept obvious: the world’s largest landmass is huge enough for more than one, even two corridors. And, they should complement, not exclude or compete one another. 

Emilian M. Dobrescu

Acordul cu BlackRock

Pe 8 mai 2023, Guvernul ucrainean și fondul american BlackRock au semnat un acord privind crearea Fondului de Dezvoltare a Ucrainei (cf. România Muncitoare, nr. 311, iulie-august 2023, p. 18-20 selectiv): obiectivul oficial este atragerea de investiții în domeniile energiei, infrastructurii și agriculturii. În realitate, este punctul culminant al vânzării principalelor active publice ale Ucrainei, de la pământ până la rețelele electrice. Se pare că așa intenționează Kievul să-și plătească datoriile.

BlackRock este cel mai mare fond de gestionare a activelor din lume. Valoarea sa totală este de 8.594 milioane de dolari. Acţionarii săi sunt asociaţi cu numele celor mai bogate familii din lume: Rockefeller, Rothschild, Dupont, Mellon. Directorii BlackRock includ mai mulți ofițeri CIA pensionați, iar compania însăși finanțează fondul de capital de risc In-Q-Tel despre care presa din SUA susține ca ar fi fondat de CIA.

Cooperarea guvernului Zelensky cu BlackRock a început public în septembrie 2022, când New York Times a raportat despre conversațiile președintelui ucrainean cu directorul companiei, Larry Fink. În decembrie 2022, ambele părți au susținut o videoconferință comună, în cadrul căreia au raportat că s-a ajuns la un acord pentru coordonarea eforturilor investiționale. În cele din urmă, în mai 2023, părțile au instituționalizat acordurile anterioare…

Conform termenilor acordului din 8 mai 2023, BlackRock va administra activele Ucrainei, inclusiv ajutorul internațional. Companiile strategice ucrainene, inclusiv cele care au fost naționalizate, intră sub controlul BlackRock: acest system va fi folosit și pentru a gestiona datoria externă a Ucrainei, care, potrivit Ministerului de Finanțe al țării, se ridică la aproape 124,28 miliarde de dolari echivalentul a 80 la sută din PIB. În punerea în aplicare a acordului sunt implicați oficiali ucraineni care aufost acuzați în mod repetat de corupție. Este cazul fostului director al Băncii Naționale a Ucrainei (BNU), Valeria Gontareva, al unui fost director din Ministerul de Finanțe, Natalia Yaresko (cetățean american) și al administratorului intereselor lui George Soros în Ucraina, Viktor Pinchuk, un miliardar care a scăpat în siguranță din campania anticorupție.

            Lista BlackRock de active ucrainene include următoarele companii: Metinvest, DTEK (energie), MHP (agricultură), Naftogaz, Căile Ferate Ucrainene, Ukravtodor și Ukrenergo. În mai 2022, 17 milioane de hectare de teren agricol ucrainean dincele 40 milioane, desemnate în banca de terenuri a țării erau deținute de trei companii: Cargill, Dupont și Monsanto…

            Aderarea la UE

Costurile financiare ale aderării Ucrainei la UE sunt cuprinse între 130 de miliarde şi 190 de miliarde de euro (https://cursdeguvernare.ro/aderarea-ucrainei-ue-absorbi-17-buget-comunitar.html, postat pe 11 decembrie 2023): aceasta însemană că până la 17% din actualul buget multianual al blocului comunitar până anul 2027, ar trebui alocat Ucrainei, ca ţară beneficiară netă de fonduri europene, conform unei cercetări efectuate de Institutul Economic German (IW): conform analizei IW, între 70 şi 90 de miliarde de euro ar reprezenta valoarea subvențiilor agricole pentru Ucrain, iar între 50 şi 90 de miliarde de euro ar trebui alocați Ucrainei conform politicii de coeziune menite să atenueze decalajele de dezvoltare în interiorul UE. „Având în vedere volumul acestor sume, UE ar trebui să fie dispusă să se reformeze, numai aşa ar putea fi credibilă decizia politică de a lega mai strâns Ucraina, de perspectiva de aderare. Acest lucru este valabil atât la nivel instituţional, cât şi la nivel fiscal”, se arată în studiul IW.

Aderarea Ucrainei la UE necesită „o reorganizare a bugetului UE” pentru alocarea resurselor financiare necesare, arată studiul IW, care sugerează, de exemplu, limitarea acordării fondurilor de coeziune numai către ţările cele mai sărace ale blocului comunitar. În lipsa unei asemenea realocări a fondurilor europene, alternativa ar fi suplimentarea contribuţiilor la bugetul UE, cu condiţia ca statele contributoare să fie de acord.

Iată care este poziția Ungariei față de aderarea Ucrainei la UE: „Ucraina este cunoscută drept una dintre cele mai corupte ţări din lume. Nu este o glumă! Nu putem lua decizia de a începe un proces de negocieri de aderare”, a afirmat Orban într-un interviu publicat pe 8 decembrie 2023 de săptămânalul francez Le Point. Premierul ungar a mai estimat că, dacă Ucraina aderă la UE, atunci Franţa, de exemplu, va trebui să plătească în fiecare an „peste 3,5 miliarde de euro în plus la bugetul comun al Uniunii”.

Preşedintele principalului sindicat  agricol francez (FNSEA), Arnaud Rousseau, a declarat într-un interviu acordat în noiembrie 2023, că intrarea Ucrainei în UE ar fi o ”catastrofă” pentru agricultura europeană. Declarațiile sale au fost făcute după ce Comisia Europeană a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova: „Într-un context de război, este foarte dificil să te pronunţi asupra acestui subiect, pentru că imediat eşti acuzat că nu sprijini Ucraina. Dar, vorbind strict din punct de vedere agricol, o intrare a Ucrainei în Uniunea Europeană ar fi o catastrofă pentru agricultura europeană”, a avertizat liderul sindical francez. Agricultura ucraineană ”nu joacă după aceleaşi reguli”, ea produce aproximativ ”echivalentul unui sfert din agricultura europeană, mai ales în ce priveşte creşterea păsărilor şi marile culturi, dar cu norme de mediu şi standarde de producţie mult sub practicile noastre”, a mai explicat Arnaud Rousseau.

Aprecierea Daily Telegraph

          ”NATO suferă o înfrângere zdrobitoare în Ucraina, Ucraina și mentorii săi nu vor avea de ales decât să facă concesii teritoriale Rusiei – spune Daily Telegraph – chestiune care poate fi descrisă doar ca o înfrângere zdrobitoare” (România Muncitoare, nr. 311, iulie-august 2023, p. 22-23 selectiv): începe să apară oboseala de război, tipică unui război de uzură, stocurile de echipamente și muniții occidentale vor fi reduse și mai vizibil decât în prezent.

            Potrivit ziarului britanic, politicienii occidentali acordă prioritate bugetelor și deficitelor înaintea alegerilor, mai degrabă decât unei Ucraine îndepărtate: „Dacă Kievul eșuează în încercările sale de a împărți coridorul terestru care leagă Crimeea cu restul Rusiei și de a recuceri cea mai mare parte a teritoriului său pentru iarnă, nu numai în Ucraina, ci, probabil și în capitalele occidentale, vor începe să se audă voci stridente care cer concesii teritoriale pentru a obține rezultate politice minore”, spune publicația citată. Kievul încă așteaptă jumătate din echipamentul militar occidental promis în prima jumătate a acestui an. „A fost clar de la început că această aventură istovitoare va dura mai mult decât era pregătit să se aștepte publicul internațional uneori nerăbdător”, adaugă sursa.

Exporturi de arme din România

România ajută masiv militar Ucraina – Romtehnica, cel mai mare exportator în Ucraina, în 2022 și 2023. Romtehnica, compania de import-export a MApN, este în topul exportatorilor români în Ucraina, atât în 2022, cât și în primele cinci luni ale lui 2023 (https://www.stiripesurse.ro/s-a-aflat-abia-acum-romania-ajuta-masiv-militar-ucraina-romtehnica-cel-mai-mare-exportator-in-ucraina-in-2022-si-2023_3081014.html, postat pe 26 septembrie 2023): în top 10, este și Romarm, compania Ministerului Economiei, care are subordonate toate fabricile de muniție și armament de stat.

Prin firme de stat și private, România furnizează Ucrainei echipamente și/sau muniție, reiese din datele oferite Europei Libere România în baza Legii liberului acces la informații publice, de Institutul Național de Statistică (INS). În același timp, toată conducerea politică a țării refuză să spună în ce constă ajutorul militar al României pentru Ucraina. Tonul secretomaniei l-a dat chiar președintele Klaus Iohannis care, pe 12 aprilie 2022, la aproape două luni de la începerea invaziei Rusiei, declara că nu e bine ca ajutorul militar pentru țara vecină să fie explicat în detaliu: „Nu cred, însă, că este foarte bine să facem declarații publice îndelungate cu privire la ce face o țară sau alta concret în acest domeniu”, a spus atunci președintele, întrebat de jurnaliști ce armament trimite România în Ucraina.

La cererea Europei Libere România, INS precizează acum că, atât în 2022, cât și în primele cinci luni ale lui 2023, prima companie în topul exportatorilor din România în Ucraina este Compania Națională Romtehnica. Pe site-ul companiei de stat scrie că unicul acționar al Romtehnica este Ministrul Apărării Naționale. Pe site nu apar date financiare despre activitatea companiei în 2022 sau în 2023.

Topul exportatorilor români în Ucraina, în primele 5 luni ale anului 2023 este următorul: 1. COMPANIA NATIONALA ROMTEHNICA SA; 2. OMV PETROM SA; 3. OSCAR DOWNSTREAM SRL; 4. AUTOMOBILE-DACIA SA; 5. ENERGOCOM S.A.- CHISINAU – SUCURSALA OTOPENI; 6. COMPANIA ROMARM SA-FILIALA SOCIETATEA UZINA DE PRODUSE SPECIALE DRAGOMIRESTI SA; 7. LIBERTY GALATI SA; 8. JETFLY HUB SRL; 9. ROMPETROL RAFINARE SA; 10. COMPANIA NATIONALA ROMARM SA. SURSA: Institutul Național de Statistică

Romtehnica spune că „se bucură de o bună recunoaștere internațională datorită competenței și implicării active, demonstrate pe deplin, prin furnizarea de echipamente în domeniul apărării”. Europa Liberă România a cerut, oficial, Ministerului Apărării date despre exporturile militare în Ucraina, însă până acum nu a primit un răspuns.

Potrivit Institutului Național de Statistică, în topul exportatorilor români în Ucraina se află și ROMARM, o altă companie de stat, aflată în subordinea Ministerului Economiei, care cuprinde 16 filiale care se ocupă de producția de echipamente militare și muniție atât pentru Ministerul Apărării și alte instituții militare, cât și pentru export.

În aprilie 2023, ministrul Economiei de la acel moment, Florin Spătaru, a declarat la one2one de la Europa Liberă că, în 2022, fabricile românești din industria de Apărare au primit comenzi sporite de la principalul lor client, Ministerul Apărării Naționale, dar și de la cumpărătorii străini tradiționali, așa că au produs cantități mult mai mari de muniție și armament; Florin Spătaru a declarat că în România există peste 100 de companii private, unele care au capital străin, care produc muniție și echipamente militare pentru state membre NATO.

În 2022, ROMARM s-a aflat pe locul patru în topul exportatorilor în Ucraina. Înaintea sa au fost, în ordine, Romtehnica, OMV Petrom și Energocom – Chișinău – Sucursala Otopeni. În primele cinci luni ale lui 2023, ROMARM este pe locul 10 în topul exportatorilor români în Ucraina.Curios este că, potrivit INS, pe locul șase în topul exportatorilor români în Ucraina, în perioada ianuarie – mai 2023 se află o filială a ROMARM, în care se fabrică, potrivit companiei, muniții pentru artilerie, bombe de aviație, încărcături explozive pentru minerit sau detonări de suprafață și explozibili pentru uz militar sau poliție. INS nu precizează valoarea exporturilor militare pe care România le-a făcut în 2022 și în 2023 în Ucraina. Premierul Ucrainei, Denis Șmihal, a fost pe 18 august 2023, din nou, în vizită la București, iar cu acea ocazie, premierul Marcel Ciolacu i-a promis omologului din țara vecină că România va ajuta în continuare Ucraina.

În perioada ianuarie-mai 2023, companii de stat și private românești au exportat în Ucraina mărfuri în valoare de peste 850 de milioane de euro. Cantitatea de mărfuri exportată a fost, în același interval de timp, de peste 500 de mii de tone: România a exportat drone și alte vehicule aeriene în Ucraina. În 2022, an în care Rusia a invadat Ucraina, din România a plecat în Ucraina cel puțin un vehicul aerian fără pilot: INS a precizat doar că este vorba despre un export de vehicule aeriene fără pilot în valoare de 432.450 de euro, care are o greutate de 762 de kilograme. Tot în 2022, din România au fost trimise în Ucraina părți de vehicule aeriene încadrate în categoriile comerciale de export „drone, nave spațiale, inclusiv sateliți, și vehicule de lansare suborbitale și spațiale” în valoare de 51.815.820 de euro. O dronă militară Bayraktar, dotată cu muniție costă peste 15 milioane de euro și poate cântări până la 700 de kilograme; exportul a fost realizat, cel mai probabil, de o companie sau mai multe cu acționariat privat, întrucât companiile de stat românești nu produc drone militare – nu se știe nici dacă este vorba despre drone militare sau civile.

Europa Liberă România a întrebat conducerea companiei de stat ROMARM dacă a exportat sau nu drone în Ucraina în 2022 sau în prima parte a lui 2023, însă nu a primit răspuns. În perioada ianuarie-mai 2023, din România au plecat către Ucraina, potrivit INS, drone în valoare de 4.239.810 milioane de euro, care au cântărit peste cinci tone. Nici în acest caz, nu este clar despre ce drone este vorba. Deci, din ianuarie 2022 și până în mai 2023, valoarea totală a exporturilor de drone și piese de vehicule aeriene fără pilot sau din categoria „drone, nave spațiale, inclusiv sateliți și vehicule de lansare suborbitale și spațiale” exportate din România în Ucraina a fost de peste 56 de milioane de euro.

Pe lista exporturilor realizate de companii care își desfășoară cel puțin o parte din activitate în România mai apar și alte obiecte care ar putea avea legătură cu ajutorul militar oferit Ucrainei. De exemplu, INS precizează că, în 2022 din România, s-au exportat în Ucraina și „alte vehicule aeriene (de exemplu, elicoptere, avioane)”.

 

România pe harta mondială a sprijinului oferit Ucrainei invadate

Institutul Kiel pentru Economie Mondială, unul dintre cele mai vechi institute germane de cercetare, arată că România a alocat până în mai 2023 Ucrainei ajutor în valoare de 1.260.000 de euro, din care 1.230.000 de euro ar reprezenta ajutor umanitar. Diferența ar fi valoarea ajutorului militar… Institutul Kiel mai precizează pe site-ul său că aceste date se referă la promisiunile de ajutor anunțate de oficiali guvernamentali, așadar nu includ donații private.

România se află în topul donatorilor pentru Ucraina pe locul 29, după suma totală alocată, într-o ierarhie în care au fost incluse 41 de țări donatoare cunoscute, și pe locul 30, după procentul din PIB alocat sprijinirii țării invadate de Rusia. Astfel, România a alocat 0,049% din produsul intern brut sprijinirii Ucrainei, potrivit Institutului Kiel pentru Economie Mondială. Mult mai sus în top, pe locul 16 din 41, se află România la categoria ajutor umanitar… În topul donatorilor mondiali se află Uniunea Europeană, cu donații și alte tipuri de sprijin în valoare de peste 77 de miliarde de euro, Statele Unite ale Americii, cu ajutoare ce totalizează aproape 70 de miliarde de euro și Germania, care a ajutat Ucraina cu peste 17 miliarde de euro…

Hub-ul de cereale din Kenya

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski şi cel al Kenyey, William Ruto s-au întâlnit pe 21 septembrie 2023, în marja Adunării Generale a Naţiunilor Unite de la New York (Ucraina va crea un hub de cereale în Kenya (stiripesurse.ro). După întâlnie, William Ruto a anunțat că Volodimir Zelenski a promis că va crea un hub de cereale în portul Mombasa (Kenya) pentru a acoperi nevoile alimentare urgente ale ţărilor din estul Africii. Președintele Kenyei a mai menţionat că ţara sa sprijină soluţionarea pe cale paşnică a războiului dintre Rusia şi Ucraina pentru oprirea suferinţelor şi distrugerilor.

În Africa, 25 de ţări importă anual din Rusia şi Ucraina mai mult de o tremie din cantitatea necesară de grâu. Ţările africane, care traversează o perioadă dificilă din cauza creşterii preţurilor la alimente de la începutul războiului dintre Rusia şi Ucraina până în prezent, au lansat o iniţiativă pentru restabilirea relaţiilor dintre cele două ţări.

Preşedintele Comisiei Uniunii Africane, Moussa Faki Mahamat, şi-a exprimat regretul pentru suspendarea Acordului privind exportul de cereale prin Marea Neagră şi a lansat un apel părţilor pentru continuarea acestui acord.

