UCRAINA. AJUTOARE, ANGAJAMENTE ȘI EFECTE

Emilian M. Dobrescu

          Ajutorul acordat de FAO și PAM

            Pentru a ajuta fermierii ucraineni să reia producția, cele două agenții ONU au anunțat că își unesc forțele pentru a curăța terenurile agricole de mine și alte rămășițe de război (https://news.un.org/fr/story/2023/06/1136402, postat pe 23 iunie 2023: Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Programul Alimentar Mondial (PAM) au lansat un program comun în colaborare cu Fundația Elvețiană pentru Deminare (FSD), un partener de acțiune împotriva minelor, pentru a sprijini micii fermieri și familiile rurale cele mai afectate de război. Potrivit celor două agenții ONU, cu sediul la Roma, acest program urmărește să împiedice Ucraina să aibă nevoie de asistență alimentară pe termen lung: „Să faceți pământul sigur și liber de rămășițele explozive ale războiului este primul pas către reconstruirea comunităților rurale reziliente și înfloritoare din Ucraina, care s-au aflat în prima linie a acestui război, și pentru a preveni dependența lor pe termen lung de asistența umanitară” a declarat Denise Brown, Coordonator Umanitar al ONU în Ucraina.

Programul a început în regiunea Harkivska și se va extinde ulterior în regiunile Mykolaivska și Hersonska, concentrându-se pe fermierii ale căror parcele sunt mai mici de 300 de hectare, precum și pe familiile rurale care cultivă alimente pentru consumul propriu. ONU speră că tehnicile de reabilitare, remediere și conservare a solului implementate vor ajuta oamenii să se întoarcă la agricultură și să restabilească mijloacele de trai din mediul rural, ajutând în același timp la susținerea producției agricole din regiune.

Prima etapă a reconstrucției înseamnă obținerea unui teren sigur, fără resturi explozive aduse de război: „Multe familii și mici fermieri din zonele situate în prima linie nu plantează în acest sezon deoarece știu că câmpurile lor sunt periculoase sau își riscă viața plantând pe terenuri minate sau contaminate”, spune Pierre Vauthier, șeful Biroului FAO din Ucraina. Programul este conceput pentru a face terenul sigur și productiv, inclusiv curățarea de mine și alte rămășițe explozive de război, pentru a ajuta la restabilirea mijloacelor de trai în agricultură, pentru a contribui la redresarea economică a Ucrainei și pentru a elimina treptat nevoia de ajutor umanitar pentru mii de familii rurale.

Războiul a afectat agricultura și producția alimentară a Ucrainei, a perturbat lanțurile de aprovizionare și exporturile, a crescut costurile de producție și a provocat contaminarea cu substanțele conținute în minele explozive pe scară largă. Din aceste motive, conform evaluării rapide a daunelor și nevoilor, publicată în februarie 2023, producția ucraineană de cereale și semințe oleaginoase a scăzut cu 37% în 2022. Aproape 90% dintre micii producători agricoli intervievați de FAO în Ucraina au raportat o scădere a veniturilor din cauza războiului, iar unul din patru au declarat că și-au oprit sau și-au redus drastic activitatea agricolă. Fără acțiuni urgente, producția agricolă din Ucraina va continua să se prăbușească, cu consecințe directe pentru securitatea alimentară și potențiale efecte de undă pe piețele regionale și globale. Ca un prim pas și în strânsă coordonare cu comunitățile, autoritățile locale și Ministerul ucrainean al Politicii Agrare, FAO și PAM vor identifica și cartografia terenurile care urmează să fie defrișate folosind imagini din satelit.

În timpul celei de-a doua etape, echipele de deminare vor supraveghea și curăța terenul, îndepărtând minele și alte resturi explozive de război, acordând prioritate parcelelor care pot fi eliberate rapid cu lucrări minime de curățare.

În cea de-a treia etapă, agențiile ONU și autoritățile ucrainene vor analiza solurile pentru a evalua contaminarea cu poluanții lăsați în urmă de armele explozive. FAO și PAM vor chestiona simultan micii fermieri și familiile rurale cu privire la tipurile de inputuri și resurse de care au nevoie pentru a relansa producția agricolă și vor oferi, acolo unde este posibil, asistență directă în natură sau în numerar. „Fără acțiuni urgente, producția agricolă din Ucraina va continua să se prăbușească, cu consecințe directe pentru securitatea alimentară și diversitatea alimentară din țară și cu potențiale efecte de undă pe piețele regionale și globale”, a afirmat reprezentantul PAM în Ucraina, Matthew Hollingworth. În iunie 2023, proiectul de ajutor, care trebuia să fie oferit de FAO și PAM 100 de milioane dolari se confrunta cu un deficit de finanțare de 90 de milioane de dolari. Proiectul mai este susținut de Fondul Ucrainean Umanitar, de un alt fond comun al Națiunilor Unite, precum și de donatori privați.

