JAPONIA: O NAȚIUNE UNICĂ PE TERRA
September 24, 2023 | GEOPOLITICĂ | No Comments
Emilian M. Dobrescu
Anul 660 î.Hr. este considerat de tradiția japoneză an al nașterii Imperiului Japonez: 660 ani înainte de Isus Hristos – după înfrângerea regatului Yamato, prințul Jimmu Tenno a urcat pe tronul Japoniei şi a fondat imperiului japonez. Conform legendei, Jimmu Tenno este un descendent al zeiţei Soarelui, Amaterasu Omikami, divinitatea centrala a religiei shintoiste, cultul tradițional al japonezilor. Zeița este onorată la celebrul altar Karhishara din prefectura Nara.
Shinto este un cuvânt care derivă din cuvintele chineze Shen (spirit) și Tao (cale), care, traduse în japoneză se pronunță Kami nu Michi și înseamnă calea spiritelor. Shintoismul recunoaște prezenţa spiritelor (kami) în elemente ale Naturii, precum lacuri, stânci, peșteri, păduri etc…
Tradiția spune că toți împărații din Istoria Japoniei descind din Jimmu Tenno, iar actualul împărat Akihito, care a urcat pe tron în 1989, ar fi al 125-lea descendent direct al lui Jimmu Tenno. În 1872, guvernul Meiji a proclamat 11 februarie drept zi a întemeierii Japoniei, zi care a fost comemorată ca sărbatoare Kigensetsu până în 1948;. suspendată după Al Doilea Război Mondial, celebrarea a fost restabilită în 1966.
Armata Spațială
Gunoiul spaţial de pe orbita joasă a Pământului este un pericol pentru sateliţi şi Stația Spațială Internațională (SSI)[1]: o divizie specială a armatei japoneze s-ar putea ocupa de această problemă. Armata japoneză ia în considerare înfiinţarea unei noi divizii, având această sarcină specifică: monitorizarea gunoiului spaţial de pe orbita terestră, care pune în pericol sateliţii şi SSI.
Iniţiativa are rolul de a stimula cooperarea dintre SUA şi Japonia în domeniul cercetării spaţiale. Ambele ţări pun accentul pe necesitatea de a monitoriza gunoiul spaţial” – norul de deşeuri care înconjoară Pământul, la nivelul orbitei joase a acestuia. Gunoiul spaţial este format din tot felul de resturi provenite de la vehicule şi instrumente spaţiale, de la corpuri de rachete uzate, la mici piese metalice şi fragmente de vopsea; nesupravegheate, aceste resturi se pot ciocni cu sateliţii de telecomunicaţii, cu sondele şi navele spaţiale, chiar cu SSI şi le-ar putea avaria grav.
Noua divizie spaţială japoneză va fi, cel mai probabil, o ramură a aviaţiei japoneze şi va lucra în cooperare cu Agenţia Spaţială a Japoniei, precum şi cu instituţiile ştiinţifice de profil, monitorizând spaţiul cu ajutorul telescoapelor şi al sistemelor radar şi furnizând armatei SUA informaţii despre norul de deşeuri spaţiale din jurul planetei.
Cel mai mare fond de pensii din lume
Fondul Public de Pensii din Japonia (Government Pension Investment – GPIF) a anunţat pe 2 iulie 2021 că a încheiat anul fiscal 2020-2021 cu un randament istoric, în Timp ce activele sale au atins cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată[2]: în anul fiscal menționat, GPIF a realizat un randament de 25% de pe urma investiţiilor sale, respectiv 37.800 de miliarde de yeni (339 de miliarde de dolari), cel mai bun randament înregistrat după ce acest fond a început să gestioneze rezervele de pensii ale Japoniei în 2001.
Acţiunile din străinătate au fost activele cu cele mai bune performanţe din portofoliul GPIF, cu un randament de 20.700 de miliarde de yeni, urmate de acţiunile japoneze cu 14.700 de miliarde de yeni. Sub conducerea lui Masataka Miyazono, numit în postul de preşedinte al GPIF în aprilie 2020, Fondul Public de Pensii din Japonia nu a înregistrat un trimestru negativ. După cel de al patrulea trimestru consecutiv de creştere, activele totale ale fondului au atins un nivel record de 186.100 de miliarde de yeni (1.670 de miliarde de dolari)!
Cheltuieli pentru soldații americani
Potrivit unor surse diplomatice, Japonia îşi va creşte contribuţia financiară pentru menţinerea trupelor americane în arhipelag începând cu anul 2022[3]; Japonia găzduieşte aproximativ 55.000 de militari americani şi personal auxiliar, în majoritate staţionaţi în arhipelagul Okinawa.