Întreruperea ajutorului financiar și militar american

          Pe 30 septembrie 2023, Camera Reprezentanților a Congresului SUA a votat o măsură de finanțare de urgență pentru a evita paralizia administrației federale: acordul care menține finanțarea guvernului cu încă 45 de zile nu include nici un ajutor suplimentar pentru Ucraina în această perioadă; decizia a fost votată în Camera Reprezentanților cu 335 de voturi pentru şi 91 împotrivă.

            Democrații lui Joe Biden au fost astfel obligați să accepte că va exista o întrerupere a eforturilor contraofensivei ucrainene în lipsa posibilității de a oferi mai mult ajutor militar Ucrainei. Liderul Camerei Reprezentanţilor, republicanul Kevin McCarthy, s-a opus vehement includerii sumei de 6 miliarde de dolari ca ajutoare pentru Ucraina.

            Și parlamentarii din Senat au adoptat proiecul de lege, iar președintele Joe Biden urmează să-l semneze. Ucraina este dependentă de ajutoarele externe pentru a ține piept forțelor ruse și pentru a reuși să străpungă liniile defensive ale inamicului, pentru a-și recâștiga teritoriile pierdute.

Reducerea dobânzii de referință

          Pe 27 iulie 2023, Banca Naţională a Ucrainei a anunţat prima reducere a costului creditului de la începutul războiului, coborând dobânda de bază de la 25%, stabilită în iunie 2023 până la 22%, în ideea de a ajuta la relansarea economică (Banca Naţională a Ucrainei a redus dobânda de bază până la 22% (stiripesurse.ro), postat pe 27 iulie 2023).

            Cu acest prilej, Guvernatorul Băncii Naţionale a Ucrainei, Andri Pişni, a declarat că economia Ucrainei se dovedeşte rezistentă la noile provocări aduse de invazia declanşată de Rusia în februarie 2022. Această rezistenţă a determinat banca centrală să-şi îmbunătăţească prognoza de creştere economică pentru 2023 până la 2,9%, de la 2% cât estima anterior. În paralel, Banca Naţională a Ucrainei şi-a îmbunătăţit şi prognoza de inflaţie, care ar urma să coboare în 2023 până la 10,6%, faţă de prognoza anterioară de 14,8%.

            Scandal de corupție

Agenţia anticorupţie a Ucrainei îl investighează pe oligarhul Igor Kolomoiski ca suspect într-un dosar penal de deturnare de fonduri ale băncii PrivatBank, a anunţat pe 7 septembrie 2023 un parlamentar ucrainean (Scandal de corupție zguduie Ucraina: Un oligarh care l-a sprijinit pe Zelenski, anchetat în delapidarea a 250 de milioane de dolari (stiripesurse.ro): Biroul Naţional Anticorupţie al Ucrainei (NABU) a emis o declaraţie în care menţionează că şase persoane sunt suspecte pentru delapidarea a 9,2 miliarde de grivne (250 de milioane de dolari) din respectiva bancă.

NABU nu a precizat cine sunt cei şase, dar a postat fotografia blurată a unuia dintre ei, care seamănă cu Kolomoiski. Potrivit aceleiaşi declaraţii, fostul acţionar majoritar al băncii PrivatBank a elaborat la începutul anului 2015 un plan pentru a extrage din această bancă fonduri cu scopul de a spori finanţarea unei companii offshore pe care o controla şi pentru a-şi creşte cota de acţiuni în capitalul băncii.

Noul dosar penal vine după ce un tribunal din Kiev a dispus pe 2 septembrie 2023 plasarea lui Igor Kolomoiski în arest preventiv pentru două luni, în urma unui dosar în care este acuzat de fraudă şi dobândire ilegală de bunuri. În acest dosar procuratura a considerat probat faptul că între anii 2013 şi 2020 el a efectuat în străinătate operaţiuni de spălare de bani în valoare de peste 570 de milioane de grivne, folosind pentru acestea infrastructura instituţiilor bancare aflate sub controlul său.

 

Sprijinul SUA și UE tot mai incert

Europa a intrat într-o perioadă de surmenaj geopolitic în ceea ce privește datoria față de Ucraina, scrie The Economist (https://cursdeguvernare.ro/sprijinul-pentru-ucraina-tot-mai-incert-sua-ue.html, postat pe 4 decembrie 2023): lucrurile sunt la fel de problematice și în SUA, unde Casa Albă avertizează congresmenii republicani că Statele Unite sunt pe cale să-şi epuizeze timpul şi banii în efortul de-a ajuta Ucraina. În UE, opozițai Ungariei față de Ucraina are un nou aliat de dreapta radical: Geert Wilders, care a ieșit pe primul loc în alegerile olandeze din 22 noiembrie 2023. Ca să înrăutățească situația, o încurcătură bugetară în Germania amenință să facă ravagii în finanțele UE, care sunt deja în dificultate.

În ultimele luni din 2023, Europa a fost învăluită de o stare de melancolie și a devenit din ce în ce mai clar cum contraofensiva ucraineană, despre care mulți sperau că va fi de succes, a eșuat. După ce a fost unită în privința Ucrainei, cu excepția Ungariei, în octombrie 2023, UE a căzut în dezbinare și irelevanță, pe măsură ce un nou război a izbucnit în Orientul Mijlociu. Perspectiva revenirii lui Donald Trump la putere în SUA a trecut de la un scenariu de tipul „poți să-ți imaginezi dacă”, la un scenariu de tipul „ce-ar trebui să facem când va fi”.

Dincolo de găzduirea a milioane de refugiați începând cu 2022, principala contribuție a Europei a fost să susțină viitorul Ucrainei. Pentru ca acest lucru să fie credibil, trebuiau să existe bani; aproximativ 50 de miliarde de euro (55 de miliarde de dolari) în numerar din partea UE au fost promiși în iunie 2023, pentru a ajuta la menținerea solvabilității guvernului de la Kiev până la sfârșitul anului 2027.

Summitul din decembrie urma să consacre progresele în ambele domenii. Pe lângă semnătura pentru bani, Ucraina urma să treacă la următoarea etapă a aderării la UE, cea a începerii negocierilor oficiale – opt țări mai mici, inclusiv șase din Balcanii de Vest, se află, de asemenea, în acest proces care durează de ani de zile. Dar, aceste fapte nu s-au mai întâmplat…

Un alt factor este faptul că, de ani de zile, Bruxelles-ul a exclus Ungaria din unele programe de cheltuieli ale UE pe motiv că nu respectă normele democratice, cum ar fi un sistem judiciar independent. Pe de altă parte, la 15 noiembrie 2023, Curtea Constituțională a Germaniei a decis că diversele fonduri extrabilanțiere pe care guvernul le-a folosit pentru a ocoli „frâna de îndatorare” autoimpusă sunt neconstituționale și a solicitat reorganizarea rapidă a finanțelor interne ale țării: acest lucru, la rândul său, pune în pericol o creștere globală planificată a bugetului UE, din care făcea parte și finanțarea acordată Ucrainei. Între timp, nu mai există un consens în ceea ce privește suma separată de 50 de miliarde de euro, solicitată de Comisia Europeană pentru a plăti alte lucruri, cum ar fi salariile personalului de la Bruxelles, care au ca efect reducerea inflației, noi programe de limitare a migrației și așa mai departe. Guvernele cu vederi de dreapta, precum cel olandez sau suedez, au făcut lobby împotriva banilor suplimentari; Germania a fost, de asemenea, sceptică, iar acum nu mai poate face nimic din pricina deciiziei Curții Constituționnale a țării. Separarea celor 50 de miliarde de euro pentru Ucraina de cealaltă sumă de 50 de miliarde de euro nu mai este posibilă și face și mai dificilă o înțelegere asupra întregului pachet de 100 de miloarde euro!

Faptul că Ucraina își va primi, în final banii este aproape imposibil; autoritățile de la Kiev rămân fără bani la începutul anului 2024, iar începerea negocierilor de aderare va fi, de asemenea, amânată, ceea ce va afecta credibilitatea UE. Iar dacă Ucraina nu poate trece cu bine de primele etape ale procesului, acest lucru va fi de rău augur pentru etapele ulterioare dificile, care vor implica convingerea membrilor actuali ai UE că o mulțime din banii pe care-i primeau până acum, trebuie să meargă din 2024 la construirea de autostrăzi și îmbogățirea fermierilor din Ucraina. Unitatea care a permis Europei să  sprijine Ucarina din primele zile ale conflictului cu Rusia, nu mai este la fel de asigurată…

Îngrijorări legate de sprijinirea Ucrainei apar și în SUA, unde directoarea pentru buget a Casei Albe, Shalanda Young, avertizează într-o scrisoare adresată pe 4 decembrie 20223 preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, şi altor lideri din Congres, că Statele Unite sunt pe cale să epuizeze timpul şi banii în efortul de a ajuta Ucraina să poarte războiul cu Rusia: „Vreau să fie clar: fără acţiune din partea Congresului, până la finele anului vom rămâne fără resurse pentru procurarea de arme şi echipamente suplimentare pentru Ucraina şi pentru furnizarea de echipamente din stocurile armatei SUA; nu avem la dispoziţie o soluţie magică de finanţare în acest moment, nu mai avem bani şi aproape că nu mai avem timp”, a scris Shalanda Young.

Administraţia Joe Biden a cerut Congresului SUA cca 106 miliarde de dolari pentru a finanţa planuri ambiţioase consacrate Ucrainei, Israelului şi securităţii frontierelor SUA: în timp ce sprijinul pentru Israel este sigur, alocarea de fonduri pentru Ucraina este pusă la îndoială de unii aleşi republicani, în condiţiile în care aceștia controlează Camera Reprezentanţilor cu o majoritate fragilă…

 

Zahărul ucrainean

Importurile de zahăr ucrainean în Uniunea Europeană (UE) au crescut de zece ori în 2022/2023, iar tendinţa de creştere s-a prelungit şi la începutul sezonului actual (2023/2024), în detrimentul Braziliei care este pe cale să-şi piardă poziţia de cel mai mare furnizor de zahăr al blocului comunitar, arată datele publicate pe 1 decembrie 2023 de Eurostat (Zahărul ucrainean ‘invadează’ piețele europene. O treime din exporturi a mers spre România (stiripesurse.ro): conform statisticilor, importurile de zahăr ucrainian în UE au ajuns la 413.000 de tone, în sezonul 2022-2023, care s-a încheiat la 30 septembrie 2023, de la doar 40.000 de tone, în sezonul 2021-2022. La fel ca şi în cazul altor materii prime, UE a eliminat taxele vamale la importurile de zahăr ucrainean, după debutul invaziei ruseşti, ceea ce a generat un val de critici din partea producătorilor locali care se plâng de concurenţa incorectă.

Ponderea ocupată de Ucraina în importurile totale de zahăr ale UE, care a urcat până la 16% în ultimul sezon, a continuat să crească la începutul sezonului actual 2023-2024, ajungând la 38% din importurile totale în octombrie şi primele trei săptămâni din noiembrie 2023. În aceeaşi perioadă, Brazilia, cel mai mare producător de zahăr din lume, a văzut cum cota sa în importurile de zahăr ale UE a scăzut până la 8%, de la 32% în sezon 2022-2023.

Statisticile mai arată că aproape o treime din importurile de zahăr ucrainean, în sezonul 2022-2023, au mers spre România, urmată de Polonia, Italia, Ungaria şi Bulgaria, toate cu cote mai mici. Deficitul de zahăr al UE, care vine după o recoltă slabă de sfeclă de zahăr în blocul comunitar, a dus la creşterea preţurilor zahărului în UE până la un nivel record în ultimul sezon, iar tendinţa de creştere a continuat în octombrie 2023, când a fost atins un nou maxim istoric de 810 euro/tonă, în creştere cu 255 de euro, faţă de situaţia din 2022.

La începutul lunii decembrie 2023, cultivatorii de sfeclă de zahăr din Franţa au cerut ca importurile de zahăr din Ucraina, în creştere, să fie re-exportate în afara Europei, pentru a evita să îi afecteze pe producătorii locali. Importurile de zahăr din Ucraina ale blocului comunitar ar putea ajunge la cca 800.000 de tone, în sezonul 2023-2024, a informat Asociaţia Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din Franţa (CGB): cantitate este aproape dublă faţă de importurile din sezonul precedent: ”Avem nevoie de un răspuns clar din partea Comisiei Europene cu privire la modul cum va gestiona în viitor acest aflux de zahăr”, a subliniat CGB. Solicitările venite de la producătorii de zahăr urmează unor tensiuni similare create de explozia exporturilor de cereale ale Ucrainei, care a determinat mai multe state membre din Europa de Est să interzică achiziţiile de cereale ucrainene pe motiv că acestea afectează preţurile interne…

 

IRAN: CONTRASTE IZBITOARE

February 2, 2024 | ORIENTUL MIJLOCIU | No Comments

Emilian M. Dobrescu

          Acordul INTSC

              Pe 17 mai 2023, președinții Rusiei și Iranului au semnat un acord pentru construirea unei linii de cale ferată de 164 km lungime, care va lega orașele iraniene Astara, la granița cu Azerbaidjan, și Rasht, mai la sud (cf. România Muncitoare, nr. 310, mai-iunie 2023, p. 19-20): se numește INSTC (Coridorul Internațional de Transport Nord-Sud) și face parte dintr-un plan de ocolire a rutelor tradiționale de transport maritim care necesită traversarea Canalului Suez, care leagă Marea Mediterană de Marea Roșie. De asemenea, Rusia va evita traversarea Mării Baltice, precum și a Mării Negre, pe care Turcia o controlează.

            INTSC va reduce timpii de tranzit cu până la 40 la sută și costurile de transport cu 30 la sută, comparativ cu ruta convențională prin Canalul Suez. Din orașul iranian Rasht mărfurile rusești vor fi transportate pe calea ferată către porturile din sud, de unde pot fi expediate în India, Peninsula Arabică și Africa de Est. La sfârșitul lunii aprilie 2023, reprezentanții Indiei, Iranului și Armeniei s-au întâlnit la Erevan pentru a discuta planurile pentru noua rută care vizează creșterea comerțului dintre India, Iran și Rusia.

            Acordul INSTC a fost semnat în 2022 de Rusia, Iran și India și prevede construirea unei rețele de legături rutiere, feroviare și maritime concepute pentru a facilita comerțul din Rusia către India prin Iran și Armenia. Dar, progresul în ceeace privește prevederile acordului a fost lent.

            INSTC creează o economie regională: India, de exemplu, a investit în portul Chabahar în mare măsură pentru a crește comerțul cu Rusia și Iranul prin Asia Centrală; în 2022, primul schimb între portul Astrahan din Rusia și portul Jawaharlal Nehru din umbai a trecut prin INSTC.

            INSTC este un proiect logistic comun între mai multe țări care au considerații strategice: prezența Armeniei arată că Iranul și Rusia împărtășesc preocuparea de a marginaliza Azerbaidjanul, o țară apropiată de Israel. Armenia, care nu are acces direct la mare, caută parteneri ostili Azerbaidjanului, cum ar fi Iranul, sau care ar putea să-și susțină industria de apărare, cum ar fi India, cu care a semnat un acord privind achiziția de arme în valoare de 155 de milioane de dolari.

            Acordul nuclear iranian

            Acordul internațional privind programul nuclear al Iranului cunoscut sub numele de Planul de Acțiune Cuprinzător Comun (JCPOA) a stagnat, stocul de uraniu îmbogățit al țării fiind de peste 20 de ori peste limita convenită, a avertizat pe 6 iulie 2023, reprezentanta ONU pentru afaceri politice, Rosemary DiCarlo (https://news.un.org/fr/story/2023/07/1136702): informând Consiliul de Securitate al ONU cu privire la statutul acordului, doamna DiCarlo a dat tonul discuției, declarând că „diplomația este singura modalitate de a trata eficient problema nucleară iraniană”.           Încheiat în 2015, acordul stabilește reguli pentru monitorizarea programului nuclear al Iranului și deschide calea pentru ridicarea sancțiunilor ONU; a fost aprobat de Iran, de cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate (China, Franța, Rusia, Marea Britanie, Statele Unite), plus Germania, precum și de Uniunea Europeană; SUA au părăsit acordul în 2018 sub fostul președinte Donald Trump și sunt în proces de negociere a revenirii la discuții, fără a se ajunge la un acord până acum.

            Șeful afacerilor politice al ONU a regretat că negocierile pentru repunerea în aplicare a JCPOA au rămas blocate, chiar dacă toți participanții, inclusiv Statele Unite, au reafirmat că „o întoarcere la implementarea deplină și efectivă a planului” este singura opțiune viabilă. Conceput și aprobat prin Rezoluția 2231 a Consiliului de Securitate, JCPOA propune o soluție în care instalațiile nucleare ale Iranului sunt utilizate numai în scopuri pașnice. În schimb, sancțiunile trebuie ridicate, aducând „beneficii economice tangibile poporului iranian”, a spus doamna DiCarlo. Ea a reiterat apelul Secretarului General adresat Statelor Unite să ridice sau să renunțe la sancțiuni și să extindă derogările privind comerțul cu petrol cu ​​Iranul. Ea a reiterat, de asemenea, apelul șefului ONU adresat Iranului „să inverseze pașii pe care i-a făcut, care nu sunt în concordanță cu angajamentele sale nucleare conform planului”.

