Emilian M. Dobrescu

Cazul BKCoin

Pe 6 martie 2023, acestei firme de criptomonede cu sediul în Miami (SUA) i-au fost înghețate de urgență activele pentru că a derulat o schemă Ponzi de 100 de milioane de dolari, din care a plătit viața de lux a co-fondatorului: Securities and Exchange Commission (SEC) a luat măsuri împotriva BKCoin și a co-fondatorului său, Kevin Kang pentru că a strâns milioane de dolari și a folosit o parte din ei „pentru a face plăți de tip Ponzi”. BKCoin și Kang i-au asigurat pe investitori că banii lor vor fi folosiți pentru a tranzacționa criptomonede și că firma va genera randamente pentru investitori prin intermediul unor conturi gestionate separat; cu toate acestea, BKCoin și Kang au utilizat complet abuziv fondurile, potrivit autorității de reglementare.

„După cum se afirmă în plângere, inculpații nu au ținut cont de structura fondurilor, au amestecat activele investitorilor și au folosit peste 3,6 milioane de dolari pentru a face plăți de tip Ponzi către investitorii fondurilor”, a declarat SEC. Kang a fost acuzat, de asemenea, că a cheltuit cel puțin 371.000 de dolari din banii investitorilor pentru a plăti vacanțe, evenimente sportive și un apartament în New York City. El a încercat să ascundă dovezile prin crearea de documente false cu „solduri umflate ale conturilor bancare”, potrivit SEC. „Această acțiune evidențiază angajamentul nostru continuu de a proteja investitorii și de a dezrădăcina frauda în toate sectoarele valorilor mobiliare, inclusiv în domeniul activelor cripto”, a declarat Eric Bustillo, directorul biroului SEC din Miami.

Cerința FMI

La jumătatea lunii noiembrie 2023, directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, a cerut ţărilor member să facă mai multe eforturi proactive pentru dezvoltarea monedelor digitale bancare centrale (CBDC), 11 state, inclusiv din Caraibe şi Nigeria, au lansat deja CBDC: alte aproximativ 120 de țări explorează posibilitatea lansării, deşi progresele şi abordările diferă foarte mult, iar câteva chiar au abandonat ideea. „Am putea fi într-un moment în care sectorul public are nevoie să i se ofere mai multe indicaţii. Nu excludere, nu perturbare, ci, să acţionăm ca un catalizator, să asigurăm eficienţa şi siguranţa – şi să contracarăm fragmentarea”, a declarat Georgieva, într-un discurs rostit la Singapore.

Declaraţiile sale vin după ce FMI a publicat primul capitol al „manualului virtual” privind monedele digitale bancare centrale, menit să ajute statele să proiecteze şi să pună în aplicare CBDC şi să se asigure că noile tehnologii sunt interoperabile pe plan global. Cei care sprijină CBDC spun că acestea vor moderniza plăţile cu noi funcţionalităţi şi vor furniza o alternativă la numerarul fizic, a cărui utilizare este în declin continuu. În condiţiile în care tehnologia avansează atât de rapid, ţările trebuie să meargă acum înainte cu dezvoltarea CDBC, pentru a evita să rămână în urmă, a explicat şefa FMI: „În orice caz, trebuie să ridicăm o altă pânză ca să prindă viteză. Lumea se schimbă mai rapid decât cei mai mulţi îşi imaginează”…

Monedele digitale bancare centrale (CBDC) vor permite celor care le deţin să facă plăţi prin internet, posibil chiar offline, concurând cu actualele metode de plată electronice, cum ar fi portofelele digitale, băncile online sau criptomonedele. CBDC este o monedă digitală controlată de banca centrală, în timp ce criptomonedele sunt aproape întotdeauna descentralizate.

Băncile centrale din întreaga lume analizează lansarea monedelor digitale bancare centrale (CBDC), ca răspuns la declinul folosirii numerarului şi ca un mod de a accelera plăţile interne şi externe.

Criptomoneda Bitcoin (BTC)

În primele șapte luni din 2023, volumul de tranzacționare cu BTC, cea mai populară criptomonedă din lume, a atins cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, în timp ce investitorii au așteptat motive pentru a reintra pe piață. Potrivit datelor furnizate de CryptoQuant, la 26 august 2023, volumul de tranzacționare al BTC pe toate bursele a fost de 129.307 BTC, o scădere semnificativă față de maximul din luna martie 2023, de 3,5 milioane de BTC/zi, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 94%; pe 12 august 2023, volumul tranzacțiilor a fost de 112.317 BTC, cel mai scăzut nivel după 10 noiembrie 2018.

            În ciuda scăderii volumului de tranzacționare, prețul BTC a crescut cu 57% în primele șapte luni din 2023, față de perioada similară din 2022, ajungând la valoarea de 26.100 de dolari pentru un BTC, potrivit Coin Metrics. BTC a cunoscut o creștere la începutul lunii noiembrie 2023, care a dus-o până la 37.440 de dolari pe platform eToro, înainte de a se scădea ușor – astfel, Bitcoin a crescut cu 126% față de noiembrie 2023.

Veniturile obținute din mineritul cu BTC au atins un vârf în 2023, potrivit datelor blockchain.com: creșterea veniturilor din tranzacționările cu BTC a venit în paralel cu creșterile semnificative de preț ale BTC, la care a asistat piața în octombrie 2023: numărul așa-numiților milionari bitcoin a crescut în 2023 cu 237%, potrivit datelor de la BitInfoCharts.

Critomoneda Ether (ETH)

Tot la jumătatea lunii noiembrie 2023, ETH a avut o săptămână mai puternică decât bitcoin, crescând cu aproape 7,8% în șapte zile. A început săptămâna tranzacționându-se în jurul valorii de 1.880 de dolari, dar a urcat după trei zile la peste 2.100 de dolari pentru prima dată după luna mai 2022.

Pe parcursul a 12 luni în intervalul noiembrie 2022-noiembrie 2023, prețul ETH a crescut cu peste 67%.

Criptomoneda Euro

              Banca Centrală Europeană (BCE) a început încă din 2021 să analizeze fezabilitatea unei monede digitale: „BCE este îngrijorată că fără euro digital, Zona Euro va ajunge într-o poziţie geopolitică şi economică de zonă intermediară între marile companii de tehnologie din SUA şi sistemele de plată ale Chinei; nNici în2023, europenii nu dispun de platforme digitale”, a declarat Guido Zimmermann, economist senior la banca germană LBBW.

În toamna lui 2023, liderii europeni vor trebui să ia o decizie în această privință și să hotărască dacă BCE ar trebui să continue cu următorii paşi, care includ testarea aranjamentelor tehnice necesare. Aceștia sunt necesari pentru a ajunge într-un final la a da posibilitatea oamenilor să plătească în euro digital.

Președinta BCE, Christine Lagarde a făcut și ea referire la posibilele consecințe asupra euro din cauza tensiunilor dintre China și SUA, menționând că intrarea marilor tehnologii în plăţi ar putea creşte riscul de dominare a pieţei şi dependenţă de tehnologiile de plată străine, cu consecinţe asupra autonomiei strategice a Europei.

Criptomonedele în țările lumii

Franța

Criptomonedele sunt al doilea cel mai popular tip de investiții în rândul populației adulte franceze, potrivit unui sondaj al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) publicat pe 13 noiembrie 2023 de către  principalul organism de reglementare financiară al Franței, Autorité des Marchés Financiers: potrivit acestui sondaj, 9,4% din populația franceză deține active cripto, un procent puțin mai mic decât cei care dețin cel mai popular tip de activ de investiții, fondurile imobiliare (10,7%). Încă 2,8% dintre respondenți posedă jetoane nefungibile. Sondajul a măsurat, de asemenea, grupul de „noi investitori”, care au investit pentru prima dată de la începutul pandemiei de COVID-19 în martie 2020. Noii investitori sunt, în principal, bărbați (64%) semnificativ mai tineri decât investitorii tradiționali, cu o vârstă medie de 36 de ani, față de 51 de ani pentru cei care dețin active imobiliare; dintre aceștia, 54% dețin și active cripto.

Sondajul a scos în evidență că noii investitori individuali au un „nivel relativ scăzut de cunoștințe financiare”, în special cei din grupul cel mai tânăr, cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani; sondajul a fost realizat în rândul a 1.056 de respondenți în primăvara anului 2023, cu 40 de interviuri aprofundate despre nevoile și motivațiile acestora.