Acordul care va preciza cuantumul majorării a fost convenit înainte ca guvernul premierului Fumio Kishida să prezinte la sfârşitul lunii decembrie proiectul său de buget general pentru anul fiscal care va începe în Japonia pe 1 aprilie 2022. Japonia consideră că este necesar să-şi mărească într-o oarecare măsură contribuţia în cadrul pactului bilateral pentru a suporta costurile desfăşurării trupelor americane pe teritoriul său, care a fost prelungită în 2021, pentru a-şi consolida alianţa în faţa unor posibile ameninţări regionale precum cele din partea Chinei.
Reprezentanţii ambelor ţări au reluat negocierile în acest sens după vizita premierului Kishida la Washington din noiembrie 2021 şi studiază în prezent valoarea creşterii contribuţiei. Conform condiţiilor actuale ale pactului bilateral, valoarea contribuţiei Japoniei este de 1.785 milioane dolari pentru acoperirea cheltuielilor ce includ servicii publice şi salarii ale personalului japonez din bazele militare americane din arhipelag. Tokio a încercat să evite sau să reducă la minimum orice creştere a acestei contribuţii din cauza situaţiei sale financiare complexe, în Timp ce Washingtonul a cerut o creştere având în vedere reapariţia tensiunilor în regiunea indo-pacifică, în special ca urmare a întăririi puterii Beijingului şi a dezvoltării arsenalului său militar de către regimul nord-coreean.
Experimentul deversării apei radioactive de la Fukushima
Pe 9 iulie 2023, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), organismul de supraveghere nucleară al ONU, a aprobat Japoniei planul de descărcare a peste un milion de tone de apă utilizată pentru răcirea componentelor centralei nucleare, distrusă de un tsunami în 2011[4]: compania japoneză a primit aprobarea finală de la Autoritatea de Reglementare Nucleară din Japonia pentru a elibera în mare apa radioactivă de la Centrala nucleară Fukushima. Prin obținerea acestui certificat, compania poate începe procesul planificat.
După ce Japonia a anunțat că va deversa apele radioactive de la Centrala nucleară Fukushima în mare, China a decis să interzică importurile de alimente din Japonia, invocând motive de siguranță. Specialiștii atrag atenția cu privire la planul Japoniei de a deversa apa radioactivă în ocean, deoarece capacitatea de stocare devine din ce în ce mai limitată. După un proces de decontaminare care va îndepărta elementele radioactive, cu excepția tritiului, și după diluare, o parte din apă va fi eliberată în ocean.
Există îngrijorări legate de impactul pe care această strategie îl poate avea asupra vieții marine și a curenților oceanici, deoarece izotopii radioactivi ar putea fi transportați în întregul Ocean Pacific. Experții subliniază faptul că orice deversare în ocean de la Fukushima va avea consecințe care depășesc granițele și generațiile. Cu toate acestea, există și păreri că impactul va fi minim. Comparativ cu eliberarea accidentală masivă de materiale radioactive din 2011, nivelul de radioactivitate din apa deversată planificată este extrem de scăzut, ceea ce face ca un incident periculos să fie puțin probabil. ”Cu toate că nu se așteaptă ca această deversare să distrugă ireparabil Oceanul Pacific, este important să fim îngrijorați și să monitorizăm situația în continuare”, conform declarațiilor radiochimistului marin Ken Buesseler.
Fenomenul kakeibo
Kakeibo est o filosofie financiară centrată pe cheltuieli și economii conștiente, deliberate, în final, o chestiune de voință[5]: promotorii kakeibo susțin că în acest fel se pot economisi 35% din cheltuielile lunare și se pot înțelege mai bine prioritățile financiare.
Kakeibo își ia numele de la un termen japonez care înseamnă „registru financiar al gospodăriei”. În esență, un kakeibo este un jurnal de cheltuieli bugetare. Utilizatorii răspund la câteva întrebări financiare și stabilesc obiective de economisire. Apoi își urmăresc cheltuielile, își plasează achizițiile în categorii și revizuiesc cheltuielile la sfârșitul fiecărei luni. Nu există descărcări, legături de conturi bancare sau notificări regulate, ci, doar o bună păstrare a evidențelor, cu metode de modă veche. Mai important, kakeibo susține regândirea relației fiecăruia cu banii și de ce se face fiecare achiziție.
În timp ce metoda kakeibo este încă nouă în Statele Unite, este o tradiție în Japonia, unde jurnalistul japonez Hani Motoko a scris despre kakeibo într-o revistă din 1904. Când scriitorul Fumiko Chiba a publicat ghidul „Kakeibo: arta japoneză de a economisi bani”, în 2018, tendința a fost declanșată și în Occident.