            Rosemary DiCarlo a spus că în urma unei declarații comune a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) și Iranului în martie 2023, camerele de supraveghere au fost instalate în atelierele în care funcționează centrifugele de separare a uraniului. Autoritatea de pază nucleară susținută de ONU a semnalat, de asemenea, în mai 2023, că nu mai are îngrijorări cu privire la prezența uraniului foarte îmbogățit care a fost detectat într-o locație. Cu toate acestea, ONU este alarmată că agenția rămâne în imposibilitatea de a verifica stocul de uraniu îmbogățit din Iran. Citând estimări ale AIEA, Rosemary DiCarlo a spus: „Iranul are acum un stoc total de uraniu îmbogățit de peste douăzeci de ori cantitatea permisă prin JCPOA. Aceasta include cantități crescute de uraniu îmbogățit cu 20% și 60%.

            Referitor la prevederile acordului privind rachetele balistice, Rosemary DiCarlo s-a referit la informațiile primite din Franța, Germania, Iran, Israel, Rusia și Regatul Unit cu privire la zborul de testare al unui lansator spațial în martie 2023, precum și la testarea și dezvăluirea de către Iran a două noi rachete balistice în mai și iunie 2023: „Scrisorile primite de la statele membre continuă să reflecte opinii diferite în ceea ce privește dacă această lansare și dezvoltarea rachetelor sunt în concordanță cu rezoluția”, a spus doamna DiCarlo ambasadorilor. De asemenea, ea a detaliat informațiile primite cu privire la părțile rachetelor balistice confiscate de Marina Regală a Marii Britanii în februarie 2023 în apele internaționale din Golful Iranului. În timp ce Franța, Germania și Regatul Unit consideră că unele părți ale rachetelor balistice au fost folosite cu încălcarea Rezoluției nr. 2.231 a ONU, Iranul și Rusia au răspuns că nu există nici o dovadă care să lege nava interceptată și încărcătura acesteia de Iran și nici o indicație clară că părțile confiscate erau de origine iraniană.

            Livrarea de avioane de luptă și elicoptere rusești

Forțele aeriene iraniene au în prezent doar câteva zeci de avioane de atac, majoritatea rusești, dar și modele americane vechi, achiziționate înainte de Revoluția Islamică din 1979 (https://cursdeguvernare.ro/iran-isi-modernizeaza-flota-militara-aeriana-cu-aeronave-rusesti.html).

Pe 28 noiembrie 2023, Iran a finalizat aranjamentele pentru livrarea de avioane de luptă și elicoptere rusești, a declarat ministrul adjunct al apărării din Iran, în timp ce au fost stabilite relații militare mai strânse cu Rusia.

 „Au fost finalizate planurile pentru avioanele de luptă Sukhoi Su-35, elicopterele de atac Mil Mi-28 și avioanele de antrenament Yak-130 pentru a se alătura unităților de luptă ale Armatei Iranului”, a anunțat ministrul adjunct al Apărării al Iranului, Mehdi Farahi.

Capsulele vieții

Iranul a lansat prima “capsulă a vieţii” în 2010 și aceasta a avut la bordul ei animale vii – un şobolan, două broaşte ţestoase şi o râmă (Iranul se laudă că a lansat în spaţiu ‘o capsulă a vieţii’ / Occidentul este îngrijorat (stiripesurse.ro)): apoi, Iranul a trimis în Spaţiu, în 2013, o maimuţă, care a revenit cu bine pe Terra, după care a înregistrat mai multe eşecuri în lansările de sateliţi din cauza unor probleme tehnice.

Pe 27 septembrie 2023, Gardienii Revoluţiei, armata ideologică a Republicii Islamice Iran, au anunţat că au plasat pe orbită un satelit de imagistică, Nour-3, la 450 km deasupra Pământului. Teheranul susţine că activităţile sale aerospaţiale sunt pacifiste şi conforme cu o rezoluţie adoptată de Consiliul de Securitate al ONU. Guvernele occidentale se tem că sistemele iraniene de lansare a sateliţilor integrează tehnologii interşanjabile cu cele utilizate în rachete balistice capabile să transporte un focos nuclear, lucru pe care Iranul a negat întotdeauna că doreşte să îl construiască.

Pe 6 decembrie 2023, Iranul a lansat cu succes în Spaţiu o altă capsulă a vieţii, o nouă etapă în ambiţiosul său program aerospaţial, dezvoltat în pofida îngrijorărilor statelor occidentale legate de scopurile pe care le urmărește: ”După un deceniu de pauză, noua capsulă a vieţii din ţara noastră a fost lansată cu succes până la altitudinea de 130 km cu ajutorul unui lansator fabricat pe plan local”, a declarat ministrul iranian al Telecomunicaţiilor, Issa Zarepour. Capsula viețaii, lansată pe 6 decembrie 2023 avea masa de 500 kg și a fost transportată de un lansator de nouă generaţie, denumit Salman, dezvoltat cu scopul de a trimite astronauţi în Spaţiu.

Legea hijabului

            Pe măsură ce parlamentul iranian a aprobat pe 22 septembrie 2023 un nou proiect de lege conform căruia femeile riscă până la 10 ani de închisoare dacă continuă să sfideze regulile obligatorii ale țării privind purtarea hijabului, Oficiul Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) consideră acest text represiv și umilitor (https://news.un.org/fr/story/2023/09/1138917): serviciile Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului, Volker Türk, regretă profund că Parlamentul iranian a adoptat noul proiect de lege privind castitatea și hijab-ul, care crește considerabil pedepsele cu închisoarea. Textul prevede amenzi zdrobitoare pentru femeile și fetele care nu respectă codul vestimentar obligatoriu.

            „În acest context, proiectul de lege vizează, de asemenea, noțiuni vagi de promovare a nudității sau a indecenței”, a declarat Ravina Shamdasani, purtătorul de cuvânt al ONU, în cadrul unei conferințe de presă regulate la Geneva, unde este sediul OHCHR.

            Pedepse cu închisoarea de la 5 la 10 ani

            „În cadrul acestui nou proiect de lege și mai strict – care se află în etapele finale ale revizuirii de către Consiliul Gardienilor – persoanele care încalcă codul vestimentar islamic strict al țării în ceea ce privește purtarea hijabului pentru cap și îmbrăcămintea modestă care acoperă restul corpului, riscă până la zece ani de închisoare”.

            Pedepsele prevăzute de această lege sunt deosebit de severe, variind de la pedepse cu închisoarea de la 5 la 10 ani pentru persoanele găsite vinovate de nepurtarea vălului sau purtarea de îmbrăcăminte considerată necorespunzătoare; proiectul prevede sancțiuni financiare pentru cei acuzați de „promovarea nudității” sau pentru batjocorirea hijabului în mass-media și pe rețelele de socializare.

            Conform aceluiași proiect de lege, contravenienții ar putea fi, de asemenea, biciuiți și amendați cu până la 360 de milioane de riali iranieni (8.522 dolari SUA); de asemenea, riscă restricții de călătorie și pierderea accesului la internet. Conform legislației anterioare, o astfel de infracțiune era pedepsită cu o pedeapsă cu închisoarea de până la două luni sau cu o amendă de până la 500.000 de riali iranieni (11 dolari SUA).

            Înaltul Comisar Volker Türk reafirmă că acest proiect de lege draconic este în flagrantă contradicție cu dreptul internațional și trebuie abandonat: ”legea care vizează sprijinirea familiei prin promovarea culturii castității și hijabului este și represivă, și umilitoare. Femeile și fetele nu trebuie tratate ca cetățeni de clasa a doua”, a insistat purtătorul de cuvânt al OHCHR, menționând că autoritățile au datoria să respecte, să protejeze și să implementeze – în mod egal – drepturile tuturor iranienilor.

            ONU îndeamnă autoritățile iraniene să ia măsuri pentru a elimina această și toate celelalte forme de discriminare de gen și să abroge toate legile și practicile asociate. ONU solicită, de asemenea, Teheranului să elimine toate reglementările și procedurile prin care este monitorizat comportamentul femeilor în public și să introducă legi și politici care să permită femeilor și fetelor să își exercite drepturile fundamentale, inclusiv dreptul de a participa pe deplin la viața publică, fără teamă. de represalii și discriminare.

Necesitatea încetării represiunii contra manifestanților

          Pe 24 noiembrie 2022, Consiliul pentru Drepturile Omului al Națiunilor Unite a mandatat Misiunea Internațională Independentă de Constatare a Faptelor asupra Republicii Islamice Iran să investigheze acuzațiile de încălcări ale drepturilor omului în această țară, legate de protestele care au început acolo la 16 septembrie 2022, în special în ceea ce privește femeile și copiii. La 20 decembrie 2022, președintele Consiliului pentru Drepturile Omului a anunțat numirea d-nelor Sara Hossain (Bangladesh) și Viviana Krsticevic (Argentina), precum și d-lui Shaheen Sardar Ali (Pakistan), ca membri ai Misiunii și a numit-o președinte pe Sara Hossain.

            Iranul trebuie să pună capăt represiunii împotriva protestatarilor pașnici și să oprească valul de execuții, arestări în masă și detenții de la moartea în arest a tinerei Jina Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, în septembrie 2022, a declarat pe 5 iulie 2023, Misiunea ONU în Republica Islamică Iran (https://news.un.org/fr/story/2023/07/1136647): autoritățile trebuie să respecte, să îndeplinească și să protejeze drepturile tuturor iranienilor, în special ale femeilor și fetelor, a adăugat misiunea în prima sa actualizare orală adresată Consiliului ONU pentru Drepturile Omului de la Geneva. Misiunea de constatare a ONU afirmă că situația generală a drepturilor omului în țară ar putea să se deterioreze și mai mult dacă nu vor fi abordate preocupările ridicate până în prezent cu privire la presupusele încălcări ale drepturilor omului și dacă o nouă legislație, care propune pedepse mai aspre pentru femeile și fetele care încalcă obligațiile de acoperire a feței, devine lege, a spus Consiliul pentru Drepturile Omului într-un comunicat de presă.

            Moartea lui Jina Mahsa în arest în septembrie 2022, după ce a fost arestată și reținută pentru că ar fi încălcat legea voalului forțat a Iranului, a stârnit proteste în toată țara: „Zece luni mai târziu, dreptul familiei Jina Mahsa la adevăr și dreptate nu este încă respectat și suntem îngrijorați de faptul că investigațiile interne nu îndeplinesc normele și standardele internaționale privind drepturile omului, inclusiv cerințele de independență și transparență.” a spus Sara Hossain, președinta Misiunii ONU de constatare a faptelor, care a evidențiat mai multe domenii de îngrijorare. Ea a atras atenția asupra riscurilor specifice ale unei noi deteriorări a drepturilor omului ale celor implicați în proteste, inclusiv avocaților, jurnaliştilor și apărătorilor drepturilor omului, în special femeilor și fetelor. Acuzațiile de încălcare a drepturilor omului legate de proteste continuă să fie audiate, primite și investigate de misiune.

            Guvernul iranian a anunțat că 22.000 de persoane au fost grațiate în legătură cu protestele. Potrivit informațiilor primite, aceste persoane au fost forțate să-și ”exprime remușcare” și, prin urmare, să-și recunoască efectiv vinovăția, angajându-se să nu mai comită „infracțiuni similare” în viitor, încălcându-se astfel drepturile omului, inclusiv dreptul la libertatea de asociere. Chiar și astăzi, la zece luni de la evenimente, nu sunt disponibile date oficiale referitoare la cei arestați, reținuți, acuzați sau condamnați în legătură cu demonstrațiile care au avut loc. Dar, rapoartele despre arestări și detenții ale protestatarilor continuă, inclusiv femei și fete care refuză să se conformeze legii voalului forțat din țară, precum și despre hărțuirea membrilor familiei lor. „Suntem îngrijorați de reținerea în continuare a apărătorilor drepturilor omului și a avocaților care apără protestatarii și a cel puțin 17 jurnaliști, inclusiv Nilufar Hamedi și Elahe Mohammadi, care au raportat pentru prima dată despre moartea lui Jina Mahsa în arest”, a declarat Viviana Krsticevic, membru al Misiunii ONU în Iran.

            Potrivit informațiilor primite de misiune, cel puțin 26 de persoane au fost condamnate la moarte în legătură cu protestele din noiembrie 2022, în timp ce alte zeci au fost acuzate sau riscă condamnări la moarte. Cel puțin șapte bărbați au fost executați în urma unor proceduri pripite, pe fondul unor acuzații grave de încălcare a drepturilor, inclusiv mărturisiri extrase sub tortură.

            Pedepsele severe continuă să fie aplicate celor implicați în proteste, inclusiv pentru exercitarea drepturilor protejate de legislația internațională a drepturilor omului. Acestea sunt impuse în urma unor proceduri judiciare lipsite de transparență și care nu respectă garanțiile fundamentale ale unui proces echitabil și ale unui proces echitabil în temeiul dreptului internațional al drepturilor omului, notează misiunea. „Suntem deosebit de îngrijorați de numeroasele rapoarte de hărțuire a membrilor familiei care caută dreptate pentru cei dragi, inclusiv pentru copii, care au fost uciși în timpul protestelor”, a spus doamna Hossain.

            După două luni de la proteste, au fost raportate o serie de otrăviri suspecte în zeci de școli din 28 de provincii. Misiunea de cercetare a spus că investighează dacă aceste presupuse otrăviri au fost orchestrate pentru a pedepsi sau a descuraja fetele pentru implicarea lor în proteste. Două proiecte de lege au fost depuse de la proteste și acum așteaptă examinarea, inclusiv în fața Majles sau a parlamentului iranian. Dacă vor fi adoptate, ele vor impune pedepse mai dure femeilor și fetelor care încalcă prevederile privind purtarea obligatorie a voalului și le vor expune unui risc crescut de violență, hărțuire și detenție arbitrară, potrivit Misiunii ONU. Studenții au fost suspendați de la studii sau interziși din cămine pentru că au sfidat legile obligatorii privind acoperirea voalului, în timp ce întreprinderile au fost amendate sau închise pentru nerespectarea regulilor stabilite de autorități. Misiunea ONU de constatare a faptelor este îngrijorată de utilizarea raportată a tehnologiilor de recunoaștere facială pentru a identifica și aresta femeile și fetele care nu respectă acoperirea obligatorie a voalului și pentru a identifica protestatarii.

            Misiunea ONU de stabilire a faptelor a trimis șapte scrisori guvernului iranian, inclusiv solicitări repetate de a vizita Iranul pentru a culege informații esențiale pentru investigațiile sale. Acestea au rămas până acum fără răspuns. „Iranul are obligația de a proteja drepturile tuturor oamenilor din țară și de a le solicita celor responsabili pentru presupusele încălcări ale drepturilor legate de proteste să răspundă și să abordeze cauzele fundamentale ale acestor încălcări”, a declarat Shaheen Sardar Ali, membru al Misiunii ONU de constatare a faptelor. „Poporul iranian, inclusiv femeile și fetele, au drepturi fundamentale la egalitate, adevăr, justiție, responsabilitate și reparații care trebuie respectate. Facem apel la guvernul Republicii Islamice Iran să coopereze pe deplin cu mandatul nostru și să se asigure că toți cei implicați au acces liber și în siguranță pentru a furniza dovezi”, a spus și doamna Sara Hossain.

Autoritățile iraniene au transmis la începutul lunii septembrie 2023 că au dejucat peste 400 de comploturi cu bombă de la declanșarea amplelor proteste naționale declanșate de moartea tinerei Masha Amini în septembrie 2022 (https://www.stiripesurse.ro/iranul-declara-ca-a-dejucat-peste-400-de-comploturi-cu-bomba-in-ultimul-an_3062128.html, postat pe 11 septembrie 2023).

            Emiratul Qatar a intermediat eliberarea unor prizonieri

Din momentul în care șase miliarde de dolari – fonduri iraniene scoase de sub sechestru – vor fi transferate din SUA la bănci din Qatar, se va produce un schimb de prizonieri: cinci cetățeni americani reținuți în Iran și un număr similar de prizonieri iranieni deținuți în SUA vor zbura acasă (https://cursdeguvernare.ro/qatar-intermediaza-un-schimb-de-prizonieri-sua-iran.html, postat pe 11 septembrie 2023): ca prim pas, Iran a eliberat, pe 10 august 2023, patru cetățeni americani din închisoarea Evin din Teheran, plasându-i în arest la domiciliu, unde s-au alăturat unui al cincilea, care era deja în arest la domiciliu. Mai târziu în acea zi, secretarul de stat al SUA Antony Blinken a numit mutarea primul pas al unui proces care ar duce la întoarcerea lor acasă.

Printre cei eliberați din închisoarea Evin se numără oamenii de afaceri Siamak Namazi, 51 de ani, și Emad Sharqi, 59 de ani, precum și ecologistul Morad Tahbaz, 67 de ani, care deține și naționalitate britanică, a declarat administrația americană. Identitatea celorlalți doi american, dintre care unul, potrivit a două surse, este o femeie, nu a fost dezvăluită. Reuters nu a putut stabili care prizonieri iranieni, la rândul lor, vor fi schimbați de SUA.

