Republica Moldova: extaz și agonie

REPUBLICA MOLDOVA: EXTAZ ȘI AGONIE


Emilian M. Dobrescu

PIB-ul Republicii Moldova a fost în 2014 în valoare 8,178 miliarde dolari, la un volum al exporturilor de 2,339 miliarde dolari.

Timp de 22 de ani, Republica Moldova a primit de la organismele internaţionale o sumă similară cu cea care s-a descoperit că a fost furată în toamna anului 2014: 1,2 miliarde dolari.

Bugetul anual al Republicii Moldova este de aprox 1,9 miliarde dolari venituri şi aprox 2 miliarde dolari cheltuieli.

             Atitudinea SUA            

               Încă de la începutul lunii martie 2014, Statele Unite au anunţat că vor spori ajutorul economic pentru Republica Moldova, angajată într-un proces de aderare la Uniunea Europeană[1]; cu acest prilej, secretarul de Stat american, Jonn Kerry, a denunţat presiunile Moscovei asupra acestei foste republici sovietice: “Vom suplimenta fondurile pentru a ajuta Republica Moldova să-şi dezvolte competitivitatea”, a declarat pentru presă secretarul de Stat american, înainte de o întrevedere cu premierul moldovean, Iurie Leancă, la Washington. “Îmi pare rău să spun, dar Rusia face presiuni asupra R.Moldova. Există probleme legate de sursele de energie”, a denunţat şeful diplomaţiei americane, adăugând că Washingtonul este “ferm angajat în direcţia aleasă de Republica Moldova”.

               Washingtonul prevede să deblocheze încă 2,8 milioane de dolari pentru Republica Moldova, suma totală urmând să ajungă la 7,5 milioane. Spre deosebire de Ucraina, Republica Moldova a semnat la sfârşitul lui 2013 un acord de asociere cu Uniunea Europeană.

          2014 – “lunga vară fierbinte”

O ştire aproape surpriză a venit de la Bruxelles pe 17 aprilie 2014: Republica Moldova, Georgia şi Ucraina au dreptul de a adera la UE, cu respectarea condiţiilor pentru statutul de ţară membră, a decis Parlamentul European (PE), aprobând propunerea de decizie a Consiliului European privind aplicarea provizorie a acordurilor de asociere cu Chişinău şi Tbilisi imediat după semnare, potrivit unei rezoluţii adoptate de PE. Cine cunoaşte rigorile procesului de aderare  – deschiderea şi închiderea a 33 de capitole de discuţii şi analize care să consfinţească “respectarea condiţiilor de pentru statutul de ţară membră”, înţelege că pentru cele trei ţări urmează un drum lung şi extrem de complicat în plan politic, economic şi social.  

Astfel, rezoluţia PE subliniază că, “în conformitate cu articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Georgia, Moldova şi Ucraina – la fel ca orice alt stat european – au perspective europene şi pot cere să devină membre ale Uniunii, cu condiţia să adere la principiile democraţiei, să respecte libertăţile fundamentale, drepturile omului şi drepturile minorităţilor şi să garanteze statul de drept”.

Europarlamentarii invită Consiliul European să semneze acordurile de asociere şi acordurile de liber schimb aprofundat şi cuprinzător dintre UE şi Republica Moldova şi Georgia, exprimându-şi, în acelaşi timp, aprobarea în legătură cu propunerea de decizie a Consiliului privind aplicarea provizorie a Acordurilor de Asociere UE-Moldova şi UE-Georgia imediat dupa semnarea acestora.

Totodată, PE îndeamnă Secretarul General al Consiliului Uniunii Europene să reducă procedurile de notificare ulterioare semnării acordurilor de asociere, astfel încât aplicarea provizorie a acestora să aibă loc cât mai curând posibil după semnare. În cazul îndeplinirii tuturor cerinţelor şi al semnării ulterioare a acordurilor de asociere, eurodeputaţii cer să fie ratificate în întregime, în cel mai scurt timp posibil, acordurile cu cele două ţări, înainte de finalul actualului mandat al Comisiei, care va fi în luna octombrie 2014. În plus, ei solicită să se aloce Republicii Moldova şi Georgiei asistenţa financiară suplimentară necesară.