Franța urmărește în mod activ un rol de lider în Europa în economia digitală și inovații: în septembrie 2023, grupul local de telecomunicații Iliad a realizat o investiție de 100 de milioane de euro (106 milioane de dolari) pentru a finanța crearea unui „laborator de excelență” dedicat cercetării inteligenței artificiale la Paris. În noiembrie 2023, în cartierul de afaceri din afara Parisului, a fost inaugurat primul Institut de Cripto-Active, unul din puținele laboratoare de cercetări dedicate criptomonedelor în lume.

Italia – Decizia Ferrari

De la 15 octombrie 2023, firma de automobile de lux și pentru curse automobilistice a început să accepte plata în cripotmonede pentru mașinile sport de lux în SUA și va extinde acest sistem în Europa, în urma cererilor venite din partea clienților bogați (: marea majoritate a companiilor de top s-au ferit de criptomonede, deoarece volatilitatea bitcoin și a altor tokenuri le face nepractice pentru comerț – reglementările disparate și consumul ridicat de energie au împiedicat, de asemenea, răspândirea cripto ca mijloc de plată.

Se știe că, din 2021 și producătorul de automobile electrice Tesla, a început să accepte plata în bitcoin, cea mai important criptomonedă de pe piață. Directorul de marketing și comercial al Ferrari, Enrico Galliera, a spus că decizia a venit ca răspuns la solicitările pieței și ale dealerilor, deoarece mulți dintre clienții săi au investit în crypto: „Unii sunt investitori tineri, care și-au construit averile în jurul criptomonedelor, alții sunt investitori mai tradiționali, vor să-și diversifice portofoliile”. În timp ce unele criptomonede, cum ar fi ether, cea de-a doua ca mărime de piață, și-au îmbunătățit eficiența energetică, bitcoin continuă să fie criticat pentru mineritul său energointensiv.

Ferrari a livrat peste 1.800 de mașini în SUA, în prima jumătate a anului 2023. Galliera nu a precizat câte mașini se aștepta Ferrari să vândă prin intermediul cripto. El a spus că portofoliul de comenzi al companiei era puternic și complet rezervat până în 2025, dar compania a vrut să testeze acest mediu economic în expansiune: „Acest lucru ne va ajuta să ne conectăm cu oameni care nu sunt neapărat clienții noștri, dar care și-ar putea permite un Ferrari”, a spus el.

Compania italiană, care a vândut 13.200 de mașini în 2022, cu prețuri începând de la peste 200.000 de euro și ajungând până la 2 milioane de euro pe mașină, dorește să extindă sistemul de criptomonede și în Europa până în primul trimestru al anului 2024 și apoi în alte regiuni în care criptomonedele sunt acceptate legal. Europa, Orientul Mijlociu și Africa este cea mai mare regiune pentru vânzări a Ferrari, reprezentând 46% din totalul livrărilor de mașini în prima jumătate a lui 2023. „Interesul este același în SUA și în Europa, nu vedem diferențe mari”, a declarat Galliera.

Ferrari a apelat la unul dintre cei mai mari procesatori de plăți în criptomonede, BitPay, pentru plata din SUA, care permite tranzacții în bitcoin, ether și USDC, una dintre cele mai mari stablecoins. Ferrari ar putea folosi și alți procesatori de plăți în diferite regiuni: „Prețurile nu se vor schimba, nu vor exista taxe, nici suprataxe dacă plătiți prin criptomonede”, a spus Galliera.

Bitpay va transforma imediat plățile în criptomonede în monedă tradițională în numele dealerilor Ferrari, astfel încât aceștia să fie protejați de fluctuațiile de preț. „Acesta a fost unul dintre obiectivele noastre principale: evitarea, atât a dealerilor noștri, cât și a noastră, de a gestiona direct criptomonedele și de a fi protejați de fluctuațiile mari ale acestora”, a spus Galliera. În calitate de procesator de plăți, BitPay se va asigura că monedele virtuale provin din surse legitime, nu din activități infracționale sau că sunt folosite pentru spălarea veniturilor provenite din infracțiuni sau pentru a se sustrage de la plata taxelor.

Șeful de marketing și comercial al Ferrari a declarat că majoritatea dealerilor săi din SUA au semnat deja sau sunt pe cale să accepte acest system: „Sunt convins că și alții se vor alătura în curând plăților în criptomonedă”, a declarat Galliera.

Rusia – Tornado Cash

Doi fondatori ai Tornado Cash, cunoscutul mixer rusesc de criptomonede, au fost acuzaţi de spălarea a peste 1 miliard de dolari proveniţi din diferite infracţiuni: într-un nou rechizitoriu, Roman Storm şi Roman Semenov au fost acuzaţi de încălcarea sancţiunilor şi de spălare de bani prin intermediul Tornado Cash, inclusiv sute de milioane de dolari pentru Lazarus Group, un grup de hacking susţinut de statul nord-coreean. Acuzaţiile din rechizitoriu includ conspiraţie pentru a spăla bani, conspiraţie pentru a comite încălcări ale sancţiunilor şi conspiraţie pentru a opera o afacere de transmitere de bani fără licenţă.

Storm a fost arestat pe 23 august 2023 în statul Washington, potrivit unui comunicat al Departamentului de Justiţie, dar Semenov, cetăţean rus, rămâne în libertate. Al treilea cofondator, Alexei Pertsev, care nu este menţionat în această acţiune, se confruntă cu un proces la Amsterdam pentru implicarea sa în Tornado Cash. ”Roman Storm şi Roman Semenov au operat Tornado Cash şi au facilitat cu bună ştiinţă această spălare de bani”, a spus procurorul american Damian Williams, adăugând: ”Deşi susţineau public că oferă un serviciu de confidenţialitate sofisticat din punct de vedere tehnic, Storm şi Semenov ştiau de fapt că îi ajută pe hackeri şi că escrocii ascund roadele crimelor lor.”

Rechizitoriul susţine, de asemenea, că Storm şi Semenov au ales să nu pună în aplicare programe de cunoaştere a clienţilor sau de combatere a spălării banilor, aşa cum prevede legea şi, în schimb, au anunţat că Tornado Cash ”furnizează tranzacţii financiare anonime şi neidentificabile”. Brian Klein, avocatul lui Storm şi partener al Waymaker LLP, a declarat într-un comunicat: ”Suntem incredibil de dezamăgiţi de faptul că procurorii au ales să-l acuze pe domnul Storm”, adăugând că ei cred că procurorii ”au făcut acest lucru pe baza unei noi teorii juridice cu implicaţii periculoase pentru toţi dezvoltatorii de software”. Klein a adăugat: ”Dl. Storm cooperează cu ancheta procurorilor încă de anul trecut şi contestă că s-a implicat în vreo conduită criminală. Există mult mai mult în această poveste care va ieşi la iveală în proces”.     

Acţiunea comună din ziua de 23 august 2023 a inclus Biroul Federal de Investigaţii, Departamentul de Justiţie şi unitatea de Investigaţii Criminale a Serviciului Fiscal Intern. Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), care anterior a interzis americanilor să folosească Tornado Cash, în august 2022, l-a sancţionat şi pe Semenov. Tornado Cash este folosit de unii oameni ca o modalitate legitimă de a-şi proteja confidenţialitatea pe piaţa cripto încă în curs de dezvoltare.

Când un cumpărător plăteşte pentru ceva folosind un portofel cripto, destinatarul transferului are acces la portofelul cripto public al cumpărătorului, arătând detaliile contului şi istoricul. Utilizarea unui serviciu de amestecare criptografică precum Tornado Cash maschează aceste detalii prin anonimizarea fondurilor şi ascunderea identităţii cumpărătorului…

Însă serviciul a fost folosit şi într-o serie de furturi criptografice importante în 2022, inclusiv furtul de monede cripto de la Ronin, o reţea care sprijină jocul de jetoane nefungibile Axie Infinity, şi un atac de 100 de milioane de dolari asupra startupului american Harmony: ambele au fost conectate de cercetătorii de securitate cu Lazarus Group. Firma de analiză blockchain Elliptic a constatat că venituri de cel puţin 1,5 miliarde de dolari din infracţiuni precum ransomware, hackuri şi fraude au fost spălate prin Tornado Cash şi că toate cele 100 de milioane de dolari furate de pe podul Harmony în iunie au fost spălate prin intermediul serviciului.

Trezoreria SUA a citat anterior o cifră mult mai mare pentru Tornado Cash şi a spus că a fost folosit pentru a spăla mai mult de 7 miliarde de dolari, în monede virtuale, de la lansarea sa în 2019. Această cifră se referă la valoarea totală a activelor cripto care au fost trimise prin Tornado. Unele instrumente de analiză blockchain au reuşit ”să demixeze” monedele cripto trimise prin Tornado pentru a identifica sursa fondurilor. Elliptic spune că a reuşit să urmărească criptomonedele furate de la Harmony în mai multe portofele noi, de exemplu. Prin includerea Tornado Cash pe lista neagră, Departamentul de Trezorerie a spus că urmăreşte infractorii, care au folosit serviciul pentru a spăla monede virtuale în valoare de peste 7 miliarde de dolari, de la lansarea sa, în 2019.

