CIPRU: EPOPEEA UNEI REUNIFICĂRI ANUNȚATE
September 14, 2023 | GEOPOLITICĂ, MAREA NEAGRĂ | No Comments
Emilian M. Dobrescu
Unul dintre cei mai bătrâni măslini din lume se găsește în satul Ano Vouves din Insula Creta sau Cipru, are cca 4.000 de ani și încă face fructe.
Anii 1959-1974
Republica Cipru a devenit stat independent la 16 august 1960, iar o lună mai târziu, membru al Națiunilor Unite. Constituția Republicii, care a intrat în vigoare în ziua independenței, își are rădăcinile în acordurile încheiate între șefii de guverne ai Greciei și Turciei la Zurich la 11 februarie 1959. În aceeași zi, reprezentanții comunităților cipriote grecești și cipriote turce au acceptat documentele în cauză, precum și declarațiile însoțitoare ale celor trei guverne – cipriot, grec și turc – ca „fundamentul convenit pentru soluționarea definitivă a problemei Ciprului”; acordurile au fost concretizate în tratate – Tratatul de stabilire și Tratatul de garanție, semnat de Cipru, Grecia, Turcia și Regatul Unital Marii Britanii, precum și Tratatul de Alianță, semnat de Cipru, Grecia și Turcia.
Forța de pace a ONU (UNFICYP), creată din 1962 a fost cantonată în Insula Cipru, pentru a limita intențiile de război ale celor două comunități și a preveni orice reluare a luptelor între comunitățile cipriote greacă și turcă. Forța ONU pentru Cipru a rămas pe insulă pentru a monitoriza liniile de încetare a focului, zona tampon, precum și pentru a întreprinde activități umanitare necesare.
O „linie verde” împarte Nicosia în două de la violențele dintre cele două tabere – greacă și turcă – din anii 1960 și invazia turcă din 1974, în urma unei lovituri de stat susținute de Grecia: la 15 iulie 1974, Garda Națională, condusă de ofițeri greci, a organizat o lovitură de stat împotriva guvernului cipriot. Această lovitură de stat a fost urmată pe 20 iulie 1974 de o operațiune militară turcească de anvergură care a condus la ocuparea principalei enclave turco-cipriote din nordul insulei… O inițiativă de reunificare a eșuat în aprilie 2004 și un plan al ONU, prezentat prin referendum locuitorilor, a fost refuzat de ciprioții greci.
Așteptări neîmplinite
Ziua Națiunilor Unite se serbează anual pe 24 octombrie, iar în Cipru în mod tradițional în cea mai apropiată duminică de această dată[1]: Forța ONU de menținere a păcii din Cipru (UNFICYP) a salutat în dimineața zilei de 21 octombrie 2002 participarea importantă a ciprioților la festivitățile organizate pe 20 octombrie la Palatul Ledra din Nicosia cu ocazia sărbătoririi Zilei Națiunilor Unite. Într-o declarație dată cu acest prilej, UNFICYP a spus că aproximativ 7.500 de persoane, dintre care multe au traversat zona tampon, au participat la această festivitate, iar o astfel de participare atestă așteptările poporului cipriot pentru un viitor mai luminos pentru insula lor.
Pe 8 iulie 2006, între ciprioții greci și turci a fost semnat un prim acord care oferea cadrul procesului politic de soluționare a situației de pe insulă. După un an, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite de atunci regreta „că a trecut un an fără ca acest proces să fi fost lansat”[2]; cu acel prilej, Ban Ki-moon i-a îndemnat pe liderii celor două comunități „să se bazeze pe progresele realizate arătând imaginație și curaj politic necesare pentru a trece de la discuții pe probleme procedurale la o implicare reală pe probleme de fond”. Ex-secretarul general al ONU a reamintit că „responsabilitatea de a găsi o soluție la problema cipriotă revine ciprioților înșiși”, subliniind că Organizația Națiunilor Unite este pregătită să asiste în continuare cele două comunități în această căutare.
