IRAK: REVENIREA LA NORMALITATE

Emilian M. Dobrescu

            17.000 de artefacte furate

Pe 28 iulie 2021, SUA au restituit Irakului 17.000 de artefacte arheologice, vechi de aproape 4.000 de ani, furate de-a lungul răzobiului purtat în Irak, o restituire „fără precedent” conform opiniei Ministerului irakian al Culturii[1]: „Este vorba despre cea mai importantă restituire de antichităţi care aparțin Irakului”, a declarat ministrul irakian al Culturii, Hassan Nazim, într-un comunicat, adăugând că este vorba de „rezultatul mai multor luni de eforturi ale autorităţilor irakiene care au lucrat pentru aceasta împreună cu ambasada Irakului la Washington”.

Piesele arheologice au ajuns în SUA după invadarea Irakului de către armata americană în 2003. Majoritatea pieselor documentează „schimburile comerciale în perioada sumeriană”, una dintre cele mai vechi civilizaţii din Mesopotamia și din lumea terestră. Printre piesele restituite se află o tăbliță cu caractere cuneiforme, veche de 3.500 de ani, catalogată drept „un bun cultural furat”, introdus fraudulos pe piaţa de artă americană; tăblița de argilă la care ne referim conţine fragmente din „Epopeea lui Ghilgameş”, considerată drept una dintre cele mai vechi opere literare ale Umanităţii, care narează aventurile unui rege puternic al Mesopotamiei în căutarea nemuririi.

Antichitățile irakiene au fost furate din țară vreme de zeci de ani, ca efect al multiplelor conflicte pe care le-a cunoscut țara și, în special, invazia americană din 2003. „Este imposibil să se cuantifice numărul de piese furate din siturile arheologice”, a explicat Qahtan al-Obaid, director de Antichități și Patrimoniu al Muzeului din Basra. ”Furtul antichităților este, de regulă, operat de rețele de crimă organizată, dar uneori este și actul populațiilor locale, care prin vânzarea de artefacte încearcă să-și asigure supraviețuirea”, a mai spus Qahtan al-Obaid. Top of Form

Bottom of Form

Siturile arheologice din Irak au fost grav avariate și neglijate, iar muzeele au fost jefuite după căderea dictatorului Saddam Hussein în 2003. Aproximativ 15.000 de piese au fost furate numai din Muzeul Național al Irakului din Bagdad: “Sperăm că în viitorul apropiat vom putea recupera și restul proprietăților noastre, în special din Europa”, a declarat ministrul irakian al Culturii în comunicatul său de presă.

            52,4 miliarde de dolari despăgubiri de răboi

            La mai bine de 30 de ani după ce a fost invadat de armata lui Saddam Hussein, Kuweitul a primit ultima plată pentru despăgubiri de război de la statul irakian, a anunţat pe 13 iauarie 2022, la Geneva, organismul ONU pentru reparaţii pentru Războiul din Golf[2]. Bagdadul și-a finalizat astfel plățile de despăgubiri și a plătit peste 629 de milioane de dolari în plus pentru pierderile calculate ca urmare a invadării de către Irak în 1990 a Kuweitului și ocuparea acestuia timp de șapte luni. „Astăzi, Comisia de compensare a Națiunilor Unite a pus la dispoziția guvernului statului Kuweit suma de 629.324.488 de dolari pentru plata creanței rămase în sarcina Irakului, ca un sold neplătit al compensației și rezolvat”, a declarat agenția ONU cu sediul la Geneva.

            Cu această plată, toți reclamanții cărora li s-a acordat despăgubiri de către Comisie au primit acum suma totală a despăgubirilor respective. În ultimii 30 de ani, Irakul a plătit Kuweitului 50 de miliarde de dolari drept despăgubiri de război, dar, aflat în dificultate financiară din cauza pandemiei și a scăderii prețului petrolului, Bagdadul a cerut amânarea plății celor două miliarde de dolari rămase; În total, Comisia pentru despăgubiri a plătit 52,4 miliarde de dolari către mai mult de 1,5 milioane de reclamanți din întreaga lume. Organismul ONU responsabil cu reparațiile pentru Războiul din Golf a primit aproximativ 2,7 milioane de cereri și și-a finalizat revizuirea tuturor cererilor în 2005.

