AFRICA ÎN ERA NUMERICULUI

Emilian M. Dobrescu

Tehnologia poate să fie o trambulină spre o creștere mai rapidă și mai incisivă[1]. Un număr de țări africane au trecut la folosirea platformelor tehnologice pentru unele servicii, alte țări din Africa, ce au obținut venituri scăzute fac și ele eforturi să participe la formidabilul progres al numericului. Toate aceste țări au înțeles că trecerea la numeric oferă posibilitatea de a arde unele etape ale dezvoltării; tehnologiile numerice diminuează costurile și ameliorează eficacitatea fără a compromite incluziunea, iar în țările cu venituri scăzute permit furnizarea serviciilor când instituțiile tradiționale manifestă slăbiciuni. Dar, potențialul numericului este departe de a fi exploatat: trebuie, mai întâi să investim mai mult în infrastructura și Tehnologiile Informației și Comunicării (TIC), să creăm un mediu politic favorabil, să dobândim competențe suficiente și să luăm măsuri pentru a garanta confidențialitatea și securitatea.

Africa, în particular se află în fața în fața a numeroase sfidări. În ciuda reluării creșterii economice, care ar fi trebuit să ajungă la 3,5% în 2019, conform unor prognoze optimiste, continentul african ar trebui să crească de trei ori mai repede pentru a realiza obiectivele dezvoltării durabile stabilite de Națiunile Unite. Pe aces continent, cca o treime din populație trăiește în condiții de extremă sărăcie, cu o creștere medie de 0,6% a PIB-ului în cele mai bune cazuri. Datoria publică a statelor africane echivalează în medie cu 50% din PIB-ul lor, această situație lăsând puțin loc pentru investiții în infrastructura economică și socială. Mai mult de 60% din populație nu are acces la servicii financiare. Trebuie mai multă tehnologie și numerizare care să joace rolul crucial în această direcție.

Pretutindeni în lume, tările cu venit mic luptă pentru menținerea unui ritm de creștere atunci când cererea mondială se prăbușește și prețurile pentru produsele de bază scad. Diversificarea exporturilor pare să fie soluția, iar investițiile rapide în infrastructură pot greva bugetele. Țările cu economie scăzută trebuie să economisească mai mult, să-și amelioreze calitatea investițiilor și, mai ales, să sporească rentabilitatea noilor investiții, cu scopul de a putea să gireze datoria publică și de a obține o marjă bugetară mai mare pentru finanțarea cheltuielilor sociale. Economia numerică poate să le vină în ajutor în trei moduri:

