IMUNITATE LA ȘI VACCINARE CONTRA COVID-19

July 5, 2020 | GEOPOLITICĂ | No Comments

Emilian M. Dobrescu

Edith Mhaela Dobrescu

5 mari companii au şanse de a produce vaccinul anticoronavirus; Alianța pentru vaccin; Anticorpii S309; Cât durează imunitatea; Întărirea sistemului imunitar al organismului uman; Legea vaccinării; Redirecționarea vaccinurilor existente; Strategia Uniunii Europene pentru accelerarea producerii unui vaccin împotriva Covid-19; Tipuri de Covid-19; Vaccinul anticoronavirus; Vaccinul chinezesc; Vaccinul firmei AstraZeneca; Vaccinul firmei Johnson & Johnson; Vaccinul firmei Norvavax; Vaccinul produs de OncoGen; Vaccinul tuturor pericolelor; Varianta D6114G a virusului SARS-Cov-2; Virusul care induce Covid-19 și grupele de sânge.

5 mari companii au şanse de a produce vaccinul anticoronavirus

Potrivit The New York Times, companiile considerate ca având cele mai mari șanse de a produce un vaccin sunt[1]: Moderna (cu sediul în Massachusetts), proiectul Universităţii Oxford cu AstraZeneca, Johnson & Johnson, Merck şi Pfizer. „Sperăm că până la sfârşitul anului 2021 vom avea câteva sute de milioane de doze„ a declarat dr. Anthony Fauci, directorul Institutului Naţional pentru Alergii şi Boli Infecţioase din SUA, la un seminar medical desfăşurat pe 2 iunie 2020.

În pofida unor rezultate preliminare promiţătoare şi a interesului puternic al Administraţiei de la Washington de stimulare a unui parteneriat între agenţii guvernamentale şi companii de profil, rămân obstacole substanţiale, iar mulţi oameni de ştiinţă consideră obiectivul preşedintelui Donald Trump de a avea un vaccin disponibil la scară largă la începutul anului 2021 ca fiind optimist sau chiar nerealist. Dezvoltarea unui vaccin este un proces cunoscut ca fiind dificil şi necesită Timp – recordul este de patru ani, nici chiar un deceniu nu este o perioadă neobişnuită de Timp pentru a obțne un vaccin eficient.

Alianța pentru vaccin

La începtul lunii mai 2020, Uniunea Europeană a preluat rolul de lider în această luptă împotriva pandemiei de SARS-CoV-2 și a organizat un teledon mondial în vederea finanțării cercetării și dezvoltării unui vaccin împotriva Covid-19, iar Bruxelles-ul a reușit atunci să strângă contribuții de 7,4 miliarde de euro.

La începutul lunii iunie 2020, patru state membre UE – Franța, Germania, Italia și Olanda – au convenit formarea unei alianțe care să sprijine producerea unui posibil vaccin ieftin împotriva Covid-19 în Europa, astfel încât să poată asigura dozele necesare nu doar pentru cei aproape 450 de milioane de cetățeni europeni, ci și pentru țările sărace, în primul rând din Africa[2]. Potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății Publice dinOlanda, cele patru state ”explorează în comun diverse inițiative promițătoare și sunt în discuții cu diverse societăți farmaceutice”.

Uniunea Europeană ar pregăti un fond de urgență de 2,4 miliarde de euro pentru a achiziționa în avans vaccinuri anticoronavirus ce promit în acest moment să aibă succes; această măsură a fost discutată la reuniunea din 3 iunie 2020, a ambasadorilor UE, acțiunea Uniunii fiind similară celei deja declanșate de SUA, care a folosit mai multe metode pentru a-și asigura dozele de vaccin necesare. Printre altele, SUA și-a securizat primul milion de doze de vaccin anticoronavirus ce va fi produs de AstraZeneca și aflat acum în faza studiilor clinice.

Un oficial european a declarat că era necesar ca UE să facă ceea ce face SUA, chiar dacă acest lucru presupune și pierderea banilor ce vor fi investiți în vaccinuri ce se vor dovedi ineficiente. Un alt obiectiv al acestei alianțe este de a produce vaccinuri pe teritoriul european, acolo unde este posibil.

Cele patru state au deschis un dialog și cu alte țări – Marea Britanie, Norvegia, Singapore și Japonia – pentru o posibilă cooperare în acest domeniu; alianța negociază cu mai multe companii, printre care și AstraZeneca, pentru a le oferi fonduri de cercetare și garanții de achiziționare a produselor dezvoltate. Ministrul german al sănătății, Jens Spahn și colegii săi din Franța, Italia și Olanda au scris Comisiei Europene spunând că și-au unit forțele pentru ”a obține cel mai rapid și cel bun posibil rezultat în negocierile cu jucătorii cheie din industria farmaceutică”.

Anticorpii S309

Anticorpii fac parte din răspunsul sistemului imunitar uman la patogeni[3]. În luna mai 2020, oamenii de știință de la o firmă de biotehnologie au anunțat că o persoană care a avut sindromul respirator acut sever (SARS) în urmă cu 17 ani ar putea ajuta în lupta cu noul coronavirus, SARS-CoV-2. Cercetătorii au descoperit că mostrele de sânge de la pacientul care a avut SARS în 2003 conțin anticorpi care inhibă virusul SARS-CoV-2.