Potrivit experților, kakeibo se derulează astfel: copiii primesc bani drept cadou de sărbători și sunt încurajați să-i păstreze pentru cumpărături care merită; se poate folosi orice caiet, în care se calculează venitul lunar și apoi se scad cheltuielile fixe; se stabilește un obiectiv de economii pentru luna în curs; se impart cheltuielile pe categorii – nevoi (elementele esențiale precum locuință, alimentele, plățile pentru mașini sau împrumuturile pentru studenți), dorințe (achiziții plăcute, dar nu total necesare), cultură (orice cheltuieli pentru cărți, taxe de muzeu, bilete la concerte, servicii de streaming TV etc.), cheltuieli neașteptate. Mai departe, se clasifică tot ce se cumpără și se notează suma alocată, iar în final fiecare utilizator al kakeibo își pune patru întrebări (cu registrul în față…): 1. câți bani are; 2. cât vrea să economisească; 3. cât cheltuiește și, 4. ce poate face pentru a-și îmbunătăți situația financiară; ultima întrebare este de natură să determine găsirea unor modalități de reducere a costurilor, cu scopul final de a spori economiile proprii.
Potrivit specialiștilor, acest sistem este foarte potrivit în primul rând pentru cei care cheltuiesc inegal, pentru cei care abia încep să pună bani deoparte, precum și persoanelor care sunt planificatori pe termen lung.
Fiscul japonez îndeamnă tinerii să bea
Tinerii adulți din Japonia nu mai consumă alcool – ceea ce autoritățile speră să schimbe cu o nouă campanie[6]: în luna august 2022, Agenția Fiscală a Japoniei a lansat, o competiție națională de idei pentru a inversa tendința. Campania „Viva Sake!” ar urma să facă băutura mai atractivă pentru tânăra generație, care bea mai puțin alcool decât părinții lor – o mișcare care a afectat taxele de la băuturi precum sake (vinul de orez). Concursul le cere tinerilor cu vârste între 20 și 39 de ani să împărtășească idei pentru a genera o creștere a cererii de sake japonez, whisky, bere sau vin în rândul colegilor de generație.
Grupul care conduce competiția în numele autorității fiscale spune că noile obiceiuri – formate parțial în timpul pandemiei de Covid – și o populație îmbătrânită au dus la o scădere a vânzărilor de alcool. Concursul cere concurenților să producă idei pentru promoții, branding, chiar planuri care să implice inteligență artificială; ideile au fost prezentate până la sfârșitul lunii septembrie 2022, iar cele mai bune dintre ele au fost implementate și dezvoltate cu ajutorul experților.
Site-ul web al campaniei a arătat că piața alcoolului din Japonia este în scădere, iar Japonezii au băut mai puțin în 2020 decât în 1995, cifrele scăzând de la 100 de litri pe an la 75 de litri. Astfel, veniturile fiscale din impozitele pe alcool s-au redus de-a lungul anilor de la 5% din veniturile totale în 1980, până la 1,7% în 2020.
Măsuri de stimulare a economiei
Pe 20 noiembrie 2021, Guvernul nipon a adoptat un pachet record de stimulare a economiei, în valoare de 490 miliarde de dolari, pentru a atenua efectele negative ale pandemiei de COVID-19 asupra economiei Japoniei[7]. Măsura este perceputa de specialiști a fi pe contrasens față de acțiunile altor economii mari, care se pregătesc de retragerea măsurilor de sprijin, odată cu revenirea activității economice. Totodată, aceasta va pune o presiune uriașă pe finanțele publice deja fragile ale Japoniei. Pachetul include, printre altele: a) plăţi în numerar de câte 100.000 de yeni şi vouchere pentru copiii de până la 18 ani din gospodăriile cu un venit anual de sub 9,6 milioane de yeni, costurile fiind estimate la aproximativ 2.000 de miliarde de yeni; b) câte 2.000 miliarde de yeni pentru familiile şi studenţii care se confruntă cu dificultăţi; c) subvenţii pentru firmele afectate de pandemie.