Angajamentele occidentale

            Valoarea totală a noilor angajamente bilaterale de sprijin față de Ucraina este mai scăzută în primăvara anului 2023, comparativ cu perioade anterioare (https://cursdeguvernare.ro/ajutoare-pentru-ucraina-in-ciuda-ofensivei-angajamentele-occidentale-raman-scazute-mari-diferente-intre-promisiuni-si-livrari-efective.html, postat pe 6 iulie 2023): majoritatea noilor angajamente au fost ajutor militar. În ciuda ofensivei ucrainene, noile angajamente nu sunt la fel de mari ca la începutul anului 2023, dar mai ales livrările de echipamente militare sunt cu mult sub angajamente. Acesta este rezultatul unei analize publicată de Institutul Kiel pentru economie mondială. În perioada 25 februarie – 31 mai 2023, valoarea tuturor angajamentelor înregistrate față de Ucraina a fost de 13 miliarde euro (aproape 9 miliarde euro au fost pentru ajutor militar), ajungând la un total de aproximativ 165 miliarde euro.

            Cel mai mare contributor al Ucrainei sunt Statele Unite (cu 70,7 miliarde dolari). Pe locul doi se află UE, care a majorat Facilitatea Europeană pentru Pace, cu două tranșe suplimentare în valoare de 1 miliard euro fiecare, până la un total de 5,6 miliarde euro. Urmează Marea Britanie (cu 10,74 miliarde), Germania (10,68 miliarde) şi Japonia (6,62 miliarde).

            Între februarie și mai 2023, Germania și-a majorat angajamentele militare cu 3,26 miliarde de euro, până la 7,5 miliarde de euro în total. Ajutorul militar include tancuri de luptă suplimentare, sisteme de apărare aeriană Iris-T și alte arme pentru a consolida capacitățile de apărare aeriană ale Ucrainei. Pentru întregul an 2023, Danemarca a promis sprijin militar în valoare de 1 miliard de euro, inclusiv noi tancuri Leopard-2; Polonia a promis două noi pachete suplimentare de ajutor militar în valoare totală de 581 milioane euro. Unul dintre pachete include promisiunea a 14 avioane de luptă MiG-29, toate fiind deja livrate în Ucraina.

            Slovacia este, alături de Polonia, singura altă țară care a promis și a livrat deja avioane de luptă; în total, ajutorul militar slovac a crescut cu 191 de milioane de euro, mai mult decât triplând angajamentele sale militare față de Ucraina. Islanda este cel mai nou stat care intră pe lista țărilor donatoare. Islanda a furnizat – părți egale de ajutor umanitar, financiar și militar în valoare de 30 de milioane de euro, echivalentul a 0,13 la sută din PIB-ul său.

            În ciuda accentului pus pe angajamentele militare, livrările efective au fost cu mult sub angajamente: doar puțin mai mult de jumătate din armele grele promise au fost livrate Ucrainei. În special partenerii occidentali, cum ar fi SUA, Germania și Regatul Unit, au crescut rapid sumele angajate, dar livrările rămân cu mult sub promisiuni; în schimb, țările din Europa de Est, cum ar fi Republica Cehă, Slovenia, Polonia și Slovacia, au livrat mai mult de 80% din armele grele promise.

          Colpsul acordului pentru cereale

            Prăbușirea coridorului de export al Mării Negre, care a permis exportul a peste 32 de milioane de tone de cereale ucrainene în perioada 1 august 2022-17 iulie 2023, ar trebui să aibă un impact imediat redus, dar pe termen mediu să creeze tensiuni pe piață și să crească prețurile alimentelor (Collapse of Ukraine grain deal to have medium-term impact (msn.com): situația este foarte diferită de cea din februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina și a întrerupt transportul în Marea Neagră, principala rută de export pentru produsele agricole ucrainene.