Anticorpii acestui pacient, pe care oamenii de științe i-au numit S309, au arătat o abilitate puternică de a se lega și a distruge „proteina S (Spike)” din noul coronavirus. Aceasta permite virusului să intre în celule, potrivit unui comunicat al Universității Washington (SUA), implicată în cercetare.

Cât durează imunitatea

Un studiu publicat la începutul lunii iunie 2020 în revista Nature, sugerează că imunitatea dobândită după Covid-19 nu durează prea mult[4]; anticorpii dobândiți ne pot proteja față de o nouă îmbolnăvire numai pentru două sau trei luni și în special la asimptomatici – concluzia nu înseamnă neapărat că aceste persoane pot fi infectate a doua oară, spun experții. Chiar și un nivel scăzut de anticorpi pot neutraliza SARS-CoV-2. Se consideră că anticorpii împotriva altor coronavirusuri, inclusiv cele care provoacă SARS și MERS, durează aproximativ un an. Oamenii de știință speră că anticorpii împotriva noului virus, SARS-CoV-2, pot dura cel puțin la fel de mult.

Mai multe studii au arătat că majoritatea persoanelor bolnave de Covid-19 dezvoltă anticorpi împotriva virusului, deși nu se știe cât durează acești anticorpi. Noul studiu este primul care caracterizează răspunsul imun la persoanele asimptomatice. Cercetătorii au comparat 37 de persoane asimptomatice cu un număr egal care au avut simptome, în districtul Wanzhou din China. Oamenii de știință au descoperit că persoanele asimptomatice au un răspuns mai slab la virus decât cei care dezvoltă simptome, dar acest lucru este valabil numai pentru populația chineză. Nivelurile de anticorpi au scăzut la niveluri nedetectabile la 40% dintre persoanele asimptomatice, comparativ cu doar 13 la sută prezenți la persoanele simptomatice.

Mărimea eșantionului este însă mic, iar cercetătorii nu au ținut cont de protecția oferită de celulele imune care pot lupta împotriva virusului pe cont propriu sau pot face noi anticorpi atunci când virusul invadează un organism. Câteva studii au arătat că noul coronavirus stimulează un răspuns imunitar robust și protector la nivel celular. Alte studii au descoperit că persoanele asimptomatice împrăștie virusul mai mult Timp după ce s-au vindecat, decât cei care au simptome. Această constatare este interesantă, deoarece „de fapt ar putea sugera că acești pacienți asimptomatici sunt într-adevăr capabili să transmită virus”, a spus Angela Rasmussen, virolog la Columbia University din New York (SUA).

Alți experți au remarcat că nu este clar dacă virusul împrăștiat de asimptomatici este capabil să infecteze alți Oameni. „Este important să știm dacă sunt împrăștiați virușii infecțioși sau doar resturi de virus”, a spus Akiko Iwasaki, un imunolog de la Universitatea Yale din New Haven, statul Connecticut (SUA): „Aceste rapoarte evidențiază nevoia de a dezvolta vaccinuri puternice, deoarece imunitatea care se dezvoltă în mod natural în Timpul infecției este suboptimă și de scurtă durată la majoritatea Oamenilor. Nu ne putem baza pe infecții naturale pentru a obține imunitatea colectivă.

Akiko Iwasaki, dar și alte personalități citate de noi, uită prea ușor că până la începutul secolului trecut, Omenirea s-a perpetuat prin selecție naturală, iar selecția artificială și vaccinurile – este drept, foarte eficiente – au apărut doar de cca 100 de ani…

Este posibil ca Oamenii să nu dobândească niciodată anticorpi la noul coronavirus, pentru că în multe cazuri ei dispar după însănătoșirea pacienților, au avertizat specialiștii din China și SUA, care au ajuns la această concluzie după ce au analizat apariția imunității la cadrele medicale din Wuhan, orașul din centrul Chinei, care numără peste 11 milioane de locuitori și unde a apărut, în decembrie 2019, primul caz de Covid-19[5]. De atunci, Wuhan este considerat epicentrul pandemiei de coronavirus.

Medicii la care face referire studiul oamenilor de știință din Statele Unite și China au intrat în contact direct cu pacienții infectați chiar din fazele primare ale bolii. În urma cercetărilor efectuate, s-a constatat că, în principiu, cel puțin un sfert dintre cei 23.000 de medici analizați s-au contaminat cu noul virus, dar numai patru procente au dobândit anticorpi. ”Este foarte puțin probabil ca Oamenii să dispună de capacitatea de a produce anticorpi împotriva acestui coronavirus pentru o perioadă lungă de Timp”, afirmă experții americani și chinezi în studiul lor. Mai mult, experții au observat că în mai mult de 10% dintre cazurile pacienților analizați anticorpii au dispărut din organism într-o lună de la vindecare și externarea din spital. Punctul de vedere exprimat de specialiștii din SUA și China vine să confirme, oarecum, îndoielile specialiștilor suedezi care, încă din luna mai 2020, au pus sub semnul întrebării eficiența strategiei de formare ”a unei imunități colective”…

Întărirea sistemului imuitar al organismului uman

În plină pandemie de Covid-19, menţinerea sănătăţii a devenit prioritatea fiecăruia dintre noi, indiferent de vârstă[6] – pentru a ne menţine sănătoşi şi a ţine la distanţă bolile cauzate de virusuri şi bacterii, trebuie să acordăm o atenţie sporită sistemului imunitar. Ca să funcţioneze la parametri corespunzători, sistemul imunitar trebuie să fie menţinut într-un echilibru permanent. Imunitatea este capacitatea organismului de a se apăra de agenţi patogeni. Un sistem imunitar puternic depinde de mai mulţi factori: stres, nutriţie, factori de mediu, mişcare etc. Sistemul imunitar se extinde la nivelul tuturor organelor şi ţesuturilor, sprijină organismul să funcţioneze normal, ferindu-l de boli care l-ar putea pune în pericol. Acesta oferă protecţie cu ajutorul răspunsului imun, un proces complex care antrenează un număr mare de limfocite (T şi B), alături de celulele NK (Natural Killer) care au rolul de a respinge şi de a distruge celulele infectate de agenţi patogeni.