Negocierile acestui acord încheiat între superputerea pe care Iranul o numește „Marele Satan” și Republica Islamică pe care Washington o numește ”Stat Sponsor al Terorismului” a fost facilitată de Qatar. Doha, capitala emiratului, a găzduit cel puțin opt runde de discuții care au implicat negociatori iranieni și americani aflați în hoteluri separate, discutând prin intermediari qatarezi, a spus o sursă informată cu privire la discuții.

Doha va implementa și un acord financiar în baza căruia va plăti comisioanele bancare ale transferului de fonduri iraniene și va monitoriza modul în care Iran cheltuiește acești bani pentru a se asigura că nu sunt cumpărate articole aflate sub sancțiunile SUA. În plus, cei 10 prizonieri vor tranzita Qatar atunci când se va face schimbul. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că SUA nu sunt pregătite să anunțe momentul exact al eliberării prizonierilor. De asemenea, Departamentul de Stat al  SUAa refuzat să discute detaliile a ceea ce purtătorul de cuvânt a numit „o negociere în curs extrem de sensibilă”…

Premiul Nobel pentru Pace

            Decizia Comitetului Nobel de a acorda Premiul Nobel pentru Pace jurnalistei și activistei iraniene pentru drepturile omului, Narges Mohammadi este o recunoșatere adusă femeilor care luptă pentru drepturile lor, a declarat pe 6 octombrie 2023 secretarul general al ONU, António Guterres (https://news.un.org/fr/story/2023/10/1139377): „Premiul Nobel pentru Pace acordat astăzi lui Narges Mohammadi este o reamintire importantă că drepturile femeilor și fetelor se confruntă cu eșecuri semnificative, în special din cauza persecuției împotriva femeilor apărătoare a drepturilor omului în Iran și în alte părți. Acest Premiu Nobel pentru Pace este un omagiu adus tuturor acestor femei care luptă pentru drepturile lor cu riscul libertății lor, sănătății lor, chiar și al vieții lor”.

            Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) a considerat, de asemenea, că acest premiu, acordat lui Narges Mohammadi, evidențiază curajul și determinarea femeilor iraniene: „Cred că ceea ce este absolut clar este că femeile iraniene sunt o inspirație pentru lume. Le-am văzut curajul și determinarea în fața represaliilor, intimidării, violenței și detenției”, a declarat purtătorul de cuvânt al OHCHR, Liz Throssell, jurnaliștilor de la Geneva. „Acest curaj, această determinare a fost remarcabilă. Ei au fost hărțuiți pentru ceea ce poartă sau nu poartă și împotriva lor se iau măsuri juridice, sociale și economice din ce în ce mai stricte”, a adăugat ea.

            Doamna Narges Mohammadi ispășește în prezent o pedeapsă de 16 ani în închisoarea Evin din Teheran. Ea a lucrat mulți ani ca jurnalist și este, de asemenea, autor și vicedirector al organizației societății civile Defenders of Human Rights Center (DHRC), cu sediul la Teheran. În mai 2023, ea a primit un premiu care sărbătorește libertatea presei din partea Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Social și Cultural (UNESCO), alături de alte două jurnaliste iraniene închise, în contextul valului de proteste legate de moartea lui Mahsa Amini aflată în custodia poliției, în septembrie 2022.

            Salutând anunțul Premiului Nobel pentru Pace, experții ONU au cerut guvernului iranian să elibereze pe toți cei închiși pentru apărarea drepturilor omului și ale femeilor. „Acordarea Premiului Nobel pentru Pace 2023 unei jurnaliste curajoase și apărătoare a drepturilor omului evidențiază lupta femeilor împotriva sistemelor instituționalizate de discriminare, segregare, umilire și excludere a femeilor și fetelor de pretutindeni în lume”, au spus într-o declarație comună Javaid Rehman, raportor pentru situația drepturilor omului în Republica Islamică Iran și membri ai Grupului de lucru pentru discriminarea femeilor și fetelor. Potrivit acestor experți, femeile „care apără drepturile omului în interiorul și în afara Iranului trebuie să fie celebrate și aplaudate pentru rezistența și curajul lor, de asemenea trebuie să fie susținute de comunitatea internațională”.

            În Iran, femeile se confruntă cu discriminare și restricții ale libertății lor de exprimare și de mișcare, care au un impact profund asupra vieții lor, inclusiv legi obligatorii privind hijab-ul, care le subminează demnitatea umană, dreptul la egalitate și le afectează capacitatea de a participa la viața publică. Experții menționați și-au exprimat îngrijorarea cu privire la soarta femeilor iraniene apărătoare ale drepturilor omului: în Iran, femeile apărătoare ale drepturilor omului au fost arestate pentru că au exprimat critici la adresa autorităților. Arestările și atacurile asupra lor par să aibă ca scop pedepsirea și reducerea la tăcere a apărătorilor drepturilor omului și a activiștilor pentru drepturile civile, în special în ceea ce privește drepturile femeilor. Comunitatea internațională trebuie să rămână implicată în situația din Iran și să ia măsuri concrete pentru a sprijini critica încălcărilor grave ale drepturilor omului în această țară.

            Pe 11 octombrie 2023, Experții ONU au cerut eliberarea imediată a iranienei Narges Mohammadi, o apărătoare a drepturilor femeilo,r care a primit Premiul Nobel pentru Pace 2023 și care ispășește o pedeapsă cu închisoarea la Teheran (https://news.un.org/fr/story/2023/10/1139547): „Suntem consternați că autoritățile iraniene continuă să o priveze pe doamna Mohammadi de libertate, în ciuda îngrijorărilor legate de deteriorarea sănătății ei în detenție și împotriva sfaturilor profesioniștilor medicali, încălcând obligațiile care le revin în temeiul dreptului internațional al drepturilor omului”, au declarat experții reuniți în Grupul de lucru al Națiunilor Unite privind detenția arbitrară.

Doamna Mohammadi a fost arestată de mai multe ori, mai întâi în 2011 pentru susținerea ei în favoarea activiștilor pentru drepturile omului încarcerați și a familiilor acestora, iar apoi în 2015, când activismul ei împotriva pedepsei cu moartea ia adus încă o pedeapsă cu închisoarea, deci ani suplimentari de detenție. Ea ispășește în prezent o pedeapsă lungă în închisoarea Evin din Teheran pentru „răspândire de propagandă împotriva statului”.

Grupul de lucru al ONU a notat anterior caracterul arbitrar al detenției lui Narges Mohammadi și a cerut eliberarea imediată a acestuia, cu despăgubiri și reparații. Experții au concluzionat că întemnițarea sa continuă a constituit o încălcare a Declarației Universale a Drepturilor Omului și a Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice. Ei au stabilit, de asemenea, că arestarea și detenția lui Narges Mohammadi constituie o încălcare a dreptului internațional, deoarece reprezintă o discriminare impusă din cauza statutului său de apărător al drepturilor omului. Ei au cerut guvernului iranian să o elibereze imediat pe doamna Mohammadi și să se asigure că primește îngrijirea medicală de care are nevoie: „Este profund regretabil că, în ciuda apelurilor din partea ONU și a comunității internaționale, autoritățile iraniene continuă să o trateze pe Narges Mohammadi ca pe un criminal, din cauza activității ei în domeniul drepturilor omului”. Membrii Grupului de lucru privind detenția arbitrară sunt: ​​Priya Gopalan (președinte-raportor), Matthew Gillett (vicepreședinte pentru comunicații), Ganna Yudkivska (vicepreședinte pentru monitorizare), Miriam Estrada-Castillo și Mumba Malila.

GERMANIA. MULTE PROBLEME, PUȚINE SOLUȚII

January 28, 2024 | GEOPOLITICĂ, UE | No Comments

Emilian M. Dobrescu

          Ajutoarele de stat

            Cea mai mare parte a pachetului de ajutoare energetice de 200 miliarde de euro, adoptat de guvernul german în 2022 a rămas neutilizat (https://cursdeguvernare.ro/dar-o-mica-parte-a-fabulosului-ajutor-de-stat-al-germaniei-a-fost-utilizata.html, postat pe 6 iulie 2023): în 2022, Germania a stârnit indignare și uimire în întreaga Uniune Europeană când a anunțat că va institui un „scut de protecție” de până la 200 de miliarde de euro pentru a sprijini gospodăriile și întreprinderile afectate de prețurile ridicate la energie. Banii alocați trebuiau să sprijine gospodăriile și întreprinderile afectate de prețurile mari la gaze și electricitate, precum și pentru a stabiliza piața energiei. Aceasta din urmă a inclus salvarea giganților energetici Uniper și SEFE (Gazprom Germania), acum deținute de statul german.

            Din cele 200 de miliarde de euro, doar 52 de miliarde de euro, adică doar 25% au fost utilizate până în iunie 2023, în timp ce totalul a ceea ce va fi utilizat în 2023 va fi cunoscut abia în aprilie 2023. Întrucât cheltuielile pentru ajutorul energetic au fost mai mici decât se așteptau oficialitățile, deficitul public al Germaniei în 2023 va fi, de asemenea, sub estimările anterioare și sub pragul de 3% stabilit în tratatele UE. Ministrul de Finanțe, Martin Lindner a anunțat că a refuzat toate cererile de a folosi banii neutilizați din fondul de 200 de miliarde de euro pentru subvenționarea tarifelor la electricitate în industrie. Această idee a fost înaintată de ministrul Economiei Robert Habeck (Partidul Verde), pentru a preveni mutarea producției în străinătate și a primit sprijinul partidului guvernamental SPD, precum și al sindicatelor industriale.

            Pachetul de 200 de miliarde de euro a fost alocat crizei energetice în condițiile în care s-a decis specific ”o scutire de la obligațiile constituționale, justificată de urgența situației de la momentul respectiv”, a precizat ministrul. Prin urmare, utilizarea banilor în alte scopuri ar putea fi justificată doar dacă apare o altă urgență, și chiar și așa „ar fi dificil” pentru că scutirile de la normele UE pentru deficitele naționale nu vor fi prelungite după 2023, a explicat ministrul german de Finanțe.

          Ajutorul pentru TyssenKroup       

            Guvernul de la Berlin a acordat peste două miliarde de euro tranziția verde a gigantului siderurgic ThyssenKrupp (https://cursdeguvernare.ro/germania-minsitrul-economiei-promite-pastreze-in-viata-siderurgia.html): declarația a fost făcută pe 14 iunie 2023, la un miting sindical al siderurgiștilor, organizat la sediul din Duisburg al ThyssenKrupp, la care au participat aproximativ 12.000 de lucrători.

            ThyssenKrupp, cel mai mare producător de oțel din Germania, vrea să deschidă în 2026, la Duisburg, o nouă fabrică, ce va folosi ca suport energetic hidrogenul: proiectul subvenții de peste două miliarde de euro, gândit de Guvernul genrman, are nevoie de acordul Comisiei Europene. „Voi face tot ce este necesar pentru a mă asigura că toate unitățile industriei siderurgice din Germania pot fi păstrate prin introducerea de tehnologii verziIndustria trebuie să se reformeze pentru a supraviețui, dar trebuie să facă acest lucru aici, nu în altă parte!”, le-a spus Robert Habeck lucrătorilor participanți la miting.

Noi subvenții pentru prețul energiei utilizate în industrie

La jumătatea celei de-a doua decade din septembrie 2023, cancelarul Olaf Scholz a anunțat că nu se mai opune ideii ca statul german să subvenționeze acest preț, dar a avertizat că guvernul său trebuie „să cântărească cu mare atenție o astfel de intervenție pe piață” (https://cursdeguvernare.ro/guvernul-german-pregateste-noi-subventii-pentru-pretul-energiei-in-industrie.html, postat pe 18 septembrie 2023): Steffen Hebestreit, purtător de cuvânt al cancelarului, a declarat că ministerele Economiei și de Finanțe „lucrează intens”, împreună cu Cancelaria, la o posibilă soluție de subvenționare a energiei. Steffen Hebestreit a adăugat că mai multe propuneri sunt „luate în considerare în detaliu”.

Prețurile la energia electrică în Germania sunt de până la trei ori mai mari decât în SUA și duble față de prețurile din Franța și Polonia, motiv pentru care ministrul Economiei, Robert Habeck, a cerut de multă vreme o astfel de subvenție, pentru a opri companiile să-și relocheze afacerile.

Comisia Europeană a avertizat țările că nu va continua să închidă ochii la astfel de scheme de subvenții – care denaturează piețele. Bruxelles a permis în mod excepțional astfel de subvenții după invadarea Ucrainei de către Rusia, dar acestea vor expira la sfârșitul lui 2023. Oficial, Germania nu are bani în buget pentru a finanța un astfel de sprijin extins de stat pentru industrii, dar guvernul ar putea găsi o soluție prin accesarea unui fond special de 178 de miliarde de euro pentru tranziția la energia verde.

          Atragerea de migranți calificați din Brazilia

            Germania intenționează să atragă migranți calificați din Brazilia pentru a lucra în sectorul său de asistență medicală și socială, unde aproximativ 500.000 de angajați urmează să se pensioneze în cel mult 12 ani (https://cursdeguvernare.ro/germania-cauta-brazilia-mexic-asistenti-medicali-sociali.html, postat pe 23 mai 2023): pe măsură ce populația germană îmbătrânește, un număr tot mai mare de persoane au nevoie de îngrijire medicală și de asistență, în Timp ce un număr tot mai mare de lucrători din sistemul de asistență socială se pensionează.

            Pentru a umple golul, Germania încearcă o strategie de recrutare „în țările în care există mai mulți Oameni tineri și bine pregătiți decât poate absorbi piața locală a muncii”, a declarat ministrul german al Muncii, Hubertus Heil; pentru aceasta, ministrul Muncii și cel de Externe, Annalena Baerbock au mers în Brazilia, aranjamente similare fiind planificate pentru Indonezia și Mexic. „Vom fi foarte sensibili în privința asta, astfel încât să nu privăm nici o țară de forța de muncă de care are nevoie”, a spus Hubertus Heil.

            Majoritatea migranților din sectorul medical și de îngrijire german provin din Europa, unde situația este din ce în ce mai criticată, întrucât țările din care provin acești lucrători se confruntă cu deficit de forță de muncă, iar inițiativa lui Hubertus Heil a fost întâmpinată cu scepticism: în 2022, eforturile guvernului german de a atrage lucrători de asistență socială din afara Europei au avut un succes limitat, doar 656 de lucrători migranți fiind recrutați în anul menționat…

          Contractele de carbon

            La începutul lunii iunie 2023, Ministerul Economiei a lansat o schemă de mai multe miliarde de euro, pentru un mecanism intitulat „contracte de carbon pentru diferenţă” al cărui scop este de ajuta industriile cu un consum intensiv de energie să facă trecerea de la combustibili fosili la energii regenerabile şi hidrogen (https://cursdeguvernare.ro/germania-minsitrul-economiei-promite-pastreze-in-viata-siderurgia.html): dacă schema va fi aprobată de Comisie, companiile germane vor putea solicita finanțare guvernamentală pentru decarbonizarea proceselor de producție.

            Firmele se plâng de creșterea costurilor de producție generată de scumpirea energiei și se constată o îngrijorare tot mai evidentă cu privire la competitivitatea companiilor germane și la siguranța locurilor de muncă. Tranziția către procese de producție neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon va crește în continuare costurile, în special pentru producătorii de oțel. De aceea, sindicatele îndeamnă Ministerul Economiei să pună la dispoziție rapid ajutoare, pentru a proteja investițiile și locurile de muncă.

Depășirea propriei capacități de consum a resurselor

Pe 4 mai 2023, Germania și-a epuizat capacitatea de a se întreține din propriile resurse naturale: această depășire a propriilor resurse este compensată prin preluarea de resurse limitate din țările mai sărace, din contul generațiilor viitoare. Germania este al cincilea cel mai mare consumator de materii prime din lume și importă până la 99% din minerale și metale din țările din Sudul Global. În anii 70 ai secolului trecut, Germania era considerată un model al consunului de materii prime.

Politica economică germană trebuie să se schimbe în mod fundamental pentru a aborda corect schimbările climatice și problema extrem de gravă a pierderii biodiversității, legată de consumul excesiv. Probleme sunt și cu „creșterea verde” sau cum mai este numit „capitalismul mașinilor electrice”, care se bazează și pe extinderea masivă a consumului de resurse – în special de minerale și pământuri rare. „Marea problemă pe care o avem în Germania, pe care o avem în general în Nordul Global, este că încă nu am înțeles că resursele sunt limitate”, a spus Viola Wohlgemuth, militant pentru economie circulară la Greenpeace Germania.

Institutul Mondial pebtru Studierea Resurselor arată că 90% din pierderea biodiversității se datorează „exploatării resurselor și conversiei lor în produse”, iar această producție reprezintă, 50% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. În ciuda acestei „crize enorme de resurse”, națiuni precum Germania, „nu au învățat nimic din propria lor evoluție”, a spus Viola Wohlgemuth…

„Deutschlandticket”

Pe 2 mai 2023, Germania a lansat un nou bilet de transport public cu tarif fix, valabil în toată țara, la prețul de 49 de euro pe lună (Germania / Abonamentul menit să stimuleze transportul în comun (cursdeguvernare.ro): „Deutschlandticket” oferă acces nelimitat la sistemele de autobuz și metrou ale Germaniei, precum și la trenuri locale și regionale. Ministrul Transporturilor, Volker Wissing, a catalogat noua inițiativă drept „cea mai mare reformă a transportului public din Istoria Germaniei”, deși succesul permisului este departe de a fi asigurat. Călătoriile pe distanțe lungi și serviciile de transport de mare viteză nu sunt acoperite de acest abonament, elaborate pentru o perioadă de probă de trei ani, ceea ce indică faptul că transportul public devine o componentă a politicii naţionale, mai mult decât un simplu serviciu local și are rolul de a reduce costul vieții pentru populația împovărată de criza energiei.