Liderul comunității cipriote grecești Tassos Papadopoulos și liderul cipriot turc Mehmet Ali Tahat, de atunci, au convenit asupra unei alte întâlniri pe 5 septembrie 2007, rămasă, de asemenea, fără rezultate concrete Timp de 10 ani…
Conferința de la Crans Montana
Discuțiile inter-cipriote organizate în Elveția, în perioada 6-16 iulie 2017 au fost încheiate fără un acord cu privire la reunificarea insulei, a anunțat secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres[3]: „Regret profund să vă informez că, în ciuda implicării și angajamentului foarte puternic al tuturor delegațiilor și al diferitelor părți – delegațiile cipriote grecești și turcești, Grecia, Turcia, Regatul Unit, Uniunea Europeană ca observator și, desigur, echipa Organizației Națiunilor Unite au încheiat Conferința asupra Ciprului fără a se ajunge la un acord. Acest lucru nu înseamnă că alte inițiative nu pot fi dezvoltate pentru a rezolva problema Ciprului”…
Antonio Guterres a reamintit cu acest prilej că ONU joacă un rol de „facilitator” și că este întotdeauna la dispoziția părților care doresc să ajungă la un acord, „dacă ar fi cazul”. Secretarul general a insistat asupra faptului că echipa de negociere a ONU condusă de consilierul său special pentru Cipru, Espen Barth Eide, “a făcut totul pentru a apropia pozițiile diferitelor delegații, între care există o distanță încă semnificativă”, cu privire la o serie de întrebări, ceea ce nu a permis încă să se găsească o soluție la divizarea Ciprului care, potrivit lui, „a durat mult prea mult”.
Întâlnirea de la Berlin
Apoi, pe 25 noiembrie 2019, Secretarul general al ONU, António Guterres, a purtat convorbiri informale cu liderul comunității cipriote grecești, Nicos Anastasiades și cu liderul comunității cipriote turcești, Mustafa Akıncı[4]. Reuniunea a fost facilitată de guvernul german și a urmărit “să facă un bilanț” al eforturilor depuse pentru a ajunge la o soluționare cuprinzătoare a problemei Ciprului.
“Discuțiile noastre au fost concentrate și sincere”, a declarat Guterres într-un comunicat de presă publicat în seara aceleiași zile: în cadrul ședinței, cei doi lideri au salutat angajamentul Secretarului general al ONU de a rezolva problema divizării insulei. Aceștia au reafirmat șefului ONU angajamentul și hotărârea lor de a ajunge la o soluție bazată pe o federație bi-zonală și bi-comunală cu egalitate politică, astfel cum se prevede în rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU. Liderul cipriot turc și liderul cipriot grec, motivați de un sentiment de urgență, au convenit că o soluționare cuprinzătoare și durabilă a problemei Ciprului într-un orizont previzibil era de cea mai mare importanță pentru bunăstarea viitoare a ambelor comunități.
Nicos Anastasiades și Mustafa Akıncı și-au reafirmat atașamentul față de declarația comună din 11 februarie 2014 – data reluării negocierilor dintre partea cipriotă greacă și partea turco-cipriotă. De asemenea, aceștia și-au reafirmat angajamentul față de cadrul în șase puncte pe care dl Guterres l-a prezentat pe 30 iunie 2017, în Timpul discuțiilor de la Crans-Montana (Elveția), în vederea realizării unui acord strategic care să deschidă calea pentru o soluționare cuprinzătoare a problemei.
“Având în vedere aceste discuții, am fost de acord să-mi intensific eforturile pentru a ajunge la un mandat care să servească drept punct de plecare consensual pentru negocieri progresive, constructive și orientate spre rezultate, cât mai curând posibil”, a spus secretarul general al ONU. În această privință, șeful ONU s-a angajat să exploreze împreună cu liderul cipriot turc și cu liderul cipriot grec, dar și cu cele trei puteri care garantează constituția Republicii Cipru – și anume Grecia, Turcia și Regatul Unit – posibilitatea de a convoca o întâlnire informală într-o etapă adecvată”.
Redeschiderea Varoshei de către ciprioții turci
În perioada 19-20 iulie 2021, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a vizitat partea de nord a Ciprului, inclusiv Varosha, o fostă stațiune la malul mării de la periferia orașului Famagusta, unde a anunțat redeschiderea unor părți ale orașului pentru public[5]. Abandonată în timpul intervenției turcești din 1974 în Cipru, Varosha a fost părăsită de locuitorii săi greco-ciprioți. Orașul a rămas neatins și abandonat: “Orice încercare de a soluționa orice parte a orașului Varosha de către alte persoane decât locuitorii săi este inadmisibilă”, a reafirmat Consiliul de Securitate într-o declarație prezidențială, adăugând că nu ar trebui întreprinsă nici o măsură cu privire la acest oraș fără ca aceasta să respecte rezoluțiile pe care Consiliul de Securitate le-a adoptat în trecut.
Încă din 21 iulie 2021, Secretarul general al ONU și-a exprimat profunda îngrijorare la anunțurile făcute de ciprioții turci și Turcia de a redeschide străzile și plajele orașului Varosha: „Secretarul general al ONU a cerut în repetate rânduri tuturor părților să se abțină de la orice acțiune unilaterală, care ar putea provoca tensiuni și subminează eforturile în curs de a căuta un punct comun între părți pentru o soluționare durabilă a problemei Ciprului”, a declarat apoi purtătorul de cuvânt al acestuia, reamintind că „Poziția ONU cu privire la Varosha rămâne neschimbată și este ghidată de rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate”.