            O sesiune extraordinară a Comisiei pentru plăți de război a ONU a avut loc pe 9 februarie 2022 pentru a marca sfârșitul mandatului Consiliului guvernatorilor pentru a marca plata integrală a tuturor indemnizațiilor acordate de Comisie și încheierea mandatului său. Fondurile compensate de Comisia de compensare a Națiunilor Unite înființată în 1991, provin dintr-o taxă percepută pe vânzările de petrol și produse petroliere din Irak. În ultimii 30 de ani taxa a fost stabilit în conformitate cu diferite rezoluții ale Consiliului de Securitate al ONU și deciziile Consiliului guvernatorilor; în 2017, procentul a fost stabilit la 3% în conformitate cu Decizia 276 (2017) a Consiliului guvernatorilor.

            Prin invazia declanșată asupra Kuweitului, pe 2 august 1990, armata lui Saddam Hussein a anexat acest teritoriu bogat în petrol, înainte de a fi alungată șapte luni mai târziu de o coaliție internațională condusă de Statele Unite. Despăgubirile au fost acordate persoanelor, companiilor, guvernelor și organizațiilor internaționale care au suferit pierderi cauzate direct de invazia și ocupația irakiană. Comisia de compensare a Națiunilor Unite este un organism subsidiar al Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, care a fost înființată de Consiliu în 1991 pentru a procesa cererile și a plăti despăgubiri pentru pierderile rezultate din invazia și ocuparea Kuweitului.

          Atacul asupra comunității Yazidi

              În octombrie 2020, autoritățile irakiene și guvernul regional al Kurdistanului de nord au semnat un acord privind statutul districtului Sinjar, locuit de comunitatea Yazidi. De la înfrângerea militară a Daesh sau (Fostul Stat Islamic din Irak și Levant (ISIL), victimele și supraviețuitorii Yazidi s-au confruntat cu obstacole din cauza discordiei privind aranjamentele de securitate, furnizarea de servicii publice și lipsa unei administrații unificate: Acordul Sinjar trebuie implementat pe deplin, a solicitat Biroul ONU pentru Refugiați din Irak, adăugând că „structurile stabile de guvernanță și securitate sunt esențiale. Acest lucru va permite persoanelor strămutate să se întoarcă în cele din urmă la casele lor, să accelereze eforturile de reconstrucție și să îmbunătățească furnizarea de servicii publice”.

            Legea supraviețuitorilor Yazidi, adoptată de guvernul irakian în martie 2021, recunoaște încălcările comise de ISIL împotriva femeilor și a fetelor, care acum solicită guvernului să le compenseze. Cunoscut și sub numele de Daesh, ISIS a purtat o campanie de genocid împotriva populației yazidi, care locuiește în nordul Irakului: mii dintre Yazidi au suferit violențe de neimaginat din cauza identității lor, inclusiv violență sexuală, execuții în masă, convertiri forțate și alte infracțiuni. Mulți dintre Yazidi sunt încă în lagăre pentru strămutați sau sunt dispăruți: „Aceste acte urâte comise de ISIS pot fi catalogate drept crime de război, crime împotriva Umanității și genocid: este esențial ca făptașii să răspundă pe deplin pentru acțiunile lor”, a mai spus domnul Dujarric. Sprijinirea eforturilor guvernului irakian de a asigura răspunderea și de a proteja drepturile omului rămâne o prioritate pentru ONU, a adăugat el, în conformitate cu responsabilitatea colectivă de a proteja comunitățile de cele mai multe infracțiuni. „Recunoscând durerea și curajul yazidilor, recuperarea și reabilitarea celor afectați rămân o prioritate; prin urmare, secretarul general salută adoptarea legii supraviețuitorilor yazidi de către guvernul irakian și recunoașterea crimelor comise de ISIL împotriva yazidilor și a altor comunități și încurajează implementarea ei rapidă și completă”, a argumentat purtătorul de cuvânt.

            La începutul lunii august 2021, Secretarul general al ONU, António Guterres, a cerut autorităților irakiene să pună în aplicare rapid o nouă lege pentru a ajuta supraviețuitorii yazidi ai atrocităților Statului Islamic (ISIL), a declarat ONU într-o declarație care marchează cei șapte ani de când grupul extremist ISIL a vizat brutal această minoritate religioasă și alte comunități[3]: ”La această aniversare întunecată, ONU rămâne pe deplin angajată să sprijine toate eforturile pentru a obține responsabilitate și justiție”, a declarat purtătorul de cuvânt al secretarului general, Stéphane Dujarric.