În ceea ce priveşte instabilitatea din regiunea separatistă Transnistria din Republica Moldova, membrii PE consideră că cererea din 18 martie 2014 a Tiraspolului de a deveni parte a Rusiei reprezintă “un pas periculos şi iresponsabil”, reafirmându-şi sprijinul deplin pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova. Aceste declaraţii politice ale Parlamentului European au fost introduse în rezoluţia referitoare la presiunea exercitată de Rusia asupra ţărilor din Parteneriatul Estic. “Este încă un pas spre perspectiva europeană a ţării noastre, ceea ce înseamnă că Republica Moldova merge ferm pe calea de a deveni candidată la aderare. Ţara noastră este pregătită să ceară acest drept”, a declarat premierul moldovean, Iurie Leanca, după adoptarea rezoluţiei referitoare la presiunea exercitată de Rusia asupra ţărilor din Parteneriatul Estic.

Liderul Guvernului de la Chişinău a avut o discuţie la telefon cu Elmar Brok, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a PE şi cu eurodeputata Monica Macovei, preşedinta Comitetului de cooperare cu Republica Moldova, cărora le-a mulţumit pentru sprijinul dat în adoptarea rezoluţiei. Ministerul Afacerilor Externe a salutat, într-un comunicat de presă, faptul că Rezoluţia PE afirmă că acordurile de asociere nu constituie “obiectivul final” al relaţiilor dintre statele Parteneriatului Estic şi UE. MAE “susţine activ angajamentul reiterat în rezoluţia Parlamentului European privind semnarea Acordurilor de Asociere şi de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu Republica Moldova şi Georgia şi aplicarea provizorie a acestora imediat după semnare”. Totodată, Ministerul Afacerilor Externe salută apelul lansat de PE pentru desfăşurarea şi finalizarea procesului de ratificare a acordurilor cu cele două state înainte de încheierea mandatului actualei Comisii Europene.

Ca în bancul cu Ivan Ivanovici

Un miliard de dolari au fost furați din Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank din Republica Moldova, iar subiectul a ajuns în vizorul presei internaţionale. Un miliard de dolari este o sumă imensă pentru cel mai sărac stat din Europa – Republica Moldova, mai ales atunci când acesta dispare. Țaria are o populaţie de 3,5 milioane de locuitori, iar suma respectivă înseamnă foarte mult pentru un stat ca Republica Moldova.

La jumătatea lunii aprilie 2015 se știa doar că cele trei bănci menționate, care deţin aproape o treime din activele bancare ale ţării, inclusiv bani pentru plata pensiilor, au acordat împrumuturi în valoare totală de un miliard de dolari, reprezentând 15% din PIB-ul ţării;  tranzacţiile respective au fost efectuate în decurs de câteva zile, chiar înaintea alegerilor parlamentare de la sfârşitul lunii noiembrie 2014. Cei care au primit fondurile nu au fost identificaţi, iar banii au dispărut.

Șeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, a declarat că nu poate explica cum poate cineva să fure o sumă atât de mare dintr-o ţară atât de mică. Potrivit unui raport parlamentar, care a ajuns în presă, o parte din bani ar fi fost transferată către patru bănci ruseşti.

Liderul opoziţiei socialiste Igor Dodon bănuieşte că banii au ajuns în conturile unor firme off-shore, unde s-a pierdut urma. „Banii au fost daţi ştiindu-se că nu vor fi rambursaţi niciodată”, a declarat Dodon. Ministrul Economiei din Republica Moldova, Stephane Christophe Bridé, a declarat că frauda de un miliard de dolari disparuți din băncile moldovene a utilizat scheme extrem de complexe.

Procurorul General al Republicii Moldova, Corneliu Gurin, a anunţat extinderea investigaţiilor în cazul jafului de un miliard de dolari din sistemul bancar al ţării asupra Guvernului şi Parlamentului şi asupra unor funcţionari de prim rang. Potrivit acestuia sunt investigate aspecte vizând: gestionarea prejudiciabilă a proprietăţii de stat; pierderea controlului statului asupra administrării Băncii de Economii a Moldovei (BEM); neintervenirea, conform atribuţiilor legale, în vederea stopării acţiunilor ilegale şi prejudiciabile. „Urmează să stabilim dacă acţiunile sau inacţiunile reprezentanţilor statului au favorizat gestionarea frauduloasă a băncii, devalizarea acesteia şi punerea în pericol a securităţii statului, ceea ce a impus ulterior alocarea resurselor publice în vederea recapitalizării BEM şi altor instituţii financiare („Banca Socială” şi „Unibank”)”, a menţionat procurorul general.