Consiliul de Securitate a regretat profund „acțiunile unilaterale” ale liderilor turci și ciprioți turci care „merg împotriva rezoluțiilor și declarațiilor anterioare” și a cerut revocarea tuturor măsurilor luate asupra Varoshei, începând din octombrie 2020. Organismul ONU responsabil cu pacea și securitatea internațională a subliniat, de asemenea, necesitatea evitării oricărei noi acțiuni unilaterale care nu este în conformitate cu rezoluțiile sale, care ar putea crește tensiunile pe insulă și ar putea dăuna perspectivelor unei soluționări pașnice a conflictului.
Secretarul general al ONU a cerut tuturor părților să se abțină de la orice acțiune inutilă și să se angajeze „într-un dialog pentru a aduce pacea și prosperitatea pe insulă printr-o soluționare cuprinzătoare”.
Consiliul de Securitate a subliniat, de asemenea, importanța respectării și implementării depline a rezoluțiilor sale, inclusiv transferul Varoshei către administrația ONU și respectarea libertății de circulație a Forței Națiunilor Unite în Cipru (UNFICYP), și-a reafirmat atașamentul față de soluționarea cuprinzătoare și justă a problemei, în conformitate cu dorințele ciprioților greci și turci, bazată pe federații bicomunitare, cu egalitate politică.
Muzeul subacvatic
Muzeul Sculpturii Subacvatice din Ayia Napa a fost deschis oficial la începutul lunii august 2021[6]. Jason de Caires Taylor este artistul care a creat 93 de lucrări, plasate la o adâncime de până la 10 m. Acestea sunt realizate din materiale cu PH neutru, nu afectează viața marină și au fost concepute pentru a încuraja turismul în zonă, dar și viața plantelor și animalelor marine.
Vizita la muzeul subacvatic, plasat la 200 m în largul coastelor Ayia Napa, în zona plajei Pernera, presupune plata unei taxe de scufundare, care este de 20 de euro pentru snorkelling și 60 de euro pentru scufundări. Ideea de a deschide un astfel de muzeu a apărut în 2014, lucrările au început în 2017 și au fost finalizate în 2020, dar deschiderea muzeului a fost amânată din cauza pandemiei. Costul total al creării muzeului subacvatic a fost de circa 1.000.000 de euro.
Relansarea dialogului de pace
Pe 27 aprilie 2021, ciprioții turci și greci s-au întâlnit la Geneva pentru a încerca relansarea dialogului de pace, condus de ONU. Convocând această întâlnire informală 5 + 1 (Cipru, Grecia, Turcia, Regatul Unit al Marii Britanii și ONU) la aproape patru ani de la ultimele discuții de la Crans-Montana (Elveția), cu privire la problema Ciprului”, șeful ONU a relansat aceste discuții[7]: obiectivul acestei întâlniri informale a fost să stabilească dacă există un teren comun care să permită părților să negocieze o soluție durabilă la problema Ciprului în viitorul previzibil.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres s-a întâlnit separat cu liderul cipriot grec Nicos Anastasiades și cu liderul cipriot turc Ersin Tatar. Seara, șeful ONU a organizat o recepție informală cu cei doi lideri ciprioți și șefii delegației celor trei „garanți” (Turcia, Grecia și Regatul Unit al Marii Britanii, fostă putere colonială) asupra securității insulei, la care au participat Mevlüt Çavușoğlu, ministrul afacerilor externe al Turciei, Nikos Dendia, șeful diplomației grecești și Dominic Raab, ministrul afacerilor externe al Regatului Unit.
Pe 28 aprilie 2021 s-a desfășurat o ședință plenară cu cele cinci părți la Palatul Națiunilor din Geneva, sediul european al Națiunilor Unite, apoi alte runde de bilaterale după-amiaza, urmate de o cină cu toți cei implicați. Pentru ONU, organizarea acestei întâlniri urmează „consultărilor ținute în ultimele luni în numele domnului Guterres, de către subsecretarul general al ONU, Jane Holl Lute”. Toate discuțiile purtate au fost informale, neoficiale…
Zidul dintre ciprioți
Demolarea în noaptea de 8 martie 2007 a zidului străzii Ledra din orașul vechi al Nicosiei este o contribuție foarte binevenită și pozitivă, de o mare semnificație simbolică, nu numai în ceea ce privește deschiderea unui punct de trecere în acest loc istoric, ci și pentru că ajută la crearea unei atmosfere pozitive pentru căutarea unui acord cuprinzător între cele două comunități – greacă și turcă[8]. Forța de pace a Națiunilor Unite (UNFICYP) asistă cele două părți în toate măsurile practice susceptibile să avanseze și să accelereze procesul de pace mult așteptat.
