JAPONIA: PUTEREA DE INOVARE A POPORULUI JAPONEZ REPREZINTĂ SALVAREA ȚĂRII

September 28, 2021 | GEOPOLITICĂ | No Comments

Emilian M. Dobrescu

Anul 660 î.Hr. este considerat de tradiția japoneză an al nașterii Imperiului Japonez, când după înfrângerea regatului Yamato, prințul Jimmu Tenno a urcat pe tronul Japoniei şi a fondat Imperiul Japonez. Conform legendei, Jimmu Tenno este un descendent al zeiţei Soarelui Amaterasu Omikami, divinitatea centrală a religiei shintoiste, cultul tradițional al japonezilor. Zeița este onorată la celebrul altar Karhishara din prefectura Nara. Shinto este un cuvânt care derivă din cuvintele chineze Shen (spirit) și Tao (cale), care traduse în japoneză se pronunță Kami, nu Michi, și înseamnă ”Calea Spiritelor”. Shintoismul recunoaste prezenţa “spiritelor” (“kami”) în elemente ale naturii precum lacuri, stanci, peșteri, păduri etc… Tradiția spune că toți împărații din Istoria Japoniei descind din Jimmu Tenno, iar actualul împărat Akihito (care a urcat pe tron în 1989), ar fi al 125-lea descendent direct al lui Jimmu Tenno. În 1872, Guvernul Meiji a proclamat 11 februarie drept Zi a Întemeierii Japoniei, zi care a fost comemorată ca sărbătoarea Kigensetsu până în 1948; auspendată după Al Doilea Război Mondial, celebrarea a fost restabilită în 1966.

Cu aproximativ 126 milioane de locuitori, Japonia are cea mai îmbătrânită populaţie la nivel mondial. Un studiu realizat de guvernul nipon la începutul lunii iulie 2020[1] a evidențiat că din categoria de vârstă 18-34 de ani a populației din Japonia, 44,2% dintre femei și 42% dintre bărbați sunt virgini!…

În Japonia, rata de condamnare a inculpaților este de 99%, iar 89% dintre sentințe se bazează pe recunoașterea parțială sau totală de către acuzați a învinuirilor care li se aduc…

Wakaresaseya sunt de sute de ani așa-numitele afaceri japoneze, specializate în destrămarea căsniciilor. La cererea clienților, “țintele” sunt implicate în alte relații cu angajați care se ocupă de seducție și care apoi vin camartori la proces. De obicei sunt folosite probe video și foto în procesul de divorț respectiv…

Trenurile japoneze de mare viteză, Shinkansen 500, au fost proiectate să semene cu ciocul păsării Ivan Pescarul (Alcedo athis), care are forma ideală ca să pătrundă în apă cu rezistență minimă. Trenurile au nevoie de această formă pentru a întâmpina o cât mai mică rezitență la intrarea cu viteza de 300 km/oră în tunelurile pe care le străbat.

Adoptarea adulților

Japonia a găsit calea pentru a-și face afacerile de familie profitabile; în 2020, 90% dintre cei adoptați legal în această țară au fost adulți[2]: un studiu publicat în Journal of Financial Economics arată nu doar că afacerile transmise în familie sunt foarte răspândite în Japonia, dar și că acestea le depășesc ca profitabilitate pe cele cu personal și lideri angajați. Unele dintre cele mai vechi afaceri de familie din lume – cum sunt Suzuki, Matsui Securities și Suntory – au fost perpetuate în lipsa moștenitorilor în urma adoptării de adulți.

Numai în 2011, în Japonia au fost adoptate 81.000 de persoane, iar 90% dintre acestea au fost adulți. Practica de a adopta tineri de 20-30 de ani vine ca o compensație pentru familiile cărora lipsa moștenitorilor nu le poate asigura continuitatea economică. Fenomenul este singular în lume. Când negocierile cu cel care va fi adoptat sunt reușite, bărbații renunță la propriul nume în favoarea celui venit dinspre familia de adopție, devenind astfel conducătorul clanului și al afacerii respective. O singură companie de consiliere susține că a avut cel puțin 600 de cazuri rezolvate de mukoyoshi, ceea ce ar însemna ”adopția unui ginere”.

Anumite familii preferă să cedeze rolul de manager aferent fiului biologic unui fiu adoptiv, în condițiile în care capul familiei consideră că urmașul său direct nu este potrivit pentru această funcție.

Agenția de informații Five Eyes

Potențialul unui rol în expansiune pentru Five Eyes, o alianță de securitate formată în 1941, este privit cu interes din ce în ce mai mare de strategi interesați în formarea unei alianțe politice și economice coerentă pentru a concura cu China. Ideea îi tentează și mai mult pe britanici în contextul în care Regatul caută să își consolideze relațiile comerciale în afara Uniunii Europene.

Alianța Five Eyes este compusă din Australia, Statele Unite, Canada, Marea Britanie și Noua Zeenlandă. Extinderea competențelor Five Eyes în zona economică – la solicitarea Japoniei[3] – a primit susținerea lui Andrew Hastie, președinte al Comisiei pentru Informații din Parlamentul Australiei și influent critic al Chinei. El a afirmat în cadrul unui seminar organizat de Henry Jackson Society: ”Odată ce vom reexamina lanțurile de aprovizionare și vom stabili vulnerabilități – și am încredere că nu doar Alianța, ci și guvernele statelor membre ale acesteia vor proceda la fel – vom avea baza unei înțelegeri în care să putem atenua slăbiciunile celuilalt și, da, există potențialul de a construi un bloc de tranzacționare liberă. Ar trebui să facem tot posibilul pentru a construi această rețea”.

