LIBAN: AVATARURILE UNEI DISTRUGERI ANUNȚATE

Home / LIBAN: AVATARURILE UNEI DISTRUGERI ANUNȚATE

Emilian M. Dobrescu

Liban se află într-o criză economică și financiară de proporții: în august 2020, valuta țării si-a pierdut mai bine de 80% din valoarea sa, o situație rar întâlnită în economiile moderne[1]. Devalorizarea monedei și cursurile valutare extrem de volatile au dus la inflație, năruind afaceri și forțând mulți Oameni să intre în șomaj și sărăcie. Importurile au devenit extrem de scumpe, forțând banca centrală să recurgă la rezervele sale pentru a subvenționa medicamente, benzină sau grâu. Penele de curent au devenit extrem de comune în capitală, iar cozile la pâine au adus a aminte de alte vremuri.

O țară a cărei istorie și cultură au fost strâns legate atât de către Islam, dar și de către Creștinism, Libanul și-a căpătat independența față de Franța în 1943, după ce musulmanii și creștinii din regiune au făcut un pact național. Pentru o țară care a avut mult de suferit de-a lungul Istoriei sale, explozia din august 2020 a venit ca un pumn în pieptul unei națiuni care pare să se destrame. Războiul civil din Liban care a durat 15 ani (1975-1990), pentru motive sectare, aproape că a distrus Beirutul… Acum explozia din portul Beirut – produsă la 30 de ani distanță – a avut un efect similar…

Explozia din 4 august 2020

În această zi, care parcă nu anunța nimic, peste 2.750 de tone de nitrat de amoniu au explodat în portul principal al capitalei, omorând peste 150 de oameni, rănind în jur de 6.000 și lăsând fără un acoperiș pe mai bine de 300.000 de locuitori ai orașului… Portul Liban reprezenta nu numai cea mai mare poartă de acces maritim către restul regiunii, dar inabilitatea acestuia de a mai funcționa va pune în pericol simpla aprovizionare și supraviețuire a populației.

Poporul libanez a suferit războaie, invazii, ocupații de către Israel și Siria, atacuri aeriene și mașini explozive… Pe perioada războiului civil, Beirutu a devenit epicentrul atacurilor teroriste și mașinilor explozive ”aranjate” de Iran, Israel, Siria, Irak, Arabia Saudită sau cine mai știe…

Numitorul comun care se află la mijlocul acestui efect în lanț este corupția clasei politice: decidenții de putere au dus țara într-un colaps bancar, economic, financiar și social fără precedent. Corupția endemică, neglijența și incompetența politicienilor au creat un cerc vicios din care Libanul va ieși cu greu. Mai bine de o treime din populație este șomeră, clasa de mijloc se cufundă în sărăcie, iar PIB-ul țării scade vertiginos.

Influența politică a organizației militare Hezbollah – recunoscută de multe țări drept o unitate teroristă, a paralizat orice formă de reformă politică în Liban. Sprijinită de Iran, Hezbollah a reușit să-l pună pe Michel Aoun drept președinte, iar în 2018 i-au orchestrat o coaliție de forțe pentru a câștiga o majoritate în Parlament. Liban găzduiește peste 1,5 milioane de refugiați sirieni, care reprezintă un sfert din populația țării. Pandemia Covid-19 pare să fi secat orice mai rămăsese din economia țării, iar toate aceste aspecte puse împreună nu fac decât să agraveze situația unei țări aflate de mult în criză.

Explozia care putea fi aranjată este rezultatul unei neglijențe în masă demonstrată de către clasa politică – nitratul de amoniu era de mai bine de 6 ani în port, deși nenumărate scrisori ale autorităților din port care au cerut mutarea depozitelor au fost ignorate. O parte din port este sub controlul Hezbollah, la fel ca și aeroportul și alte locații de tranzit esențiale, pentru ca aceasta să-și extragă veniturile din contrabandă. Unele surse spun că organizația și-a adunat un întreg arsenal de arme și rachete oferite cu generozitate și interes de Iran.