SUA – Platforma Binance de tranzacționare pentru criptomonede a devenit cea mai mare din lume

Pe 21 noiembrie 2023, investitorii au retras aproximativ 956 de milioane de dolari de la platforma pentru criptomonede Binance, după ce şeful acesteia, Changpeng Zhao, a demisionat şi s-a confruntat cu închisoarea, după ce a pledat vinovat pentru soluţionarea unei anchete legată de finanţare ilicite în SUA de ani de zile: acordul, prin care Binance va plăti 4,3 miliarde de dolari autorităţilor americane, ridică întrebări cu privire la viitorul celei mai mari platforme de criptomonede din lume şi marchează o altă lovitură pentru o industrie afectată de scandaluri. Zhao a fost înlocuit de Richard Teng, un director senior al Binance care s-a alăturat companiei în 2021.

Datele de la platforma de analiză Nansen, care nu includ fluxurile de Bitcoin, au semnalat că unii investitori au fost îngrijoraţi de ştiri şi au retras active de pe platformă: cu toate acestea, active de peste 65 de miliarde de dolari rămân pe platformă. Binance a înregistrat ieşiri semnificative de valută de la anunţ, dar, în raport cu deţinerile totale, este destul de mic”, au spus analiştii Nansen. Prin comparaţie, investitorii au scos aproximativ 1,43 miliarde de dolari de pe platformă şi de la filiala sa din SUA, în iunie 2023, după ce Comisia de Valori Mobiliare din SUA a dat în judecată compania: printre presupusele sale ilegalităţi, Binance nu a raportat peste 100.000 de tranzacţii suspecte, inclusiv cu organizaţii pe care SUA le descriu drept grupuri teroriste – Hamas, Al Qaeda şi Statul Islamic din Irak şi Siria, au declarat autorităţile. De asemenea, platforma nu a raportat niciodată tranzacţii cu site-uri web dedicate vânzării de materiale de abuz sexual asupra copiilor şi a fost unul dintre cei mai mari beneficiari ai veniturilor din ransomware, au spus adminostratorii Binance.

Avocaţii lui Zhao, care a fondat Binance în 2017, nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii. Pe 21 noiembrie 2023, Zhao a recunoscut: ”Am făcut greşeli şi trebuie să îmi asum responsabilitatea”. În timp ce autorităţile i-au investigat pe Zhao şi Binance de ani de zile, ieşirea lui Zhao marchează o dezvoltare dramatică pentru una dintre cele mai puternice figuri din industria cripto. Zhao, care locuieşte în Dubai, şi-a depus pledoaria la un tribunal din Seattle și a fost de acord să plătească o amendă de 50 de milioane de dolari, se confruntă cu o pedeapsă maximă de 18 luni de închisoare în conformitate cu regulile federale şi a fost de acord să nu facă apel până la pronunțarea sentinței. Zhao va fi audiat pe 23 februarie 2024 la Seattle (SUA); el a plătit o cauţiune de 175 de milioane de dolari, iar alte 15 milioane de dolari sunt păstrate într-un cont fiduciar, potrivit unuji document al instanţei. El a fost de acord să se întoarcă în Statele Unite cu 14 zile înainte de pronunțarea sentinței.

Criptoactivele – mijloc de finanțare a activităților teroriste

            Guvernele din întreaga lume și-au intensificat acțiunile de reprimare a surselor de finanțare a grupurilor teroriste după atacul sângeros al Hamas în Israel, din 7 octombrie 2023. Cripto reprezintă o parte mică, dar mortală, din finanțarea globală a terorismului: cercetările efectuate de firma de analiză Elliptic în 2021 au estimat că portofelele legate de aripa militară a Hamas au primit mai mult de 7,3 milioane de dolari în monede digitale, inclusiv în Dogecoin, criptomoneda preferată de Elon Musk.

            Aceste sume nu sunt prea mari în comparație cu cele 100 de milioane de dolari pe care Iranul le trimite anual către Hamas și alte grupări teroriste palestiniene sau cu cele 360 de milioane de dolari oferite de Qatar ca ajutor annual pentru Gaza, sau cu cele aproximativ 300 de milioane de dolari pe care Hamas le obține prin impozitarea afacerilor și extorcare, estimate de Matthew Levitt de la Washington Institute.

            În condițiile războiului purtat de statul Israel contra Hahas din luna octombrie 2023, Israelul a luat cu asalt conturile criptografice legate de Hamas și a înghețat un cont bancar al Barclays aparent legat de gruparea teroristă,

            De asemenea, Trezoreria SUA a impus sancțiuni entităților și operatorilor financiari legați de Hamas, printre care se numără o firmă de transfer de bani și de criptomonede cu sediul în Gaza, denumită „Buy Cash”, precum și facilitatori care folosesc companii din Sudan pentru a spăla bani și a genera venituri. Anunțul Trezoreriei SUA a evidențiat nu doar partea de strângere de fonduri provenind din criptomonede, ci și utilizarea Buy Cash pentru a transfera fonduri către Hamas.

Necesitatea reglementării mai puternice a domeniului

            În SUA, Comisia pentru valori imobiliare și burse (SEC) a propus reguli care ar obliga firmele, inclusiv bursele de criptoactive, să se înregistreze și să respecte un sistem de reguli, într-un mediu în care oferirea de servicii de custodie de către bănci a fost descurajată de către autorități, care au devenit mult mai stricte.

            Binance, cea mai mare bursă de criptoactive din lume a anunțat că se gândește la încheierea relațiilor de afaceri cu entități din SUA și delistarea proiectelor care au fost create în SUA. Acest răspuns vine după ce Paxos a anunțat că a oprit, la cererea autorităților din New York, emiterea de BUSD, un instrument de tip stablecoin, emis sub brandul Binance. Bursa a anunuțat deja suspendarea depunerilor și retragerilor de dolari americani. 

            Un studiu al Băncii Reglementelor Internaționale (BIS), arată că, între 2015 și 2022, un investitor mediu a pierdut 431 dolari, aproape jumătate din investițiile de 900 de dolari prin aplicațiile monitorizate în 95 de țări; în țări emergente precum India, Thailanda, Brazilia sau Turcia, ponderea pierderilor a fost și mai mare. Cu o tot mai atentă și strânsă perspectivă de reglementare, orizontul mediu și lung devine neclar pentru mai toate proiectele din spațiul cripto, în Timp ce modul de operare al burselor este pus sub semnul întrebării.

            În Hong Kong, comisia de supraveghere a piețelor de capital a publicat pe 20 februarie 2023 un nou set de reguli pentru tranzacțiile cu criptomonede, între care licențierea firmelor din domeniu și o dezbatere privind permisiunea de a oferi sau nu acces la platformele de tranzacționare investitorilor din retail.

              Tranzacțiile criptografice nu sunt supuse acelorași verificări de detectare a fraudelor, de combatere a spălării banilor sau a activităților suspecte ca cele tradiționale. În industria cripto tranzacțiile cu bani negri sunt o caracteristică: marile burse de criptomonede, precum Binance, cea mai mare din lume, crează o rețea de plăți transnațională folosită mult de infractori. În 2022, tranzacțiile ilicite cu criptomonede au depășit 20 de miliarde de dolari, potrivit firmei de analiză a datelor Chainalysis, în creștere de la 18 miliarde de dolari în 2021, o creștere de 68%. Numai în Regatul Unit al Marii Britanii, National Crime Agency estimează că peste un miliard de dolari de numerar ilicit este transferat în străinătate folosind criptomonedele în fiecare an.

Concluzii

Una din cele mai surpinzătoare evoluții în ultimii ani a avut-o piața criptomonedelor în 2023, piață pe care s-au înregistrat creșteri și căderi spectaculoase de valoare, încercări nereușite de reglementare din partea autorităților bancare, dar și o deziorientare generală, mai ales din partea cumpărătorilor de criptomonede. Printre țările imșportante în care criptomonedele au rămas restricționate în 2023 s-a numărat și China…

            2023 a fost un an de încercare pe piața criptomonedelor: investitorii și-au recăpătat speranța în revenirea spectaculoasă a Bitcoin-ului la tranzacțiile și prețurile în dolari anterioare, dar numeroși jucători caută altă criptomonedă pe care încă nu o au la dispoziție. Piața atent supravegheată de autoritățile locale și unde au avut loc cele mai multe tranzacții cu criptomeonedde a fost din nou piața SUA…

În anii care vin, tendințele înregistrate pe piața criptomonedelor în 2023 vor continua, producând perturbări și mai mari pe piețele financiare și bancare. Soluția este una singură acum când știm cum se manifestă piața criptomonedelor: reglementarea ei foarte precisă.