Asociația Companiilor Germane de Transport (VDV) se așteaptă ca 16 milioane din cei 84 de milioane de locuitori ai țării să accepte oferta. Biletul de 49 de euro este succesorul popularului abonament de nouă euro, introdus între lunile iunie-august 2022, pentru a atenua efectele inflației: peste 52 de milioane de bilete de nouă euro au fost vândute atunci dar, potrivit biroului national se statistică, Destatis, introducerea ofertei de nouă euro a făcut ca traficul rutier să „stagneze” față de 2019, în loc să crească; autovehiculele rutiere au emis 0,8 milioane de tone suplimentare de gaze cu efect de seră în 2022, comparativ cu 2021, potrivit Agenției Federale de Mediu. De noul abonamentul de 49 de euro beneficiază în special locuitorii din mediul urban, care au deja un abonament mai scump.

Germania nu este singură în eforturile sale de a stimula utilizarea căilor ferate pentru a reduce emisiile din transport. În Spania, abonamentele gratuite pentru trenurile locale și regionale au fost lansate în septembrie 2022, pentru a încerca să îi convingă pe rezidenți să-și lase mașinile acasă și să ușureze presiunea cauzată de inflație: potrivit operatorului spaniol Renfe, în primul trimestru din 2023 au fost eliberate 2,1 milioane de bilete. În Austria, un „Climate ticket” oferă utilizatorilor șansa de a folosi practic toată rețeaua de transport public, inclusiv trenurile de mare viteză, pentru puțin peste 1.000 de euro pe an. Succesul biletului a dus la un „boom” al traficului feroviar, conform operatorului austriac OBB. Nu toată lumea este încântată de aceste inițiative: „Costă prea mult și se trece foarte puțin de la călătoria cu mașina la cea cu trenul”, a declarat, în schimb, ministrul francez al Transporturilor, Clement Beaune, în Adunarea Națională.

          Imamii școliți în Turcia

            Pe 14 decembrie 2023, Ministerul german de Interne a anunțat că va înceta treptat să mai accepte imami din Turcia și îi va forma pe acești lideri religioși pe teritoriul său, pentru a încuraja integrarea musulmanilor în societate (https://cursdeguvernare.ro/germania-nu-va-mai-accepta-imami-scoliti-in-turcia.html): s-a ajuns la un acord cu grupul de coordonare turco-islamică DITIB, în baza căruia Germania va instrui 100 de imami pe an, iar Turcia va reduce în același timp numărul de ghizi spirituali trimiși în Germania cu același număr. DITIB este cea mai mare asociație islamică din Germania și gestionează aproximativ 900 de comunități de moschei.

Subordonați ai Ministerului turc al Afacerilor Religioase, liderii religioși veniți în Germania din Turcia au fost suspectați că acționează ca propagandiști al regimului de la Ankara, în special după puciul eșuat împotriva președintelui Recep Tayyip Erdogan, din 2016: ”Avem nevoie de lideri religioși care să ne vorbească limba, să ne cunoască țara și să ne susțină valorile. Vrem ca imamii să fie implicați în dialogul inter religios și să discute chestiuni legate de credință în societatea noastră”, a afirmat ministrul german de interne, Nancy Faeser.

Potrivit Conferinței Islamice Germane (IKD), în Germania există aproximativ 5,5 milioane de musulmani, reprezentând aproximativ 6,6% din populație; ideea formării liderilor religioși ai comunității turce din Germania a fost avansată de fostul cancelar Angela Merkel.

          Intrarea în recesiune tehnică      

            Economia germană s-a contractat în primul trimestru al anului 2023 comparativ cu precedentele trei luni, intrând astfel în recesiune (o recesiune tehnică este definită în mod obişnuit ca fiind două trimestre succesive de contracţie a economiei), potrivit Biroului de statistică al acestei țări (https://cursdeguvernare.ro/locomotiva-europei-gafaie-economia-germaniei-a-intrat-in-recesiune-tehnica.html, postat pe 25 mai 2023): PIB-ul a scăzut cu 0,3% în primul trimestru din 2023, după ce a fost ajustat cu efectele inflației şi ale variaţiilor sezoniere, arată datele statistice rectificate; această scădere urmează unui declin de 0,5% în trimestrul patru din 2022.

            Inflaţia a continuat să fie o povară pentru economia germană de la începutul anului 2023, lucru reflectat în consumul gospodăriilor, care a scăzut cu 1,2% faţă de trimestrul anterior: „Sub greutatea inflației imense, consumatorul german a căzut în genunchi, trăgând după el întreaga economie”, a declarat Andreas Scheuerle, analist la DekaBank.
            În schimb, investiţiile au crescut în primele trei luni ale anului, după o a doua jumătate slabă a anului 2022. Au existat, de asemenea, contribuţii pozitive din partea comerţului exterior: „Iarna blândă, o redresare a activității industriale, ajutată de redeschiderea Chinei după pandemie și îmbunătățirea lanțurilor de aprovizionare, nu au fost suficiente pentru a scoate economia germană din zona de risc de recesiune”, a declarat șeful diviziei macroeconomie al ING Bank, Carsten Brzeski.

”Nu mai suntem competitivi”

Un program de economii de 10 miliarde de euro al grupului Volkswagen va include reduceri de personal, au spus pe 27 noiembrie 2023 managerii angajaților, iar CEO VW, Thomas Schaefer, a avertizat că nivelul ridicat al costurilor şi productivitatea scăzută fac maşinile VW necompetitive (Volkswagen vrea să economisească zece miliarde de euro / Șeful mărcii VW anunță concedieri: ‘Nu mai suntem competitivi’ (stiripesurse.ro)): producătorul german de automobile se află în mijlocul negocierilor cu consiliul său cu privire la o schemă de reducere a costurilor la marca VW, primul pas într-o încercare la nivel de grup de a creşte eficienţa în tranziţia la maşinile electrice. ”Cu multe dintre structurile noastre preexistente, procesele şi costurile ridicate, nu mai suntem competitivi cu Volkswagen”, a declarat Schaefer la o întâlnire cu personalul la sediul producătorului auto din Wolfsburg.

De aceea compania Volkswagen a declarat că intenţionează să profite de ”curba demografică” pentru a-şi reduce forţa de muncă, angajându-se că nu va efectua concedieri până în 2029. Pe 27 noiembrie 2023, Gunnar Kilian, responsabil pentru resursele umane ale VW a spus că acest lucru se va realiza prin acorduri cu salariații în cauză privind pensionarea parţială sau anticipată. Partea cea mai însemnată a obiectivului privind economiile de 10 miliarde de euro va fi atinsă prin alte măsuri decât reducerea personalului: ”Trebuie să fim în sfârşit curajoşi şi cinstiţi pentru a arunca peste bord duplicatele din cadrul companiei sau balastul de care nu avem nevoie pentru a obține rezultate bune”, a spus Kilian.

Opinia populației după pandemie

42% dintre germani afirmă că viaţa li s-a schimbat pe termen lung din cauza pandemiei de COVID-19 şi a măsurilor asociate luate de guvern, arată un sondaj de opinie realizat de institutul YouGov (https://www.stiripesurse.ro/aproape-50prc-dintre-germani-cred-ca-pandemia-si-masurile-autoritatilor-le-au-schimbat-viata-pe-termen-lung_2950358.html, postat pe 11 iunie 2023): pe 25 martie 2020, Parlamentul german a aprobat măsuri anticoronavirus, care au avut impact în aproape toate domeniile vieţii în următorii doi ani, de la limitarea contactelor la noi reguli privind munca de acasă. Din cei 2.098 de participanţi la sondaj, 30% au spus că viaţa li s-a schimbat în rău din cauza pandemiei şi a măsurilor associate și doar 12% au văzut schimbări pozitive în viaţa lor.

Pentru 50% dintre respondenţi, viaţa nu s-a schimbat pe termen lung din cauza pandemiei, conform propriilor evaluări. În jur de 7% dintre cei intervievaţi nu au oferit un răspuns. Tinerii au răspuns, în procent mai mare decât persoanele mai în vârstă, că au constatat schimbări negative în viaţa lor.

Întrebarea pusă în sondaj a fost: ”Privind înapoi acum, la pandemia de coronavirus cu oarecare distanţă, aţi spune că viaţa vi s-a schimbat pe termen lung din cauza pandemiei şi a măsurilor guvernului de a o combate?”.

Schimbarea paradigmei militare

Germania ia în calcul un posibil război în Europa (Schimbare de paragigmă de la finalul WWII: Germania face din armata sa ‘coloana vertebrală’ a apărării în Europa (stiripesurse.ro). Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat pe 29 octombrie 2023 că Germania ar trebui să fie pregătită pentru apărare, în cazul unui război ipotetic în Europa. Berlinul are însă o problemă: nu poate accelera semnificativ procesul de modernizare a forțelor armate. Apoi, Boris Pistorius, a spus pe 10 noiembrie 2023 că va face din Bundeswehr (armata germană) “coloana vertebrală a apărării colective în Europa”, prezentând noi directive pe fondul invaziei ruse în Ucraina; el a mai afirmat, în cadrul unei conferinţe la Berlin, că “partenerii Germaniei din Europa, din America de Nord şi din întreaga lume” se aşteaptă “să ne asumăm responsabilităţi” iar ultimele directive ale armatei germane datează din 2011.  În documentul de 19 pagini prezentat pe 10 noiembrie 2023 se precizează că Bundeswehrul trebuie să fie “bine echipat pentru război în toate domeniile”, un termen deja folosit recent de Pistorius şi care a stârnit controverse în Germania. Odată cu “invadarea brutală” a Ucrainei de către Rusia, războiul “a revenit în Europa”, a afirmat el. Guvernul german insistă că Bundeswehrul trebuie să se poată implica şi pe scena internaţională, aşa cum a făcut în Balcanii de Vest şi în regiunea Sahel.

Pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, Berlinul precizează că “o importanţă deosebită este acordată dreptului Israelului de a exista. Securitatea Israelului este un motiv de stat” pentru Germania… Aceste obiective au însă un preţ: guvernul german reaminteşte că va fi necesar să se aloce cel puţin 2% din PIB cheltuielilor militare pentru a se conforma obiectivelor NATO. Ponderea cheltuielilor militare era de 5% din PIB-ul Germaniei în anii 1960, apoi a scăzut sub 2% după 1990 şi destrămarea URSS, ajungând la doar 1,3% în 2021.

În ianuarie 2022, Pistorius a avertizat că fondul special de 100 de miliarde de euro, anunţat de Olaf Scholz după invazia rusă în Ucraina şi destinat modernizării armatei germane, “nu este suficient”. Angajamentul de a reveni la 2% din PIB înseamnă trecerea de la circa 50 de miliarde de euro cheltuieli militare anuale la 70 sau chiar 75 de miliarde pe o bază durabilă.

Vaccinurile anti-Covid aruncate

            Pe 11 iulie 2023, Germania a aruncat 83 de milioane de doze de vaccinuri împotriva coronavirus, care au costat aproximativ de 1,6 miliarde de euro și are încă 120 de milioane de doze neutilizate în stoc (https://cursdeguvernare.ro/germania-arunca-200-milioane-de-vaccinuri-anti-covid.html): Germania are în continuare contracte de livrare pentru noi doze chiar dacă vaccinarea aproape s-a oprit, la fel ca în restul statelor lumii. Potrivit datelor furnizate de Ministerul german al Sănătății, statul german a aruncat 54 de milioane de doze de vaccin COVID-19 până la sfârșitul anului 2022 și alte 29 de milioane în primul trimestru al anului 2023. Numărul real este probabil să fie mai mare… Ministerul Sănătății nu a furnizat cifre privind deșeurile pentru al doilea trimestru din 2023 și, de asemenea, a subliniat că statele federale și furnizorii de asistență medicală nu sunt obligați să raporteze deșeurile de vaccinuri. „În consecință, volumul total al dozelor totale de vaccin COVID-19 eliminate achiziționate de Republica Federală Germania nu poate fi cuantificat”, a spus acesta.

            Alte 120 milioane de doze sunt încă în stoc, deoarece numărul persoanelor care primesc vaccinuri a scăzut… Cele mai recente date ale Agenției UE de control al bolilor arată că doar 268 de doze au fost administrate în Germania în săptămâna 3-9 iunie și alte 1.462 de persoane s-au vaccinat în ultimele trei săptămâni din mai 2023. Deși este probabil ca ratele de vaccinare să crească în toamna lui 2023, pe măsură ce sistemele de sănătate se pregătesc pentru infecții sezoniere, este puțin probabil ca acest fenomen să epuizeze cele 120 de milioane de vaccinuri neutilizate. Germania are o populație de 83 de milioane de oameni și a administrat un total de 192 de milioane de doze de vaccin pe parcursul întregii pandemii. Costul acestor deșeuri medicale este aproape sigur că va ajunge la miliarde de euro. Deși ministerul nu a furnizat o defalcare a tipului de vaccinuri irosite, a spus că din cele 29 de milioane de vaccinuri care expiraseră până la sfârșitul primului trimestru al anului 2023, 5 milioane erau Moderna, 18 milioane erau BioNTech/Pfizer, iar alte 6 milioane au fost Novavax.

            Presupunând o defalcare similară pentru dozele care au expirat la sfârșitul anului 2022, precum și pentru restul de 120 de milioane care sunt neutilizate, aceasta ar ridica valoarea totală a vaccinurilor neutilizate la aproximativ 4 miliarde euro, pe baza prețurilor publicate de presă, de 19 euro per doză pentru Novavax, 23 euro pentru Moderna și 19,50 euro pentru BioNTech/Pfizer. Țările UE, inclusiv Germania, sunt încă obligate să achiziționeze și mai multe doze după un acord negociat între Comisia Europeană și compania farmaceutică americană Pfizer. Numărul exact de livrări pe care blocul urmează să le primească nu este public, dar un participant la o întâlnire confidențială în care detaliile contractului revizuit au fost împărtășite cu un grup restrâns de europarlamentari a declarat că cifra este de 260 de milioane de doze repartizate pe parcursul următorilor patru ani – sau 65 de milioane de doze pe an.

Emilian M. Dobrescu

            Republica Moldova are ca partener comercial principal UE cu exporturi anuale către țările membre UE de 1,2 miliarde de dolari la un PIB al ţării de 7 mld. de dolari[1]. Relaţiile cu Rusia s-au stricat în ultima vreme în mod semnificativ după introducerea unui embargo al Federaţiei Ruse faţă de produsele moldoveneşti. Exporturile au scăzut de la 500 milioane de dolari în 2013 la 240 milioane în 2015.

Uniunea Europeană este și principalul partener de import al Republicii Moldova, cu 1,9 miliarde de dolari în 2015, faţă de importurile din Rusia în valoare de 535 de milioane de dolari. În privinţa relaţiilor comerciale cu România, Republica Moldova a exportat mărfuri de 446 de milioane de dolari în 2015 şi a importat mărfuri de 555 de milioane de dolari. 

Potrivit estimărilor FMI, economia Republicii Moldova va creşte cu aproximativ 3,5% în 2019, după un avans de 4% în 2018, avans sprijinit de cererea internă robustă. Deşi inflaţia a scăzut în 2018, presiunile rămân ridicate, iar FMI se aşteaptă ca până la sfârşitul anului 2019 rata inflaţiei să ajungă la nivelul de vârf de 7,5%.

            Banca Națională a Moldovei (BNM) 

În istoria de 32 de ani a BNM, aceasta avut patru guvernatori – Leonid Talmaci (1991 – noiembrie 2009), Dorin Drăguţanu (noiembrie 2009 – aprilie 2016,  Sergiu Cioclea (aprilie 2016 – noiembrie 2018) și Octavian Armaşu (noiembrie 2018 – decembrie 2023) (Cine a promovat-o pe Anca Dragu în fruntea BNM – Stiripesurse.md): pe 22 decembrie 2023, fostul ministru al Finanţelor din România şi ex-preşedintele Senatului de la Bucureşti, Anca-Dana Dragu, a fost numită în funcţia de guvernator al Băncii Naţionale din Moldova, pe un termen de șapte ani. Candidatura a fost propusă de președintele Parlamentului, Igor Grosu, care a declarat că are „toată încrederea că Anca Dragu va construi o Bancă Naţională a Moldovei independentă şi integră”. Potrivit CV-ului, Anca-Dana Dragu are o experiență de peste 15 ani în cadrul Băncii Naționale a României și al Fondului Monetar Internațional. Anca Dragu a mai fost ministrul al Finanțelor Publice în Guvernul României în anii 2015-2017 și în 2020 a fost aleasă în funcția de președinte al Senatului României. Pentru a fi numită în această funcţie, Anca Dragu a obţinut cetăţenia Republicii Moldova, cu o zi înainte de a primi votul Parlamentului acestei țări pentru funcția de guvernator.