Președintele francez, Emmanuel Macron, a fost primul lider care a vizitat locul exploziei, amintind lumii că Franța este încă interesată de fosta sa colonie, unde corupția endemică a coborât Libanul în abisul trecutului, ca o consecință a unui sistem inegal, inechitabil, corupt și falimentar. Ca urmare a crizei create, ex-prim-ministrul Hassan Diab și cabinetul sau au demisionat în urma tensiunilor politice generate de explozie…

            Vizita secretarului general al ONU

            Pe 20 și 21 decembrie 2021, Secretarului General al ONU, a vizitat Libanul, iar în portul Beirut a depus o coroană de flori la memorialul victimelor exploziei, care comemorează viețile a peste 200 de oameni[2]. Amploarea devastării a făcut comparații în Liban cu ororile îndurate de oamenii din Hiroshima în 1945, după ce una dintre cele două bombe atomice aruncate asupra Japoniei la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial a ucis atunci zeci de mii de oameni de japonezi; localnicii numesc această zi infamă de 4 august 2020, „Beirut-shima”. Cu acest prilej, Antonio Guterres a adus un omagiu victimelor exploziei din portul Beirut, subliniind că „o investigație imparțială și transparentă a acestui eveniment tragic este crucială pentru asigura dreptatea” pentru că „poporul libanez merită să știe adevărul”.

            Potrivit seismologilor, presiunea produsă de explozie a fost echivalentă cu un cutremur de 3,3 pe scara Richter. Prima explozie a avut loc la ora locală 18:08, după ce un incendiu a izbucnit într-o zonă de depozitare care conținea o cantitate mare de amoniu, urmat de o altă explozie masivă care a provocat pagube mari portului și unor zone mari ale orașului; exploziile au provocat aproximativ 217 morți, peste 6.000 de răniți și aproximativ 300.000 de familii au fost strămutate, cu pierderi estimate la câteva miliarde de dolari. Secretarul general al ONU a menționat că a primit mesaje de la multe victime care subliniau „necesitatea de a stabili adevărul printr-o anchetă independentă care să fie capabilă să producă acest adevăr”. El a spus că înțelege pe deplin preocupările lor și speră că instituțiile țării vor putea să se asigure că adevărul iese la lumină.

            Efectele crizei

            Criza libaneză îi forțează din ce în ce mai mult pe tineri să renunțe la ucenicie și să se angajeze în muncă neplătită, neregulată și informală doar pentru a supraviețui și a ajuta la hrănirea familiilor lor, a declarat UNICEF într-un raport publicat pe 28 ianuarie 2022[3]: „Criza le fură adolescenților și tinerilor stabilitatea atât de importantă la vârsta lor, când acesta ar trebui să fie momentul pentru ei să se concentreze asupra învățării lor, asupra viselor lor, asupra viitorului lor”, a spus reprezentantul interimar al Fondului Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) în Liban, Ettie Higgins. Mai mult de 4 din 10 tineri din Liban au redus cheltuielile pentru educație pentru a cumpăra alimente de bază, medicamente și alte produse esențiale, iar 3 din 10 au abandonat total școala, se arată în raportul ”Searching for Hope” (”În căutarea speranței”). „Banii pe care îi primim acum nu sunt suficienți. Inflația este atât de mare, iar veniturile nu au ținut pasul. În fiecare lună trebuie să alegem o prioritate – chirie, medicamente, mâncare. Dar nu le putem avea niciodată pe toate”, a spus Haneen, care are 17 ani.

            Rata de înscriere în instituțiile de învățământ a scăzut cu 20%, iar dacă nu se iau măsuri pentru a inversa tendințele actuale, această situație se va agrava și va avea repercusiuni grave asupra creșterii viitoare și a coeziunii sociale în Liban, a avertizat Fondul Națiunilor Unite pentru Copii. Renunțarea la educație și la învățare poate afecta serios învățarea pe tot parcursul vieții și perspectivele de angajare ale tinerilor, spune UNICEF. 31% dintre tineri nu urmează studii care să vizeze angajarea sau formarea lor. Rata de înscriere în instituțiile de învățământ a scăzut de la 60% în 2020-2021 la 43% pentru anul școlar 2021-2022.

            Pe măsură ce tot mai mulți tineri sunt forțați să abandoneze școala, tot mai mulți dintre ei sunt adesea prost pregătiți pentru a concura pentru locuri de muncă din ce în ce mai rare și ajung adesea să accepte locuri de muncă prost plătite în sectorul informal: „Perspectivele mele aici sunt sumbre, pentru prima dată în viața mea, vreau să părăsesc țara mea, vreau să părăsesc Libanul”, a spus Hind, în vârstă de 22 de ani. Tinerii lucrători au un venit lunar mediu de aproximativ 1.600.000 de lire libaneze, echivalentul a aproximativ 64 de dolari la cursul pieței negre. Această cifră este de aproximativ jumătate pentru tinerii sirieni din Liban, ceea ce echivalează cu un venit zilnic de aproximativ 1 dolar pe zi. Șapte din zece tineri au fost considerați șomeri și fără sursă de venit, neputând să câștige niciun ban pentru a trăi în săptămâna anterioară anchetei.