Webografie

1. Bitcoin a început să dea din nou semne de viață. La ce nivel a ajuns cea mai importantă criptomonedă | adevarul.ro, postat pe 21 februarie 2022
2. Bitcoin sparge pragul de 37.000 dolari. Numărul de milionari crește vertiginos | adevarul.ro, postat pe 15 noiembrie 2023
3. Criptomonedele, finanțarea mortală a teroriștilor – Ziarul National, postat pe 19 octombrie 2023
4. Criptomonedele sunt al doilea cel mai popular activ de investiții din Franța, dar noii investitori au un ‘nivel relativ scăzut de cunoștințe financiare’ (stiripesurse.ro), postat pe 23 noiembrie 2023
5. FMI cere accelerarea dezvoltării monedelor digitale bancare centrale – Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (uzpr.ro), postat pe 17 noiembrie 2023
6. https://www.national.ro/diverse/criptomonede-pentru-infractiuni-20-de-miliarde-de-dolari-in-tranzactii-ilicite-793536.html, postat pe 24 aprilie 2023
7. https://www.stiripesurse.ro/moment-istoric-ferrari-va-accepta-criptomonedele-ca-modalitate-de-plata-pentru-masinile-sale_3106744.html), postat pe 15 octombrie 2023
8. Investitorii au retras aproximativ 956 de milioane de dolari de la platforma cripto Binance după demisia CEO-ului Changpeng Zhao (stiripesurse.ro), postat pe 21 noiembrie 2023
9. Tensiunile dintre Statele Unite și China s-au redus, afirmă Antony Blinken. Pretenția Beijingului în privința Taiwanului rămâne un motiv de îngrijorare | stiri.tvr.ro – Site-ul de stiri al TVR, postat pe 21 ianuarie 2023)

Zhuldyz Ramazanova, Information Officer at the International Institute IFIMES.

Amidst the geopolitical repercussions of ongoing war in Ukraine, the Eurasian connectivity is again in focus. It does not only fall on the consideration of Arctic pathways (as a cheaper and increasingly reliable way to connect norther/Atlantic flank of Europe with the Far East and other premium production spots of Asia). Recent considerations, though less present in contemporary western literature, are thoroughly examining different land corridor on the largest landmass of our planet.

This is how the so-called Middle Corridor has witnessed reinvigorated interest of both scholars and industry. This corridor, encompassing Central Asia, the Caucasus, and Türkiye, has gained prominence as an alternative land route between Europe and the People’s Republic of China. The disruption caused by the war to the Northern Corridor which passes through sanctioned Russian and Belarusian territories, has highlighted the Middle Corridor’s significance which has the potential to diminish Russia’s influence in the region.

The following analysis will briefly elaborate on the Eurasian connectivity and the background to different approaches and interests behind them.    

In our globally interconnected world, roads are the arteries of economic progress. Thus, recent incidents, such as attacks by the Yemeni Houthis on cargo ships in the Suez Canal, emphasize the critical importance of secure transportation routes. As global attention pivots, the spotlight now converges on the Central Asian region—an important nexus able to interlink diverse corners of the world. In a period characterized by ever-increasing geopolitical tensions, the emergence of the Middle Corridor, as an alternative to established trade norms, isn’t merely an economic prospect – it is a transformative force that can switch powers and roles.

Throughout history, bridging the gap between Asia and Europe has been a persistent global interest – to enable or to prevent in its few possible modes (land or sea, warm sea – cold sea). The Northern Corridor, once a main land trade route, is experiencing a decline due to geopolitical tensions and Russia’s actions in Ukraine polarizing the world. The road under Russian control is losing its appeal for the west (at least for the time being), exacerbating the need for alternative and more stable pathways. North-South Corridor which was largely analyzed by the IFIMES researcher Lorenzo Somigli is another important road connecting Europe and East Asia.

Yet the Middle Corridor weaves a transformative thread that passes through strategic countries like Kazakhstan, Azerbaijan, and Georgia, offering numerous economic opportunities. The European Bank for Reconstruction and Development (EBRD) in their last year publication concluded that the Central Trans-Caspian Network (CTCN) that goes through Southern Kazakhstan is the most sustainable alternative for establishing a connection between Asia and Europe (2023).

The interest in this transport route lies, first of all, in the potential opportunity to reduce the time in which goods can be delivered from East Asia to Europe, which will be only twelve days. In comparison, the Northern Corridor takes nineteen days to complete, while the traditional sea pathway through the Indian Ocean takes up to thirty-seven days (Jafarova, 2023).

Within this changing geopolitical terrain, the transformation in how Central Asia interacts with the global community has become a topic of considerable change and fascination. The Middle Corridor is not a mere choice, it is rather a necessity for countries that seek to broaden trade associations while mitigating geopolitical risks while benefiting all actors. The Middle Corridor is an opportunity to change the trade patterns in the whole of Eurasia while redefining established spheres of influence.

Source: Stiftung Wissenschaft und Politik, 2022

EU: Elevating Diplomacy

In the past year, there has been a significant upraise in diplomatic meetings that underscore the heightened interest of the European Union in boosting ties with Central Asian countries. Examples include Emmanuel Macron from France visiting Kazakhstan and Uzbekistan (Vock, 2023), along with German Chancellor Olaf Scholz and President Frank-Walter Steinmeier hosting Central Asian leaders to bolster diplomatic relations (Euractiv, 2023), as well as introducing such policies as Hungarian “Open to the East” (Toth, 2023). Dependent on Chinese supplies, the EU sees the Middle Corridor as an alternative that will substitute the Northern Corridor. Furthermore, besides counteracting Russian dominance in the region, the corridor aligns with the EU’s broader strategy of engagement with resource-rich Central Asia, offering energy security and diversified supply chains. The region is rich in natural resources that include fossil fuels and minerals. The concern is of the highest importance to the European countries, especially in light of the ongoing energy crisis stemming from reliance on Russian energy supplies (Cam, 2023), further emphasized by the European REPowerEU Plan, which aims to shift away from dependence on Russian sources and transition towards green energy alternatives (so far more a political vision than an attainable goal). On top of that, energy and minerals are playing an important role in the development of the EU and Central Asian relations. During the first official visit of French President Emmanuel Macron, alongside President of Kazakhstan Kassym-Jomart Tokayev, they made a shared declaration to enhance trade and collaboration in nuclear energy and minerals (Teslova, 2023).

Following the groundwork on Polar security, demography, economy and transport of prof. Anis H. Bajrektarevic as well as the fundamental analysis of the railroad infrastructure in Eurasia’s east and southeast by the WIIW Director Dr. Mario Holzner, numerous European investors have already displayed their considerable interest in the project. For example, Austrian Federal Railways (ÖBB) together with Pasifik Eurasia presented one more solution for the Middle Corridor that will be a connecting point for Asia and Europe, which is Köseköy Terminal (Zhang, 2023). Meanwhile, the EBRD is planning to invest over US$100 million into Kazakh railways (Usov, 2022).

China: Strategic Investments and Commitments

Central Asia finds itself situated between two major powers, Russia and China, both of which significantly influence the region’s policies. From Beijing’s strategic standpoint, the Middle Corridor offers to China a trade route which does not crosses Russian proper. China’s attraction to the Middle Corridor stems from the prospect of accessing global markets and expanding influence in Central Asia, a region historically marked by competition between Moscow and Beijing.

According to the analysis of a Senior IFIMES/DeSSA researcher, Dr. Maria Smotrytska, it can be claimed to be a part of the Chinese “Belt and Road” initiative, which is why the strategic value of the Middle Corridor prompts significant Chinese investment in the logistics infrastructure. The recent China-Central Asia summit in Xi’an at the heads of states/governments level underscores China’s commitment to maintaining and strengthening its dominant economic role in the Central Asian region (Devonshire, 2023). Moreover, Chairman Xi, in his speech said that China will support the construction of the Trans-Caspian International Transport Route, as well as increase the capacity of railway container terminals along the China-Europe route. The discussions during the summit also included regional matters such as visa exemption between Kazakhstan and China, the construction of a fourth branch of the gas pipeline in Turkmenistan, and the construction of a new railway in Uzbekistan. The outcomes of these discussions contribute directly to the development and viability of the Middle Corridor by addressing key aspects of connectivity, trade facilitation, and regional cooperation. Throughout history, China predominantly utilized Kazakhstan and Russia for its shipments. However, in the aftermath of the war outbreak and the enforcement of sanctions, rail transit between China and the EU via the northern corridor in Russia experienced a 34% decline in 2022 (Zhang, 2023).