După demolarea zidului despărțitor, cele două părți au ajuns la un acord cu privire la ce să facă în continuare: UNFICYP a asigurat securitatea generală a zonei pentru a facilita deschiderea pasajului, ceea ce a inclus măsuri pentru consolidarea clădirilor periculoase din zona tampon adiacentă și o extindere a zonei pentru a se asigura că nu există nici un dispozitiv neexplodat.
Potrivit rapoartelor presei, zidul din strada Ledra, demolat pe 8-9 martie 2007, a simbolizat divizarea Ciprului mai bine de 30 de ani: inițiată de ciprioții greci, această demolare a fost salutată de ciprioții turci. De atunci, progresele realizate în unificarea insulei au fost foarte mici…
Ex-secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Ban Ki-moon, și-a transmis felicitările calde pentru deschiderea pasajului Ledra Street din orașul vechi din Nicosia, închis din 1963: „Strada Ledra a devenit simbolul diviziunii Ciprului. Redeschiderea sa astăzi, după mai bine de patru decenii, este simbolul unui nou mediu care dă naștere speranței”, indică un mesaj transmis de purtătorul de cuvânt al ex-secretarului general.
Între Timp, ciprioții greci și turci s-au angajat într-un nou proces și noi negocieri care vizează reunificarea insulei, ONU rămâne alături de ei, pe deplin angajați, pentru a-i ajuta să reușească, a spus secretarul general; reprezentantul special al ex-secretarului general al ONU, Elizabeth Spehar, a salutat la rândul său, această „ocazie istorică” și a mulțumit liderilor Demetris Christofias, din comunitatea cipriotă greacă și Mehmet Ali Talat, din comunitatea cipriotă turcă, precum și reprezentanților lor, domnilor Iacovou și Nami.
Reprezentantul special al secretarului general al ONU în Cipru, care a fost și șeful Forței Națiunilor Unite de menținere a păcii în țară (UNFICYP), Michael Moller a salutat pe 9 martie 2007, distrugerea zidului de la capătul sudic al zonei tampon care împarte strada Ledra, în Nicosia, între cele două părți ale insulei: „Dărâmarea pe Timp de noapte a zidului de pe strada Ledra din orașul vechi din Nicosia este o contribuție foarte binevenită și pozitivă, de mare semnificație simbolică, nu numai în ceea ce privește deschiderea unui punct de trecere în acest loc istoric, ci și pentru că ajută la crearea unei atmosfere pozitive pentru căutarea unui acord cuprinzător”, a spus el într-o declarație emisă din Cipru. “Forța Națiunilor Unite asistă cele două părți în toate măsurile practice susceptibile să avanseze și să accelereze acest proces mult așteptat”, a adăugat reprezentantul special al secretarului general.
De îndată ce, cele două părți vor ajunge la un acord cu privire la următorii pași, Forța va asigura securitatea generală a zonei pentru a facilita deschiderea pasajului. Aceasta este „o chestiune de prioritate și include măsuri de consolidare a clădirilor periculoase din zona tampon adiacentă și o extindere a zonei pentru a fi asigurați că nu există nici un dispozitiv neexplodat”, a mai spus Michael Moller.
[1] Vezi site-ul https://news.un.org/fr/story/2002/10/17632, postat și vizitat pe 21 octombrie 2021
[2] Vezi site-ul https://news.un.org/fr/story/2007/08/114702-chypre-les-dirigeants-des-deux-communautes-ont-prevu-une-reunion-le-5-septembre, postat și vizitat pe 21 august 2007
[3] Vezi site-ul https://news.un.org/fr/story/2017/07/360502-crans-montana-la-conference-sur-chypre-se-termine-sans-accord-sur-la, postat și vizitat pe 6 iulie 2017
[4] Vezi site-ul https://news.un.org/fr/story/2019/11/1056891, postat și vizitat pe 25 noiembrie 2019
[5] Vezi site-ul https://news.un.org/fr/story/2021/07/1100572, postat și vizitat pe 23 iulie 2021. Puțini au fost cei care au observat că președintele Turciei a vizitat enclava turcă din Insula Cipru exact la 41 de ani de la ocuparea ei de către armata turcă…
[6] Vezi site-ul https://www.libertatea.ro/lifestyle/cum-arata-primul-muzeu-subacvatic-din-lume-deschis-in-cipru-care-este-taxa-pentru-scufundare-3695464, postat și vizitat pe 18 august 2021
[7] Vesi site-ul https://news.un.org/fr/story/2021/04/1094802, postat și vizitat pe 27 aprilie 2021
[8] Vezi site-ul https://news.un.org/fr/story/2007/03/106142-chypre-l39onu-salue-la-destruction-d39un-mur-symbole-de-la-division-de-l39ile, postat și vizitat pe 9 martie 2007