            Kievul a fost cel mai mare exportator mondial de ulei de semințe de floarea soarelui și al patrulea ca mărime pentru exportul de grâu și porumb, iar ieșirea sa de pe piața globală a dus prețuri record în mai 2022. Deschiderea coridorului de export la 1 august 2022 a contribuit la asigurarea aprovizionării națiunilor importatoare și la scăderea prețurilor, chiar dacă conflictul a redus producția agricolă ucraineană.

            Se estimează că producția de grâu va scădea la 17,5 milioane de tone în sezonul 2023-2024 de la 33 de milioane de tone în sezonul 2021-2022. Pentru porumb, producția este de așteptat să scadă la 25 de milioane de tone de la 42 de milioane de tone. „În 2023-2024, Ucraina ar trebui să exporte cu șase milioane de tone mai puțin grâu și cu 10 milioane de tone mai puțin de porumb”, a declarat Gautier Le Molgat, analist la Agritel, care furnizează date și analize privind piețele agricole.

            Pe 17 iulie 2023, secretarul general al ONU, António Guterres, a declarat că regretă profund decizia Rusiei de a pune capăt Inițiativei Mării Negre, un acord care a permis în special Ucrainei să-și exporte cerealele pe mare și, astfel, să contribuie la menținerea stabilității prețurilor la alimente la nivel mondial.

Raportul Human Right Watch

          Atât forţele ruse, cât şi cele ucrainene au folosit muniții cu fragmentație, care au ucis civili ucraineni, a informat pe 6 iulie 2023, Human Rights Watch (HWW) – o organizație neguvernamentală americană într-un raport, în contextul în care SUA analizează o solicitare de astfel de dispozitive din partea guvernului ucrainean. HRW a făcut apel atât la Rusia, cât şi la Ucraina, să nu mai utilizeze aceste arme şi a îndemnat SUA să nu le mai furnizeze (https://www.stiripesurse.ro/human-rights-watch-arunca-razboiul-in-aer-ucraina-a-folosit-cot-la-cot-cu-rusia-bombe-cu-fragmentatie-asupra-ucrainenilor_2981793.html): peste 120 de ţări au semnat un tratat internaţional care interzice aceste arme, care, în mod tipic se divizează într-un număr mare de bombe mai mici într-o zonă întinsă şi pot provoca moartea civililor timp de luni de zile sau chiar ani după aceea. Rusia, Ucraina şi SUA au refuzat să semneze acest tratat.

            Un oficial de rang înalt de la Pentagon a declarat în iunie 2023 că muniţiile cu fragmentaţie ar fi utile pentru Ucraina în respingerea forţelor ruse, dar a precizat că livrarea acestora către Kiev nu a fost aprobată încă din cauza restricţiilor Congresului şi a preocupărilor din partea Aliaţilor.

            Ucraina a lansat rachete dotate cu muniţie cu fragmentaţie în zona oraşului ucrainean Izium, controlat de Moscova în 2022, după ce Rusia i-a invadat teritoriul, susţine HRW, citând interviuri cu peste 100 de locuitori, martori şi angajaţi ai serviciilor de urgenţă. Atacurile ucrainene au provocat moartea a cel puţin opt civili şi rănirea a cincisprezece la Izium, susţine HRW.

            HRW a informat anterior că utilizarea de către Rusia a muniţiilor cu fragmentaţie a ucis zeci de civili în Ucraina, în timp ce Consiliul ONU pentru drepturile omului a documentat utilizarea unor astfel de bombe de ambele părţi: “Muniţiile cu fragmentaţie folosite de Rusia şi Ucraina ucid civili acum şi vor continua să facă acest lucru timp de mulţi ani”, a declarat într-un comunicat Mary Wareham, directorul HRW responsabil pentru armament. “Ambele părţi ar trebui să înceteze imediat să le folosească şi să înceteze să obţină mai multe astfel de arme care ucid nediscriminatoriu”, a adăugat ea. Guvernul ucrainean a îndemnat membri ai Congresului SUA să facă presiuni asupra administraţiei SUA a lui Joe Biden pentru a aproba livrarea bombelor cu fragmentaţie pentru Ucraina.