Türkiye: A Strategic Hub and Cultural Ties

Türkiye is the European end of the Middle Corridor and at the same time, it is a country whose interest in it surpasses any other actor. It has strategically prioritized the Middle Corridor in its foreign policy for Central Asia as it is perceived as an avenue to strengthen economic bonds and enhance its strategic standing in the region. Türkiye shares a common heritage with the Central Asian region and therefore is inclined to play a more active and influential role in the region, seeking to strengthen cultural, economic, and political ties with its Turkic-speaking counterparts. The combination of Pan-Turkic sentiments and pragmatic foreign policy objectives contributes to Türkiye’s active participation in the Middle Corridor. It started in 2013 with the agreement on the Trans-Caspian International Transportation Route Development. Acknowledging its importance, such projects as the Marmaray undersea railway, the Eurasia Tunnel, and the Yavuz Sultan Selim Bridge are already completed.

In the meantime, Ankara is building strategic alliances with Kazakhstan and Azerbaijan in their connectivity initiatives. The Organization of Turkic States (OTS) includes the Central Asian region and Türkiye plays an important role in the development of the Trans-Caspian International Transport Route.  The Turkic World Vision-2040 recently adopted by the OTS aims to integrate member states into regional and global supply chains through the Middle Corridor.

Current Dynamics: Toward Enhanced Competitiveness

The Middle Corridor is represented by states between which the Caspian Sea is located, and here cargo is transshipped through tankers. That is, cargo is unloaded at the ports of Aktau or Kuryk, then reloaded onto ferries, delivered to Baku, and from Baku by rail sent towards Georgian ports or Türkiye. In Georgian ports, they are again loaded onto ferries and delivered by sea to the countries of the Balkan Peninsula. The current situation forces the participating countries of the Middle Corridor to take several measures to increase the competitiveness of this route. In response to that, nations took a course of action engaging in active negotiations to harmonize tariffs and streamline bureaucratic procedures.

In early March of 2022, Kazakhstan, Azerbaijan, and Georgia agreed to enhance soft infrastructure by aligning regulations and lowering tariffs for transit cargo (Azertag, 2022). The Organization of Turkic States has played a crucial role in boosting the efficiency and competitiveness of the Middle Corridor through its initiatives as well. Türkiye itself has taken steps to streamline cargo shipments to southern Europe, introducing new high-speed trains and establishing a quadrilateral coordination council and rail transportation working group with Bulgaria, Serbia, and Hungary (Bovenizer, 2023). This initiative represents a crucial component in establishing the European segment of the Middle Corridor.

During the 20th Transport Sector Coordinating Committee (TSCC) meeting with delegations of all countries in the Middle Corridor and their strategic partners in the face of the Asian Development Bank (ADB), EBRD, Eurasian Fund for Stabilization and Development (EFSD), International Road Transport Union (IRU), and World Bank objectives for the 2024 work program were set under the CAREC Transport Strategy 2030. The main topics of discussion centered around the expansion of the physical capacity of the transport routes, the inclusion of new ports, ferries, and trains, as well as the enhancement of soft infrastructure to decrease the time of shipment. The need for developed infrastructure is rising as in 3 months, from January to March of 2022, only through the Middle Corridor, 266.300 tons of cargo was transited, which is 123 percent higher than in 2021 (Sharifli, 2022).

Conclusion:

Ideologists and advocates of the Middle Corridor push the idea that it is relevant due to the actions of Moscow in Ukraine, which allegedly interrupted the supply chains through the territory of Russia and Belarus from China to Europe. It would be wrong to associate the investments in the alternative route only with war and sanctions. Every local or external actor has its own interest – political, strategic, security and economic, short-mid and long term.

The EU and the United States have long been interested in alternative transport routes bypassing Russian and Belarusian territories to push Moscow and Minsk out of global trade flows. Taking into account the ongoing war in Ukraine, the US and the EU have even more incentives to do so. China made a major contribution to the creation and development of railway communication with Europe as it wanted to reduce its dependency on the narrow Strait of Malacca which can be closed by the US.

Implementing all the required enhancements will make the Corridor a faster and cheaper alternative. The Middle Corridor requires an increase in capacity, more advanced technologies, enhanced soft infrastructure, and optimization to ensure meeting its competitive lead times, transit costs, and efficiency. After all, in the world of increased ‘binary categorizations’ (Bajrektarevic, 2022), de-escalation would mean more middle ground, more listening, finally more inclusion. If so, the Middle Corridor should not be necessarily seen as an alternative to the Northern one. If we are serious on ‘de-binarisation’ and on greening of this planet, we have to accept obvious: the world’s largest landmass is huge enough for more than one, even two corridors. And, they should complement, not exclude or compete one another. 

Emilian M. Dobrescu

            Venezuela este în recesiune economică din 2014, iar inflaţia anuală a depăşit la începutul acestu deceniu, 3.500%, conform datelor furnizate de Adunarea Naţională, condusă de opoziţia venezueleană, care calculează indicatorii economici ca urmare a întârzierilor cu care sunt date publicităţii cifrele oficiale de către executivul de la Caracas.

            Bomba cu ceas

            Pe 26 iunie 2020, președintele Columbiei, Ivan Duque, a declarat că Venezuela este „o bombă cu ceas” în ceea ce privește sănătatea publică și a adăugat că lipsa de informații de încredere cu privire la situația provocată de Covid-19 în această țară este un motiv de îngrijorare pentru Columbia, care depune eforturi considerabile pentru a gestiona propria criză de sănătate[1]. Întrebat dacă este îngrijorat de situația de la granițele cu Venezuela și cu Brazilia în ceea ce privește pandemia, cu toate că acestea sunt închise, Duque a declarat că este îngrijorat, mai ales ca urmare a lipsei de informații despre situația din Venezuela: „În cazul Venezuelei, pur și simplu nu există informații. Spitalele sunt în stare foarte proastă, din punct de vedere epidemiologic situația este proastă, Venezuela nu a avut de foarte multă vreme programe serioase de vaccinare. Cred că Venezuela este o bombă cu ceas în ceea ce privește sănătatea publică”, a spus președintele Columbiei.

            Venezuela a anunțat până la 25 iunie 2020 doar 4.600 de cazuri de infectare cu Covid-19 și doar 39 de decese, în Timp ce Columbia a anunțat 80.600 de cazuri și peste 2.600 de decese; informațiile prezentate de către autoritățile de la Caracas sunt contestate de mulți specialiști, care acuză regimul din Venezuela că ascunde adevăratele statistici.

            Președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a declarat în repetate rânduri că țara sa a gestionat pandemia mai bine ca alte state din America Latină și că cele mai multe dintre infectări au fost înregistrate în rândul venezuelenilor care s-au întors din Columbia și Brazilia.

            Cu toate acestea, medicii din această țară s-au plâns de numărul foarte mic de paturi din spitale, dar și de echipamente insuficiente, precum și de un buget foarte redus pentru spitalele din Venezuela.

            Cea mai mare orchestră din lume

            Sistemul naţional de Orchestre şi Coruri de tineret şi copii din Venezuela – cunoscut sub numele de „El Sistema” – a stabilit un nou record pentru cea mai mare orchestră din lume, cu 8.573 de muzicieni care cântă împreună, a anunțat guvernul țării[2]: ministrul venezuelean al Informațiilor, Freddy Nanez, și ambasadorul rus la Caracas, Serghei Melik-Bagdasarov, i-au felicitat pe muzicieni într-o alocuțiune difuzată de televiziunea de stat. Muzicienii venezueleni au interpretat Marşul Slav de Piotr Ilici Ceaikovski, Timp de peste cinci minute; recordul anterior era deținut de o orchestră de 8.097 de muzicieni, care au cântat împreună în Sankt Petersburg (Rusia).

            Condițiile cer ca muzicienii să cânte simultan, fără ca Oamenii să facă schimb de instrumente sau să-și împrumute instrumentele altora< „El Sistema” numără aproximativ 350.000 de copii și tineri printre rândurile sale, care cântă într-o rețea de 180 de orchestre.

            Deversările de petrol

            Deversările de petrol din Venezuela care au avut loc constant între 2020 și 2021 au cauzat daune grave mediului, a declarat Academia de Științe a țării, care a cerut companiei petroliere de stat PDVSA să respecte operațiunile de curățare[3]. Cel puțin nouă scurgeri au avut loc în cei doi ani, a declarat Academia Venezueleană de Științe Fizice, Matematice și Naturale într-un raport; în iulie 2021, au fost deversați 26.730 de barili de petrol, ceea ce a poluat parcul național Morrocoy, situat pe coasta de nord-vest a Venezuelei. „De-a lungul coastei, scurgerile de hidrocarburi și evacuarea deșeurilor de către industria petrolieră au loc cu o frecvență tot mai crescută în fiecare zi”, se arată în raport, adăugând că astfel de incidente afectează mediul și pot ucide viața de pe fundul mării.