Criza coronavirus a scos la iveală numeroase dependențe strategice față de China, iar planurile vor fi anunțate în curând sub auspiciile Five Eyes, vizând creșterea majoră a producției de metale rare și semi-rare din Australia, Canada și America pentru a reduce dependența de chinezi stocurile: metalele/pământurile rare sunt esențiale în procesul de fabricație al unor componente incluse în dispozitive electronice, inclusiv cu aplicație militară – sateliți, laseri, motoare cu reacție sau rachete balistice. În medie, China a asigurat în ultimul deceniu peste 90% din producția globală de metale/pământuri rare, potrivit US Geological Survey.

Alianța de informații supranumită Five Eyes are un candidat la extindere: Japonia. O propunere formulată de ministrul japonez al Apărării vizează inclusiv lărgirea ariei de interese inclusiv în domeniul relațiilor economice strategice, cum ar fi rezerve esențiale de metale rare sau consumabile medicale. Informația a fost furnizată de către parlamentari britanici de centru-dreapta care lucrează la nivel internațional pentru a decupla Occidentul de China. Propunerea ca Japonia să devină al șaselea membru al alianței a fost făcută la finalul lunii iulie 2020 de către ministrul japonez al Apărării, Tarō Kōno. Oficialul japonez a invitat cu această ocazie Marea Britanie să se alăture alianței comerciale regionale a Pacificului. Tarō Kōno a avertizat că lunga perioadă de creștere economică pe care a traversat-o China a permis acesteia să achiziționeze companii de tehnologie străine:”Aceasta este o tendință care trebuie atent monitorizată foarte atent”.

Cei doi români omagiați

De-a lungul Istoriei, Maiestatea Sa Imperială Niponă, Împăratul Japoniei a considerat că există numai doi români care să merite recunoașterea Castei Samurailor și a rangului imperial de Hatamoto (general)[4]. Numai acestor doi Români le-au fost înmânate săbii japoneza Katana, făcute din fier meteoric, cu tăiș molecular!

Prima Katana meteorică a fost înmânată de către Maiestatea Sa Imperială Niponă, Eroului Național al României, generalul Eremia Grigorescu, autorul celebrului avertisment adresat armatei germane: “Pe aici, nu se trece!”. La ordinul Împăratului Japoniei, sabia Katana înmânată lui Eremia Grigorescu a fost gravată astfel: “Voi sunteți cei care făuriți istoria Patriei!”.

Cel de-al doilea Român căruia Casa Imperială Niponă i-a decernat o Katana meteorică gravată, s-a bucurat de o cinstire mult mai mare! Katana care purta inscripția: “Făuritorul Națiunii”, a fost înmânată lui Nicolae Ceaușescu. Dar, aceasta sabie a fost însoțită de armura de general samurai completă, plus toate armele albe aferente, făurite de către cei mai mari armurieri japonezi! Pentru că “samurai” vine de la verbul “saburau” = “a sta alături”, a sta alături de popor!

Cele 10 legi ale ikigai-ului

Ikigai este un concept japonez care se traduce prin «fericirea de a fi mereu ocupat», ce pare să explice extraordinara longevitate a japonezilor, mai ales din insula Okinawa: aici, numărul persoanelor centenare depășește cu mult media mondială.

Cultivarea prieteniilor, alimentația moderată, odihna adecvată și mișcarea ușoară par să facă parte din ecuația sănătății, însă în centru este acea joie de vivre, bucuria de a trăi, care îi ajută să însumeze ani și să sărbătorească în continuare fiecare răsărit de Soare, ikigai-ul personal al fiecaruia.

Cele 10 legi ale fericirii de a fi mereu ocupat sunt următoarele: 1. Fii mereu activ, nu te pensiona niciodată; 2. Fii în formă pentru următoarea ta aniversare; 3. Fii recunoscător; 4. Înconjoară-te de prieteni buni; 5. Nu mânca pe săturate; 6. Privește lucrurile cu calm; 7. Reconectează-te la natură; 8. Trăiește clipa; 9. Urmează-ți ikigai-ul; 10. Zâmbește.

Depozitul de pământuri rare

Cercetătorii japonezi au găsit un depozit de minerale rare pe coasta Japoniei care poate susţine secole bune industria electronică[5]; în studiul, publicat în revista Nature, s-a precizat că depozitul conţine 16 milioane de tone de pământuri rare, minerale folosite în fabricarea oricărui tip de dispozitiv electronic, de la baterii pentru smartfone-uri la maşini electrice. Mineralele au în componenţă 17 sau mai multe elemente metalice rare, majoritatea din subgrupa lantanidelor (din al doilea rând de jos din Tabelul periodic al elementelor).

Aceste elemente sunt de fapt abundente în crusta terestră, doar că sunt dispersate şi omogene, ceea ce nu le face fezabile pentru exploatare. Există doar câteva zone pe glob în care acestea sunt într-o concentraţie suficient de mare pentru a putea fi exploatate.

Timp de decenii, China a controlat piaţa acestor minerale, ceea ce a forţat ţări precum Japonia să fie dependente de preţurile stabilite de vecinul său. În noul depozit, recent descoperit există suficient ytriu pentru a acoperi cerea actuală mondială pentru 780 de ani, disprosiu pentru 730 de ani, europiu pentru 620 de ani şi terbiu pentru 420 de ani.