Cecetătorii au descoperit care sunt vulnerabilităţile sistemului imunitar şi cum îl putem ajuta să funcţioneze la un nivel normal, pentru a se apăra de posibile infecţii. Obiectul de studiu al multor cercetări actuale este găsirea soluţiilor naturale pentru stimularea răspunsului imunitar. Mâncarea sănătoasă şi variată, somnul suficient şi calitativ, hidratarea corespunzătoare, mişcarea constantă şi gândirea pozitivă sunt paşi esenţiali în menţinerea echilibrului în viaţa fiecăruia dintre noi.

Schimbările de sezon şi modificările bruşte de temperatură suprasolicită sistemul imunitar al oricărui organism. Administrarea unor suplimente alimentare ce conţin extract de Ginseng Coreean, Astragalus, Aloe Vera, Vitamina C şi Zinc, ajută sistemul imunitar să lupte încă de la primele semne de slăbire.

Ginsengul Coreean este unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi adaptogeni vegetali, este recomandat în perioade solicitante, dificile, deoarece ajută organismul să se adapteze mai uşor şi îl susţine în lupta împotriva virusurilor şi bacteriilor.

Astragalus este o plantă medicinală complexă cu proprietăţi antivirale, antibacteriene şi antiinflamatorii.

Aloe Vera conţine o concentraţie mare de polizaharide şi are un rol important în menţinerea sănătăţii florei intestinale, îmbunătăţind astfel răspunsul sistemului imunitar în faţa virusurilor şi bacteriilor.

Vitamina C şi Zincul joacă, de asemenea, un rol important în menţinerea unui sistem imunitar puternic şi sănătos.

Legea vaccinării

În țările din nordul Europei, opinia favorabilă vaccinării în general este între 95-98%, deci aici nu este nevoie de o legea vaccinării. Sunt țări – printre care și România – care au nevoie de o lege a vacinării. În România, în ultimii zece ani (2009-2019), a scăzut în mod constant acoperirea vaccinală și avem deja de patru ani o epidemie de rujeolă care încă evoluează. De asemenea, există pericolul reapariției unor boli pe care le consideram eliminate… În România din anul 2009, în mod constant, acoperirea vaccinală a scăzut cu circa 10-15 procente, iar în 2019, pentru vaccinul rujeolic avem acoperire vaccinală de 85 la doza întâi – administrată la vârsta de un an, însă la doza a doua, care se administrează la vârsta de cinci ani, avem undeva în jur de 65%. Acest lucru a făcut să asistăm, de patru ani de zile, la o epidemie de rujeolă care a făcut 20.000 de îmbolnăviri, a produs şi 64 de decese şi ne aşteptăm să apară şi complicaţii tardive ale acestor îmbolnăviri de rujeolă care ar fi fost în totalitate evitate dacă aveam o acoperire vaccinală similară cu cea înregistrată în urmă cu 10-15 ani.

Un sondaj realizat de IREX în perioada 13-14 mai 2020, pe 1.027 de persoane cu vârste peste 18 ani, arată că 3 din 10 români nu s-ar vaccina „sub nici o formă” împotriva Covid-19, dacă un vaccin ar fi disponibil[7]. Interesant este faptul că diferenţele procentuale între persoanele cu studii superioare şi cele cu un nivel de educaţie scăzut care ar refuza vaccinarea împotriva noului coronavirus (50%, față de 44%) sunt mici; ceea ce este destul de surprinzător, având în vedere că argumentul folosit în cazul persoanelor care se opun vaccinării este acela că ar avea un nivel de educaţie scăzut.

La întrebarea „Dumneavoastră aţi fi dispus să vă vaccinaţi împotriva COVID-19 de îndată ce ar fi omologat un vaccin sau aţi avea reţineri?”, 44% dintre persoanele chestionate au răspuns afirmativ („Aş fi dispus să mă vaccinez”), însă 33% au răspuns „Nu m-aş vaccina sub nici o formă”; alţi 22% au răspuns „Aş avea unele reţineri”.

Conform datelor IRES, diferenţa între sexe în ceea ce priveşte reticenţa la vaccinul împotriva coronavirusului – ”Nu m-aș vaccina sub nici o formă” – este de doar 1% (33% bărbaţi, față de 32% femei ), însă procentul celor cu vârste peste 65 de ani care s-ar vaccina (64%) este vizibil mai crescut decât al celor cu vârste cuprinse între 36 şi 50 de ani (32%). Vârstnicii, categoria cea mai vulnerabilă în ceea ce priveşte complicaţiile cauzate de Covid-19, conştientizează pericolul acestui virus asupra sănătăţii lor.