Războiul slăbește securitatea internațională

De la invadarea deplină a Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, războiul „a slăbit sistemul internațional de securitate colectivă pe care ne-am angajat cu toții să-l apărăm”, a declarat pe 23 iunie 2023, Rosemary DiCarlo, subsecretarul general al ONU pentru afaceri politice și de construcții în cadrul prezentării situației din Ucraina în fața Consiliului de Securitate al ONU (https://news.un.org/fr/story/2023/06/1136437): „Războiul din Ucraina a creat o catastrofă umanitară și a drepturilor omului, a traumatizat o generație de copii și a accelerat criza globală a alimentelor și a combustibilului. Nu putem exclude alte efecte secundare periculoase”, a avertizat Rosemary DiCarlo, invocând preocupări stringente, de la creșterea numărului de decese până la amenințări nucleare. Impactul escaladării violenței asupra civililor rămâne cea mai mare preocupare a noastră”, a spus ea, adăugând că barajele rusești cu rachete și atacurile cu drone în Ucraina aproape s-au triplat în luna mai 2023: Biroul Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului (OHCHR) a înregistrat un total de 24.862 victime civile, dar „cifrele reale sunt probabil mult mai mari”.

De la invazia rusă din februarie 2022, agențiile ONU au monitorizat impactul războiului: Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a confirmat peste 1.000 de cazuri de atacuri asupra sănătății, iar Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a verificat deteriorarea a 260 de situri, inclusiv 112 situri religioase, 22 muzee, 94 de clădiri de importanță istorică, 19 monumente, 12 biblioteci și un centru al arhivelor istorice.

Dezastrul barajului Kakhovka de la începutul lunii iunie 2023, rămâne o preocupare urgentă, a spus ea. „Există încă oameni la care nu putem ajunge, în special în comunitățile aflate sub controlul Rusiei”, a spus Rosemary DiCarlo, adăugând că Moscova „a refuzat până acum cererea noastră de a merge în aceste zone”. Organizația Națiunilor Unite va continua să se angajeze în asigurarea accesului necesar, a spus ea, îndemnând autoritățile ruse să acționeze în conformitate cu obligațiile care le revin în temeiul dreptului internațional umanitar și să asigure accesul sigur și nestingherit în toate zonele care înregistrează probleme umaniatare.

Subliniind alte preocupări serioase, subsecretarul general s-a referit la avariile raportate la conducta Tolyatti-Odesa, cea mai mare conductă de amoniac din lume, în regiunea Harkov, precum și la anunțarea desfășurării de arme nucleare rusești în Belarus: „Îndemnăm toate părțile implicate să acționeze în mod responsabil și în conformitate cu obligațiile internaționale. Orice amenințare cu utilizarea armelor nucleare este inacceptabilă”.

Rosemary DiCarlo și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la lipsa de progres în implementarea Inițiativei pentru Cereale la Marea Neagră, un acord la care s-a ajuns în 2022 care a permis transportul în siguranță a peste 32 de milioane de tone de alimente din regiune, din care mai mult de jumătate sunt destinate dezvoltării ţării.

În replică la afirmațiile lui Rosemary DiCarlo, referindu-se la declarațiile în care este acuzată Moscova că a interzis accesul pe teritoriul său după dezastrul barajului Herson, ambasadorul Rusiei la ONU, Vassily Nebenzia a spus că Secretariatul ONU „demonstrează o ignoranță incredibilă”. Referindu-se la situațiile invocate de Rosemary DiCarlo, reprezentatntul federației Ruse la ONU a arătat că țara sa a cooperat cu ONU, iar forțele de urgență ruse au salvat peste 2.000 de persoane, au evacuat alte aproximativ 30.000 și vor continua să facă „tot ce este posibil” în această situație. Moscova a atras atenția asupra zonelor împânzite de mine terestre, iar propunerile sale de a crea rute sigure au fost respinse. În ceea ce privește Inițiativa Mării Negre, Vassily Nebenzia a spus că „suntem pregătiți să continuăm să ajutăm țările în curs de dezvoltare”.

La rândul său, ambasadorul ucrainean Sergiy Kyslytsya, a declarat că Rusia a comis „un act de teroare” prin aruncarea în aer a barajului Herson, arătând clar că Moscova este „gata să aplice o tactică de pământ pârjolit ca răspuns la deteriorarea situației militare în teritoriile capturate pe care se îndoiește că le poate păstra”. Rezolvarea crizei din țara sa necesită măsuri puternice menite să reducă capacitatea Moscovei de a face rău și conducă la înfrângerea militară a Rusiei în Ucraina și răspunderea pentru crimele de agresiune, crime de război și crimele împotriva Umanității comise până acum. Opțiunile de liniștire, cum ar fi concesiunile teritoriale, vor servi drept „mine de bifat”, cu detonatorul în mâinile Kremlinului, a avertizat Sergiy Kyslytsya. Deși războiul este la apogeu, „am început deja să lucrăm la redresarea postbelică”, a mai spus acesta, menționând că Ucraina și aliații săi și-au exprimat opinia cu privire la o victorie finală, care va garanta o pace dreaptă și durabilă. „Rusia este mai rea decât Covid-19, regimul lui Putin este un cancer ale cărui celule continuă să se răspândească în întreaga lume și în acest hemiciclu. El trebuie eliminat, alegerea este a Dv. Alegeți viața”, a adăugat diplomatul ucrainean.