Numai că el a enumerat, la conferinţa de presă, şi instituţiile la care vor avea loc percheziţii şi, practic, a numit persoanele cu funcţii de răspundere care vor fi cercetate: „Urmează ridicări de acte, percheziţii, inclusiv în instituţiile care au fost nominalizate, audieri, acţiuni speciale de investigaţii. (…) Printre instituţiile vizate sunt: Agenţia Proprietăţii Publice, Banca Naţională a Moldovei, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Comitetul Naţional pentru Stabilitate Financiară, factori de decizie de prim rang şi alte persoane responsabile din cadrul Guvernului, Parlamentului, Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei şi alte autorităţi centrale, precum şi reprezentanţii statului în Banca de Economii”. Internauţii au interpretat această declaraţie a procurorului general, făcută înainte ca percheziţiile să aibă loc, ca pe un semnal transmis celor vizaţi să şteargă urmele şi să părăsească ţara, pentru a nu fi arestaţi.

Consecințele celui mare mare jaf anunțat

Într-un interviu acordat Detshe Welle în octombrie 2014, procurorul șef al Republicii Moldova, Corneliu Gurin spunea că „nici un acţionar de la Banca de Economii, inclusiv statul, nu s-a plâns că ar fi fost furat”, prin urmare „tranzacţia din august 2013, în urma căreia statul a rămas fără pachetul majoritar de acţiuni la BEM este una legală”.

Premierul Chiril Gaburici şi preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, pledează pentru lichidarea celor trei bănci în derivă, cu achitarea integrală a sumelor către deponenţi, argumentând că lichidarea ar costa statul mai puţin decât menţinerea lor pe linia de plutire. Potrivit experţilor, lichidarea doar a BEM ar costa statul aproximativ 22 miliarde de lei moldoveneşti (1 euro = 20 lei). Unii experţi economici locali susţin că prin lichidarea celor trei bănci se urmăreşte evitarea răspunderii de către cei implicaţi în „jaful secolului”. Potrivit economiştilor, dacă s-ar merge pe formula falimentării celor trei bănci, BEM „ar absorbi toate mijloacele Fondului de Garantare a Depozitelor. Mărimea ce o garantează Fondul pentru fiecare depozit al persoanelor fizice este de numai 6000 lei (aproximativ 300 euro). În UE, nivelul este setat la minimum 100 mii de euro. La începutul anului 2015, Fondul de Garantare a Depozitelor din Moldova era de numai 212 milioane lei moldoveneşti.

Comuniştii şi liberal-democraţii, care au învestit Guvernul lui Chiril Gaburici împreună cu PD (al cărui exponent este şi Andrian Candu) nu susţin, însă, iniţiativa lichidării BEM. „Banca de Economii trebuie salvată”, a menţionat liderul PLDM, Vlad Filat, sugerând noi infuzii de capital din partea statului în această instituţie bancară. „Sunt împotriva lichidării băncilor!”, a menţionat, la rândul său, liderul comunist Vladimir Voronin.

Procuratura Generală a anunţat „extinderea investigaţiilor” în cazul băncilor jefuite după ce fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa, a publicat un raport privind riscurile de devalizare a Băncii de Economii pe care l-ar fi prezentat cu doi ani în urmă comisiei parlamentare de anchetă. În acest raport, el a explicat cu lux de amănunte cum s-a furat de la BEM până în 2013 şi ce se punea la cale în perioada următoare, doar că nu a fost auzit, şeful comisiei de atunci, comunistul Oleg Reidman, fiind, în opinia lui Neguţa, implicat în tăinuirea jafului, fiind şi cel care a promovat o serie de amendamente la legislaţie „care au făcut sistemul bancar vulnerabil în faţa raiderilor”.

Comunistul Oleg Reidman a ţinut până acum în seiful personal toate documentele, inclusiv raportul comisiei de anchetă privind Banca de Economii (din 2013)[2]. Aceasta chiar dacă legea îl obliga să le depună la Secretariatul Parlamentului. Informaţia a fost confirmată de secretarul general al Parlamentului, Ala Popescu: “La insistenţele noastre şi ale unui deputat, domnul Oleg Reidman a depus abia la începutul lunii mai (2015 – n.n.) toate documentele comisiei pe care a condus-o în 2013 – este vorba despre raportul comisiei, procesele verbale ale şedinţelor, dar şi alte acte care au stat la baza concluziilor”, a menţionat Popescu. După dezvăluirile făcute de Veaceslav Negruţa, fostul şef al Băncii de Economii din Moldova, Grigore Gacikevici, a ajuns în izolatorul Centrului Naţional Anticorupţie. El are statut de bănuit în dosarul băncilor devalizate şi creditelor neperformante; alţi doi bănuiţi în acelaşi dosar, oamenii de afaceri Valentin Bodişteanu şi Mihail Moşin au primit câte 30 de zile de arest la domiciliu. În schimb, controversatul om de afaceri Ilan Shor, bănuit de „gestionare frauduloasă a BEM” a fost eliberat pe 22 mai 2015 din arest la domiciliu, după ce şi-a înregistrat candidatura la funcţia de primar de Orhei la alegerile din 14 iunie 2015.