Redirecționarea vaccinurilor existente

Un vaccin testat în anii 1950 în Uniunea Sovietică (URSS) generează noi speranţe privind posibile modalităţi de protejare faţă de infectarea cu noul coronavirus, informează cotidianul The New York Time[8]s: doi specialişti în virologie, soţ şi soţie, au testat un vaccin pe proprii copii la Moscova, în anii 1950. Acum, un efect secundar pe care l-au depistat generează noi speranţe în eforturile de contracarare a coronavirusului.

Dr. Mihail Ciumakov şi dr. Marina Voroşilova au efectuat în anul 1959, în apartamentul în care locuiau următoru experiment: în fiecare lună, unul dintre părinţi le administra copiilor dulciuri care conţineau tulpini slăbite ale poliovirusului, un vaccin preliminar contra poliomielitei: „Mâncam produsul din mâna mamei”, îşi aminteşte dr. Peter Ciumakov, care avea atunci şapte ani. Acum, acelaşi vaccin a ajuns în atenţia cercetătorilor – inclusiv a celor doi fraţi, deveniţi şi ei specialişti în virologie – ca posibilă armă împotriva noului coronavirus, pe baza studiilor efectuate de mama lor, dr. Marina Voroşilova.CAPITAL.R

Dr. Voroşilova a stabilit că vaccinul antipoliomielitei avea beneficii neaşteptate care acum ar putea fi relevante pentru actuala pandemie. Persoanele care primeau vaccinul nu se îmbolnăveau de alte boli virale cel puţin o lună după aceea. De aceea, dr. Marina Voroşilova le administra băieţilor vaccinul în fiecare toamnă, ca protecţie împotriva gripei.

În prezent, unii oameni de ştiinţă din diverse ţări au devenit interesaţi de ideea redirecţionării vaccinurilor existente, precum cel cu poliovirus şi cel antituberculoză, pentru a vedea dacă oferă măcar o rezistenţă temporară la coronavirus; printre specialiştii interesaţi se numără şi cei din Ferederația Rusă. Alţi experţi avertizează că ideea trebuie abordată cu multă precauţie: „Ne-ar fi mai util un vaccin care să inducă o imunitate specifică”, afirmă dr. Paul A. Offit, coinventator al unui vaccin anti rotavirus şi profesor la Facultatea de Medicină Perelman a Universităţii Pennsylvania: ”Orice beneficii ale unui vaccin redirecţionat sunt mult mai „scurte” şi „sunt incomplete”, comparativ cu cele ale unui vaccin specific”, apreciază acesta.

Dr. Robert Gallo, directorul Institutului de Virologie Umană al Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii Maryland din Baltimore (SUA), care pledează pentru testarea vaccinului antipoliomielită în cazul coronavirusului, afirmă că redirecţionarea vaccinurilor este „una dintre cele mai interesante ramuri ale imunologiei”. Chiar dacă poliovirusul conferă imunitate doar pentru o lună, „ne-ar ajuta să depăşim un obstacol şi ar salva numeroase vieţi”, argumentează Robert Gallo,.

Riscurile virusului din vaccinul polio

Miliarde de oameni au luat vaccinul poliovirus, astfel că boala a fost aproape eradicată; în cazuri extreme, virusul slăbit utilizat în vaccin poate suferi mutaţii şi se poate transforma în forme mai grave, generând poliomielită şi infectând alte persoane. Riscul de paralizie este estimat ca fiind pentru un caz la 2,7 milioane de vaccinări. În acest context, organizaţiile de sănătate publică recomandă ca în cazul în care o regiune elimină poliomielita, trebuie să oprească vaccinarea orală, iar Statele Unite au făcut acest lucru acum 20 de ani.

Institutul Naţional privind Alergiile şi Bolile Infecţioase din SUA a amânat un studiu conceput de Robert Gallo de la Universitatea Maryland, de Clinica Cleveland de Universitatea din Buffalo şi de Centrul Anticancer Roswell Park, toate trei entitățile medicale din SUA pentru testarea eficienţei vaccinului polio contra coronavirusului. Alte ţări merg mai departe: testele cu un vaccin polio au început în Rusia şi sunt programate să înceapă în Iran şi Guineea-Bissau.

Strategia Uniunii Europene pentru accelerarea producerii unui vaccin împotriva Covid-19

Pe 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat strategia prin care și-a propus să accelereze dezvoltarea, fabricarea și punerea la dispoziția populației a vaccinurilor împotriva Covid-19[9]. Potrivit comunicatului Comisiei Europene, dezvoltarea unui vaccin este un proces complex și de durată: „Prin strategia de astăzi, Comisia va sprijini eforturile ce vizează accelerarea dezvoltării și a punerii la dispoziție a unor vaccinuri sigure și eficace într-un interval de timp cuprins între 12 și 18 luni, sau chiar mai devreme. Realizarea acestui demers complex necesită efectuarea de studii clinice, în paralel cu investiții în capacitatea de producție pentru a putea produce milioane sau chiar miliarde de doze de vaccin viabil. Comisia este pe deplin mobilizată pentru a sprijini eforturile dezvoltatorilor de vaccinuri”.