            Deversările de produse rafinate, cum ar fi benzina, sunt mai toxice decât scurgerile de petrol, au spus anchetatorii, adăugând că atenuarea sau reducerea unor astfel de incidente este responsabilitatea industriei petroliere. Barierele și alte măsuri pentru a limita scurgerile au fost utilizate în doar câteva cazuri, a spus Academia, în Timp ce plajele au fost curățate manual și fără utilaje. „Planul de urgență stabilit de PDVSA în 1986, care promovează utilizarea vaselor pentru desfășurarea barierelor de izolare și folosirea skimmerelor pentru colectarea hidrocarburilor deversate, printre alte acțiuni, nu a fost aplicat eficient în ultimii 20 de ani”, se arată în raport; deversările de petrol au afectat și mangrovele și sectoarele de coastă din jurul lacului Maracaibo, care este situat în statul Zulia din Venezuela și este plin de puțuri de petrol, precum și insulele și arhipelagurile din apropiere.

            El Helicoide

            Pe vârful unui deal, în mijlocul mahalalei San Augustin din capitala Venezuelei, Caracas, se află o clădire impunătoare, cu o istorie sumbră[4]. O rampă sub formă de spirală înconjoară clădirea, îngustându-se pe măsură ce se apropie de vârf și terminându-se într-un dom geodezic. El Helicoide (sau, mai simplu, Helix) este una dintre cele mai importante construcții ale mișcării moderniste din Venezuela. Trebuia să fie primul centru comercial din lume dotat cu o rampă pe care clienții să poată urca și coborî cu mașinile, parcând chiar în fața magazinelor pe care voiau să le viziteze.

            Centrul comercial putea găzdui peste 300 de magazine și ar fi avut și un hotel de cinci stele, un cinematograf cu șapte săli, spații de expoziție, sală de sport, piscină și pistă de popice. El Helicoide a fost proiectat la sfârșitul anilor ’50 de arhitecții Pedro Neuberger, Dirk Bornhorst și Jorge Romero Gutiérrez pentru dictatorul venezuelean Marcos Perez Jimenez. Când a fost expus la Muzeul de Artă Modernă din New York, proiectul a fost catalogat drept un triumf al arhitecturii moderniste.

            Celebrul scriitor Pablo Neruda spunea despre El Helicoide că este „una dintre cele mai rafinate creații ale minții unui arhitect”, iar Salvador Dali s-a oferit să realizeze design-ul interior. Construcția clădirii se apropia de final când regimul lui Perez Jimenez s-a prăbușit, iar arhitecții au rămas fără finanțare: noul guvern nu a fost interesat să finalizeze proiectul, din cauză că acesta era asociat cu fostul dictator. În 1961, cu un an înainte de termenul de finalizare, lucrările au fost sistate. În 1975, după o lungă procedură de faliment, clădirea a intrat în proprietatea statului, care a lăsat-o în paragină.

            În 1979, ceea ce trebuia să fie un centru comercial luxos a devenit casă pentru oamenii fără adăpost. În doar trei ani, zece mii de oameni au ajuns să ocupe ilegal clădirea. El Helicoide devenise centrul de comandă al traficanților de droguri și de carne vie. În 1982, ocupanții clădirii au fost evacuați, iar autoritățile au decis să mute acolo Muzeul de Istorie și Antropologie, dar acest plan nu s-a concretizat niciodată.

            În 1984, clădirea a fost preluată de Serviciul de Informații Interne venezuelean, care și-a stabilit sediul aici: astfel, spațiile alocate magazinelor s-au transformat în celule și camere de interogare și tortură a deținuților – „După ce a fost transformat în centru de detenție, în El Heliciode au fost instalate camere de supraveghere. Ofițerii erau încântați să urce pe rampa șerpuitoare exact ca James Bond. Acolo au fost închiși deținuți politici, erau torturați Oameni; polițiștii opreau pe oricine voia să fotografieze clădirea”, relatează istoricul Celeste Olalquiaga. Fostul centru comercial este și acum închisoare, aici sunt încă închiși și torturați opozanți ai regimului.

            Exodul populației

            Încă din luna octombrie 2019, Organizația Națiunilor Unite (ONU) și Uniunea Europeană (UE) au cerut comunității internaționale să acționeze pentru a-i ajuta pe venezuelenii aflați în exil și țările care îi primesc și îi sprijină[5]. Numărul venezuelenilor în exil a ajuns în 2019 la peste 5 milioane. Această tendință crește presiunea asupra țărilor gazdă din America Latină și Caraibe: “Aceasta este cea mai rapidă criză a refugiaților și migranților din istoria Americii Latine, cel puțin în istoria recentă”, a declarat Walter Stevens, ambasadorul UE la ONU (sediul din Geneva). Dacă situația nu se schimbă, ambasadorul UE estimează că acest flux ar putea crește și mai mult.

            Potrivit UE, Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), exodul refugiaților și migranților venezueleni este una dintre cele mai grave crize de strămutare din lume. UE și cele două agenții ONU au mai estimat că aproape 80% din cei cca 5 milioane de venezueleni care și-au părăsit țara au rămas în America Latină sau în Caraibe. Aproximativ 5.000 de persoane au părăsit Venezuela în fiecare zi, deși acest număr variază pe măsură ce numărul de state care solicită vize crește, a declarat Eduardo Stein, reprezentant comun special al UNHCR și OIM pentru refugiați și migranți. Eduardo Stein a subliniat că experiența altor crize din lume arată că pentru cei care ar dori să se întoarcă în Venezuela dacă din punct de vedere politic ar fi rezolvată criza actuală, reântoarcea ar dura cel puțin doi, dacă nu chiar mai mult.

            Hiperinflația: consecințe dramatice

            Cca o treime din populație – peste nouă milioane de persoane – nu are suficiente resurse pentru a mânca și a putea solicita asistență medicală, potrivit estimărilor publicate pe 25 februarie 2020 de către Programul Alimentar Mondial al Națiunilor Unite (WFP).

Acest rezultat se bazează pe o evaluare a securității alimentare efectuată de agenția ONU la cererea guvernului venezuelean în perioada iulie-septembrie a anului 2019. “Hiperinflația afectează capacitatea familiilor de a obține hrană și alte nevoi de bază”, notează studiul. 59% din gospodării nu au venituri suficiente pentru a cumpăra alimente și 65% nu pot cumpăra alte produse esențiale, cum ar fi produse de igienă, îmbrăcăminte și încălțăminte.

            WFP a colectat date în întreaga țară la nivel de gospodărie și comunitate prin intermediul a peste 8.300 de chestionare, analizând modelele de consum de alimente, strategiile de supraviețuire și vulnerabilitatea economică. Rezultatele indică faptul că aproape 18% din gospodării, deci aprox. una din cinci, au un nivel inacceptabil de consum de alimente. În plus, lipsa diversității alimentare indică un aport nutrițional insuficient. Familiile consumă cereale, rădăcini sau tuberculi zilnic, completate de fasole, linte sau alte leguminoase trei zile pe săptămână și produse lactate patru zile pe săptămână. Consumul total de carne, pește, ouă, legume și fructe se realizează doar în trei zile pe săptămână pentru fiecare dintre aceste grupe de alimente.

            Majoritatea familiilor chestionate – 74% – s-au implicat în strategii de adaptare alimentară, cum ar fi reducerea varietății și calității alimentelor pe care le mănâncă, iar 60% au redus dimensiunile porțiilor. Pentru a supraviețui, 33% din gospodării au fost de asemenea de acord să lucreze pentru hrană ca mijloc de plată. Alții au vândut bunuri de familie pentru a-și acoperi nevoile de bază sau chiar și-au cheltuit economiile pe alimente. “În timp ce familiile epuizează mecanismele de adaptare pe care le folosesc pentru a-și menține aportul alimentar de bază, este foarte îngrijorător faptul că nevoile nutriționale nu sunt satisfăcute pe termen scurt. Acest lucru îi va afecta pe cei mai vulnerabili, inclusiv pe copii, pe femeile însărcinate și care alăptează și pe vârstnici”, a mai declarat WFP.