Pe fondul intensificării concurenţei globale în domeniul tehnologiilor de vârf, Guvernul Japoniei va aloca 500 miliarde de yeni pentru a facilita dezvoltarea în domenii cheie, cum ar fi inteligenţa artificială. De asemenea, executivul va sprijini construirea fabricilor producătoare de semiconductori, pentru a asigura livrări suficiente de cipuri pentru computere. Cheltuielile vor fi în principal finanţate dintr-un buget suplimentar pentru 2021, de aproximativ 32.000 miliarde de yeni, restul sumei urmând să fie inclus în bugetul pe 2022. „Vom mobiliza toate instrumentele disponibile pentru a finanţa pachetul, inclusiv emiterea de obligaţiuni; estimăm că măsurile de stimulare vor majora PIB-ul Japoniei cu aproximativ 5,6%” în 2022, a anunţat premierul Fumio Kishida. În 2020, valoarea combinată a măsurilor de stimulare a celei de-a treia economii mondiale s-a ridicat la aproximativ 3.000 de miliarde de dolari, iar nivelul datoriei este de aproximativ 200% din PIB.
Pandemia
Deschiderea granițelor
Turiştii străini care vizitează Japonia sunt obligaţi să poarte măşti sanitare, să-şi procure o asigurare medicală privată şi să fie însoţiţi pe tot parcursul şederii lor de ghizi, a anunţat pe 6 iunie 2022, Guvernul japonez, în contextul în care intenţiona o deschidere treptată după doi ani de restricţii anti-COVID[8]: ”Ghizii ar trebui să reamintească frecvent participanţilor la tur măsurile necesare de prevenire a infecţiilor, inclusiv purtarea şi îndepărtarea măştilor, în fiecare etapă a turului”, a precizat Agenția de Turism a Japoniei (JTA) în noile sale instrucţiuni. Obligativitatea purtării măştii sanitare se va menţine chiar şi în aer liber, în condiţiile în care Oamenii interacţionează în imediata apropiere.
Japonia a impus unele dintre cele mai stricte controale din lume la frontieră pe parcursul pandemiei, interzicând intrarea aproape tuturor persoanelor care nu au cetăţenie japoneză. Pe măsură ce majoritatea statelor renunţă la carantina totală, Japonia îşi relaxează şi ea regulile. Astfel, premierul Fumio Kishida s-a angajat să alinieze măsurile luate la frontieră cu celelalte naţiuni bogate. De la 1 iunie 2022, Guvernul a început să relaxeze măsurile referitoare la purtarea măştii în privinţa publicului larg, deşi majoritatea populaţiei continuă să poarte mască. Cetăţenii japonezi poartă măşti cu scopul de a împiedica răspândirea germenilor şi a evita inhalarea polenului chiar şi înainte de pandemia de coronavirus.
În mai 2022, Japonia a efectuat ”tururi de testare” a unor grupuri de aproximativ 50 de persoane, majoritatea agenţi de turism și doar unul dintre participanţi a fost testat pozitiv cu virusul care provoacă COVID. James Jang, un agent de turism din Australia, care a luat parte la unul dintre tururile de testare, a spus că regulile ar putea descuraja unii Oameni să viziteze Japonia: ”Clienţii vor fi de acord să poarte o mască în interior, dar purtarea ei Timp de 24 de ore este o bătaie de cap”, a declarat Jang și a menţionat că şi costul pentru a avea un ghid alături în orice moment poate descuraja turiştii să viziteze Japonia.
Valul de COVID-19
La jumătatea lunii iulie 2022, Japonia a avertizat că un nou val de coronavirus s-a răspândit rapid în toată țara, iar creșterea numărului de cazuri noi a ajuns la niveluri nemaiîntâlnite de la începutul lui 2022[9]: pe 13 iulie 2022, Tokyo a înregistrat 16.878 de cazuri noi, cel mai mare număr din februarie 2022, în Timp ce numărul cazurilor la nivel național a depășit 90.000: „Ieri am avut un total de 94.466 de cazuri noi raportate la nivel național, iar pacienții nou-infectați au crescut de 2,14 ori față de săptămâna trecută și asistăm la o expansiune rapidă”, a declarat secretarul șef al cabinetului primului-ministru, Hirokazu Matsuno. Dar, el a spus că utilizarea paturilor de spital a rămas scăzută, la fel ca și numărul de cazuri grave și decese. Orașul Tokyo a ridicat nivelul de alertă COVID-19 la cel mai înalt nivel. „Numărul de cazuri noi este în creștere în fiecare prefectură din Japonia și pare să se răspândească rapid”, a declarat și ministrul Sănătății, Shigeyuki Goto.