Rosemary DiCarlo a spus în final ambasadorilor prezenți, că ONU este pregătită să sprijine toate eforturile semnificative pentru a realiza o pace justă și durabilă în Ucraina, în conformitate cu Carta Națiunilor Unite, dreptul internațional și rezoluțiile relevante ale Adunării Generale a ONU, „așa cum a subliniat și secretarul general al ONU în timpul vizitei sale în Ucraina în martie (2023 – n.n.) și așa cum am repetat (și eu când am vizitat Moscova, la jumătatea lunii iunie 2023 – n.n.). Atacurile împotriva civililor și a infrastructurii civile sunt interzise de dreptul internațional. Toate aceste atacuri trebuie să înceteze imediat, fie pe teritoriul ucrainean, fie pe teritoriul rus”, a insistat doamna DiCarlo.

          Reconstrucția țării

          La începutul lunii iulie 2023, reprezentanți ai întreprinderilor și guvernelor din întreaga lume s-au adunat la Londra pentru a „sprijini redresarea Ucrainei” (https://www.national.ro/politica/razboiul-bun-pentru-afaceri-corporatiile-se-vor-infrupta-din-placinta-ucraineana-798876.html, postat pe 19 iulie 2023): Guvernul de la Kiev a externalizat practic întregul proces de „reconstrucție” postbelică către BlackRock, cea mai mare firmă de gestionare a activelor din lume, iar în februarie 2023, a fost adusă la bord și influenta bancă J.P. Morgan.

            Cele două instituții financiare administrează Fondul de dezvoltare a Ucrainei, care are ca scop atragerea de investiții private în proiecte cu valoare potențială de sute de miliarde de dolari în sectoare precum tehnologie, resurse naturale, agricultură și sănătate: BlackRock și J.P. Morgan ”își donează serviciile”, dar această „activitate le va oferi o privire timpurie asupra unor investiții în țară”.

            Oportunitățile sunt enorme, în special în sectorul agricol: Ucraina posedă un sfert din cernoziomul din lume, un sol extraordinar de fertil, iar înainte de război era principalul producător mondial de făină, ulei și semințe de floarea-soarelui și unul dintre cei mai mari exportatori de porumb și grâu. Vizând câștiguri în mijlocul tragediei, 500 de întreprinderi globale din 42 de țări au semnat deja Pactul de afaceri cu Ucraina pentru a contribui la realizarea potențialului său uriaș. Dar, există companii care sunt pe punctul de a se muta – în special în construcții și materiale, procesare agricolă și logistică.

            Agenda: să deschidă țara și să o facă sigură pentru capitalul occidental prin transformarea ei într-o zonă economică specială. Această terapie de șoc neoliberală ar trebui  să includă consolidarea economiei de piață, descentralizarea, privatizarea, reforma întreprinderilor de stat, reforma funciară, reforma administrației,  integrarea euro-atlantică etc.  Multinaționalele occidentale au pus de mult timp ochii pe bogăția agricolă vastă a Ucrainei, dar un moratoriu din 2001 privind vânzarea de terenuri către străini a reprezentat întotdeauna un obstacol în calea privatizării fără limite.

Pe măsură ce guvernele de după Maidan au apelat din nou la FMI pentru finanțare, ajutorul a fost condiționat de o serie de reforme funciare care ar fi permis în cele din urmă corporațiilor străine să achiziționeze vaste suprafețe agricole ucrainene. Companiile agribusiness din SUA și Europa de Vest au cumpărat deja milioane de hectare de terenuri din Ucraina, 10 companii private controlând, se pare, cea mai mare parte din acestea. În timp ce guvernul ucrainean a simplificat și a accelerat privatizarea întreprinderilor de stat, Zelenski pare să se fi străduit să exprime în mod similar „deschiderea” țării față de capitalul occidental.