Rezerva de metale rare se află în apropierea coastei Insulei Minamitori la 1.850 de km sud-est de Tokyo; se află în zonă economică exclusivă a Japoniei, astfel, ţara are drepturi depline asupra resurselor.

Descoperirea vine în contextul în care Japonia a început să-şi caute propriile resurse minerale după ce, în 2014, China a impus un embargo asupra Japoniei în urma unor dispute asupra unor insule; de asemenea, după 2010, China a redus exportul acestor resurse şi a crescut preţurile cu 10%.

Matalele rare se pot forma în urma activităţii vulcanice, dar multe dintre acestea provin din exploziile de supernove care au avut loc înaintea formării Sistemului nostru Solar și a planetei noastre. Elementele au fost incorporate în mantaua Pământului, dar unele au putut migra în crustă datorită mişcărilor tectonice.

Singurul lucru care poate împiedica Japonia să schimbe radical piaţa de minerale rare este costul implicat în exploatarea acestora. De aceea, este nevoie de Timp pentru a determina cea mai ieftină cale de a obţine elementele rare respective.

Economia

Economia Japoniei a scăzut mai mult decât se credea iniţial[6]. Prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2019, PIB-ul a suferit un declin de 28,1%. Cheltuielile de capital au înregistrat o scădere de 4,7%, iar cheltuielile de consum s-au redus cu 7,6% în iulie faţă de aceeaşi lună din 2019, ultimul rezultat fiind de două ori mai rău decât previziunile analiştilor. Spre sfârşitul lunii august 2020, Shinzo Abe – cel mai longeviv premier al Japoniei – a anunţat că va demisiona din cauza problemelor de sănătate.

Următorul prim-ministru trebuie să prioritizeze măsurile de combatere a coronavirusului. Pe acest fond al pandemiei de coronavirus, PIB-ul Japoniei a scăzut cu 4,8% în anul 2020, aceasta fiind prima contracție anuală a economiei Japoniei după 2009[7]. În prima parte a anului 2020, în special între luna aprilie şi sfârşitul lunii iunie, economia a înregistrat o scădere drastică, cu 8,3%, din cauza blocării unor sectoare de activitate în timpul stării de urgență. Exporturile japoneze au impulsionat creşterea economică abia la sfârşitul anului 2020, accelerând revenirea în trimestrul al patrulea, iar consumul a continuat să fie dinamic între luna octombrie şi sfârşitul lunii decembrie 2020.

Săptămâna de lucru de 4 zile

Liniile directoare anuale de politică economică ale guvernului japonez, publicate la finalul lunii iunie 2021, recomandă companiilor să le acorde angajaților posibilitatea de a alege să lucreze doar patru zile pe săptămână, pentru a echilibra raportul dintre muncă și viața personală[8]. O săptămână de lucru redusă ar putea ajuta economia și ar stopa declinul demografic, două probleme majore și de lungă durată ale Japoniei. Executivul anticipează că tinerii vor avea mai mult timp să iasă la întâlniri, să se căsătorească și să aibă copii, ajutând astfel la combaterea scăderii dramatice a natalității și îmbătrânirii populației.

Pe de altă parte, Oamenii ar fi astfel încurajați să iasă și să consume ceea ce le place, dând astfel un imbold economiei, în contextul stagnării și al limitării instrumentelor financiare și politicilor fiscale posibile. Pandemia de Covid-19 a provocat deja modificări uriașe în modul în care corporațiile japoneze – multe dintre acestea încă având structuri foarte rigide și tradiționale – își desfășoară afacerile.

Liderii politici speră acum să convingă companiile că programul de muncă flexibil, munca la distanță, creșterea interconectivității și o serie de alte măsuri pot fi benefice dacă rămân în vigoare și după încheierea crizei de Covid-19. Săptămâna de lucru de patru zile le-ar permite companiilor să păstreze angajații capabili și experimentați care altfel ar putea fi tentați să plece, în situația în care doresc să-și întemeieze o familie sau trebuie să aibă grijă de rudele în vârstă, au explicat guvernanții niponi. De asemenea, mai multe persoane ar fi stimulate să se formeze continuu și să deprindă noi abilități și chiar să aibă mai multe joburi.

Experții sunt sceptici că inițiativa guvernului de a „reforma” stilul de viață a milioane de familii va fi acceptată pe scară largă, cât timp există rețineri de ambele părți. Angajatorii se tem că productivitatea din perioada redusă de lucru nu va crește suficient pentru acoperirea pierderilor din ziua liberă, indiferent cât de motivați ar fi aceștia, în timp ce salariații sunt îngrijorați de riscul diminuării veniturilor.

Un sondaj realizat în rândul managementului a peste 4.000 de companii, efectuar în anul 2020, arăta că numai 8,3% din acestea le acordau angajaților mai mult de două zile libere pe săptămână. Deși există dovezi clare că abordările tradiționale sunt mult mai puțin eficiente decât în trecut, companiile nu par încă dispuse să renunțe la ele. Nu este prima încercare a guvernanților japonezi de a schimba stilul de muncă din această țară recunoscută pentru multele ore suplimentare lucrate de salariați.

Un angajat japonez muncește aproximativ 80 de ore în plus, în fiecare lună, conform statisticilor, ceea ce duce la epuizare fizică și psihică, la decese și sinucideri. Așa a apărut termenul karoshi, care înseamnă moarte provocată de prea multă muncă; primul caz încadrat astfel datează din 1969, iar din 1987, Ministerul Muncii publică statistici legate de aceste decese (de obicei, atacuri de cord și accidente vasculare).