            Jacinto Convit Garcia

            A fost om de știință și este unul din cei mai celebri venezueleni. S-a născut pe 11 septembrie 1913 la Caracas, capitala țării și a trecut la cele veșnice pe 12 mai 2014, tot în Caracas. A fost medic venezuelean și  a lucrat pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva leprei. De asemenea este și autorul unor studii de vindecare a diferite tipuri de cancer[6].             În 1988 a fost nominalizat la Premilul Nobel pentru Medicină pentru vaccinul său anti-lepră; a primit Premiul Avram Horowitz (în 1989), Legiunea de onoare în rang de Cavaler şi Premiul Prinţesa de Asturia pentru cercetare științifică și medicală (în 1987), Premiul pentru știință și tehnologie acordat de statul Mexic (în 1990) și Premiul TWAS pentru științe medicale (în 2006), medicul venezuelean era considerat unul dintre favoriţii pentru premiul Nobel pentru medicină din 1988, după ce a creat un vaccin contra leprei.

            A avut contribuţii semnificative şi în alte proiecte medicale, ajutându-i pe Oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine o serie de boli infecţioase, precum Leishmaniasis şi boala Chagas[7]; în ultimii 15 ani de viață, medicul venezuelean şi-a consacrat o bună parte din Timp activităţilor ştiinţifice de căutare a unui remediu contra cancerului: “Această boală mă împiedică să dorm”, spunea el în 2013.

            Jacinto Convit a decis să se implice în domeniul cercetării medicale după ce a descoperit”boli specifice unor pacienţi din regiuni izolate ale Venezuelei şi ale unor populaţii indigene din jungla amazoniană şi din delta fluviului Orinoco”, în sudul ţării sale. Comunicatul de presă dat publicităţii de familia medicului a vorbit despre permanenta preocupare a acestuia pentru binele general al civilizaţiei umane.

            Opoziția venezueleană – noi direcții de lucru

            Juan Guaido s-a autoproclamat preşedinte în ianuarie 2019, atunci când opoziţia şi o parte a comunităţii internaţionale nu au recunoscut realegerea lui Nicolas Maduro în 2018[8]: această preşedinţie interimară, care a fost recunoscută doar de Statele Unite şi de Franţa, nu şi-a atins obiectivul de a-l înlătura pe Maduro de la putere, iar sprijinul internaţional a scăzut între Timp. Deputaţii fostului parlament, ales în 2015 şi controlat de opoziţie, au votat cu 72 de voturi pentru, 29 împotrivă și 8 abţineri renunțarea la guvernul şi preşedinţia interimară, care nu au avut o putere reală, dar au controlat toate activele venezuelene din străinătate. Fostul parlament şi-a apărat continuitatea, considerând frauduloase alegerile legislative câştigate de putere în 2020. Trei dintre cele patru principale partide de opoziţie (Primero Justicia, Accion Democratica şi Un Nuevo Tiempo) au fost în favoarea dispariţiei guvernului interimar care “a încetat să mai fie util (…) şi nu mai prezintă interes pentru cetăţeni”, au afirmat acestea într-un comunicat.

            Criza petrolieră provocată de războiul din Ucraina a condus chiar la o “încălzire” a relaţiilor dintre Washington şi Maduro. Pe de altă parte, ţările sud-americane, cum ar fi Columbia vecină sau Brazilia, care au fost guvernate de dreapta dură foarte ostilă lui Maduro au basculat la stânga în ultimele luni, făcându-l pe Juan Guaido să piardă aliaţi importanţi.

            Maduro a luat constant în derâdere preşedinţia interimară, numind-o “lumea Narniei”; spre deosebire de el, Guaido a pledat ca “acest instrument să nu fie distrus”, considerând că “trebuie apărat mai presus de nume sau interese personale. Menţinerea preşedinţiei interimare nu are nimic de-a face cu Juan Guaido, este o datorie”, a spus el, însă nu a fost ascultat. Opoziţia a anunţat că organizează alegeri primare în 2023 pentru a propune un singur candidat care să-l înfrunte pe Maduro la prezidenţialele din 2024. Guaido se numără printre posibilii candidaţi…

            Planul de ajutor regional

            La jumătatea lunii noiembrie 2019, Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) au lansat miercuri un plan de ajutor regional în valoare de 1,35 miliarde doalri pentru a răspunde nevoilor umanitare tot mai mari ale refugiaților și refugiaților migranți venezueleni în America Latină și Caraibe și comunităților care îi găzduiesc[9]. La începutul lunii noiembrie 2019, existau aproximativ 4,6 milioane de refugiați și migranți din Venezuela la nivel mondial. Aproape 80% dintre aceștia se află în țările din America Latină și Caraibe, fără nicio perspectivă de rentabilitate pe termen scurt sau mediu. Dacă tendințele continuă, aproximativ 6,5 milioane de venezueleni ar putea ieși din țara lor până la sfârșitul anului 2020.

            Anunțat la Bogota, capitala Columbiei, Planul Regional pentru Refugiați și Migranți (RMRP 2020) este un instrument de coordonare și strângere de fonduri instituit și implementat de 137 de organizații. Acestea lucrează în întreaga regiune pentru a oferi ajutor în 17 țări pentru aproape patru milioane de persoane – inclusiv refugiați venezueleni și migranți, precum și comunități gazdă. RMRP 2020 este rezultatul unui amplu proces de consultare la fața locului cu guvernele gazdă, societatea civilă și organizațiile bazate pe credință, comunitățile locale și donatorii, precum și refugiații și migranții. Planul include acțiuni în nouă domenii cheie: sănătate, educație, securitate alimentară, integrare, protecție, nutriție, adăpost; ajutoarele și transportul umanitar; Instalații de apă, salubritate și igienă (WASH). Pe lângă gestionarea urgenței, RMRP 2020 pune un accent puternic pe incluziunea socială și economică a refugiaților și migranților.

            “Doar o abordare coordonată și armonizată va răspunde în mod eficient nevoilor la scară largă, care continuă să crească și să evolueze pe măsură ce criza actuală se agravează”, a declarat Eduardo Stein, reprezentant special comun al UNHCR și al OIM pentru refugiații și migranții venezueleni. În acest scop, RMRP 2020 este unul dintre instrumentele-cheie pentru mobilizarea resurselor pentru o acțiune mai concertată și coordonată.

            “În ciuda multor eforturi și a altor inițiative, problema este mult mai amplă decât capacitatea actuală de răspuns. Comunitatea internațională trebuie să-și dubleze eforturile și să-și sporească contribuțiile pentru a ajuta țările și organizațiile internaționale să răspundă la această criză. Guvernele trebuie să fie mai favorabile, concentrându-se asupra problemelor de dezvoltare dincolo de nevoile umanitare imediate”, a mai declarat Eduardo Stein. RMRP 2020 a fost elaborat de Platforma regională de coordonare inter-agenții, mecanismul de coordonare pentru a răspunde crizei refugiaților și migranților din Venezuela. Acesta este condus în comun de UNHCR și OIM și este format dintr-o gamă largă de organizații ale Organizației Națiunilor Unite, ONG-uri și societatea civilă.

            Poziția Băncii Inter-Americane de Dezvoltare (IADB)

            Cea mai puternică contractare economică din întreaga Americă de Sud a avut loc în Venezuela. Luis Alberto Moreno, președintele IADB a declarat că banca pe care o conduce nu poate oferi finanţare guvernului preşedintelui Nicolas Maduro deoarece administraţia sa are întârzieri la plata unor împrumuturi de aproximativ 700 de milioane de dolari.

            „Nu putem face absolut nimic pentru Venezuela. Nu există nicio ţară în Istoria Umanităţii care să se confrunte cu o contractare atât de profundă ca cea din Venezuela în absenţa unui război, a unui dezastru natural sau a ambelor”, a spus Moreno.

Reforma sectoarelor de justiție și securitate

După vizita de lucru întreprinsă în Venezuela, șeful ONU pentru drepturile omului a declarat pe 28 ianuarie 2023 că „există o recunoaștere generală în spectrul politic și social a necesității reformei” a sectoarelor judiciare și de securitate ale țării[10]: în Timpul unei conferințe de presă care a marcat încheierea vizitei sale de trei zile în țara sud-americană, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a încurajat autoritățile venezuelene „să facă pași semnificativi în reforma sectoarelor justiției și securității”. De asemenea, el a îndemnat autoritățile „să ia inițiativa de a construi încrederea între victime și organizațiile societății civile, să le asculte, să le includă în mod semnificativ în dialog și să răspundă situației lor, în special a victimelor. După întâlnirea mea cu președintele Maduro, el și-a exprimat public disponibilitatea de a lucra pentru îmbunătățirea sistemului de justiție: acesta este un domeniu cheie pentru reformă și ofer sprijinul și experiența Biroului meu pentru a-l realiza”, a spus dl Turk. Concomitent, el a adăugat că, pe baza conversațiilor purtate, a perceput „că există o recunoaștere generală în spectrul politic și social a necesității reformei”.