Modul şi rapiditatea cu care s-a decis revocarea din funcţia de guvernator al BNM a lui Octavian Armaşu şi numirea Ancăi Dragu a generat mai multe critici, inclusiv de la FMI, dar şi suspiciuni că a fost o operaţiune bine regizată. Potrivit unor surse bancare de la Bucureşti, Anca Dragu, care este şi unul din liderii partidului USR, se bucură de sprijinul fostului premier Dacian Cioloş, care este în prezent deputat în Parlamentul European: „Dragu a fost recomandată şi a venit pe poziţia de Guvernator al Băncii Naţionale a Republicii Moldova pe filiera Dacian Cioloş – Maia Sandu”, susțin surse bancare din România. Conform altor surse, Anca Dragu s-a bucurat şi de sprijinul larg al lui Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, care o vede drept o posibilă succesoare la conducerea BNR, după mandatul de guvernator la BNM…

Exportul de vin

În pofida embargolului impus de Rusia, Republica Moldova generează venituri record din exportul de vinuri, unul dintre cele mai importante produse ale ţării[2]. Industria vinului este foarte importantă pentru economia ţării, reprezentând 3,2% din PIB-ul acesteia, 7,5% din exporturile totale şi având mii de angajaţi în aproximativ 140 de companii.

Ţara are cea mai mare densitate de podgorii din lume, acoperindu-i 3,8% din teritoriu şi 7% din terenul arabil total. Anual, Republica Moldova exportă vin de peste 1670 milioane de dolari. Primele cinci destinaţii sunt ţări din Europa Occidentală şi Centrală.

          Interconectarea sistemelor energetice

            Interconectarea energetică, a căilor de transport și a telecomunicațiilor dintre Republica Moldova și România sunt principalele proiecte comune discutate de premierii celor două state, Natalia Gavrilița și Nicolae Ciucă, la întâlnirea din 9 decembrie 2021, organizată la București[3]. Proiectele sunt menite să consolideze relațiile dintre cele două țări și să sprijine R. Moldova să-și continue parcursul integrării europene. „O prioritate absolută este ca până în 2024 să realizăm interconectarea sistemelor energetice dintre România şi Republica Moldova, consolidând astfel independenţa şi securitatea noastră energetică”, a spus Natalia Gavriliță.

            Totodată cei doi șefi de guvern și-au propus să încheie „într-un orizont de Timp cât mai apropiat un nou acord privind acordarea de asistenţă financiară nerambursabilă în beneficiul Republicii Moldova”, potrivit declarației lui Nicolae Ciucă. „Avem şansa istorică să transformăm comunitatea de limbă, cultură și istorie într-o comunitate a marilor proiecte în beneficiul Oamenilor de pe ambele maluri ale Prutului”, spune o declarație comună a celoi doi prim-miniștri.

            La începutul anului 2022 a avut loc şedinţa comună a celor două guverne, în care au fost abordate proiectele comune, dintre care cele mai importante sunt: a) interconectarea liniilor electrice între România şi Republica Moldova, care împreună cu folosirea gazoductului Iași – Chișinău să dea șansa independenței energetice a R. Moldova; b) implementarea proiectelor de infrastructură, mai ales construcţia podului rutier de la Ungheni și consolidarea podului rutier Galaţi-Giurgiuleşti, importante pentru conectarea R. Moldova la Spaţiul european; c) viitoarea autostradă a Unirii și viitoarea autostradă a Moldovei, precum și alte drumuri care să lege regiunile de pe ambele maluri ale Prutului; d) ameliorarea legăturilor feroviare între București și Chișinău și, „pe termen lung ne-am dori o cale ferată cu ecartament european și lucrăm deja în această direcție, dar este important să facem pași rapizi pe termen scurt. Și, de aceea, salut faptul că pe 12 decembrie se va relua circulația cursei feroviare dintre cele două Capitale, precum și a trenurilor de rută Iași-Ungheni”, potrivit Natației Gavriliță; e) facilitarea telecomunicaţiilor între cele două maluri ale Prutului, inclusiv prin eliminarea supratarifelor de roamning; f) asistența acordată de România pentru implementarea reformelor necesare pentru integrarea europeană, ca și dezvoltarea altor proiecte comune privind: justiţia şi afacerile interne, sănătatea, educaţia, munca, agricultura, cercetarea, cultura, mediul, apele şi pădurile, precum şi asistenţa oficială pentru dezvoltare; g) intensificarea cooperării sectoriale, a schimburilor de bune practici şi de know-how.

            „Dacă vom reuşi să valorificăm împreună Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, împreună cu Planul de Redresare Economică pentru Republica Moldova şi Planul Economic şi de Investiţii al Parteneriatului Estic, lista proiectelor va putea fi completată şi cu multiple alte realizări şi alte proiecte, pe calea construcţiei unui viitor digital, verde, inovativ şi benefic pentru fiecare cetăţean, un viitor în care să păşim împreună, cu încredere, prietenie şi solidaritate”, a spus premierul Republicii Moldova, Natalia Gavriliţa. „Sunt proiecte menite să întărească traseul european al Republicii Moldova, să reconfirme apartenenţa sa la setul de valori pe care se întemeiază Uniunea Europeană, să sprijine eforturile autorităţilor Republicii Moldova pentru creşterea sustenabilă a nivelului de trai al populaţiei, combaterea fermă a corupţiei, consolidarea statului de drept, modernizarea administraţiei şi a sistemului de educaţie sau creşterea rezilienţei sistemului sanitar”, a spus, la rândul său, premierul României, Nicolae Ciucă.

          Salvarea americană      Statele Unite au desfăşurat în 2016 o anchetă despre presupusele activităţi de corupţie în legătură cu furtul miliardului de dolari din bănci ale Republicii Moldova[4]. Mihail Gofman, un fost adjunct al şefului al Unităţii de combatere a spălării banilor din Republica Moldova, a declarat că s-a întâlnit în cursul verii lui 2016 cu anchetatori americani din cadrul Biroului Federal de Investigații (FBI) şi că le-a răspuns acestora la întrebări despre dispariţia suspectă, în anul 2014, a sumei de aproximativ 1 miliard de dolari din bănci aflate în Republica Moldova. Reprezentanţi ai FBI şi ai Departametului pentru Securitate Internă nu au confirmat şi nici nu infirmat existenţa acestei anchete.            Mihail Gofman a declarat că furtul a implicat tranzacţii ce au constat într-o serie de împrumuturi fictive pe baza unor garanţii, tot fictive, care nu au fost plătite niciodată. Documente care prezintă probe ale furtului au fost puse într-o camionetă, duse într-o zonă rurală din ţară şi incendiate, a mai spus el.

Într-un raport elaborat în aprilie 2015 pentru Banca Națională a Republicii Moldova de compania Kroll – specializată înrecuperarea unor restanțe la credite bancare – se menţionează faptul că omul de afaceri Ilan Shor în vârstă de 29 de ani şi asociaţii săi “au jucat un rol esenţial” în coordonarea activităţilor privind furtul, subliniindu-se că acesta a fost “unul dintre beneficiari, dacă nu chiar singurul”. Gofman a spus că în furt au fost implicaţi, de asemenea, oficiali guvernamentali de rang înalt din Republica Moldova. “Toată lumea a fost implicată “, a spus Mihail Gofman, care a fost dat afară din Guvern în anul 2014, înainte să aibă loc furtul. El a mai precizat că a prezentat autorităţilor americane documente despre furt, în  limba română, dar şi în alte limbi şi că agenţiile lucrează la traducerea lor. De atunci, nu cunoaștem să fi fost trasă vreo alt concluzie referitoare la furtul celor 1 miliard de dolari din bănci care funcționau pe teritoriul Republicii Moldova.

            Sfințită din avion

            Pentru ca Republica Moldova să fie protejată în timpul pandemiei de Covid-19, unul dintre capii Bisericii Ortodoxe a luat o măsură extremă: a sfințit întreaga țară de la bordul unui avion[5]. Pe 2 aprilie 2020, episcopul de Ungheni s-a urcat într-un avion luând cu el mai multe icoane făcătoare de minuni și moaște și a survolat întreaga țară: „Preasfințitul Petru, Episcop de Ungheni și Nisporeni, din mila Maicii Domnului, a făcut înconjorulțării noastre, Republica Moldova, cu «Icoana Maicii Domnului Făcătoare de Minuni de la Hârbovăț» și cu Icoana Maicii Domnului «Kasperscaia», în jurul căreia sunt plasate 43 de sfinte moaște ale sfinților din toată lumea”, s-a relatat în comunicatul  episcopiei.

            Punctul de plecare a fost orașul Ungheni, iar traseul a cuprins toate orașele mari ale Republicii Moldova, care au fost binecuvântate de cleric din aer. Pe tot parcursul zborului, episcopul „s-a rugat citind Rugăciunea la vreme de epidemie, s-a rugat din suflet ca Oamenii să capete tămăduire, iertare de păcate, ferire de boală și întărire în prevenirea și lupta cu virusul Covid-19.”

            Potrivit Episcopiei de Ungheni și Nisporeni, Icoana-Chivot, în centrul căreia se află Chipul Maicii Domnului, „Kasperscaia” a avut, de-a lungul Istoriei, rolul de a proteja orașele și satele pe timpuri de ciumă, boală, război și necaz. Operațiunea Episcopiei de Ungheni nu este prima de acest fel din lume. În 2019, preoții din orașul Tver, situat la nord-vest de Moscova, au aruncat din avion 70 de litri de apă sfințită, pentru a-și salva enoriașii de cele mai grele păcate care dau dependență: „beția și preacurvia”. Tot în 2019, un episcop catolic a propus aruncarea de apă sfințită asupra orașului columbian Buenaventura pentru a stopa valul de corupție și violență care afecta localitatea.

Sprijinul pentru reforme al UE

            Președintele Consiliului European, Charles Michel, a apreciat pe 28 februarie 2021, în cursul unei scurte vizite efectuate la Chișinău, eforturile Republicii Moldova de a combate corupția și de a consolida statul de drept[6]. Vizita lui Charles Michel la Chișinău a reprezentat prima etapă a turneului în ”vecinătatea estică”, într-o perioadă în care se acumulează tensiuni în relația Bruxellesului cu Moscova – Președintele Consiliului European a mai vizitat Georgia și Ucraina; vizita la Chișinău nu figura inițial în programul președintelui Charles Michel.

            La Chișinău, președintele Consiliului s-a întâlnit cu președintele Maia Sandu, în cadrul conferinței comune de presă oficialul european lăudând agenda reformatoare a președintelui Republicii Moldova, avertizând însă că sprijinul UE depinde de succesul luptei anticorupție, inclusiv în domeniul bancar:   ”Alegerea dumneavoastră în funcția de președinte al statului demonstrează dorința cetățenilor pentru o viață mai bună, lipsită de corupție, bazată pe reguli democratice. Această alegere a deschis o oportunitate de îmbunătățire a relațiilor UE – Moldova, însă cât de extinsă va fi aceasta depinde doar de partenerii noștri moldoveni. Noi suntem hotărâți să consolidăm integrarea politică și economică a Republicii Moldova însă, după cum bine cunoașteți, suportul nostru este condiționat de existența unor standarde democratice”, a afirmat președintele Michel.

            Vizita lui Charles Michel în cele 3 state care alcătuiesc așa-numita vecinătate estică constituie un puternic semnal adresat Moscovei, după eșecul vizitei în Rusia a șefului diplomației europene și înaintea summit-ului Consiliului European din martie 2021 în cadrul căruia vor fi analizate relațiile UE – Moscova.

Transnistria

             La jumătatea anului 2016, regiunea transnistreană s-a confruntat cu o profundă criză economică. Salariile și pensiile au fost reținute, iar magazinele erau pustii. Parcurgerea drumurilor ce duc spre est, spre capitala regiunii separatiste, durează cca două ore. Ca să intri pe teritoriul Republicii Moldovenești Nistrene, trebuie să te înregistrezi la vamă, cu buletinul, în ghișeul unde așteaptă doi ofițeri. În Timp ce responsabilul de la ghișeu întreabă despre scopul vizitei, adresa exactă la care mergi, portretul lui Evgheni Șevciuk te privește de pe perete.

               “Mă apropii de o femeie să o întreb, în rusă, cât costă o pâine la ei. După ce m-a auzit vorbind ca un prieten, aceasta îmi răspunde într-o română stâlcită: „Cea mai ieftină e trei ruble. Dar așa, costă până la șase ruble. Anul acesta – 2016 – tot s-a scumpit. Aici la noi, în Transnistria, e mai scump. Nu-i nici valută străină, nici măcar lei, și din această cauză nu poți să cumperi în regiune”.

               Criza valutară o confirmă și vânzătoarea de la punctul de schimb valutar. Pentru 100 de lei am primit 63 de ruble transnistrene, cu care poți să cumperi aproape un kilogram de bomboane „Bucuria”. Iar dacă mai rămân ruble transnistrene și trebuie convertiți în lei, atunci nu poți. „Eu am acum doar suta voastră de lei. Dar puteți încerca în oraș, dacă reușiți. Așa e la noi situația. E greu cu valuta, pentru că toată este cumpărată”, a fost explicația tinerei de după ferestruica ghișeului. Pentru că lipsesc dolarii, euro, hrivnele și leii moldovenești, oamenii nu pot să-i cumpere, ca să se deplaseze în afara regiunii. „Cu pensia îți cumperi o jumătate de pat!”Dacă nu cheltuiești rublele în Transnistria, nu ai ce face cu ele în altă parte. Îmi rămăseseră 20 de ruble transmistrene. Ca să scap de bancnote, am luat un pachet de snack-uri de 8 ruble și un litru jumătate de apă plată cu 11 ruble. Ultima rublă transnistreană necheltuită am dat-o de pomană.

               „Din punctul de vedere al economiei, în comparație cu Moldova, la noi totul e bine. Eu locuiesc la casă, am și un mic teren. Pentru 100 mp, pentru apă, lumină, gaz, canalizație, pentru tot, nu plătesc mai mult de 100 dolari. Suntem opt oameni în familie. Vă imaginați?! Câte 10 dolari de fiecare, pe lună pentru toate serviciile. În Moldova, toate acestea sunt mult mai scumpe. Se strigă acolo Uniunea Europeană, dar le este bine doar deputaților, la restul Oamenilor le este rău”, spune un bărbat aflat în aproiere.

               Bugetul Transnistriei pentru 2016 prevedea venituri de 2,3 miliarde ruble transnistrene (210 milioane dolari). Cheltuieli de 4,5 miliarde ruble transnistrene (425 milioane dolari). Deficit bugetar de 2,2 miliarde ruble transnistrene (195 milioane dolari)…

            Trasee ale migrației

          Aproximativ 500.000 de moldoveni sunt plecaţi peste hotare[7]. În topul desti­naţiilor preferate de către aceştia este Rusia: 60% dintre moldovenii care lucrează în străină­tate se află în această ţară şi doar 30% au ales Uniunea Europeană.

            „În Federaţia Rusă o bună parte dintre moldoveni reprezintă migraţia temporară, ei pleacă pe timpul iernii, mai ales cei din mediul rural… În UE este mai degrabă o migraţie permanentă, iar cu timpul încep să-şi aducă şi familiile. Cei din UE sunt pro-europeni care nu se mai întorc. Nici măcar cei stabiliţi în România nu se mai întorc acasă”, a explicat Dan Dungaciu, director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române..

            Migraţia populaţiei din Republica Mol­dova afectează şi dezvoltarea economică şi socială, având în vedere că mai mult de o pătrime din forţa aptă de munca este plecată: „Avem un deficit de forţă de muncă calificată şi o presiune enormă asupra serviciilor publice şi a sistemului de pensionare. De aceea, pentru dezvoltarea pe termen lung a Republicii Moldova, este imperativ să atragem tinerii să investească în viitorul lor aici”, a menţionat Maia Sandu, candidată la alegerile prezidențiale din Republica Moldova în toamna anului 2016.

          Tranșă condiționată de împrumut

            Misiunea Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi autorităţile Republicii Moldova au ajuns la un acord privind implementarea măsurilor care asigură sustenabilitatea finanţelor publice, îmbunătăţirea respectării obligaţiilor fiscale şi progresele atinse în reabilitarea sistemului bancar, care vor permite eliberarea unei tranşe de aproximativ 46,5 milioane de dolari, a anunţat pe 10 iulie 2019 şeful misiunii FMI pentru Republica Moldova, Ruben Atoyan, în cadrul prezentării concluziilor de la finalul evaluării anuale a economiei acestei țări[8].

            Boardul FMI a discutat în septembrie 2019 acordarea tranşei, în funcţie de implementarea măsurilor. De asemenea, echipa FMI va sprijini solicitarea autorităţilor Republicii Moldova de a extinde acordul până în martie 2020, pentru a permite finalizarea cu succes a programului, se arată în comunicatul instituţiei financiare internaţionale. Echipa FMI condusă de Ruben Atoyan a efectuat în perioada 26 iunie-10 iulie 2019 o vizită la Chişinău, pentru a realiza evaluarea anuală a economiei Republicii Moldova, în baza Articolului IV din statutul instituţiei financiare internaţionale.