Strategia se bazează pe asigurarea producției de vaccinuri în UE și a unor rezerve suficiente pentru statele membre și pe adaptarea cadrului de reglementare pentru a accelera dezvoltarea, autorizarea și punerea la dispoziție a vaccinurilor. „Este un moment important pentru știință și solidaritate. Nimic nu este sigur, dar am convingerea că putem mobiliza resursele necesare pentru a găsi un vaccin care va învinge acest virus o dată pentru totdeauna. Trebuie să fim gata să producem și să punem la dispoziția populației acest vaccin pe întreg teritoriul Europei și în întreaga lume. Acest vaccin va constitui un progres major în lupta împotriva coronavirusului și o mărturie a ceea ce noi, în calitate de parteneri, putem obține atunci când ne punem laolaltă ideile, lucrările de cercetare și resursele; Uniunea Europeană va face tot posibilul pentru a se asigura că toți cetățenii, indiferent de locul în care trăiesc, au acces la un vaccin”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.

Pentru a sprijini companiile în dezvoltarea și producerea rapidă a unui vaccin, Comisia va încheia contracte cu producătorii individuali de vaccinuri în numele statelor membre. În schimbul dreptului de a cumpăra un anumit număr de doze de vaccin într-un interval de timp dat, Comisia va finanța o parte din costurile inițiale pe care trebuie să le suporte producătorii de vaccinuri, mai arată CE. Finanțarea va proveni în mare parte din bugetul de 2,7 miliarde de euro al Instrumentului pentru sprijin de urgență.

Tipuri de Covid-19

Oamenii de știință au efectuat studii cu peste 10.000 de probe de coronavirus, provenind din diferite țări și au identificat mai multe tipuri noi de Covid-19[10]. Şapte tipuri de coronavirus, care infectează și Oamenii, dintre care cel mai recent descoperit este SARS-CoV-2, au fost identificate și la diverse specii de animale.

După cum anunţă Biblioteca Ştiințifică Electronică BioRxiv, oamenii de știință au examinat 10.400 de tulpini de SARS-CoV-2 și au identificat șase grupuri de virus cu mutaţii clonale, care s-au răspândir în întreaga lume. Se mai menţionează faptul că agentul patogen Covid-19 suferă mutații cu aceeași viteză ca şi tulpinile gripei…

Nu se cunoaște cu exactitate modul în care aceste modificări afectează contagiozitatea virusului și care sunt consecințele asupra sănătății celor infectaţi.

Vaccinul anticoronavirus

Un vaccin împotriva noului coronavirus ar putea fi aprobat în circa un an de zile în cel mai „optimist” scenariu, adică la începutul lui 2021, a declarat pe 4 iunie 2020, Marco Cavaleri, un oficial din Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA)[11].

EMA, care se află în legătură cu 33 de dezvoltatori, depune toate eforturile pentru a accelera procesul de aprobare, a declarat directorul responsabil de vaccinuri din cadrul EMA, Marco Cavaleri, care s-a arătat sceptic că un vaccin ar putea fi gata până în septembrie 2020: „Pentru vaccinuri, deoarece dezvoltarea trebuie să înceapă de zero… am putea privi dintr-o perspectivă optimistă – într-un an de acum înainte, deci la începutul anului 2021”.

Uniunea Europeană, puternic afectată de Covid-19, se teme că ar putea să nu aibă suficiente rezerve de vaccin, dacă un astfel de ser imunologic va fi dezvoltat mai întâi în Statele Unite sau China. Oficialul EMA a exclus posibilitatea omiterii celei de-a treia faze de testare, despre care a spus că este necesară pentru a fi convinşi că vaccinul este nu doar eficient, ci și sigur. EMA are în atenție și 115 prosibile tratamente pentru Covid-19, boală ce a provocat aproape 300.000 de decese la nivel global, conform datelor OMS. Marco Cavaleri a afirmat că unele dintre aceste tratamente ar putea fi aprobate în Europa încă din vara anului 2020, însă nu a specificat despre ce tratamente este vorba…

Peste 10 vaccinuri experimentale au fost testate pe Oameni la nivel global în intervalul de Timp martie-iunie 2020. Până la finalul lunii iunie 2020, niciunul nu a trecut însă de faza 3 care necesită un număr de 1.000 de participanți pentru a determina eficacitatea vaccinului.

Vaccinul chinezesc

Vaccinul experimental, dezvoltat de o filială a companiei China National Biotec Group (CNBG[12]) din Beijing a indus anticorpi de nivel înalt tuturor paricipanţilor inoculaţi în faza a doua a testului clinic realizate pe 1.200 de persoane sănătoase, potrivit unor date preliminare[13]. Mai multe companii chineze au fost autorizate să testeze opt vaccinuri-candidat pe persoane atât în China, cât şi în străinătate, permiţând Beijingului să devină un actor major în cursa către dezvoltarea unui vaccin împotriva noului coronavirus, apărut în ţară la sfârşitul anului trecut şi care a ucis aproape o jumătate de milion de oameni în lume. CNBG a anunţat în iunie 2020 că alt vaccin-candidat, produs de unitatea sa de la Wuhan a indus, de asemenea, anticorpi de nivel înalt, în deplină securitate, unor participaţi la teste clinice, potrivit unor rezultate preliminare.

Vicepreședintele CNBG Zhang Yutao a spus că vaccinul ar putea fi gata pentru a fi pus spre vânzare decât abia cel mai devreme în 2021, în timp ce cercetătorii au greutăți în a trece la testele pe oameni la scară largă în țară din cauza numărului relativ mic de noi infecții (sic! – n.n.): ”Sperăm că putem lansa cooperări internaționale și conducem un studiu de faza 3 în mai multe centre pentru a putea aduce vaccinul pe piață, cel mai devreme anul viitor”.