Statul paravaccinat a înregistrat apoi record după record la spitalizări și decese Covid, situându-se în ianuarie 2023 pe primul loc în lume la numărul de infectări; din octombrie 2022, populația din această țară a beneficiat și de vaccinul adaptat pentru Omicron. Japonia este, oficial, cea mai vaccinată țară din lume. 83% din populație are cel puțin o doză de vaccin anti-Covid, 82%, două doze și 132%, doza a treia și doza a patra, cea din urmă fiind realizată cu vaccinul adaptat pentru varianta Omicron – cu toate acestea, Japonia se confruntă cu o creștere incredibilă a numărului de infectări, spitalizări și decese[10]: astfel, la sfârșitul lunii ianuarie 2022, Japonia ajunsese la peste 100.000 de cazuri pe zi, atingând un vârf de 255.000 de cazuri în august 2022. După o scădere la jumătate a infectărilor în septembrie și octombrie, din noiembrie 2022, numărul de cazuri a rămas, până în prezent, la o medie de 200.000 de cazuri pe zi. Mai grav este însă că au crescut la un nivel record spitalizările și decesele Covid: în 4 ianuarie 2023, spitalizările au ajuns la 44.101, depășind recordul din august 2022, când se raportaseră 38.000 de spitalizați într-o singură zi. În ce privește decesele, acestea au crescut brusc la 489, raportate în 12 ianuarie 2023; în fapt, graficul deceselor din Japonia arată o creștere exponențială odată cu vaccinarea în masă a populației.
Tokyo – 50.000 de cazuri
Cele 31.878 de noi infecții înregistrate pe 21 iulie 2022 au depășit cu mult recordul anterior, înregistrat în februarie 2022, iar multe alte regiuni au raportat, de asemenea, valori maxime; și numărul de cazuri la nivel național din aceeași zi – 186.229 de noi infecții, a fost un record.
În ciuda numărului redus de cazuri grave și decese, oficialii au avertizat că spitalele încep să resimtă presiunea. În pofida acestei creșteri, oficialii, inclusiv prim-ministrul Fumio Kishida, nu au cerut introducerea de noi restricții pentru limitarea efectelor pandemiei: aproape toți japonezii poartă în continuare măști în interior și mulți le folosesc și în exterior, în Timp ce majoritatea magazinelor le cer.
Parteneriatul strategic al României cu Japonia
Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Japoniei, Fumio Kishida, au semnat pe 7 martie 2023 la Tokyo, Declaraţia comună de instituire a Parteneriatului strategic dintre România şi Japonia, ceea ce va marca avansarea cooperării româno-japoneze la cel mai înalt nivel şi trecerea la o etapă superioară de valorificare a potenţialului bilateral, pe trei dimensiuni-cheie[11]: politica externă şi dialogul pe teme de securitate, cooperarea economică şi în domeniul asistenţei pentru dezvoltare, respectiv cooperarea în domeniile culturii, ştiinţei şi tehnologiei, inovării, cercetării şi dezvoltării.
Decizia creării Parteneriatului strategic România – Japonia a fost luată în urmă cu cinci ani, în cadrul dialogului de la Bucureşti dintre preşedintele Klaus Iohannis şi fostul premier nipon, Shinzo Abe. Acesta este al doilea parteneriat strategic încheiat cu un stat asiatic, după cel cu Coreea de Sud[12].
Tot pe 7 martie 2023 a fost semnat la Tokyo şi un memorandum între Ministerul Finanţelor, Eximbank România şi Banca Japoniei pentru Cooperare (JBIC). Cu prilejul vizitei şefului statului român în Japonia a fost semnat şi un memorandum de înţelegere între ELI-NP Măgurele, compania japoneză Okamoto Optics şi Institutul de Inginerie a Laserelor din cadrul Universităţii Osaka. Documentul urmează să faciliteze construirea la Măgurele a unui centru de producţie de optică de mare putere, în sprijinul activităţilor experimentale cu laserii de mare putere de la ELI-NP.
„Trecem la o etapă nouă, de valorificare a potențialului bilateral, în beneficiul țărilor și cetățenilor noștri, pe trei paliere: politico-securitar, economico-financiar și cultural-științific”, a declarat Klaus Iohannis, ducă semnarea declarației; „La întrevederea cu domnul președinte, am confirmat să ridicăm la nivel de Parteneriat strategic relația bilaterală cu România, cu care împărtășim aceleași valori fundamentale”, a declarat premierul Fumio Kishida. Potrivit acestuia, securitatea Europei și cea din indo-pacific nu trebuie discutate în mod separat, „în contextul în care mediul internațional de securitate devine din ce în ce mai sever”. Klaus Iohannis a reafirmat sprijinul ferm pentru această nouă strategie de securitate a Japoniei.
Japonia și România vor coopera în acordarea de asistență Ucrainei și Republicii Moldova, iar Japonia a oferit peste 13 milioane de dolari pentru sprijinul refugiaților ucraineni stabiliți în România, a anunțat premierul japonez: „Așteptăm cu nerăbdare să lucrăm cu România ca parteneri strategici pentru dezvoltarea relațiilor de cooperare în diverse domenii, inclusiv securitate, economie, știință și tehnologie și cultură”, a mai declarat premierul Japoniei.