1. Eficiența și transparența sporite ale servicilor publice pot să genereze economii impresionante. Grație serviciilor numerice, Rwanda, de exemplu, a putut să-și sporească rețetele anuale cu mai mult de 6%, iar Africa de Sud și-a redus cu 22% costurile de acoperire a importurilor. Reducând perioadele de punere în funcțiune a întreprinderilor și utilizînd platformele de comerț în linie, țări ca Mauritania, Rwanda și Senegal au favorizat creșterea în întreprinderile mici și mijlocii. India a obținut o economie de 99 miliarde dolari grație sistemelor de identitate numerică, marca Aadhaar, care au scăzut costul furniturilor pentru servicii și le-a făcut accesibile pentru o mare parte a populației vulnerabile. Aplicațiile electronice inovatoare sunt folosite, de asemenea: în Malawi, un logiciel pentru învățarea lecturii, scrierii și matematicii, ajută la ameliorarea nivelului de calcul pentru elevii din clasele primare; Babyl – aplicație mobilă lansată în Rwanda interoghează pacienții asupra simptomelor lor, le furnizează informații și îi orientează spre medicul specialist atunci când este cazul – Babyl este folosit de 30% din populația adultă, înregistrând o medie de 2.000 consultații pe zi;
2. Tehnologia poate să ajute țările cu venituri mici să creeze un mediu economic mai propice pentru întreprinderile mici și mijlocii, aici fiind inclusă și ameliorarea accesului la finanțare. Comerțul electronic face parte din noile posibilități care se oferă și este adaptat pentru micro, micile și întreprinderile mijlocii, care constituie 80% din construcția antreprenorială a continentului african. Platformele de comerț în linie dau acces la un mai larg evantai de cumpărători; unele platforme propun servicii specifice – plăți, servicii client, expediții, gestiune, returnări și livrări – care reduc în mod notabil costurile. Tehnologiile numerice sunt o pârghie a incluziunii financiare: rețeaua de virament a fondului nigerian Stellar permite efectuarea diverselor servicii bancare = microplăți sau trimiterea de bani la un cost agreabil pemtru populațiile fără acces la serviciile financiare. Banii mobili permit accesul la produsele financiare complexe: În 2017, Kenya a lansat M-Akiba –  o obligație de stat vândută exclusiv prin rețeaua de telefonie mobilă pentru suma de 3.000 de șilingi kenieni (30 dolari).
3. Economia numericului lărgește sectorul serviciilor, care reprezintă o zonă crescătoare în cea mai mare parte a economiilor cu venit scăzut. De la transporturi la contabilitate, trecând prin livrarea mărfurilor și diagnosticul medical, țările cu venit scăzut pot să găsească un domeniu sau determină un avantaj comparativ dacă găsesc cadrul politic necesar. De exemplu, firma iSON BPO are mai mult de 10.000 de colaboratori în centre de apel din Burkina Faso, Ciad, Ghana, Liberia, Niger, Nigeria, Sierrra Leone. În Ins. Maurițiu, mai mult de 12.000 de persoane lucrează în sectorul externalizării proceselor legate de întreprinderi. În Egipt, cabinetul de consiliere, Frost & Sullivan, valorizeză piața externalizărilor la mai mult de 1,2 miliarde dolari. În Filipine, piața externalizărilor generează soluții pentru 1,3 milioane de persoane, care lucrează în exportul de mărfuri sau angajare.

            Potențialul tehnologiilor mobile     

După Brookings Institution, valoarea economică a serviciilor și tehnologiilor mobile în Africa se ridica la mai mult de 15 miliarde dolari în 2015. Trei milioane de funcționari depindeau de ”ecosistemul mobil”, care a generat cca 14 miliarde soluții fiscale în 2017. Societatea de investiții Partech Partners estimează că în 2018, tinerii africani, majoritatea din sectorul tehnologiilor informației, au câștigat mai mult de 1,1 miliarde dolari, ceea ce probează dinamismul economiei numericului în Africa. Dar, aceste câștiguri nu reprezintă decât o parte din exprimările economiei numericului, care poate contribui la dezvoltarea continentului african. Chiar dacă dezvoltarea sectorului TIC a început acum mai bine de 30 de ani, Africa este în întârziere în ceea ce privește infrastructurile, accesul și competențele. Dacă penetrarea telefonului mobil era estimată la 44% în 2017, cea a internetului atingea abia 20% în același an, cu puternice disparități între țările africane, de exemplu, racordul la internet exista pentru 90% dintre kenyeni și doar pentru 3% dintre nigerieni. Tot în 2017, doar 7% dintre locuințele africane erau abonate la serviciile internetului de mare viteză.

Este imperativ ca de avantajele trecerii la economia numericului să beneficieze ansamblul populației. Din fericire, numeroase țări și organizații regionale din Africa pun la punct politici, strategii și reglementări pentru a exploata posibilitățile oferite de trecerea la numeric. O politică notărâtă a investițiilor în infrastructura tehnologică și crearea unui mediu favorabil recompensării inovației ar putea să producă rezultate semnificative. De asemenea, TIC pot să fie considerate ca factorul cel mai susceptibil pentru a cataliza incluziunea, pentru scăderea constantă a costurilor de calcul, de stocare, punere în rețea, afișaj, de acces la Internet și la alte elemente conexe. Costul mediu al telefonului mobil care poseda câteva funcții inteligente era de 200 dolari în 2008; perfecționările continue aduse acestuia i-au adus o scădere de preț în 2018 de numai 20 de dolari; între 2012 și 2017, costul a 500 megaocteți de date în linie a scăzut de la 30 la 5 dolari! Scăderile menționate, dar și altele, sunt puternice pârghii pentru a favoriza incluziunea și a crește ratele de activitate la femei. Creșterea inclusivă în sectorul externalizării proceselor din întreprinderi poate fi atribuită cel puțin în parte acestei evoluții.