Vaccinul firmei AstraZeneca

Producătorul britanic AstraZeneca a semnat deja un contract cu mai multe guverne europene, pentru a furniza 400 de milioane de doze ale unui potenţial vaccin care să învingă noul coronavirus; cercetările se află în stadiu avansat[14] – vaccinul intrând în testele clinice la jumătatea lunii iunie 2020, iar reprezentanţii companiei au anunţat că acest vaccin produs în laboratoarele Universităţii Oxford (Anglia) ar putea fi livrat până la sfârşitul anului 2020.

Alianţa Europeană pentru Vaccin (IVA) – grup format din Franţa, Germania, Italia şi Olanda – a semnat un contract cu compania AstraZeneca pentru livrarea dozelor necesare anti-COVID.

Vaccinul firmei Johnson & Johnson

Pe 13 iunie 2020, firma Johnson & Johnson a anunțat că, prin Janssen Companiile Farmaceutice, a accelerat inițierea primului studiu clinic uman din cadrul investigării vaccinului pentru ”SARS-CoV-2, Ad26.COV2-S, recombinat”[15]. Planificat inițial pentru septembrie 2020, studiul a început în a doua parte a lunii iulie 2020.

Dr. Paul Stoffels, vicepreședinte al Comitetului Executiv și Preşedinte al Comitetului Ştiinţific Johnson & Johnson, a declarat că ”În baza datelor preclinice solide pe care le-am înregistrat până acum, precum și datorită interacțiunii cu autoritățile de reglementare am reușit să accelerăm suplimentar dezvoltarea clinică a investigării vaccinului SARS-CoV-2, Ad26.COV2-S, recombinat; simultan este continuat eforturile de întărire a parteneriatelor globale importante, precum și investițiile în tehnologiile de producție a vaccinului și în capacitățile de fabricație. Scopul firmei Johnson & Johnson este să se asigure că poate livra lumii un vaccin și poate proteja astfel Oamenii de pretutindeni în fața acestei pandemii”.

Studiul randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo al fazei menționate evaluează siguranța, reactogenicitatea (răspunsul la vaccinare) și imunogenicitatea (răspunsul imun) la vaccinul SARS-CoV-2, Ad26.COV2-S, recombinant, investigat în rândul a 1.045 de adulți sănătoși cu vârste între 18 și 55 de ani, precum și adulți cu vârste de peste 65 de ani. Studiul are loc în SUA și Belgia.

Compania este în discuții cu Institutul Național pentru Alergii și Boli Infecțioase din SUA pentru a începe faza a 3-a a vaccinului SARS-CoV-2, Ad26.COV2-S, recombinant, studiu clinic devansat față de programarea inițială, ca rezultat așteptat al studiilor din faza 1 și faza 2 și a aprobărilor instituțiilor de reglementare.

În Timp ce compania înregistrează progrese în dezvoltarea clinică a vaccinului SARS-CoV-2, Ad26.COV2-S, recombinant, aceasta continuă să-și crească și capacitățile de fabricație și participă în discuții active cu partenerii globali pentru a asigura accesul la nivel mondial. Compania și-a luat angajamentul de a furniza peste un miliard de doze la nivel global pe parcursul anului 2021, cu condiția ca vaccinul să fie sigur și eficient.

Eforturile Johnson & Johnson de a accelera dezvoltarea și producerea unui vaccin SARS-CoV-2 sunt susținute de o strânsă colaborare între Janssen și Autoritatea de Cercetare și Dezvoltare Avansată Biomedicală (BARDA), parte a Biroului Secretarului Adjunct pentru Pregătire și Răspuns (ASPR) la Departamentul de Sănătate și Servicii Umane al Statelor Unite.

Vaccinul firmei Norvavax

În ultima decadă a lunii mai 2020, această Companie de biotehnologie din Maryland (SUA) a început înscrierile pentru voluntari pentru a efectua teste ale vaccinului împotriva Covid-19 pe care îl dezvoltă[16]. Novavax are nevoie de 130 de persoane pentru a le administra vaccin experimental împotriva noului coronavirus.

Este cea de-a zecea companie din întreaga lume care a început studiile pe oameni pentru a obține vaccinul împotriva Covid-19. Primul voluntar a fost vaccinat pe 8 iunie 2020 în Australia, unde se desfăşoară prima fază a procesului de testare.

Vaccinul, numit NVX CoV2373, a reuşit să producă un nivel ridicat de anticorpi de neutralizare în testarea pre-clinică. „Aceste rezultate oferă dovezi puternice că acest vaccin va creşte sistemul imunitar al oamenilor, ceea ce va duce la protecţie împotriva COVID 19 şi contribuie astfel la controlul răspândirii acestei boli”, se arată într-un comunicat transmis de compania producătoare.