Poporul Hirota
O civilizație străveche a deformat în mod deliberat forma craniilor copiilor – dar nimeni nu știe de ce[13]: poporul Hirota, care locuia pe insula sudică a Japoniei, Tanegashima, în jurul anilor 200 până în 600 d.Hr., avea capete mult mai scurte, care erau mai plate pe spate: inițial, arheologii nu au fost siguri dacă forma era o deformare naturală sau deliberată. Datorită flexibilități oaselor din capetelor bebelușilor, care sunt moi atunci când se nasc, părinții au reușit să modeleze craniile copiilor lor legându-le cu pânză sau bucăți de lemn, pentru a le alungi – o practică văzută la multe civilizații de-a lungul Istoriei, chiar și la Omul de Neanderthal. Inițial, practica poate să fi fost neintenționată, având în vedere cât de ușor poate fi modelat craniul, de pildă lăsând copilul să se odihnească pe spate pentru perioade lungi de Timp; aceasta a devenit o practică deliberată și a continuat până în timpurile moderne, când a fost observată în Insulele Vanuatu, în sudul Oceanului Pafific, dar și în alte culturi în ultimii ani.
Iată ce spune, acum în 2023, conducătorul echipei de cercetare, dr. Noriko Seguchi, de la Universitatea Kyushu (Japonia): ”Situl arheologic Hirota, de pe insula japoneză Tanegashima, din prefectura Kagoshima (Japonia), a fost mult timp asociat cu deformarea craniană. Acesta este un loc de înmormântare al poporului Hirota care a trăit acolo la sfârșitul perioadei Yayoi, în jurul secolului al III-lea d.Hr., până în perioada Kofun, între secolele al V-lea și al VII-lea d.Hr. Situl a fost excavat din 1957, până în 1959 și din nou din 2005 până în 2006. După săpăturile inițiale, am găsit rămășițe cu deformații craniene, caracterizate printr-un cap scurt și un spate aplatizat al craniului, în special osul occipital și părțile posterioare ale parietalului”.
Procesul mecanicului de locomotivă
Amendat cu 49 de cenți pentru întârzierea unui tren, un mecanic de locomotivă din Japonia și-a dat angajatorul în judecată după ce i s-au reținut 49 de cenți din salariu pentru că a provocat o scurtă întârziere în faimosul sistem feroviar al țării[14]. Compania feroviară JR West l-a amendat pe bărbat după ce o neînțelegere la locul de muncă a cauzat, în iunie 2020, o întârziere de două minute.
Mecanicul de locomotivă solicită 19.407 de dolari despăgubiri pentru „chinul psihic” la care a fost supus: bărbatul a ajuns la peronul greșit când aștepta să preia ștafeta de la mecanicul anterior. În momentul în care și-a dat seama de greșeală, a ajuns la locul corect, însă schimbul de tură a dus la o întârziere de un minut la plecarea trenului și la o întârziere de un minut când a ajuns. Mecanicul de locomotivă a refuzat să accepte amenda, spunând că întârzierea nu a cauzat nici o perturbare a orarului sau a pasagerilor, deoarece trenul era gol; compania sa a argumentat că în Timpul în care bărbatul a greșit peronul nu a lucrat, așa că l-a sancționat așa cum ar face-o în cazul întârzierii unui angajat sau al unei absențe nemotivate. Sistemul feroviar japonez este recunoscut pentru punctualitatea sa: în 2017, o companie feroviară și-a cerut scuze după ce unul dintre trenurile sale a plecat dintr-o stație cu 20 de secunde mai devreme.
Re-înarmarea
În 2022, Guvernul japonez a adoptat revizuirea radicală a doctrinei apărării, cu scopul de a încerca să contracareze puterea militară a Chinei, pe care Tokyo o califică drept o „provocare fără precedent” la adresa securităţii arhipelagului nipon[15]: țara preconizează să-şi crească în mod drastic cheltuielile militare, să-şi unifice comandamentul şi să crească raza de acţiune a rachetelor. În centrul acestei noi Strategii a Securităţii Naţionale, Japonia preconizează să-şi dubleze bugetul anual al apărării – de la aproximtiv 1% din PIB la 2% din PIB, până în 2027 – un lucru care provoacă deja critici cu privire la modul în care va fi finanţată această creştere. Japonia urmează să se alinieze astfel unui angajament similar al statelor membre NATO. În documentele Guvernului se menţionează că vor fi achiziționate 500 de rachete americane de croazieră de tip Tomahawk, dar și rachete cu rază lungă de acţiune, de tip SM-6.