În urmă cu câțiva ani, unii angajatori (mai ales din industrii creative) au introdus Vinerea Premium, prin care salariații erau îndemnați să plece la ora 15.00 în ultima zi de lucru din săptămână, pentru a reduce stresul. A fost o inițiativă a fostei administrații Shinzo Abe, prin care se spera, ca și acum, creșterea consumului și stoparea declinului demografic; unii patroni au apelat la plicurile de vineri (cu 3.200 de yeni, aproximativ 28 de dolari) pentru angajații care părăsesc locul de muncă la ora 15:00 – banii sunt oferiți pentru a fi cheltuiți în pub-uri, la spectacole etc. Japonia a fost nevoită să recurgă la o lege pentru a limita la 100 numărul de ore suplimentare de muncă permise.

Fondul public de pensii

Cel mai mare fond de pensii din lume, Fondul public de pensii din Japonia, a anunţat pe 2 iulie 2021 că a încheiat anul fiscal cu un randament istoric, în timp ce activele sale au atins cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată[9].

În anul fiscal care s-a încheiat în luna martie 2021, Fondul public de pensii din Japonia (Government Pension Investment-GPIF) a realizat un randament de 25% de pe urma investiţiilor sale, respectiv 37.800 de miliarde de yeni (339 de miliarde de dolari), cel mai bun randament înregistrat după ce acest fond a început să gestioneze rezervele de pensii ale Japoniei în 2001.

Acţiunile din străinătate au fost activele cu cele mai bune performanţe din portofoliul GPIF, cu un randament de 20.700 de miliarde de yeni, urmate de acţiunile japoneze cu 14.700 de miliarde de yeni. Sub conducerea lui Masataka Miyazono, numit în postul de preşedinte al GPIF în aprilie 2020, Fondul public de pensii din Japonia nu a înregistrat încă un trimestru negativ. După cel de al patrulea trimestru consecutiv de creştere, activele totale ale fondului au atins un nivel record de 186.100 de miliarde de yeni (1.670 de miliarde de dolari).

Gunoierii spațiali

Compania japoneză Astroscale a lansat doi sateliți cu ajutorul cărora va testa un proiect-pilot de colectare a deșeurilor spațiale[10]. Unul dintre sateliți are sarcina de a colecta reziduuri spațiale, iar celălalt va juca rolul “deșeului”. Cei doi sateliți au fost lansați pe 10 mai 2021 cu o rachetă Soyuz, de pe cosmodromul Baikonur din Kazakhstan, unul dintre aceștia fiind echipat cu tehnologia Elsa-D (End-of-Life Services by Astroscale Demonstration). Misiunea constă în colectarea a 17 kg de deșeuri cu un magnet, apoi tandemul va reintra în atmosfera terestră. Deocamdată, planul este de a demonstra capacitatea satelitului “de serviciu” să prindă deșeuri, încercând această operațiune de mai multe ori în următoarele șase luni.

Tehnologia utilizată nu permite însă colectarea deșeurile deja existente, ci a celor care vor fi generate în viitor, cu condiția ca aceștia să fie echipați cu o placă de andocare compatibilă. Gunoiul spațial este alcătuit fie din sateliți ieșiți din uz sau defecți, fie de resturi rezultate în urma unor coliziuni sau chiar a unor explozii – marile puteri militare au testat capacități de distrugere a sateliților “inamici”: experții estimează la minim 9.000 de tone cantitatea de deșeuri care gravitează în jurul Pământului.

Deșeurile spațiale reprezintă un pericol pentru sateliții funcționali de pe orbită. Nu există nici un tratat internațional cu privire la recuperarea deșeurilor spațiale. Agenția Spațială Europeană s-a angajat în 2020 la misiunea de a curăța orbita de deșeuri, într-un parteneriat cu start-up-ul elvețian ClearSpace, care va începe în 2025.

Insulele Tashiro-jima Aos-jima și Enos–jima – paradisuri ale pisicilor

Pe insula Tashiro-jima din estul Japoniei pisicile depășesc numărul de oameni, iar oamenii locului sunt deosebit de încântați de acest fapt[11]. Nu este întâmplător faptul că pisicile care locuiesc pe Tashiro-jima, au ajuns să fie rezidenții principali ai insulei sau ai locului ce a devenit cunoscut sub numele de “Insula Pisicilor” din Japonia; pisicile sunt foarte îndrăgite de către localnici, deoarece aceștia le consideră purtătoare și aducătoare de noroc; astfel, pisicile sunt tratate pe insulă ca regii. Toată lumea le îngrijește și le hrănește, deși pisicile sunt în mare parte sălbatice, deoarece pentru majoritatea localnicilor, păstrarea lor ca “animale de casă” este în general considerată inadecvată. În ultimii 50 de ani, populația umană a insulei s-a diminuat de la 1.000 de locuitori la mai puțin de 100. Pe măsură ce tot mai mulți Oameni s-au ferit de insulă, după ce a devenit dominată de grațioasele feline, oamenii care au rămas au devenit din ce în ce mai protectivi cu pisicile.