Novavax spune că se aşteaptă să aibă primele rezultate preliminare în ceea ce priveşte siguranţa şi eficacitatea noului vaccin până în luna iulie. Dacă rezultatele sunt promiţătoare, studiul va intra în cea de-a doua etapă, în care un grup mai mare de participanţi din mai multe ţări va fi testat pentru a evalua siguranţa, eficacitatea şi capacitatea de reducere a bolii Covid-19. Între timp, Laboratorul care îl produce a anunţat că intenţionează să producă vaccinul înainte de a obţine rezultatele finale ale testelor, astfel încât, dacă se dovedeşte a funcţiona, atunci când va putea fi lansat, să existe deja un stoc. Pentru producția acestui vaccin, compania Norvavax a primit 388 de milioane de dolari de la CEPI, o coaliţie realizată printr-un parteneriat global între organizaţiile publice, private şi filantropice. Un purtător de cuvânt al companiei a declarat că Novavax se aşteaptă să aibă pregătite 100 de milioane de doze de vaccin până la sfârşitul anului 2020 şi un miliard de doze în 2021.

Vaccinul produs de OncoGen

Centrul OncoGen, aflat în subordinea Spitalului Județean din Timișoara, nu a primit niciun leu de la statul român pentru dezvoltarea acestui vaccin-candidat pentru coronavirus, în ciuda faptului că se află pe lista oficială a Organizației Mondiale a Sănătății cu proiectele similare din toată lumea[17]. În schimb, Virgil Păunescu, șeful OncoGen, a fost vizat de o anchetă internă a Spitalului Județean după ce s-a autovaccinat cu vaccinul neomologat pentru a observa efectele; Virgil Păunescu a mai spus că, în lipsa sprijinului guvernamental, nu poate efectua testele clinice necesare pentru dezvoltarea vaccinului.

În schimb a reacționat pozitiv Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii în România: „Ştim că drumul către un vaccin anti-Covid-19 este plin de provocări şi trebuie să fie un efort în condiţii de urgenţă, care să implice guverne, sectorul farmaceutic şi comunitatea oamenilor de ştiinţă din lumea întreagă. În acest context, Guvernul britanic a donat 388 de milioane de lire sterline pentru vaccinuri, teste şi tratamente, iar pe 4 mai 2020 a fost una din gazdele unei Conferinţe Mondiale a Donatorilor, la care au fost strânse 6,5 miliarde de lire sterline din partea guvernelor din lumea întreagă”, a spus Andrew Noble, ambasadorul Regatului Unit în România. Acesta a discutat la telefon cu profesorul Virgil Păunescu, directorul Centrului de Cercetări OncoGen, unde este în lucru vaccinul anti-COVID-19, și a anunțat disponibilitatea de a-l sprijini pentru a discuta cu cercetători britanici: „Am apreciat oportunitatea de a afla de la domnul profesor Păunescu despre evoluţia testelor pentru vaccinul său şi suntem deschişi să sprijinim echipa sa pentru a intra în contact cu cercetători britanici, astfel încât să împărtăşească experienţe”, a spus ambasadorul britanic, potrivit unui comunicat de presă citat de Agerpres.

Andrew Noble a mai spus că „România ar trebui să fie mândră că a produs un potenţial vaccin, care va contribui la o mai mare cunoaştere a virusului” și a adăugat că ”finanţarea adecvată pentru cercetarea în domeniul vaccinurilor şi împărtăşirea cunoştinţelor în domeniu sunt singurele elemente care pot învinge acest virus”.

Vaccinul tuturor pericolelor

Siringa cu presupusul vaccin anti-COVID-19 este umplută din fabrică şi sigilată, prevăzută cu microcipul RFID/NFC, care permite repertorierea vaccinaţilor, cu ziua, ora, minutul, locul injectării otrăvii şi toate cele conţinute, inclusiv presupusul Semn al Fiarei, despre care se vorbeşte.

Vaccinul ar fi disponibil încă din martie 2020, când a început prima fază a testării (martie-mai) pe «45 de persoane tinere, sănătoase». Apoi, în mai 2020, a început «faza a doua» (mai-septembrie), pe «600 de persoane sănătoase» şi anunţarea rezultatelor «pozitive», ale primei faze.

«Faza a treia» se desfășoară între iulie-septembrie şi constă în infectarea cu Covid-19 a unui lot de 30.000 de voluntari, dintre care un anumit număr vor fi injectaţi cu placebo[18].

Varianta D6114G a virusului SARS-Cov-2

Pe 2 iulie 2020, jurnalul american Cell a publicat un studiu care arată că o variație a genomului viral al Covid-19 i-a îmbunătățit capacitatea de a infecta celulele umane[19]. Și a ajutat-o să devină tulpina dominantă care circulă în lumea de azi. Studiul analizează o variantă numită “D614G” care “ușor, dar eficient” modifică glicoproteina care iese de pe suprafața virusului, pătrunde în celulele umane și le infectează. Această variantă a virusului, acum dominantă în Statele Unite, pare să infecteze celulele mai ușor decât cea apărută inițial în China, estimează autorii studiului, care a fost realizat prin analizarea probelor de genom publicate pe platforma internațională GISAID.

Cercetătorii au analizat mai întâi datele a 999 de pacienți britanici spitalizați cu Covid-19 și au descoperit că cei care aveau această variantă aveau mai multe particule virale; astfel au sugerat că varianta este de până la șase ori mai capabilă să infecteze celulele umane.

Prin urmare, cea mai strictă concluzie este că, în timp ce coronavirusul actual este probabil mai “infecțios”, nu este neapărat mai “transmisibil” între Oameni: “Nu știm încă dacă o persoană se simte mai rău cu această variantă a virusului sau nu”, a declarat Anthony Fauci, directorul Institutului de Boli Infecțioase din SUA. Autorii studiului, conduși de biologul Bette Korber, nu au consecințe definitive în ceea ce privește agresivitatea virusului.