            “Autorităţile Republicii Moldova au înregistrat progrese în întărirea politicilor macroeconomice, în rezolvarea vulnerabilităţilor din sectorul bancar şi în îmbunătăţirea cadrului de reglementare a guvernanţei şi a supervizării. Menţinerea ritmului reformelor, alocarea fondurilor pentru reducerea sărăciei şi pentru investiţiile publice, adoptarea de măsuri decisive de luptă împotriva corupţiei şi recuperarea activelor furate în timpul fraudei bancare din 2014 sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale cetăţenilor”, se arată în raportul FMI.

          Trecerea la euro

            Întrebat de un reporter al revistei Sputnik, expertul în economie Viorel Gîrbu a menționat[9]: „Pentru noi această soluție nu ar fi prea confortabilă deoarece avem de achitat multe plăți în sume foarte mici. Astfel, am plăti permanent cu monede, nu cu bancnote. Noi avem un alt nivel al prețurilor și salariilor comparativ cu Uniunea Europeană”.

            Propria monedă națională – leul moldovenesc – oferă multe oportunități pe care Moldova, din păcate, nu le valorifică, a menționat Viorel Gârbu: „Fiecare stat are posibilitatea de a utiliza propria politică monetară. Nivelul inflației este înalt, 5-7%, iar cursul monedei naționale trebuie să fie în scădere față de valutele acelor țări în care dorim să exportăm produsele noastre. Noi însă nu aplicăm politica monetară, iar în cazul trecerii la euro sărăcia va rămâne la locul ei”.

Țară mică, probleme mari

În 2015, din sistemul bancar al țării a dispărut fără urmă un miliard de dolari (echivalentul a 15% din PIB-ul ţării) prin devalizarea a trei bănci[10]. În legătură cu acest caz, fostul premier Vlad Filat, a fost acuzat de fraude bancare, luare de mită și arestat. Principalul suspect în dosarul de jaf este Ilan Shor, un om de afaceri milionar din Republica Moldova, de origine evreiască, primar al oraşului Orhei şi denunţă­torul lui Filat. Suspiciunile societăţii civile cad inclusiv şi justi­ficat, asupra băncii cen­trale şi chiar asupra Rusiei.

Republica Moldova s-a angajat pe drumul european, rupând aparent legă­turile cu Moscova. Practic, Moldova este un teritoriu-tampon între UE şi Rusia, cum este şi Ucraina, devastată de un război al armatei naţionale cu militanţi separatişti susţinuţi de Rusia. După schimbarea mai multor guverne, în căutarea Timpului pierdut, românii din  Republica Moldova au înțeles, în sfârșit, în a doua parte a anului 2015 că demiterea din nou a guvernului va duce țara într-un haos economic şi social fără precedent. Alianţa pentru Integrare Europeană, cea care guverna atunci a fost păstrată, singura şansă de a menţine Republica Moldova pe calea dezvoltării, reformelor şi modernizării. „Căderea guvernului condus de prim-ministrul Valeriu Streleţ va diminua considerabil perspectivele de integrare europeană şi va duce ţara într-un haos economic şi social fără precedent, iar Republica Moldova nu-şi poate permite o astfel de destabilizare”, a declarat Joseph Daul, ex-președinte al Partidului Popular European.


[1] Mihaela Pascari, Republica Moldova alege. Aproape 20% din cetăţenii Moldovei au plecat peste hotare: 60% sunt în Rusia şi 30% în UE, în Ziarul Financiar, 11 noiembrie 2016

[2] Cătălina Apostoiu, Republica Moldova își reorientează exporturile de vin către Europa de Vest și Europa Centrală, în Ziarul Financiar, 18 ianuarie 2018, p. 10

[3] Vezi site-ul Proiectele de interconectare discutate de premierii R. Moldova și României (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 9 decembrie 2021[4] Raluca Manga, SUA desfăşoară o anchetă privind furtul miliardului de dolari din bănci din R. Moldova, sursa: Mediafax, 14 octombrie 2016

[5] Vezi site-ul https://incredibilia.ro/republica-moldova-sfintita/, postat și vizitat pe 4 aprilie 2020

[6] Vezi site-ul https://cursdeguvernare.ro/presedintele-consiliului-european-anunta-sprijinul-ue-pentru-programul-de-reforme-al-maiei-sandu.html, postat și vizitat pe 1 martie 2021

[7] Mihaela Pascari, art. citat

[8] *  *  *, FMI acordă condiţionat Republicii Moldova o nouă tranşă de 46,5 milioane de dolari, în Ziarul Bursa, 11 iulie 2019

[9] Vezi site-ul https://ro.sputnik.md/economics/20180606/19679286/Garbu-Moldova-trece-la-euro.html, postat pe 6 iunie 2018

[10] Bogdan Cojocaru, Moldova, o ţară mică dar cu probleme atât de mari încât sperie şi Bruxelles-ul, în Ziarul Finanaciar, 30 octombrie 2015, p. 2

Emilian M. Dobrescu

            Venezuela este în recesiune economică din 2014, iar inflaţia anuală a depăşit la începutul acestu deceniu, 3.500%, conform datelor furnizate de Adunarea Naţională, condusă de opoziţia venezueleană, care calculează indicatorii economici ca urmare a întârzierilor cu care sunt date publicităţii cifrele oficiale de către executivul de la Caracas.

            Bomba cu ceas

            Pe 26 iunie 2020, președintele Columbiei, Ivan Duque, a declarat că Venezuela este „o bombă cu ceas” în ceea ce privește sănătatea publică și a adăugat că lipsa de informații de încredere cu privire la situația provocată de Covid-19 în această țară este un motiv de îngrijorare pentru Columbia, care depune eforturi considerabile pentru a gestiona propria criză de sănătate[1]. Întrebat dacă este îngrijorat de situația de la granițele cu Venezuela și cu Brazilia în ceea ce privește pandemia, cu toate că acestea sunt închise, Duque a declarat că este îngrijorat, mai ales ca urmare a lipsei de informații despre situația din Venezuela: „În cazul Venezuelei, pur și simplu nu există informații. Spitalele sunt în stare foarte proastă, din punct de vedere epidemiologic situația este proastă, Venezuela nu a avut de foarte multă vreme programe serioase de vaccinare. Cred că Venezuela este o bombă cu ceas în ceea ce privește sănătatea publică”, a spus președintele Columbiei.

            Venezuela a anunțat până la 25 iunie 2020 doar 4.600 de cazuri de infectare cu Covid-19 și doar 39 de decese, în Timp ce Columbia a anunțat 80.600 de cazuri și peste 2.600 de decese; informațiile prezentate de către autoritățile de la Caracas sunt contestate de mulți specialiști, care acuză regimul din Venezuela că ascunde adevăratele statistici.

            Președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a declarat în repetate rânduri că țara sa a gestionat pandemia mai bine ca alte state din America Latină și că cele mai multe dintre infectări au fost înregistrate în rândul venezuelenilor care s-au întors din Columbia și Brazilia.

            Cu toate acestea, medicii din această țară s-au plâns de numărul foarte mic de paturi din spitale, dar și de echipamente insuficiente, precum și de un buget foarte redus pentru spitalele din Venezuela.

            Cea mai mare orchestră din lume

            Sistemul naţional de Orchestre şi Coruri de tineret şi copii din Venezuela – cunoscut sub numele de „El Sistema” – a stabilit un nou record pentru cea mai mare orchestră din lume, cu 8.573 de muzicieni care cântă împreună, a anunțat guvernul țării[2]: ministrul venezuelean al Informațiilor, Freddy Nanez, și ambasadorul rus la Caracas, Serghei Melik-Bagdasarov, i-au felicitat pe muzicieni într-o alocuțiune difuzată de televiziunea de stat. Muzicienii venezueleni au interpretat Marşul Slav de Piotr Ilici Ceaikovski, Timp de peste cinci minute; recordul anterior era deținut de o orchestră de 8.097 de muzicieni, care au cântat împreună în Sankt Petersburg (Rusia).

            Condițiile cer ca muzicienii să cânte simultan, fără ca Oamenii să facă schimb de instrumente sau să-și împrumute instrumentele altora< „El Sistema” numără aproximativ 350.000 de copii și tineri printre rândurile sale, care cântă într-o rețea de 180 de orchestre.

            Deversările de petrol

            Deversările de petrol din Venezuela care au avut loc constant între 2020 și 2021 au cauzat daune grave mediului, a declarat Academia de Științe a țării, care a cerut companiei petroliere de stat PDVSA să respecte operațiunile de curățare[3]. Cel puțin nouă scurgeri au avut loc în cei doi ani, a declarat Academia Venezueleană de Științe Fizice, Matematice și Naturale într-un raport; în iulie 2021, au fost deversați 26.730 de barili de petrol, ceea ce a poluat parcul național Morrocoy, situat pe coasta de nord-vest a Venezuelei. „De-a lungul coastei, scurgerile de hidrocarburi și evacuarea deșeurilor de către industria petrolieră au loc cu o frecvență tot mai crescută în fiecare zi”, se arată în raport, adăugând că astfel de incidente afectează mediul și pot ucide viața de pe fundul mării.

            Deversările de produse rafinate, cum ar fi benzina, sunt mai toxice decât scurgerile de petrol, au spus anchetatorii, adăugând că atenuarea sau reducerea unor astfel de incidente este responsabilitatea industriei petroliere. Barierele și alte măsuri pentru a limita scurgerile au fost utilizate în doar câteva cazuri, a spus Academia, în Timp ce plajele au fost curățate manual și fără utilaje. „Planul de urgență stabilit de PDVSA în 1986, care promovează utilizarea vaselor pentru desfășurarea barierelor de izolare și folosirea skimmerelor pentru colectarea hidrocarburilor deversate, printre alte acțiuni, nu a fost aplicat eficient în ultimii 20 de ani”, se arată în raport; deversările de petrol au afectat și mangrovele și sectoarele de coastă din jurul lacului Maracaibo, care este situat în statul Zulia din Venezuela și este plin de puțuri de petrol, precum și insulele și arhipelagurile din apropiere.

            El Helicoide

            Pe vârful unui deal, în mijlocul mahalalei San Augustin din capitala Venezuelei, Caracas, se află o clădire impunătoare, cu o istorie sumbră[4]. O rampă sub formă de spirală înconjoară clădirea, îngustându-se pe măsură ce se apropie de vârf și terminându-se într-un dom geodezic. El Helicoide (sau, mai simplu, Helix) este una dintre cele mai importante construcții ale mișcării moderniste din Venezuela. Trebuia să fie primul centru comercial din lume dotat cu o rampă pe care clienții să poată urca și coborî cu mașinile, parcând chiar în fața magazinelor pe care voiau să le viziteze.

            Centrul comercial putea găzdui peste 300 de magazine și ar fi avut și un hotel de cinci stele, un cinematograf cu șapte săli, spații de expoziție, sală de sport, piscină și pistă de popice. El Helicoide a fost proiectat la sfârșitul anilor ’50 de arhitecții Pedro Neuberger, Dirk Bornhorst și Jorge Romero Gutiérrez pentru dictatorul venezuelean Marcos Perez Jimenez. Când a fost expus la Muzeul de Artă Modernă din New York, proiectul a fost catalogat drept un triumf al arhitecturii moderniste.

            Celebrul scriitor Pablo Neruda spunea despre El Helicoide că este „una dintre cele mai rafinate creații ale minții unui arhitect”, iar Salvador Dali s-a oferit să realizeze design-ul interior. Construcția clădirii se apropia de final când regimul lui Perez Jimenez s-a prăbușit, iar arhitecții au rămas fără finanțare: noul guvern nu a fost interesat să finalizeze proiectul, din cauză că acesta era asociat cu fostul dictator. În 1961, cu un an înainte de termenul de finalizare, lucrările au fost sistate. În 1975, după o lungă procedură de faliment, clădirea a intrat în proprietatea statului, care a lăsat-o în paragină.

            În 1979, ceea ce trebuia să fie un centru comercial luxos a devenit casă pentru oamenii fără adăpost. În doar trei ani, zece mii de oameni au ajuns să ocupe ilegal clădirea. El Helicoide devenise centrul de comandă al traficanților de droguri și de carne vie. În 1982, ocupanții clădirii au fost evacuați, iar autoritățile au decis să mute acolo Muzeul de Istorie și Antropologie, dar acest plan nu s-a concretizat niciodată.

            În 1984, clădirea a fost preluată de Serviciul de Informații Interne venezuelean, care și-a stabilit sediul aici: astfel, spațiile alocate magazinelor s-au transformat în celule și camere de interogare și tortură a deținuților – „După ce a fost transformat în centru de detenție, în El Heliciode au fost instalate camere de supraveghere. Ofițerii erau încântați să urce pe rampa șerpuitoare exact ca James Bond. Acolo au fost închiși deținuți politici, erau torturați Oameni; polițiștii opreau pe oricine voia să fotografieze clădirea”, relatează istoricul Celeste Olalquiaga. Fostul centru comercial este și acum închisoare, aici sunt încă închiși și torturați opozanți ai regimului.

            Exodul populației

            Încă din luna octombrie 2019, Organizația Națiunilor Unite (ONU) și Uniunea Europeană (UE) au cerut comunității internaționale să acționeze pentru a-i ajuta pe venezuelenii aflați în exil și țările care îi primesc și îi sprijină[5]. Numărul venezuelenilor în exil a ajuns în 2019 la peste 5 milioane. Această tendință crește presiunea asupra țărilor gazdă din America Latină și Caraibe: “Aceasta este cea mai rapidă criză a refugiaților și migranților din istoria Americii Latine, cel puțin în istoria recentă”, a declarat Walter Stevens, ambasadorul UE la ONU (sediul din Geneva). Dacă situația nu se schimbă, ambasadorul UE estimează că acest flux ar putea crește și mai mult.

            Potrivit UE, Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), exodul refugiaților și migranților venezueleni este una dintre cele mai grave crize de strămutare din lume. UE și cele două agenții ONU au mai estimat că aproape 80% din cei cca 5 milioane de venezueleni care și-au părăsit țara au rămas în America Latină sau în Caraibe. Aproximativ 5.000 de persoane au părăsit Venezuela în fiecare zi, deși acest număr variază pe măsură ce numărul de state care solicită vize crește, a declarat Eduardo Stein, reprezentant comun special al UNHCR și OIM pentru refugiați și migranți. Eduardo Stein a subliniat că experiența altor crize din lume arată că pentru cei care ar dori să se întoarcă în Venezuela dacă din punct de vedere politic ar fi rezolvată criza actuală, reântoarcea ar dura cel puțin doi, dacă nu chiar mai mult.

            Hiperinflația: consecințe dramatice

            Cca o treime din populație – peste nouă milioane de persoane – nu are suficiente resurse pentru a mânca și a putea solicita asistență medicală, potrivit estimărilor publicate pe 25 februarie 2020 de către Programul Alimentar Mondial al Națiunilor Unite (WFP).

Acest rezultat se bazează pe o evaluare a securității alimentare efectuată de agenția ONU la cererea guvernului venezuelean în perioada iulie-septembrie a anului 2019. “Hiperinflația afectează capacitatea familiilor de a obține hrană și alte nevoi de bază”, notează studiul. 59% din gospodării nu au venituri suficiente pentru a cumpăra alimente și 65% nu pot cumpăra alte produse esențiale, cum ar fi produse de igienă, îmbrăcăminte și încălțăminte.

            WFP a colectat date în întreaga țară la nivel de gospodărie și comunitate prin intermediul a peste 8.300 de chestionare, analizând modelele de consum de alimente, strategiile de supraviețuire și vulnerabilitatea economică. Rezultatele indică faptul că aproape 18% din gospodării, deci aprox. una din cinci, au un nivel inacceptabil de consum de alimente. În plus, lipsa diversității alimentare indică un aport nutrițional insuficient. Familiile consumă cereale, rădăcini sau tuberculi zilnic, completate de fasole, linte sau alte leguminoase trei zile pe săptămână și produse lactate patru zile pe săptămână. Consumul total de carne, pește, ouă, legume și fructe se realizează doar în trei zile pe săptămână pentru fiecare dintre aceste grupe de alimente.

            Majoritatea familiilor chestionate – 74% – s-au implicat în strategii de adaptare alimentară, cum ar fi reducerea varietății și calității alimentelor pe care le mănâncă, iar 60% au redus dimensiunile porțiilor. Pentru a supraviețui, 33% din gospodării au fost de asemenea de acord să lucreze pentru hrană ca mijloc de plată. Alții au vândut bunuri de familie pentru a-și acoperi nevoile de bază sau chiar și-au cheltuit economiile pe alimente. “În timp ce familiile epuizează mecanismele de adaptare pe care le folosesc pentru a-și menține aportul alimentar de bază, este foarte îngrijorător faptul că nevoile nutriționale nu sunt satisfăcute pe termen scurt. Acest lucru îi va afecta pe cei mai vulnerabili, inclusiv pe copii, pe femeile însărcinate și care alăptează și pe vârstnici”, a mai declarat WFP.