            Trebuie depuse toate eforturile pentru a sprijini comunitatea Yazidi din Irak, a declarat din nou ONU pe 3 august 2022, cu prilejul marcării a opt ani de când gruparea extremistă Daesh a lansat un atac brutal împotriva acestei minorități religioase. Daesh (sau ISIL) a purtat o campanie de genocid împotriva Yazidilor, a căror patrie istorică este orașul Sinjar din nordul Irakului[4]: atrocitățile comise includ violență sexuală, execuții în masă, convertiri forțate și alte crime.

            „Pe măsură ce comemorăm această pagină traumatizantă din istoria Irakului, ne reînnoim angajamentul față de pace și stabilitate pentru Yazidi și poporul din Sinjar”, ​​a declarat Biroul ONU pentru Refugiați din Irak într-un comunicat: „Salutăm rezistența Yazidilor în păstrarea culturii și moștenirii lor, în ciuda încercărilor ISIL de a le distruge și în ciuda nenumăratelor provocări cu care comunitatea continuă să se confrunte. Nu îi vom uita pe cei care au fost uciși, răniți sau traumatizați, nici pe cei care sunt încă dispăruți: căutarea lor trebuie să continue până la încheierea acestui capitol dureros. La opt ani de la începutul atrocităților în 2014, mii de Yazidi încă nu s-au reunit cu familiile și cei dragi. Mulți continuă să sufere de stres post-traumatic după ani de captivitate, tortură, abuz sexual și sclavie, precum și tratament profund inuman. Nenumărați dintre ei încă se luptă să se împace cu pierderea celor dragi, chiar și a întregii lor familii.

            „Mulți Yazidi rămân strămutați din locurile lor de origine. Din cauza tensiunilor continue, pământul lor ancestral Sinjar este încă lipsit de stabilitatea necesară pentru a-și reconstrui viața fără teamă sau intimidare”, se mai arată în comunicat. ONU a subliniat că pacea, dezvoltarea și responsabilitatea sunt esențiale pentru dezvoltarea comunității Yazidi, subliniind totodată rolul guvernului irakian: „Trebuie să fie clar că este responsabilitatea tuturor să lucreze neobosit pentru a se asigura că situația actuală a yazidilor se încheie acum și că se depun toate eforturile pentru a oferi oamenilor din Sinjar oportunități pentru un viitor mai bun”, se spune în declarație. „Statul trebuie să protejeze pe toată lumea, iar autoritatea sa este garantul fiecărui cetățean al acestei țări, indiferent de apartenența politică, religie sau grup etnic. Nici un yazidi sau orice alt irakian nu ar trebui să fie un pion într-o competiție pentru puterea locală sau regională”, a subliniat Biroul ONU pentru Refugiați din Irak.

            ONU continuă să promoveze responsabilitatea pentru crimele comise de Daesh împotriva Yazidilor, menționând că libertatea și justiția merg mână în mână cu pacea și dezvoltarea. Echipa ONU însărcinată cu investigarea crimelor comise de Daesh, cunoscută sub numele de UNITAD, a solicitat un impuls sporit pentru continuarea urmăririlor penale: „De la comemorarea din 2021, am observat progrese sub forma precedentelor legale, cum ar fi urmărirea penală pentru crima de genocid în instanțele germane; deschiderea și excavarea unor gropi comune suplimentare în Qeni și Hardan, lângă Sinjar, în Timp ce se lucrează în continuare pentru identificarea altor victime”. Multe familii yazidi au fugit din casele lor și s-au refugiat în tabăra pentru persoane strămutate Bajet Kandala din nordul Irakului.

            Consilierul special și șeful UNITAD, Christian Ritscher, a subliniat că acest impuls a fost inspirat mai presus de toate de curajul și rezistența Yazidilor înșiși, în Irak și în întreaga lume: ”Curajul și perseverența femeilor și fetelor Yazidi, în special, sunt excepționale și inspiră umilință”, a spus el, adăugând că setea lor de justiție alimentează eforturile de investigație. Domnul Ritscher și-a amintit de o vizită efectuată la Sinjar în mai 2022, când a întâlnit tineri yazidi „străluciți”:  „Am fost cu adevărat inspirat de consecvența și persistența acestor tinere femei și bărbați care au supraviețuit ororii inimaginabile și a severității brutalității pe care au suferit-o, precum și de încrederea și credința lor în justiție”, a spus el. ”Tinerii – femei și bărbați -din comunitatea Yazidi merită recunoaștere pentru ceea ce au îndurat și continuă să îndure, dar capacitatea lor de a se ridica, de a crește și de a prelua controlul asupra viitorului lor este cu adevărat impresionantă” a mai spus Christian Ritscher, șeful UNITAD.