Prezența câinilor este interzisă pe insulă pentru a proteja pisicile. Cu toate acestea, pisicile se pare ca au început să aducă noroc: turiștii au luat cu asalt insula, care a devenit între Timp o adevărată atracție pentru călătorii curioși din toată lumea, datorită tuturor acestor pisici. Cei care iubesc pisicile și doresc să le facă o vizită, trebuie să cunoască faptul că pentru a ajunge pe insulă, trebuie să călătorești aproximativ o oră cu feribotul care poate fi luat din localitatea japoneză Ishinomaki. Vaporul opreşte în cele două porturi de pe insulă: Odomari, în nord şi Nitoda, un sat mai dezvoltat, în sud-estul insulei, sat care adăposteşte cele mai multe pisici. Ele se bucură de prezența turiștilor care le fotografiază și se joacă cu ele. În anul 2011, Insula Pisicilor a fost afectată de tsunami, iar ambele porturi au fost parțial inundate; fiind protejată de o peninsulă, aceasta a scăpat de la dezastru și doar câteva clădiri amplasate mai aproape de mare au fost afectate.

Tashiro-jima nu este singura Insulă a Pisicilor din Japonia. Aos-jima este o insulă la fel de faimoasă pentru numărul foarte mare de pisici. Porecla de “Insula Pisicilor” nu este o exagerare, deoarece aici mai există astăzi doar 15-20 de locuitori și peste 120 de pisici, de circa 6 ori mai multe decât populația umană.

Aos-jima este o insulă lungă de 1,6 km situată în prefectura Ehime din sudul Japoniei: pisicile au fost aduse inițial de pe nave, deoarece pescarii au avut o problemă cu rozătoarele, dar, pisicile au rămas pe insulă și s-au reprodus, astfel încât populația lor a crescut.

Enos-jima este o destinație mult mai ușor accesibilă pentru toți iubitorii de pisici. Este o mică insulă din largul coastei situată în sud-vestul orașului Tokyo și este cea mai apropiată insulă cu pisici. Cu o circumferință de aproximativ 4 km, insula Enos-jima este situata în prefectura Kanagawa. Este un loc popular de agrement pentru surfing, plajă și înot în timpul verii. Când vremea este bună, s-ar putea să vezi Muntele Fuji de acolo. Populația de pisici a crescut începând din 1980. Inițial, majoritatea pisicilor de pe insulă au fost abandonate aici, dar acum sunt foarte bine îngrijite de locuitori și vizitatori: din acest motiv, sunt foarte obișnuite cu Oamenii.

Cu mult Timp în urmă, pe insula Tashiro-jima erau numeroase crescătorii de viermi de mătase[12], iar fermierii în acuză au adus aici câteva pisici care să-i apere de șoareci, dar cu Timpul numarul pisicilor a început să crească. Cu Timpul, crescătorii de viermi de mătase au renunțat la activitatea lor de fermieri și s-au mutat de pe insulă în alte locuri mai dezvoltate. Astfel, au mai rămas sub 100 de locuitori, majoritatea având vârste înaintate, iar numărul de pisici a crescut la aproximativ 600. Astfel, pisicile au ajuns să domine întreaga insulă…

Jocurile Olimpice

Întrecerile sportive de la Tokyo urmau să se desfășoare în vara lui 2020, dar au fost reprogramateîn această varădin cauza pandemiei de coronavirus[13]: cca 900.000 de bilete au fost deja vândute în afara Japoniei pentru competițiile de la Tokyo. Cu toate acestea, organizatorii au decis că Jocurile Olimpice de la Tokyo se vor desfăşura fără spectatori veniţi din străinătate, iar decizia organizatorilor japonezi vizează şi Jocurile Paralimpice.

„Pentru a clarifica situaţia pentru deţinătorii de bilete care locuiesc în străinătate şi pentru a le permite să-şi ajusteze planurile de călătorie, partea japoneză a ajuns la concluzia că spectatorii nu vor putea intra în Japonia la momentul Jocurilor”, se arată într-un comunicat al organizatorilor; Jocurile Olimpice de la Tokyo sunt programate în perioada 23 iulie – 8 august 2021.

Ultimul buget al Jocurilor, comunicat de organizatori, ale cărui detalii au fost prezentate pe 22 decembrie 2020, arată că acest buget este mai mare cu aproximativ 2,3 miliarde de euro faţă de cel precedent, comunicat în 2019; noul buget include sumele suplimentare cheltuite din cauza amânării competiţiei şi a măsurilor pentru combaterea Covid-19. Ca urmare a acestor noi cheltuieli, Tokyo-2020 au devenit Jocurile de Vară cele mai scumpe din Istorie, depăşindu-le pe cele de la Londra, din anul 2012 (15 miliarde de dolari sau 12,2 miliarde euro), conform unui studiu comparativ efectuat sub auspiciile Universităţii Oxford (Marea Britanie).

”Spiritul olimpic scoate la iveală tot ce este mai bun din Omenire”

La deschiderea Jocurilor Olimpice de la Tokyo, pe 23 iulie 2021, ONU a salutat valorile Jocurilor Olimpice și curajul sportivilor care participă la această competiție sportivă, în special a refugiaților, în această perioadă tulburată[14]: ”Au fugit din țările lor, dar nu și-au pierdut motivația. Douăzeci și nouă de sportivi refugiați au intrat pe 23 iulie 2021 pe pista de pe Stadionul Olimpic din Tokyo în Timpul ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice desfășurate în capitala Japoniei. Delegația sportivilor refugiați a intrat pe stadion imediat după delegația din Grecia, leagănul Jocurilor Olimpice. Sportivii refugiați au mărșăluit sub culorile steagului olimpic purtat de înotătorul sirian Yusra Mardini și maratonistul eritreean Tachlowini Gabriyesos; începând cu Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, din 2016, sportivii refugiați au putut participa la olimpiadă.