            Criza libaneză a dus și la o creștere a altor mecanisme negative: aproape unul din doi tineri și-a redus costurile cu asistența medicală, în timp ce doar 6 din 10 au primit asistență medicală primară atunci când au avut nevoie. „Tinerii din Liban au nevoie urgentă de sprijin. Sunt necesare investiții pentru ca preocupările financiare să nu îi împiedice să obțină educația și abilitățile de care au nevoie pentru a găsi în cele din urmă un loc de muncă decent și pentru a contribui la stabilitatea și prosperitatea Libanului”, a mai spus doamna Ettie Higgins.

              Presiunea continuă să crească asupra populației din Liban, iar vulnerabilitățile continuă să se înrăutățească pe zi ce trece[4]: coordonatorul interimar umanitar, Edouard Beigbeder, a anunțat că Fondul Umanitar din Liban (LHF) a alocat 8 milioane de dolari pentru a răspunde nevoilor urgente și pentru a îmbunătăți pregătirea pentru iarnă 2022-2023 – „Familiile vulnerabile din Liban sunt afectate de accesul insuficient la apă, prețurile inaccesibile la bunurile de bază, accesul limitat la servicii vitale, Libanezii iau măsuri disperate pentru a supraviețui și trebuie să acționăm acum și să evităm o deteriorare suplimentară a situației umanitare”. Această alocare oferă ajutor urgent și esențial pentru salvarea vieților tuturor grupurilor de populație, asigură continuitatea minimă a serviciilor de apă, sprijină revenirea la școală și protejează pe cei care au cele mai mari nevoi, inclusiv pe timpul iernii.

            Au fost prioritizate 17 proiecte sectoriale și multisectoriale în sectoarele educației, protecției copilului, adăposturilor și apă, salubritate și igienă, în zonele în care nevoile sunt cele mai acute. Mai mult de jumătate din finanțare i-a vizat pe libanezi, iar restul a mers către migranți, refugiații palestinieni și sirieni: în conformitate cu viziunea LHF, 29% din bani merg către organizații neguvernamentale locale și naționale. „Sunt extrem de recunoscător pentru sprijinul și încrederea donatorilor în LHF ca instrument de finanțare esențial pentru un răspuns flexibil, eficient și coordonat, ca parte a abordării întregului Liban”, a spus dl Beigbeder.

            Fondul umanitar pentru Liban este un fond național, condus de Coordonatorul Umanitar pentru Liban și gestionat de Oficiul Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA). De la înființarea sa în 2014, LHF a primit peste 146 de milioane de dolari de la donatori pentru a sprijini furnizarea de asistență umanitară rapidă și eficientă celor mai vulnerabile persoane din Liban, indiferent de statutul lor; există sisteme de urmărire puternice pentru a se asigura că asistența ajunge la cei mai vulnerabili în funcție de nevoi, a spus OCHA.

            Protejarea refugiațílor

            Într-un context de colaps economic fără precedent, protejarea refugiaților vulnerabili libanezi și sirieni este un „imperativ umanitar și moral”, a declarat pe 22 iulie 2022, d-na Najat Rochdi, coordonatorul rezident și umanitar al Națiunilor Unite pentru Liban[5]: în prima jumătate a anului 2022, discuțiile publice cu privire la întoarcerea refugiaților sirieni în țara lor au crescut în Liban, iar în numele comunității umanitare internaționale, Najat Rochdi a luat atitudine pentru protecția refugiaților sirieni din Liban și a dorit în special să reamintească angajamentele guvernului libanez față de principiul nereturnării, unul dintre pilonii Convenției de la Geneva, precum și acela de a asigura întoarcerea în siguranță, voluntară și demnă a refugiaților: „Ca atare, fac un apel tuturor să se abțină de la a inunda mass-media și rețelele de socializare cu sentimente negative și ură și contează pe toată lumea să continue să dea dovadă de un spirit de solidaritate și respect reciproc în aceste vremuri dificile”, a spus ea.

            Dorind să salute „generozitatea incredibilă a poporului și autorităților libaneze, care au primit refugiați într-un moment în care aceștia se luptau cu propriile vulnerabilități”, ea și-a exprimat recunoștința pentru această „solidaritate continuă” și a felicitat colaborarea de lungă durată a guvernului libanez în răspunsul la impactul continuu al crizei siriene asupra Libanului și asupra poporului său, ca parte a Planului de răspuns la criza din Liban și în sprijinirea celor mai vulnerabile populații afectate de criza economică în curs de desfășurare în contextul urgenței.