În Timpul vizitei sale, Înaltul Comisar a avut ocazia să discute cu persoane reținute și torturate în mod arbitrar, precum și cu rudele persoanelor ucise în timpul operațiunilor de securitate și a demonstrațiilor antiguvernamentale. Volker Türk a cerut președintelui Maduro și miniștrilor săi să elibereze imediat pe cei deținuți în mod arbitrar. El a ridicat, de asemenea, alte probleme precum „folosirea extensivă și prelungită a arestării preventive și necesitatea (de a întreprinde) reforme privind persoanele private de libertate”. El și-a asigurat angajamentul că acuzațiile de tortură vor fi tratate în mod decisiv, că autoritățile vor investiga și că cei responsabili vor fi aduși în fața justiției. Domnul Turk a încurajat, de asemenea, autoritățile să ia măsuri ferme pentru a pune capăt torturii. El le-a îndemnat să ratifice Protocolul Opțional la Convenția împotriva Torturii, Convenția împotriva Disparițiilor Forțate și Acordul Regional de Mediu din America Latină și Caraibe, Acordul de la Escazú.

Societatea civilă l-a informat pe Înaltul Comisar al ONU despre situația din închisori și lipsa hranei, a medicamentelor adecvate și a accesului la îngrijiri medicale adecvate. Dl Turk a spus că este încrezător că, în urma conversațiilor sale cu autoritățile, echipa sa va primi „acces nerestricționat la toate centrele de detenție din țară”. De asemenea, șeful pentru drepturile Omului a salutat angajamentul autorităților de a abroga articolul 565 din Codul organic al justiției militare, care incriminează relațiile dintre persoane de același sex.

În cadrul întâlnirilor pe care le-a avut cu societatea civilă, sindicaliști și pensionari, Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului a fost informat despre problemele economice cu care se confruntă Venezuela, în special cele legate de „salariul minim și pensiile, precum și impactul acestora asupra vieții de zi cu zi a persoanelor, prin restrângerea exercitarea drepturilor oamenilor la hrană, apă, îngrijire medicală, educație și alte drepturi economice și sociale”; este evident că sancțiunile sectoriale impuse începând cu august 2017 au exacerbat criza economică și au împiedicat exercitarea drepturilor omului.

În cadrul întâlnirilor sale cu lucrătorii umanitari și lucrătorii agențiilor ONU prezente în Venezuela, Volker Türk a fost informat despre impactul cauzat de sancțiunile sectoriale asupra celor mai vulnerabile segmente ale populației și obstacolele pe care acestea le creează pentru redresare și dezvoltare, în special după pandemia de Covid-19: „Oamenii pe care i-am întâlnit au descris lupta lor pentru a obține bunuri de bază și esențiale pentru a-și menține existența, incapacitatea de a găsi medicamente de care cei dragi au nevoie disperată și șocul mental, anxietatea și depresia în care cad atunci când trebuie să se îndatoreze din nou pentru a supraviețui. Deși originile crizei economice din Venezuela preced impunerea sancțiunilor economice… este clar că sancțiunile sectoriale impuse începând cu august 2017 au exacerbat criza economică și au împiedicat exercitarea drepturilor omului”, a subliniat dl Turk.

Supravegherea în masă

Apărători ai drepturilor omului din Venezuela denunţă o „supraveghere în masă” a populaţiei, după ce gigantul spaniol al telefoniei Telefonica a dezvăluit că aproape 900.000 de interceptări telefonice au avut loc în Venezuela numai în 2021[11]: „Interceptarea comunicaţiilor este un abuz sistematic”, declară directorul VE Sin Filtro, un ONG venezuelean care luptă împotriva blocării şi restricţionării Internetului, condus de Andres Azpurua. Acest lucru este dovada „unui program de supraveghere în masă, prin interceptarea comunicaţiilor şi captarea metadatelor”, subliniază el.

„Interceptările legale” ale liniilor telefonice şi accesului la Internet ale Telefonica au crescut de la 380.250 în 2016 la 861.004 în 2021, potrivit unor date dezvăluite de compania spaniolă, prezentă în Venezuela din 2005. Telefonica a publicat într-un Raport al Transparenţei în Comunicaţii în 2021 date despre cereri de interceptare şi blocare a unor site-uri de web din partea autorităţilor în 12 ţări în care este prezentă, şi anume Germania, Regatul Unit, Spania, Argentina, Brazilia, Chile, Columbia, Ecuador, Mexic, Peru, Uruguay şi Venezuela. Aceste „ascultări” au vizat 20% dintre clienţii Telefonica în Venezuela, faţă de doar 0,28% în Brazilia, 0,05% în Argentina şi 0% în Mexic, Columbia şi Ecuador.

În perioada 2016-2020, s-au înregistrat peste 3,5 milioane de cereri de „interceptare” vizând aflarea datelor abonaţilor şi locul în care se află “în timp real”. În raport se arată că aceste cereri au fost formulate de către Serviciul de informaţii (SEBIN), „la cererea Ministerului Public şi cu autorizarea unui judecător corespondent, poliţie şi Forţele Armate, dar şi a altor organe şi entităţi de anchetă penală specială”. Directorul ONG-ului Espacio Publico, care supraveghează atingerile aduse libertăţii de exprimare, Carlos Correa, deplânge această „creştere a ascultărilor telefonice, care arată un nivel de supraveghere foarte ridicat a statului”. În privinţa accesului la Internet, peste 1.300 de site-uri au fost blocate sau li s-a restrâns conţinutul în perioada 2016-2021, în Venezuela, la cererea Comisiei Naţionale venezuelene a Telecomunicaţiilor (CONATEL); jurnaliştii şi organizatorii apărării drepturilor Omului denunţă blocarea masivă a unor site-uri critice referitoare la preşedintele Nicolas Maduro.

          Totalitarismul digital al Facebook

          Guvernul din Venezuela a acuzat platforma de socializare Facebook de totalitarism digital, pentru că a blocat pagina preşedintelui Nicolas Maduro timp de 30 de zile pentru încălcarea politicilor privind răspândirea de știri legate de Covid-19[12]. De asemenea, Facebook a eliminat şi un video în care Maduro promova Carvativir, un remediu propus de țara sa despre care afirma că poate vindeca persoanele atinse de Covid-19. 

            Ministerul Informaţiei din Venezuela a afirmat că Facebook urmăreşte ”conţinutul orientat spre combaterea pandemiei” şi a descris Carvativir drept un medicament retroviral, “creat şi produs naţional”.

[1] Vezi site-ul https://www.gandul.ro/international/avertisment-oficial-venezuela-este-o-bomba-sanitara-cu-ceas-19460813, postat și vizitat pe 17 iunie 2020

[2] Vezi site-ul https://www.descopera.ro/dnews/19873578-venezuela-a-stabilit-recordul-pentru-cea-mai-mare-orchestra-din-lume, postat și vizitat pe 24 noiembrie 2021

[3] Vezi site-ul Care a fost impactul deversărilor de petrol din Venezuela din ultimii doi ani (descopera.ro), postat și vizitat pe 22 februarie 2022

[4] Vezi site-ul https://incredibilia.ro/el-helicoide-centru-comercial-inchisoare/, postat și vizitat pe 23 noiembrie 2019

[5] Vezi site-ul https://news.un.org/fr/story/2019/10/1054601, postat și vizitat pe 23 octombrie 2019

[6] Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Jacinto_Convit, site vizitat pe 7 martie 2021

[7] Vezi site-ul https://www.realitatea.net/stiri/ultimele-stiri/a-murit-creatorul-vaccinului-contra-leprei, postat pe 13 mai 2014, site vizitat pe 7 martie 2021

[8] Vezi site-ul Opoziţia venezueleană a pus capăt vineri “guvernului interimar” şi preşedinţiei lui Juan Guaido – Stiri pe surse – Cele mai noi stiri, postat și vizitat pe 31 decembrie 2022

[9] Vezi site-ul https://news.un.org/fr/story/2019/11/1056021, postat și vizitat pe 13 noiembrie 2020

[10] Vezi site-ul Venezuela : l’ONU plaide pour une réforme des secteurs de la justice et de la sécurité | ONU Info, postat și vizitat pe 30 ianuarie 2023

[11] Vezi site-ul https://uzp.org.ro/28/06/2022/autoritatile-din-venezuela-acuzate-ca-practica-supraveghere-in-masa/, postat și vizitat pe 28 iunie 2022 

[12] Vezi site-ul https://www.forbes.ro/venezuela-acuza-facebook-de-totalitarism-digital-care-sunt-motivele-208917, postat și vizitat pe 20 martie 2021