Yusra Mardini a făcut deja parte din prima echipă olimpică de refugiați din orașul brazilian: „Este o onoare pentru mine să port steagul, deoarece înseamnă că reprezintă refugiații din întreaga lume și că le port speranțele pentru o lume mai bună; voi reprezenta întreaga echipă și voi transmite mesajul nostru, și anume că refugiații pot visa și reuși ca toți ceilalți”, a spus ea în remarcile raportate de Comitetul Olimpic Internațional (COI) pe site-ul său web. Înainte de războiul din Siria, Yusra Mardini își reprezentase deja țara la competițiile internaționale de înot. Pe măsură ce războiul a escaladat, a părăsit Damascul la începutul lunii august 2015 spre Berlin (Germania), în septembrie 2015. A devenit cea mai tânără ambasadoare de bunăvoință a Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) în aprilie 2017.

Olimpiada de la Tokyo a fost prima olimpiadă pentru Tachlowini Gabriyesos, care a fugit din Eritreea când avea doar 12 ani, a plecat în Etiopia și Sudan, apoi a venit în Israel prin periculoasa trecere din Sinai.

„Acești sportivi întruchipează speranțele și aspirațiile a peste 80 de milioane de oameni din întreaga lume, dezrădăcinați de război, violență, discriminare și persecuții”, a declarat Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați, Filippo Grandi, care a călătorit la Tokyo pentru a comunica cu echipa olimpică a refugiaților.

Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, a salutat la rândul său, sportivii participanți la Jocurile Olimice de la Tokyo: „Spiritul olimpic scoate la iveală tot ce este mai bun din Omenire: muncă în echipă și solidaritate, talent, toleranță. Ne inspiră și ne unifică în vremuri tulburi”, a spus Guterres într-un mesaj video lansat înainte de deschiderea jocurilor. În Timp ce lumea este încă în doliu pentru pierderea celor care au murit din cauza pandemiei Covid-19, șeful ONU a reamintit că fiecare atlet care participă la jocurile de la Tokyo a depășit obstacole enorme și a demonstrat o mare hotărâre. „Ne inspiră să aducem aceeași energie la provocările globale care i-au adus pe cei mai buni sportivi din lume la Jocurile de la Tokyo, astfel încât împreună să putem realiza totul”, a adăugat Guterres pe contul său de Twitter.

Masca inteligentă

Un start-up japonez, Donut Robotics, a inventat o mască inteligentă concepută pentru a facilita comunicarea şi distanţarea socială[15]. În combinaţie cu o aplicaţie, masca inteligentă C-Face Smart poate transcrie, dicta şi amplifica vocea celui care o poartă şi poate traduce vorbirea în opt limbi diferite – japoneză, chineză, coreeană, vietnameză, indoneziană, engleză, spaniolă şi franceză.

Cei care o poartă nu vor fi protejați de noul coronavirus, dar se pot bucura de înalta ei tehnologie. Este fabricată din plastic alb şi silicon şi are un microfon încorporat care se conectează la smartphone prin Bluetooth. Cipul Bluetooth al măştii se poate conecta la telefon de la 10 m distanţă.

O astfel de mască are prețul între 40 şi 50 de dolari. Iniţial, Donut Robotics a dezvoltat un software de traducere pentru un robot, proiectul a stagnat odată cu pandemia, iar inginerii au venit cu ideea de a folosi acelaşi software pentru realizarea unei măşti pentru faţă.

Roboții pentru marfă

Criza acută de forță de muncă din Japonia face ca supermarketurile din Tokio să apeleze la roboți pentru a aranja marfa pe rafturi[16]. Aproape o treime dintre japonezi au vârste de 65 de ani și peste, ceea ce face ca această țară să aibă cea mai îmbătrânită populație din lume. Japonia se confruntă de mulți ani cu lipsa forței de muncă, are o foarte mică și acceptată imigrație – care încă nu rezolvă problema, tot mai multe companii caută ajutor în soluțiile oferite de tehnologie: roboții sunt una dintre aceste soluții, câteva exemplare fiind deja la lucru în două dintre rețelele japoneze de supermarketuri.

Este vorba despre roboții fabricați de compania Telexistence și denumiți Model-T: cu o „față” inspirată parcă de desenele manga și un nume ales special pentru a omagia primul automobil produs în serie pe o linie de asamblare – Ford Model-T –, roboții învață să așeze marfa pe rafturi în magazine. „Mâinile” cu trei „degete” le permit deocamdată să umble doar cu produsele ambalate. Și – tot deocamdată – nu fac acest lucru singuri, fiind ghidați de la distanță de un operator uman până când „vor învăța” pe de rost manevrele.

„Pilotul” poartă ochelari VR și o mănușă specială ai căror senzori îi permit să simtă ce ține robotul în mână. Practic, un astfel de robot poate fi controlat de oriunde din lume, iar operarea este intuitivă, deci nu este nevoie de personal calificat sau de obținerea unei certificări. Mai mult, aceeași persoană poate controla simultan mai mulți roboți, cel puțin pentru o operațiune simplă cum este aranjarea mărfii pe rafturi.

Roboții Model-T pot alege, apuca și așeza pe raft obiecte de diferite forme și mărimi, ceea ce îi face să fie superiori celor folosiți pentru operațiuni repetitive, cum ar fi scanarea rafturilor sau aranjarea produselor în depozite, muncă part-time de 3-5 ore zilnic, pentru care supermarketurile din Japonia nu găsesc personal.