Prezenţa Forţei de Autoapărare pe insulele cele mai sudice japoneze, cele mai apropiate de Taiwan şi de China, ar urma să crească printr-o triplare a unităţilor de interceptare de rachete balistice. De asemenea, Japonia intenţionează să se doteze cu o „capacitate de contraatc” – un concept care până de curând ar fi fost considerat incompatibil cu Constituţia. Aceasta îi va permite să lovească ţinte care ameninţă arhipelagul de pe teritoriul unor ţări vecine.
Aceste schimbări sunt susţinute de către opinia publică niponă, dar este vorba și despre un viraj major într-o ţară a cărei Constituţie pacifistă, adoptată imediat după înfrângerea de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, îi interzice în principiu să se doteze cu o armată veritabilă. Dar, Japonia consideră că aceasta este „ultima etapă a unei normalizări lente şi treptate” a poziţiei japoneze în domeniul apărării şi securităţii naţionale, apreciază vicepreşedintele cabinetului de studii Teneo, James Brady.
Revendicarea insulelor Kurile de Sud
Guvernul Japoniei și-a reiterat revendicările în disputa teritorială cu Rusia cu privire la insulele Kurile de Sud[16]: Ministrul de externe nipon Yoshimasa Hayashi a descris pe 8 martie 2022 cele patru insule drept ”parte integrantă” a Japoniei; anterior, prim-ministrul Fumio Kishida folosise și el această sintagmă. În urma intervenției ruse în Ucraina, guvernul nipon revine la limbajul pe care predecesorul lui Kishida, Shinzo Abe, îl evitase timp de 10 ani în speranța ajungerii la un acord cu președintele rus Vladimir Putin.
Aflat în dispută de decenii, arhipelagul este situat între peninsula rusă Kamceatka și principala insulă nordică a Japoniei, Hokkaido. El a fost ocupat de URSS în dauna Japoniei în ultimele zile din Al Doilea Război Mondial. Prin capitularea sa necondiționată, Japonia a pierdut de facto insulele Kurile, dar nu s-a împăcat niciodată cu acest fapt… Japonia revendică următoarele insule: Etorofu (Iturup în rusă), Kunashiri (sau Kunashir), Shikotan și grupul Habomai pe linia care desparte Marea Ohotsk de Oceanul Indian. Propunerile anterioare de restituire inițială a două dintre cele patru insule disputate, ca soluție intermediară, au fost respinse de partea rusă.
Ex-premierul nipon Shinzo Abe renunțase la sintagma ”parte integrantă” a Japoniei în mandatul său pentru a semnala o poziție mai flexibilă în disputa cu Rusia privind insulele Kurile, în speranța unui progres major; revenirea actualului premier Kishida la vechiul limbaj arată că acestaa renunțat la speranța rezolvării diplomatice. Disputa teritorială continuă să împiedice încheierea unui tratat de pace între cele două state, amânat din 1945 până în prezent…
Trenurile Maglev
Japonia testează încă din anii 60 ai secolului trecut, trenurile cu levitație magnetică (Maglev) și a fost nevoie de zeci de ani pentru ca acestea să devină o tehnologie practică, un super tren de ultimă generație, care folosește magneți puternici și o bobină la sol, fapt care îi permite să atingă viteze de 500 de kilometri pe oră[17]: la 1 octombrie 1964, cu mai puțin de o săptămână și jumătate înainte de începerea Jocurilor Olimpice de la Tokyo, cele două trenuri inaugurale, Hikari Super Express Shinkansen, au ajuns la destinațiile lor, Tokyo și Osaka.
Termenul „shinkansen” înseamnă „noua linie principală”: sute de oameni așteptaseră peste noapte în fiecare terminal pentru a fi martori la acest eveniment istoric, care, ca și Jocurile Olimpice, anunța nu doar recuperarea Japoniei după distrugerile celui de-Al Doilea Război Mondial, ci și începutul a ceea ce avea să fie ascensiunea Japoniei ca putere economică. Până atunci, călătoria cu trenul între cele mai mari două orașe japoneze dura aproape șapte ore. Shinkansenul a făcut posibilă călătoria în patru ore.
Prima linie de tren comercială de mare viteză din lume a fost construită de-a lungul Tokaido, una dintre cele cinci rute care făceau legătura între interiorul Japoniei și Edo, orașul care, la mijlocul secolului al XIX-lea, a devenit Tokyo; această rețea feroviară a crescut de-a lungul anilor, de la Kagoshima în Insula Kyushu până la Hakodate în Insula Hokkaido. Compania feroviară Central Japan Railway Company a efectuat teste pe aceeași cale ferată de 40 de kilometri în ultimii 20 de ani, dar interesul a crescut vertiginos, de când trenurile Maglev au atins o viteză de peste 500 km pe oră în 2015, stabilind un record mondial.