Încă din februarie 2020, cercetătorii chinezi au publicat un studiu în National Science Review prin care demonstrau că au descoperit o mutație a virusului SARS-CoV-2. Termenul “mutație” poate suna dramatic, dar face parte din rutina virușilor formați de lanțuri de acid ribonucleic (ARN), care transportă informațiile genetice ale virusului respectiv: “Mutația este un aspect monoton al vieții unui virus ARN (cum ar fi un coronavirus)”, a explicat, la rândul lui microbiologul Nathan Grubaugh, profesor de epidemiologie la Yale University School of Medicine din Statele Unite, într-un articol din revista Nature.

Probabil, mutația afectează proteina avansată, structura pe care virusul o folosește pentru a penetra celulele pe care le infectează; cercetătorii se întreabă acum dacă acest lucru afectează capacitatea de a controla virusul cu un vaccin. Vaccinurile testate în prezent vizează în principal proteina avansată, dar au fost fabricate din tulpini mai vechi ale virusului. Autorii studiului au remarcat că cercetarea va avea consecințe potențiale pentru vaccinuri, deși sunt necesare lucrări suplimentare pentru a rafina rezultatele și a vedea cum pot fi utilizate.

Virusul care induce Covid-19 și grupele de sânge

Cercetătorii germani de la Universitatea Kiel au reuşit totuși să identifice care sunt şansele de infectare cu noul coronavirus în funcţie de grupa de sânge[20]; ei au publicat în New England Journal of Medicine un studiu în care se prezintă faptul că persoanele care au grupa de sânge A au un risc de a suferi de o formă severă de Covid-19 cu aproape 50% mai mare decât persoanele care au o grupă de sânge diferită.

La polul opus, persoanele care au grupa de sânge 0 sunt mai imuni la virus: riscul de a contacta o formă severă a bolii este cu 50% mai mic decât al celor care au grupe de sânge diferite.

Cercetătorii au ajuns la acest rezultat după ce au analizat probe de sânge recoltate de la 1.610 pacienţi infectaţi cu noul coronavirus. Pacienţii supuşi studiului se aflau internaţi la terapie intensivă în spitale din Italia şi Spania.

În plus, au fost prelevate probe de la alte 2.205 persoane sănătoase din Italia şi Spania pentru a se putea realiza comparaţii.

[1] Vezi site-ul https://www.descopera.ro/dnews/19370399-cele-cinci-companii-alese-de-sua-care-au-sanse-mari-sa-produca-un-vaccin-anticoronavirus, postat și vizitat pe 7 mai 2020

[2] Vezi site-ul https://cursdeguvernare.ro/alianta-pentru-vaccinul-anti-covid-formata-de-germania-franta-italia-si-tarile-de-jos-ue-ar-putea-plati-24-mld-euro-pentru-achizitia-in-avans.html, postat și vizitat pe 4 iunie 2020

[3] Vezi site-ul https://www.descopera.ro/dnews/19395495-anticorpii-ar-putea-sa-nu-fie-singura-dovada-ca-o-persoana-a-fost-infectata-cu-covid-19, postat și vizitat pe 26 iunie 2020

[4] Vezi site-ul https://www.dcbusiness.ro/cat-dureaza-imunitatea-la-covid-19_616922.html, postat și vizitat pe 19 iunie 2020

[5] Vezi site-ul https://www.dcbusiness.ro/coronavirus-adevarul-despre-anticorpi-americanii-i-chinezii-la-unison_616856.html, postat și vizitat pe 18 iunie 2020

[6] Vezi site-ul https://www.csid.ro/health/medicina-alternativa/cum-putem-sa-intarim-sistemul-imunitar-cu-solutii-naturale-si-eficiente-19330080/?utm_source=newsletter&utm_medium=li440_mi194979&utm_content=articol&utm_campaign=Top+alimente+pentru+digestie+usoara&utm_term=li440_mi194979_s444379, vizitat pe 24 iunie 2020

[7] Vezi site-ul https://www.csid.ro/health/noutati-sanatate/daca-ar-fi-disponibil-un-vaccin-impotriva-covid-19-trei-romani-din-zece-nu-s-ar-vaccina-sub-nicio-forma-19147854/, vizitat pe 24 iunie 2020

[8] Vezi site-ul https://www.descopera.ro/stiinta/19396009-experimentul-facut-de-doi-cercetatori-sovietici-pe-copiii-lor-in-anii-1950-ar-putea-ajuta-la-combaterea-coronavirusului, postat și vizitat pe 26 iunie 2020

[9] Vezi site-ul https://www.descopera.ro/dnews/19384828-strategia-uniunii-europene-pentru-accelerarea-producerii-unui-vaccin-impotriva-covid-19, postat și vizitat pe 18 iunie 2020

[10] Vezi site-ul https://www.descopera.ro/dnews/19379137-tipuri-noi-de-covid-19-au-fost-identificate-de-oamenii-de-stiinta-se-raspandesc-in-toata-lumea, postat și vizitat pe 13 iunie 2020

[11] Vezi site-ul https://cursdeguvernare.ro/agentia-europeana-a-medicamentului-varianta-optimista-un-vaccin-anti-covid-va-aparea-la-inceputul-lui-2021.html, postat și vizitat pe 15 mai 2020