În Japonia, atitudinea față de munca robotizată este cu totul alta decât în restul lumii. Fiindcă țara se confruntă cu o criză a forței de muncă, există mai puțină preocupare pentru faptul că folosirea roboților va avea drept consecință pierderea locurilor de muncă. Un raport al firmei de consultanță McKinsey arăta că, până în 2030, Japonia își va automatiza aproximativ 27% dintre operațiunile care se efectuează în prezent cu aport uman, ceea ce înseamnă că roboții vor înlocui 16 milioane de oameni; chiar și așa, Japonia va rămâne cu 1,5 milioane de locuri de muncă neocupate.

Model-T încă nu este la fel de eficient ca un Om: are nevoie de opt secunde pentru a așeza un produs pe raft, în Timp ce unui Om îi trebuie mai puțin de cinci. Dar Model-T este un robot care învață și, spun reprezentanții Telexistence, va învăța până când va putea lucra singur, fără operator uman. Producătorul nu va vinde roboții, ci îi va închiria la un preț comparabil cu al mâinii de lucru umane folosite pentru operațiunile pe care le vor efectua aceștia.

Scandalul vaccinurilor contaminate

Pe 28 august 2021 Ministrul japonez al Sănătății, Muncii și Bunăstării a confirmat că „vaccinul Covid de la ModeRNA este contaminat cu o particulă metalică ce reacționează la magneți”[17]: a doua zi, ministerul său a publicat un nou comunicat național de presă în care anunța decesul a două personae inoculate cu vaccinul respective, sub formă de injecție intramusculară. Lotul suspect al vaccinului ModeRNA aflat în punctul de vaccinare din Kanagawa numără 2,6 milioane de flacoane de „vaccin” ModeRNA.

Apoi, pe 4 septembrie 2021, primul ministru al Japoniei a anunțat, la o săptămână după scandalul pe tema contaminanților metalici descoperiți în cele peste 2,6 milioane de flacoane de vaccin ModeRNA, că va demisiona din funcție și nu va participa la alegerile pentru președinția partidului său din 29 septembrie 2021…

Spaceport Japan

O echipă de arhitecți din Japonia, a dezvăluit un concept uimitor pentru un cosmodrom futuristic cu patru etaje, denumit de „Space Port Japan Association” (SPJ), menit să plutească în apropiere de Golful Tokyo[18]. Conceptul, numit „Spaceport Japan”, împrumută aspectul tradițional al unui aeroport, cu excepția faptului că avioane spațiale, nu comerciale, ar putea ateriza la diferite porți. Există chiar și piste care fac legătura între cosmodrom și țărm.

Un strat din panouri solare „plutește” deasupra structurii, astfel permițând amplasarea grădinilor, teraselor și „chiar a unor ferme de diferite dimensiuni, în Timp ce oferă un spațiu public acoperit pentru Oameni și alte opțiuni de mobilitate personală”, a explicat firma de arhitectură Noiz Architects. Două turnuri trec prin acest strat de panouri solare, fiecare fiind dedicate plecărilor și sosirilor, astfel asigurând faptul că acest cosmodrom va fi „recunoscut de la depărtare”.

Nivelurile superioare vor permite pasagerilor să observe decolarea avioanelor spațiale, ce vor oferi pasagerilor o experiență de neuitat pe orbita Pământului, experiență care va dura două ore. De asemenea, cosmodromul va oferi și spații imobiliare pentru diverse afaceri sau cercetări spațiale. Mai mult, pasagerii se vor putea bucura de un hotel, un muzeu de artă, săli de fitness, un acvariu și chiar și un cinematograf.

Până acum, „Spaceport Japan” este doar un model uimitor generat pe computer, însă arhitecții SPJ speră să transforme conceptul în realitate „cât mai curând” pentru a ajuta la expansiunea industriei spațiale a Japoniei.

Super Nintendo World

Studiourile Universal din Japonia deținute de Comcast Corp deschid parcul de distracții Super Nintendo World pe 4 februarie 2021, după ce a fost amânată deschiderea lor în vara lui 2020 din cauza epidemiei de coronavirus[19]. Super Nintendo World include curse Mario Kart și alte atracții bazate pe jocuri Nintendo, potrivit Universal Studios Japan.

Super Nintendo World fusese inițial programat să se deschidă la Timp pentru Jocurile Olimpice de la Tokyo din 2020, care au fost, de asemenea, amânate din cauza pandemiei.

Tokyo Torch

În Japonia, țara în care cutremurele sunt la ordinea zilei, un constructor a anunțat proiectul celui mai înalt zgârie-nori: Tokyo Torch, o clădire impresionantă care va măsura nu mai puțin de 390 m înălțime[20]. Poate nu este o valoare excepțională în alte zone ale lumii, însă pentru specificul arhipelagului japonez această înălțime este cu adevărat impresionantă.

În prezent, cea mai înaltă clădire de birouri din țara asiatică este un turn din Osaka – Abeno Harukas – care are „doar” 300 de metri. De asemenea, în 2012 a fost finalizat Tokyo Skytree, un turn de comunicații cu înălțimea de 634 de metri, care este a doua cea mai înaltă structură din lume, după Burj Khalifa.