La începutul lunii august 2015, autoritățile de la Chișinău au anunțat oficial „lichidarea ordonată”, în următoarele două luni, a celor trei bănci devalizate fraudulos la sfârșitul anului 2014: Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Astfel vor migra rapid, către alte bănci, peste 2 milioane de conturi și vor fi disponibilizați peste trei mii de angajați ai băncilor[3]. Anunțul despre lichidarea celor trei bănci a creat panică pe piața bancară și în rândul cetățenilor. Mai mulți beneficiari, care au luat anterior credite de la băncile menționate, susțin că au fost sunați de reprezentanții băncilor și că li s-a cerut să restituie creditele în următoarele 24 ore.

În loc să atenueze panica, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Dorin Drăguțanu, a susținut joi o conferință de presă în cadrul căreia a anunțat că „prețurile la majoritatea produselor, (inclusiv alimentare), tarifele la combustibil și impozitele vor crește peste așteptări” ca urmare a deprecierii monedei naționale și, implicit, a creșterii inflației. Mai mult, guvernatorul a menționat cum creditele oferite de BNM „pentru salvarea celor trei bănci” -aproximativ 15 miliarde de lei moldovenești – cu garanția guvernelor Leancă și Gaburici, vor fi transformate în „datorie publică internă”, ceea ce înseamnă că vor fi puse în spinarea cetățenilor. Până la finele anului 2015, rata anuală a inflaţiei se va plasa la nivelul de 9,3%, în creştere cu 1,2 puncte procentuale faţă de prognoza deja comunicată.Tinerii vor fi cei mai afectați de sărăcie.

Preţurile vor creşte şi mai mult în 2016, când BNM aşteaptă o inflaţie de 11,6%, cu 5,2 puncte procentuale mai mult decât se estima anterior. În opinia guvernatorului BNM, cauzele principale care au dus la revizuirea în creștere a prognozelor inflaționiste sunt prăbușirea economiei rusești, ca urmare a sancțiunilor impuse Moscovei de SUA și Uniunea Europeană, deprecierea rublei și hrivnei ucrainene, înăsprirea condițiilor migraționiste în Federația Rusă, scăderea în continuare a cererii externe și a remiterilor. De asemenea, majorarea excesivă a prețurilor reglementate, fără a ține cont de scăderea în perspectivă a prețurilor la gazele naturale și energia electrică, ar putea pune presiuni inflaționiste suplimentare. Pe piața Republicii Moldova, ritmurile de creștere a prețurilor la produsele alimentare se vor accelera, atingând nivelul maxim în primul trimestru al anului 2016, în special din cauza deprecierii monedei naționale și a secetei cu care s-a confruntat în țara în 2015.

Incubator de afaceri

Primul Incubator Academic de Afaceri din Moldova a fost lansat pe 23 septembrie 2005, la Chişinău, de către Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM), în colaborare cu Asociaţia Naţională a Tinerilor Manageri din Moldova (ANTiM)[4]. Incubatorul are ca scop crearea condiţiilor favorabile în vederea deschiderii şi dezvoltării afacerilor pentru studenţii cu iniţiativă din cadrul ASEM.

Tinerii beneficiază de consultaţii din partea consiliului de mentori, creat din BC „Mobiasbanca” SA, Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale a Republicii Moldova (AGEPI), Camera de Comerţ şi Industrie, AXA Management Consulting, Central European and Eurasian Law Initiative (CEELI) şi experţi independenţi. Participarea la acest incubator este condiţionată de câteva criterii impuse, inclusiv prezenţa la competiţia de selectare a celor mai viabile idei de afaceri; studenţii selecţionaţi participă la activităţile incubatorului cel mult doi ani din momentul semnării contractului.

Proiectul a fost susţinut parţial şi de către Balkan Children and Youth Foundation (BCYF), care va atrage resurse pentru a le oferi studenţilor cu şanse mai mari de dezvoltare a afacerilor profitabile.

---

[1] sursa: Medifax, 3 martie 2014, orele 22:35

[2] sursa: Romanian Global News, 26 mai 2015

[3] sursa: www.EurActiv.com, 6 august 2015

[4] sursa: Romanian Global News, 23 septembrie 2005