            UNITAD consideră că impulsul către justiție și responsabilitate va continua să crească cu sprijinul unanim al comunității internaționale, care sprijină cu fermitate urmărirea răspunderii pentru crimele comise de Daesh. Guvernul irakian și multe țări au arătat un sprijin neclintit pentru investigațiile realizate de-a lungul anului 2021. În noiembrie 2021, un tribunal regional din Germania a pronunțat prima condamnare a unui membru Daesh pentru crime de război, crime împotriva Umanității și genocid. UNITAD a sprijinit procurorii interacționând cu martorii din Irak și ajutând la confirmarea naturii frauduloase a documentelor prezentate de apărare. Domnul Ritscher a spus că, pe măsură ce eforturile de colaborare cresc, victimele și supraviețuitorii se vor apropia de justiția pe care o merită: „Prin parteneriate între autoritățile naționale, UNITAD, comunitățile afectate și organizațiile neguvernamentale, putem depăși numeroasele obstacole din calea justiției pentru crimele comise de Daesh”.

          Copiii

În Irak, copiii pot fi făcuţi responsabili pentru încălcarea legilor de la vârsta de 9 ani[5]: un reportaj special publicat în martie 2020 de agenția de știri Reuters consemna că aproximativ 1.100 de „copii ai Statului Islamic (SI)” sunt prizonieri ai sistemului judiciar irakian, cei mai mici dintre ei stând în închisoare alături de mamele lor şi că cel puţin şapte au murit din cauza condiţiilor precare în care trăiau.

            Câteva sute de copii mai mari sunt judecaţi pentru diverse fapte, de la intrarea ilegală în Irak până la participarea la acţiuni combatante ale SI. Circa 185 de copii între 9 şi 18 ani au fost deja condamnaţi şi au primit pedepse de la câteva luni la 15 ani de detenţie, la Bagdad.

              Jaful secolului

          Autorităţile irakiene anchetează „furtul” a 2,5 miliarde de dolari de la serviciul de taxe, banii fiind retraşi de la o bancă publică, într-un nou caz ce ilustrează corupţia endemică din Irak[6]: autorităţile nu au dezvăluit identitatea oficialilor implicaţi: există o cerere de anchetă trimisă de Ministerul de Finanţe organismului guvernamental anticorupţie, în urma unei investigaţii interne. Solicitarea vorbeşte de „furtul a 3,7 trilioane de dinari irakieni (circa 2,5 miliarde de dolari) din contul Administraţiei Generale a Taxelor de la Banca Al-Rafidain”. „Nu vom permite ca banii irakienilor să fie furaţi, aşa cum s-a întâmplat cu fondurile Administraţiei Taxelor de la Banca Al-Rafidain”, a spus premierul desemnat Mohammed Shia Al-Sudani. „Nu vom ezita niciodată să adoptăm măsuri reale pentru a stopa corupţia care s-a răspândit cu neruşinare în toată activitatea statului şi a instituţiilor sale”, a spus el.

            Un document al Administraţiei Generale a Taxelor scurs în media explică faptul că cele 2,5 miliarde de dolari au fost extrase între septembrie 2021 şi august 2022, prin 247 de cecuri încasate de cinci companii. Banii au fost apoi retraşi imediat cash din conturile companiilor respective. Organismul guvernamental anticorupţie a dat asigurări într-un comunicat de presă, că anchetează cazul și va trimite justiţiei „informaţiile” Ministerului de Finanţe „şi documentele de anchetă pentru ca justiţia să poată lua măsurile corespunzătoare împotriva” persoanelor implicate.

            „Justiţia a trimis deja convocări pentru audiere unor înalţi responsabili ai ministerului pentru lacune care au permis această neregulă masivă şi acest atac la banii publici”. Vorbind despre investigaţia internă desfăşurată de serviciile sale asupra furtului, fostul ministru de finanţe interimar, Ihsan Ismail, care tocmai a fost înlăturat din acest post, a arătat cu degetul spre „un grup specific”, fără a oferi detalii. În Indexul Transparency International, Irakul se află pe poziţia 157 (din 180) în clasamentul privind percepţia asupra corupţiei.