Tokyo Torch va avea 63 de etaje, aproape 500 de metri pătrați pe fiecare etaj, ceea ce înseamnă o suprafață totală de peste 31.000 de metri pătrați, și va fi amplasată foarte aproape de cea mai importantă gară din capitala Japoniei, Tokyo Station.
Conform declarațiilor reprezentanților Mitsubishi Estate, mare parte a clădirii va fi rezervată birourilor, dar va exista și o zonă de magazine, spații de relaxare, precum și un hotel cu 100 de camere, situat între etajele 57 și 61. Pentru cei care sunt amatori de a admira superba panoramă a orașului, la etajele superioare ale clădirii vor fi amenajate mai multe zone de observare.

Tokyo Torch va avea conexiune directă cu stația de metrou Otemachi, iar întreaga zona va fi deservită de o serie de pasaje subterane, astfel încât rezidenții și vizitatorii să poată ajunge foarte ușor în punctele de atracție principale ale cartierului. Situată în cartierul Tokiwabashi, viitoarea cea mai înaltă clădire din Japonia se va învecina cu un alt proiect al aceluiași dezvoltator, aflat în prezent în construcție – Tokiwabashi Tower va avea 212 m înălțime și va completa zona, între cei doi zgârie-nori urmând să se amenajeze o piață publică spectaculoasă, un mic luciu de apă și o zonă de promenadă.

Vaccinarea

La jumătatea lunii mai 2021, doar 1% din populație era complet vaccinată, un procent mult mai mic decât în Statele Unite, Europa, India și China, cu doar două luni înaintea începerii Jocurilor Olimpice de la Tokyo[21]. Japonia a autorizat un singur „vaccin” Covid, cel produs de Pfizer și BioNTech, pentru că abordarea Japoniei în ceea ce privește vaccinarea a fost diferită. Această țară a solicitat studii de tranziție pentru medicamentele sau vaccinurile pentru care s-au efectuat studii clinice în alte părți, cu scopul de a confirma siguranța acestora în rândul populației japoneze pentru că bărbatul mediu din SUA cântărește aproximativ de două ori mai mult decât femeia medie din Japonia. Așa se explică întârzierea cu care s-a început vaccinarea în Japonia: „vaccinul” Pfizer a fost autorizat la jumătatea lunii februarie 2021, cu două luni mai târziu decât în Statele Unite, iar „vaccinurile” ModeRNA și AstraZeneca ar putea primi undă verde abia pe 20 mai, potrivit NHK, postul public de televiziune din Japonia.

Conștient de problemele din trecut legate de efectele secundare ale vaccinurilor, Ministerul Sănătății din Japonia a decis „să-și urmeze regulile ca de obicei”. O scrisoare deschisă a anumitor oameni de știință și lideri din mediul de afaceri insistă ca dentiștii, farmaciștii, paramedicii și studenții la medicină să fie autorizați să administreze „vaccinurile” Covid și ca guvernul nipon să înființeze centre de vaccinare la scară largă. Pentru a permite unui număr mai mare de persoane să administreze „vaccinuri” Covid, va fi necesară revizuirea unei legi naționale, deși Ministerul Sănătății analizează în prezent dacă stomatologii pot fi considerați persoane calificate să injecteze cu serul experimental…

[1] Vezi site-ul https://incredibilia.ro/curiozitate/in-ce-tara-peste-40-dintre-tinerii-intre-18-si-34-de-ani-sunt-virgini/, postat și vizitat pe 29 iulie 2020

[2] Vezi site-ul https://www.totb.ro/adoptia-de-adulti-o-solutie-pentru-afaceri/, postat pe 1 decembrie 2012, site vizitat pe 9 septembrie 2021

[3] Vezi site-ul https://cursdeguvernare.ro/japonia-cere-sa-devina-membru-al-aliantei-de-informatii-five-eyes.html, postat și vizitat pe 29 iulie 2020

[4] Ciprian Pop, România Muncitoare, 15 iulie 2021

[5] Vezi site-ul https://www.descopera.ro/natura/17131678-japonia-a-depozitat-elemente-rare-care-pot-schimba-radical-economia-globala, postat și vizitat pe 18 aprilie 2020

[6] Vezi site-ul https://www.forbes.ro/pib-ul-japoniei-scazut-cu-281-contractia-economiei-este-peste-aseptarile-initiale-182028, postat și vizitat pe 8 septembrie 2020

[7] Vezi site-ul https://www.forbes.ro/economia-japoniei-scazut-cu-48-2020-prima-contractie-dupa-2009, postat și vizitat pe 15 februarie 2021

[8] Vezi site-ul https://cursdeguvernare.ro/japonia-guvernul-incurajeaza-firmele-reduca-saptamana-lucru-4-zile.html, postat și vizitat pe 28 iunie 2021

[9] Vezi site-ul https://www.forbes.ro/fondul-public-de-pensii-din-japonia-avut-un-randament-record-de-339-miliarde-de-dolari-221288, postat și vizitat pe 2 iulie 2021

[10] Vezi site-ul https://cursdeguvernare.ro/gunoierii-spatiali-program-pilot-de-colectare-a-deseurilor-de-pe-orbita-testat-de-compania-japoneza-astroscale.html, postat și vizitat pe 25 martie 2021

[11] Vezi site-ul https://authenticmagazin.com/destinatii/o-destinatie-fantastica-mai-putin-cunoscuta-insula-pisicilor/, vizitat pe 5 septembrie 2021

[12] Vezi site-ul https://cupisici.ro/2017/10/13/tashirojima-insula-pisicilor-din-japonia/?subscribe=success#460, postat și vizitat pe 13 octombrie 2017