            Jacinto Convit Garcia

            A fost om de știință și este unul din cei mai celebri venezueleni. S-a născut pe 11 septembrie 1913 la Caracas, capitala țării și a trecut la cele veșnice pe 12 mai 2014, tot în Caracas. A fost medic venezuelean și  a lucrat pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva leprei. De asemenea este și autorul unor studii de vindecare a diferite tipuri de cancer[6].             În 1988 a fost nominalizat la Premilul Nobel pentru Medicină pentru vaccinul său anti-lepră; a primit Premiul Avram Horowitz (în 1989), Legiunea de onoare în rang de Cavaler şi Premiul Prinţesa de Asturia pentru cercetare științifică și medicală (în 1987), Premiul pentru știință și tehnologie acordat de statul Mexic (în 1990) și Premiul TWAS pentru științe medicale (în 2006), medicul venezuelean era considerat unul dintre favoriţii pentru premiul Nobel pentru medicină din 1988, după ce a creat un vaccin contra leprei.

            A avut contribuţii semnificative şi în alte proiecte medicale, ajutându-i pe Oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine o serie de boli infecţioase, precum Leishmaniasis şi boala Chagas[7]; în ultimii 15 ani de viață, medicul venezuelean şi-a consacrat o bună parte din Timp activităţilor ştiinţifice de căutare a unui remediu contra cancerului: “Această boală mă împiedică să dorm”, spunea el în 2013.

            Jacinto Convit a decis să se implice în domeniul cercetării medicale după ce a descoperit”boli specifice unor pacienţi din regiuni izolate ale Venezuelei şi ale unor populaţii indigene din jungla amazoniană şi din delta fluviului Orinoco”, în sudul ţării sale. Comunicatul de presă dat publicităţii de familia medicului a vorbit despre permanenta preocupare a acestuia pentru binele general al civilizaţiei umane.

            Opoziția venezueleană – noi direcții de lucru

            Juan Guaido s-a autoproclamat preşedinte în ianuarie 2019, atunci când opoziţia şi o parte a comunităţii internaţionale nu au recunoscut realegerea lui Nicolas Maduro în 2018[8]: această preşedinţie interimară, care a fost recunoscută doar de Statele Unite şi de Franţa, nu şi-a atins obiectivul de a-l înlătura pe Maduro de la putere, iar sprijinul internaţional a scăzut între Timp. Deputaţii fostului parlament, ales în 2015 şi controlat de opoziţie, au votat cu 72 de voturi pentru, 29 împotrivă și 8 abţineri renunțarea la guvernul şi preşedinţia interimară, care nu au avut o putere reală, dar au controlat toate activele venezuelene din străinătate. Fostul parlament şi-a apărat continuitatea, considerând frauduloase alegerile legislative câştigate de putere în 2020. Trei dintre cele patru principale partide de opoziţie (Primero Justicia, Accion Democratica şi Un Nuevo Tiempo) au fost în favoarea dispariţiei guvernului interimar care “a încetat să mai fie util (…) şi nu mai prezintă interes pentru cetăţeni”, au afirmat acestea într-un comunicat.

            Criza petrolieră provocată de războiul din Ucraina a condus chiar la o “încălzire” a relaţiilor dintre Washington şi Maduro. Pe de altă parte, ţările sud-americane, cum ar fi Columbia vecină sau Brazilia, care au fost guvernate de dreapta dură foarte ostilă lui Maduro au basculat la stânga în ultimele luni, făcându-l pe Juan Guaido să piardă aliaţi importanţi.

            Maduro a luat constant în derâdere preşedinţia interimară, numind-o “lumea Narniei”; spre deosebire de el, Guaido a pledat ca “acest instrument să nu fie distrus”, considerând că “trebuie apărat mai presus de nume sau interese personale. Menţinerea preşedinţiei interimare nu are nimic de-a face cu Juan Guaido, este o datorie”, a spus el, însă nu a fost ascultat. Opoziţia a anunţat că organizează alegeri primare în 2023 pentru a propune un singur candidat care să-l înfrunte pe Maduro la prezidenţialele din 2024. Guaido se numără printre posibilii candidaţi…

            Planul de ajutor regional

            La jumătatea lunii noiembrie 2019, Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) au lansat miercuri un plan de ajutor regional în valoare de 1,35 miliarde doalri pentru a răspunde nevoilor umanitare tot mai mari ale refugiaților și refugiaților migranți venezueleni în America Latină și Caraibe și comunităților care îi găzduiesc[9]. La începutul lunii noiembrie 2019, existau aproximativ 4,6 milioane de refugiați și migranți din Venezuela la nivel mondial. Aproape 80% dintre aceștia se află în țările din America Latină și Caraibe, fără nicio perspectivă de rentabilitate pe termen scurt sau mediu. Dacă tendințele continuă, aproximativ 6,5 milioane de venezueleni ar putea ieși din țara lor până la sfârșitul anului 2020.

            Anunțat la Bogota, capitala Columbiei, Planul Regional pentru Refugiați și Migranți (RMRP 2020) este un instrument de coordonare și strângere de fonduri instituit și implementat de 137 de organizații. Acestea lucrează în întreaga regiune pentru a oferi ajutor în 17 țări pentru aproape patru milioane de persoane – inclusiv refugiați venezueleni și migranți, precum și comunități gazdă. RMRP 2020 este rezultatul unui amplu proces de consultare la fața locului cu guvernele gazdă, societatea civilă și organizațiile bazate pe credință, comunitățile locale și donatorii, precum și refugiații și migranții. Planul include acțiuni în nouă domenii cheie: sănătate, educație, securitate alimentară, integrare, protecție, nutriție, adăpost; ajutoarele și transportul umanitar; Instalații de apă, salubritate și igienă (WASH). Pe lângă gestionarea urgenței, RMRP 2020 pune un accent puternic pe incluziunea socială și economică a refugiaților și migranților.

            “Doar o abordare coordonată și armonizată va răspunde în mod eficient nevoilor la scară largă, care continuă să crească și să evolueze pe măsură ce criza actuală se agravează”, a declarat Eduardo Stein, reprezentant special comun al UNHCR și al OIM pentru refugiații și migranții venezueleni. În acest scop, RMRP 2020 este unul dintre instrumentele-cheie pentru mobilizarea resurselor pentru o acțiune mai concertată și coordonată.

            “În ciuda multor eforturi și a altor inițiative, problema este mult mai amplă decât capacitatea actuală de răspuns. Comunitatea internațională trebuie să-și dubleze eforturile și să-și sporească contribuțiile pentru a ajuta țările și organizațiile internaționale să răspundă la această criză. Guvernele trebuie să fie mai favorabile, concentrându-se asupra problemelor de dezvoltare dincolo de nevoile umanitare imediate”, a mai declarat Eduardo Stein. RMRP 2020 a fost elaborat de Platforma regională de coordonare inter-agenții, mecanismul de coordonare pentru a răspunde crizei refugiaților și migranților din Venezuela. Acesta este condus în comun de UNHCR și OIM și este format dintr-o gamă largă de organizații ale Organizației Națiunilor Unite, ONG-uri și societatea civilă.

            Poziția Băncii Inter-Americane de Dezvoltare (IADB)

            Cea mai puternică contractare economică din întreaga Americă de Sud a avut loc în Venezuela. Luis Alberto Moreno, președintele IADB a declarat că banca pe care o conduce nu poate oferi finanţare guvernului preşedintelui Nicolas Maduro deoarece administraţia sa are întârzieri la plata unor împrumuturi de aproximativ 700 de milioane de dolari.

            „Nu putem face absolut nimic pentru Venezuela. Nu există nicio ţară în Istoria Umanităţii care să se confrunte cu o contractare atât de profundă ca cea din Venezuela în absenţa unui război, a unui dezastru natural sau a ambelor”, a spus Moreno.

Reforma sectoarelor de justiție și securitate

După vizita de lucru întreprinsă în Venezuela, șeful ONU pentru drepturile omului a declarat pe 28 ianuarie 2023 că „există o recunoaștere generală în spectrul politic și social a necesității reformei” a sectoarelor judiciare și de securitate ale țării[10]: în Timpul unei conferințe de presă care a marcat încheierea vizitei sale de trei zile în țara sud-americană, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a încurajat autoritățile venezuelene „să facă pași semnificativi în reforma sectoarelor justiției și securității”. De asemenea, el a îndemnat autoritățile „să ia inițiativa de a construi încrederea între victime și organizațiile societății civile, să le asculte, să le includă în mod semnificativ în dialog și să răspundă situației lor, în special a victimelor. După întâlnirea mea cu președintele Maduro, el și-a exprimat public disponibilitatea de a lucra pentru îmbunătățirea sistemului de justiție: acesta este un domeniu cheie pentru reformă și ofer sprijinul și experiența Biroului meu pentru a-l realiza”, a spus dl Turk. Concomitent, el a adăugat că, pe baza conversațiilor purtate, a perceput „că există o recunoaștere generală în spectrul politic și social a necesității reformei”.

În Timpul vizitei sale, Înaltul Comisar a avut ocazia să discute cu persoane reținute și torturate în mod arbitrar, precum și cu rudele persoanelor ucise în timpul operațiunilor de securitate și a demonstrațiilor antiguvernamentale. Volker Türk a cerut președintelui Maduro și miniștrilor săi să elibereze imediat pe cei deținuți în mod arbitrar. El a ridicat, de asemenea, alte probleme precum „folosirea extensivă și prelungită a arestării preventive și necesitatea (de a întreprinde) reforme privind persoanele private de libertate”. El și-a asigurat angajamentul că acuzațiile de tortură vor fi tratate în mod decisiv, că autoritățile vor investiga și că cei responsabili vor fi aduși în fața justiției. Domnul Turk a încurajat, de asemenea, autoritățile să ia măsuri ferme pentru a pune capăt torturii. El le-a îndemnat să ratifice Protocolul Opțional la Convenția împotriva Torturii, Convenția împotriva Disparițiilor Forțate și Acordul Regional de Mediu din America Latină și Caraibe, Acordul de la Escazú.

Societatea civilă l-a informat pe Înaltul Comisar al ONU despre situația din închisori și lipsa hranei, a medicamentelor adecvate și a accesului la îngrijiri medicale adecvate. Dl Turk a spus că este încrezător că, în urma conversațiilor sale cu autoritățile, echipa sa va primi „acces nerestricționat la toate centrele de detenție din țară”. De asemenea, șeful pentru drepturile Omului a salutat angajamentul autorităților de a abroga articolul 565 din Codul organic al justiției militare, care incriminează relațiile dintre persoane de același sex.

În cadrul întâlnirilor pe care le-a avut cu societatea civilă, sindicaliști și pensionari, Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului a fost informat despre problemele economice cu care se confruntă Venezuela, în special cele legate de „salariul minim și pensiile, precum și impactul acestora asupra vieții de zi cu zi a persoanelor, prin restrângerea exercitarea drepturilor oamenilor la hrană, apă, îngrijire medicală, educație și alte drepturi economice și sociale”; este evident că sancțiunile sectoriale impuse începând cu august 2017 au exacerbat criza economică și au împiedicat exercitarea drepturilor omului.

În cadrul întâlnirilor sale cu lucrătorii umanitari și lucrătorii agențiilor ONU prezente în Venezuela, Volker Türk a fost informat despre impactul cauzat de sancțiunile sectoriale asupra celor mai vulnerabile segmente ale populației și obstacolele pe care acestea le creează pentru redresare și dezvoltare, în special după pandemia de Covid-19: „Oamenii pe care i-am întâlnit au descris lupta lor pentru a obține bunuri de bază și esențiale pentru a-și menține existența, incapacitatea de a găsi medicamente de care cei dragi au nevoie disperată și șocul mental, anxietatea și depresia în care cad atunci când trebuie să se îndatoreze din nou pentru a supraviețui. Deși originile crizei economice din Venezuela preced impunerea sancțiunilor economice… este clar că sancțiunile sectoriale impuse începând cu august 2017 au exacerbat criza economică și au împiedicat exercitarea drepturilor omului”, a subliniat dl Turk.

Supravegherea în masă

Apărători ai drepturilor omului din Venezuela denunţă o „supraveghere în masă” a populaţiei, după ce gigantul spaniol al telefoniei Telefonica a dezvăluit că aproape 900.000 de interceptări telefonice au avut loc în Venezuela numai în 2021[11]: „Interceptarea comunicaţiilor este un abuz sistematic”, declară directorul VE Sin Filtro, un ONG venezuelean care luptă împotriva blocării şi restricţionării Internetului, condus de Andres Azpurua. Acest lucru este dovada „unui program de supraveghere în masă, prin interceptarea comunicaţiilor şi captarea metadatelor”, subliniază el.

„Interceptările legale” ale liniilor telefonice şi accesului la Internet ale Telefonica au crescut de la 380.250 în 2016 la 861.004 în 2021, potrivit unor date dezvăluite de compania spaniolă, prezentă în Venezuela din 2005. Telefonica a publicat într-un Raport al Transparenţei în Comunicaţii în 2021 date despre cereri de interceptare şi blocare a unor site-uri de web din partea autorităţilor în 12 ţări în care este prezentă, şi anume Germania, Regatul Unit, Spania, Argentina, Brazilia, Chile, Columbia, Ecuador, Mexic, Peru, Uruguay şi Venezuela. Aceste „ascultări” au vizat 20% dintre clienţii Telefonica în Venezuela, faţă de doar 0,28% în Brazilia, 0,05% în Argentina şi 0% în Mexic, Columbia şi Ecuador.

În perioada 2016-2020, s-au înregistrat peste 3,5 milioane de cereri de „interceptare” vizând aflarea datelor abonaţilor şi locul în care se află “în timp real”. În raport se arată că aceste cereri au fost formulate de către Serviciul de informaţii (SEBIN), „la cererea Ministerului Public şi cu autorizarea unui judecător corespondent, poliţie şi Forţele Armate, dar şi a altor organe şi entităţi de anchetă penală specială”. Directorul ONG-ului Espacio Publico, care supraveghează atingerile aduse libertăţii de exprimare, Carlos Correa, deplânge această „creştere a ascultărilor telefonice, care arată un nivel de supraveghere foarte ridicat a statului”. În privinţa accesului la Internet, peste 1.300 de site-uri au fost blocate sau li s-a restrâns conţinutul în perioada 2016-2021, în Venezuela, la cererea Comisiei Naţionale venezuelene a Telecomunicaţiilor (CONATEL); jurnaliştii şi organizatorii apărării drepturilor Omului denunţă blocarea masivă a unor site-uri critice referitoare la preşedintele Nicolas Maduro.

          Totalitarismul digital al Facebook

          Guvernul din Venezuela a acuzat platforma de socializare Facebook de totalitarism digital, pentru că a blocat pagina preşedintelui Nicolas Maduro timp de 30 de zile pentru încălcarea politicilor privind răspândirea de știri legate de Covid-19[12]. De asemenea, Facebook a eliminat şi un video în care Maduro promova Carvativir, un remediu propus de țara sa despre care afirma că poate vindeca persoanele atinse de Covid-19. 

            Ministerul Informaţiei din Venezuela a afirmat că Facebook urmăreşte ”conţinutul orientat spre combaterea pandemiei” şi a descris Carvativir drept un medicament retroviral, “creat şi produs naţional”.


[1] Vezi site-ul https://www.gandul.ro/international/avertisment-oficial-venezuela-este-o-bomba-sanitara-cu-ceas-19460813, postat și vizitat pe 17 iunie 2020

[2] Vezi site-ul https://www.descopera.ro/dnews/19873578-venezuela-a-stabilit-recordul-pentru-cea-mai-mare-orchestra-din-lume, postat și vizitat pe 24 noiembrie 2021

[3] Vezi site-ul Care a fost impactul deversărilor de petrol din Venezuela din ultimii doi ani (descopera.ro), postat și vizitat pe 22 februarie 2022

[4] Vezi site-ul https://incredibilia.ro/el-helicoide-centru-comercial-inchisoare/, postat și vizitat pe 23 noiembrie 2019

[5] Vezi site-ul https://news.un.org/fr/story/2019/10/1054601, postat și vizitat pe 23 octombrie 2019

[6] Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Jacinto_Convit, site vizitat pe 7 martie 2021

[7] Vezi site-ul https://www.realitatea.net/stiri/ultimele-stiri/a-murit-creatorul-vaccinului-contra-leprei, postat pe 13 mai 2014, site vizitat pe 7 martie 2021

[8] Vezi site-ul Opoziţia venezueleană a pus capăt vineri “guvernului interimar” şi preşedinţiei lui Juan Guaido – Stiri pe surse – Cele mai noi stiri, postat și vizitat pe 31 decembrie 2022

[9] Vezi site-ul https://news.un.org/fr/story/2019/11/1056021, postat și vizitat pe 13 noiembrie 2020

[10] Vezi site-ul Venezuela : l’ONU plaide pour une réforme des secteurs de la justice et de la sécurité | ONU Info, postat și vizitat pe 30 ianuarie 2023

[11] Vezi site-ul https://uzp.org.ro/28/06/2022/autoritatile-din-venezuela-acuzate-ca-practica-supraveghere-in-masa/, postat și vizitat pe 28 iunie 2022 

[12] Vezi site-ul https://www.forbes.ro/venezuela-acuza-facebook-de-totalitarism-digital-care-sunt-motivele-208917, postat și vizitat pe 20 martie 2021

Translate »