              Restituirea unor documente care au aparținut Kuweitului

            Într-un gest de bune intenții față de Kuweit, Guvernul interimar al Irakului a returnat 3.200 de cărți aparținând Bibliotecii Adunării Naționale Kuweitene, care încă așteaptă returnarea arhivelor sale, în Timp ce continuă să transfere rămășițele kuweitienilor decedați în Irak[7]. Returnarea celor 3.200 de cărți aparținând Bibliotecii Adunării Naționale a Kuweitului a avut loc în noiembrie 2004 și este „prima astfel de măsură a noului guvern al Irakului”, a spus Kofi Annan, secretarul general al ONU din 2004 în raportul său privind situația dintre Irak și Kuweit, în care consideră că „acest lucru reflectă cu siguranță bunele intenții ale Guvernului interimar al Irakului, care își exprimă astfel disponibilitatea de a-și asuma obligațiile față de Kuweit și comunitatea internațională”.

            „Acest pas important ar trebui să conducă la noi eforturi din partea Guvernului interimar al Irakului pentru găsirea altor obiecte furate și în special a arhivelor naționale kuweitene, a căror restituire este considerată esențială de Kuweit”, a mai spus secretarul general în raportul său. Kofi Annan a precizat, de asemenea, că rămășițe ale cetățenilor din Kuweit și ale statelor terțe continuă să fie identificate și repatriate în Kuweit. Peste 200 de persoane de pe lista inițială de 605 nume, care acum par să fi fost executate, „se odihnesc în sfârșit în pace după ani de viață în dezordine și incertitudine pentru membrii familiei lor, cei în cauză putând în sfârșit să-și plângă morții și să înceapă să-și reconstruiască viețile”, afirmă secretarul general în raportul său.

            Situația analizată de Consiliul de Securitate al ONU

            În fața Consiliului de Securitate, Jeanine Hennis-Plasshchaert, Reprezentantul Special al Secretarului General al ONU în Irak, a cerut guvernului țării să nu rateze încă o ocazie de a rupe cu douăzeci de ani de diviziuni și să lanseze reforme de anvergură esențiale pentru prosperitate și stabilitate națională[8]: într-un omagiu emoționant, Jeanine Hennis-Plasshchaert a reamintit că, în urmă cu 20 de ani, la scurt Timp după adoptarea Rezoluției ONU nr. 1483 care deschidea calea după Saddam Hussein, ONU a creat Misiunea de asistență a Irakului în august 2003. Câteva zile mai târziu, Reprezentantul special al ONU, Sergio Vieira de Mello și 21 de colegi și-au pierdut viața într-o explozie cu bombă la sediul ONU din Bagdad, care a provocat și 150 de răniți: „Deși au fost victime ale violenței pe care s-au angajat să o oprească, munca noastră a continuat”, a spus ea, confirmând că 2023 – anul în care este comemorat atacul, oferă o altă oportunitate de a plasa situația actuală a Irakului în contextul Istoriei sale, fiindcă „deceniile de tulburări continuă să afecteze prezentul. Va fi nevoie de Timp pentru a face față atât moștenirii trecutului, cât și numeroaselor provocări ale prezentului, indiferent cine este responsabil”, a spus ea, subliniind că nici un guvern nu poate merge singur și că această sarcină „rămâne responsabilitatea comună a partidelor politice și a altor actori care trebuie să acorde prioritate intereselor țării”.

            Jeanine Hennis-Plasshchaert a remarcat importanța gestionării așteptărilor publicului: „Promisiunile excesive urmate de livrarea insuficientă  a materialelor poate stârni resentimente și poate avea consecințe dezastruoase”, a avertizat ea. În noimebrie 2022, a fost numt un nou guvern condus de prim-ministrul Mohammed Shia al-Sudani, care pune capăt anilor de tensiune, discordie politică și jocuri de putere și arată determinarea sa de a aborda provocările stringente, cum ar fi corupția endemică, serviciile publice slabe și nivelurile ridicate ale șomajului: „Au fost irosite prea multe oportunități de a realiza reforme semnificative și esențiale”, a regretat reprezentantul ONU, încurajând autoritățile să-și continue lupta împotriva corupției pe scară largă, care, „construită ca un sistem real, rămâne una dintre principalele cauze fundamentale a disfuncției irakiene”. Ea a adăugat că schimbări semnificative pentru bunăstarea cetățenilor ar putea avea loc numai prin schimbări structurale, care necesită reforme socio-economice sistemice, instituții mai puternice și o guvernare mai bună la toate nivelurile. Deși constată că întârzierile reformelor economice, fiscale și financiare sunt palpabile în țară, Reprezentantul ONU în Irak a avertizat în legătură cu măsurile împotriva șomajului care duc la o inflație suplimentară a serviciului public al datoriei. în acest scop, ea a recomandat diversificarea unei economii „prea dependentă de petrol și vulnerabilă la șocurile externe și dezvoltarea unui sector privat cu valoare adăugată mare și crearea de locuri de muncă”.