            În fața colapsului economic fără precedent al Libanului și a creșterii semnificative a nivelurilor de sărăcie, precum și a nevoilor umanitare, Națiunile Unite și partenerii săi „rămân angajați să sprijine cele mai vulnerabile populații în funcție de nevoile lor, indiferent de naționalitate, dizabilitate, religie, sex, sexualitate sau locul de origine”, a adăugat ea. În anii 2021-2022, „comunitatea umanitară, inclusiv ONU, și-au sporit sprijinul pentru poporul libanez, familiile, comunitățile și instituțiile publice pentru a atenua impactul crizelor multiple și a răspunde nevoilor urgente ale celor mai vulnerabili, ca parte a misiunii sale de bază de a nu lăsa pe nimeni în urmă”.

            Aceste eforturi au constat din 2021 până în mai 2022 în furnizarea de asistență umanitară directă la peste 1,6 milioane de libanezi, inclusiv asistență în numerar, hrană, servicii de sănătate, educație, protecție, cazare și alimentare cu apă. Alte resurse au fost investite în dezvoltare și consolidarea capacităților ca răspuns la criza actuală. Doamna Rochdi a asigurat în cele din urmă că protecția celor mai vulnerabili femei, bărbați, băieți și fete este o prioritate pentru ONU și partenerii săi și că organizația este întotdeauna pregătită să se angajeze într-un „dialog constructiv cu guvernul din Liban”.

            Spre alegeri credibile în 2022

            Secretarul general s-a întâlnit, de asemenea, cu politicieni proeminenți libanezi, inclusiv cu președintele Parlamentului, Nabih Berri, și cu prim-ministrul, Najib Mikati. În cadrul unei conferințe de presă susținute după aceste întâlniri, secretarul general al ONU și-a exprimat optimismul, declarând că „există o garanție clară că alegerile care vor avea loc în Liban la începutul lunii mai 2022 vor crea condițiile ca țara să-și reînnoiască Parlamentul și astfel să stabilească o nouă configurație politică în țară pentru viitor.

            Pe de altă parte, el și-a exprimat marea admirație pentru munca pe care o face guvernul libanez în ceea ce privește pregătirea negocierilor cu Fondul Monetar Internațional (FMI), spunând că „s-a făcut multă muncă tehnică, sunt mulțumit că echipa Națiunilor Unite sprijină pe deplin guvernul și sper că se vor crea cât mai curând condițiile politice necesare pentru a permite desfășurarea negocierilor formale. Dar, este încurajator să vezi toată munca serioasă care se face”. Deși și-a exprimat profunda solidaritate cu toate victimele exploziei din portul Beirut, el și-a exprimat și speranța în capacitatea țării, nu numai de a reconstrui portul, ci și de a-și reconstrui economia și de a crea condițiile pentru a obține prosperitate și dezvoltare.

            Secretarul general al ONU s-a întâlnit și cu lideri religioși, care și-au afirmat atașamentul față de valorile deschiderii, toleranței și conviețuirii, care se află în centrul identității și stabilității Libanului. Participanții la dialoguri au subliniat într-o declarație comună importanța protejării acestor valori, care se află în centrul tuturor credințelor, mai ales în această perioadă dificilă de criză financiară și socio-economică gravă, care afectează puternic toată lumea, nu doar Libanul. Participanții și-au exprimat hotărârea de a se concentra pe ceea ce unește țara și aduce libanezii împreună, încurajând comunitățile să facă același lucru și să îmbrățișeze dialogul ca o modalitate de a rezolva diferențele într-un spirit de consens și unitate. În cadrul întâlnirii cu un grup de femei libaneze care reprezintă diverse orientări și afilieri, secretarul general ONU a subliniat importanța lărgirii sferei de participare, includere și reprezentare a tinerilor bărbați și femei în procesele politice naționale, menționând că în Timpul întâlnirilor sale cu lideri politici, el a insistat asupra importanței acestei probleme.


[1] Vezi site-ul https://truestoryproject.ro/liban-explozia-unei-schimbari/, postat și vizitat pe 11 august 2020

[2] Vezi site-ul Les Libanais « méritent la vérité » sur l’explosion meurtrière du port : Guterres | ONU Info (un.org), postat și vizitat 21 decembrie 2021

[3] Vezi site-ul Liban : la crise empêche les jeunes d’apprendre et les prive de leur avenir (UNICEF)  | ONU Info, postat și vizitat pe 28 ianuarie 2022

[4] Vezi site-ul Liban : l’ONU alloue 8 millions de dollars pour répondre aux besoins urgents des personnes vulnérables | ONU Info (un.org), postat și vizitat pe 13 septembrie 2022

[5] Vezi site-ul Liban : malgré la crise, l’ONU souligne l’impératif humanitaire de protéger les réfugiés syriens | ONU Info (un.org), postat și vizitat pe 22 iulie 2022

About Author

Translate »