Este important ca fiecare țară să se doteze cu un mediu propice tehnologiilor, dar câștigurile reale depind de interoperativitatea dintre țări. Reglementarea și armonizarea sunt indispensabile. Ne putem imagina ce probleme crează lipsa de cooperare și reglementare la scară națională, continentală sau mondială în sectoarele telefoniei mobile, poștei electronice sau internetului…  Crearea Zonei de Liber Schimb Africane ar putea oferi un cadru pentru elaborarea de norme tehnice, armonizarea și interoperativitatea în comerțul transfrontalier la nevoie. Tehologiile numerice pot întări o zonă de liber schimb în două maniere: a) stimulează comerțul transfrontalier accelerând punerea în aplicare a zonei de liber schimb, automatizând procesele și reducând costurile; b) evantaiul tranzacțiilor comerciale și al serviciilor în linie va spori mai ales prin deblocarea unor blocaje logistice, care pun probleme în numeroase regiuni ale Africii. Terminalurile mobile, rețele de înalt debit, internetul lucrurilor și analiza megadatelor ar putea să reducă puternic costul planificării, programării, localizării, livrării și gestiunii produselor și să creeze un număr incalculabil de noi posibilități de angajare.

Extinderea avantajelor numericului la un mare număr de persoane

Este imperativ ca de avantajele numericului să beneficieze anasamblul populației. Dar, există peste 500 milioane africani care nu au identitate juridică (nu au fost declarați la naștere, nu au mers la școală, nu pot fi angajați etc.), ceea ce înseamnă că aceste persoane care seminfică jumătate din populația continentului nu este în măsură să contribuie în manieră notabilă la creșterea economică și nici să acceadă la servicii de ameliorare a bunăstării personale. Identificarea numerică, adică posibilitataea de a verifica electronic identitatea unei persoane fizice sau morale este esențială pentru activitatea platformelor de economie numerică și aduce o soluție eficace la problemele critice ale identității.

După  Conferința șefilor de stat și de guver a Uniunii Africane (UA), desfășurată în februarie 2019, Comisia Economică a ONU pentru Africa a fost invitată să colaboreze cu UA, dar și cu alți parteneri, cu scopul de a elabora o strategie axată pe identitatea și comerțul numeric, demonstrând clar sensibilitatea conducătorilor africani și urgența problemei. Ca urmare, este crucial ca țările africane să dispună de o reglementare adaptată privind confidențialitatea datelor, guvernanța datelor și securitatea numericului.  

Trebuie investit, între altele, în infrastructura și competențele numerice pentru a exploata mai bine toate avantajele legate de economia numerică pe continentul african. După evidențele Băncii Africane pentru Dezvoltare, doar 2,6% din cheltuielile pentru infrastructură în țările africane au fost direcționate către sectorul TIC. O Zonă de Liber Schimb Africană ar reprezenta un instrument eficace pentru a atinge noile investiții în TIC.

Stabilitatea macroeconomică facilitează investiția publică și privată în infrastructuri care urmăresc perfecționarea competențelor numerice. În același Timp, trecerea la numeric oferă posibilități pentru a trece la rezolvarea problemelor structurale care amenință stabilitatea macroeconomică. La rândul lor, instituțiile statelor trebuie să fie capabile să conceapă norme și un cadru reglementat pentru a promova cel mai bine ecosistemul numeric, reducând la maxim riscurile conexe.

---

[1] Exemplele sunt preluate după Vera Songwe, L.Afrique a l’ere du numerique, în Finance and Development, publication trimestrielle du Fonds monetarire international, juin 2019, vol.56, nr. 2, pp.27-29. Autoarea este secretara executivă a Comisiei Economice ONU pentru Africa