            Drepturile omului, inseparabile de pace și dezvoltare

Jeanine Hennis-Plasshchaert, de asemenea, printre provocările cu care se confruntă Irakul, a calificat drept prioritate protecția și promovarea drepturilor Omului, precum și urmărirea penală a celor care încalcă drepturile Omului în Irak.

            Reamintind că Sergio Vieira de Mello, înainte de uciderea sa fatală la Bagdad, a asigurat că respectul pentru drepturile omului este singura bază solidă pentru o pace și o dezvoltare durabilă, Reprezentantul Special a subliniat „că tăcerea, împiedicarea, respingerea sau subminarea criticilor constructive servesc doar la pătează imaginea statului și erodează încrederea publicului. În timp ce încurajarea libertății de exprimare permite instituțiilor din orice țară să înflorească și să se adapteze”. Reprezentanta ONU a menționat și relațiile dificile dintre Bagdad și Erbil, capitala guvernului regional Kurdistan, în special disputa fiscală dintre cele două entități, care blochează adoptarea bugetului național. Ea a deplâns, de asemenea, luptele politice interne din Kurdistan, care dăunează instituțiilor, și întârzie în ochii ei soluționarea dezacordurilor bugetare, administrative, de securitate și electorale aflate în așteptare.

            Guvernul de la Bagdad urmărește o politică de deschidere și echilibru în relațiile sale externe, bazată pe interese reciproce și respectul pentru principiile suveranității, integrității teritoriale și bunei vecinătăți, dar că țara continuă să sufere încălcări repetate și destabilizatoare ale suveranitatea și integritatea sa teritorială. Referindu-se la recentele atacuri aeriene asupra Iranului, Jeanine Hennis-Plasshchaert a subliniat că acestea nu fac decât să crească tensiunile și a încurajat țările vecine, chiar și atunci când percep amenințări la adresa securității lor naționale, să recurgă la diplomație. „Pentru ca Irakul să-și consolideze securitatea internă, este de datoria noastră tuturor să contribuim la crearea unui mediu favorabil”, a spus ea. În cele din urmă, ea a cerut comunității internaționale să contribuie la o mai bună finanțare a deminării în Irak, care rămâne una dintre țările cele mai contaminate de muniții explozive, principala cauză de deces a copiilor săi. Ea a încurajat clasa politică irakiană, confruntă cu multiplele provocări cu care se confruntă Irakul, să „profite de scurta fereastră de oportunitate care i se oferă, pentru a scoate în sfârșit țara din ciclurile recurente de instabilitate și fragilitate”.

---

[1] Vezi site-ul https://cursdeguvernare.ro/sua-restituie-irakului-17-000-de-artefacte-furate-in-anii-de-razboi.html, postat și vizitat pe 28 iulie 2021

[2] Vezi site-ul Guerre du Golfe : la Commission d’indemnisation de l’ONU verse sa dernière indemnité au Koweït | ONU Info (un.org), postat și vizitat pe 13 ianuarie 2022

[3] Vezi site-ul https://news.un.org/fr/story/2021/08/1101062, postat și vizitat pe 3 august 2021

[4] Vezi site-ul Huit ans après l’attaque de Daech, l’ONU renouvelle son engagement envers la communauté yézidie | ONU Info, postat și vizitat pe 3 august 2022

[5] Vezi site-ul https://blacknews.ro/irakul-a-predat-turciei-188-de-copii-abandonati-de-jihadisti/, postat și vizitat pe 14 iunie 2022

[6] Vezi site-ul Timp de un an, 2,5 de miliarde de dolari au fost furați din contul fiscului unui stat. „Corupția s-a răspândit cu nerușinare” – Stirileprotv.ro, postat și vizitat pe 17 octombrie 2022

[7] Vezi site-ul L’Iraq restitue pour la première fois des documents appartenant au Koweït | ONU Info (un.org), postat și vizitat pe 13 decembrie 2004

[8] Vezi site-ul L’Iraq peut saisir l’occasion de rompre avec vingt ans d’instabilité et de fragilité, assure la Représentante de l’ONU | ONU Info (un.org), postat și vizitat pe 2 februarie 2023