Trenurile Maglev circulă pe un sistem de levitație magnetică, care este atins după ce acestea ajung la o viteză mai mare de 130 de km/h. Unul dintre motivele pentru care trenurile Maglev pot călători atât de repede este că nu mai au frecarea roților care rulează pe șine, iar acest lucru se realizează prin utilizarea de electromagneți: electromagneții de pe tren interacționează cu electromagneții de pe șine și propulsează trenul în sus pentru a „pluti” în aer, în Timp ce electromagneții de pe marginea șinei propulsează trenul înainte sau înapoi. Utilizând magneți cu polaritate nordică și sudică alternantă, aceștia pot folosi această atracție pentru a trage trenul înainte și a-l propulsa.
Wayne Rogers, președinte și director general al The Northeast Maglev (TNEM), compania privată care promovează trenurile de mare viteză, spune că orice sistem Maglev necesită o infrastructură complet nouă, separată de șinele deja existente. Trenurile Maglev reprezintă următoarea etapă tehnologică în evoluția transportului feroviar de mare viteză: Japonia a dus deja această tehnologie dincolo de granițele sale, de exemplu în Dubai, unde a construit deja un tren Maglev, care este una din atracțiile turistice ale emiratului.
[1] Vezi site-ul La 77 de ani de la semnarea actului de capitulare necondiţionată, Japonia ar putea avea o armată spaţială (descopera.ro), postat și vizitat pe 2 septembrie 2022
[2] Vezi site-ul https://www.forbes.ro/fondul-public-de-pensii-din-japonia-avut-un-randament-record-de-339-miliarde-de-dolari-221288, postat și vizitat pe 2 iulie 2021
[3] Vezi site-ul Japonia va majora bugetul pentru menţinerea trupelor americane (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 6 decembrie 2021
[4] Vezi site-ul https://www.stiripesurse.ro/onu-a-aprobat-devarsarea-apei-radioactive-de-la-fukushima-in-ocean-ce-efecte-poate-avea-o-astfel-de-decizie_2985413.html, postat și vizitat pe 9 iulie 2023
[5] Vezi site-ul Kakeibo – educație financiară în stil japonez – Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (uzpr.ro), postat și vizitat pe 17 august 2023
[6] Vezi site-ul Viva Sake! / Fiscul japonez îndeamnă tinerii să bea (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 18 august 2022
[7] Vezi site-ul Pe contrasens: Japonia anunță un pachet masiv de stimulare a economiei (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 20 noiembrie 2021
[8] Vezi site-ul https://www.stiripesurse.ro/japonia-isi-deschide-granitele-turistilor-dupa-doi-ani-de-pandemie_2418615.html, postat și vizitat pe 6 iunie 2022
[9] Vezi site-ul Japonia se confruntă cu un nou val de COVID-19. Nivelul de alertă, ridicat la maxim (descopera.ro), postat și vizitatpe 16 iulie 2022
[10] Vezi site-ul Paravaccinata Japonie, îngenuncheată de Covid. Record de spitalizări și decese | ActiveNews, postat și vizitat pe 15 ianuarie 2023
[11] Vezi site-ul Cum să nu ratăm a doua tranziție – Webmail – View Message (acad.ro), postat și vizitat pe 7 martie 2023
[12] România are parteneriate strategice încheiate cu Statele Unite ale Americii, Republica Moldova, Franţa, Marea Britanie, Italia, Spania, Polonia, Turcia, Ungaria, Azerbaidjan, Georgia.
[13] Vezi site-ul An ancient civilisation deformed their babies’ heads to make them flat | Tech News | Metro News, postat și vizitat pe 17 august 2023
[14] Vezi site-ul Un mecanic de locomotivă din Japonia deschide un proces pentru că a fost amendat cu 49 de cenți pentru întârzierea unui tren (descopera.ro), postat și vizitat pe 12 noiembrie 2021
[15] Vezi site-ul Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România » Japonia se înarmează din nou (uzp.org.ro), postat și vizitat pe 19 decembrie 2022
[16] Vezi site-ul Japonia reiterează revendicarea insulelor Kurile de Sud, care au împiedicat-o să încheie un tratat de pace cu Rusia după Al Doilea Război Mondial | ActiveNews, postat și vizitat pe 8 martie 2022
[17] Vezi site-ul Cum arată cel mai rapid tren din lume? Atinge 500 de km/h! (descopera.ro), postat și vizitat pe 9 noiembrie 2022
