AFRICA. PRIORITĂȚILE NOULUI DECENIU

Home / AFRICA. PRIORITĂȚILE NOULUI DECENIU

AFRICA. PRIORITĂȚILE NOULUI DECENIU

January 24, 2020 | GEOPOLITICĂ | No Comments

Emilian M. Dobrescu

            Africa de Vest și Sahelul

            Africa de vest și regiunea Sahel au fost zguduite în ultimele luni din anul 2019 de un nivel fără precedent de violență teroristă, numărul victimelor atacurilor teroriste crescând de cinci ori în perioada 2017-2020 în Burkina Faso, Mali și Niger[1]. În toate cele trei țări, mai mult de 4.000 de decese produse prin violență au fost raportatenumai în 2019, de la 770 câte erau în 2016. Ținta geografică a atacurilor teroriste s-a deplasat spre est din Mali în Burkina Faso, amenințând din ce în ce mai mult statele costiere din Africa de vest. Numărul de persoane ucise în Burkina Faso a crescut de la aproximativ 80 în 2016 la mai mult de 1.800 în 2019.

            Numărul de persoane strămutate a crescut de zece ori la aproximativ o jumătate de milion, în cele trei țări menționate. Atacurile teroriste au fost desfășurate în mod deliberat de către extremeștii violenți pentru capturarea de arme și angajarea în alte activități ilicite, inclusiv extracția artizanală ilegală de materii prime strategice, sprijinită de rețelele lor.

            Atuurile Republicii Democrate Congo (RDC)

            Vorbind la Adunarea generală a ONU pe 26 septembrie 2019, președintele RDC Félix Tshisekedi, a spus că în ceea ce privește dezvoltarea țării sale, are convingerea că “RDC ar trebui să joace cartea integrării africane și că din acest motiv guvernul său sprijină proiectul unei zone de comerț liber continental, care să fie implementată în etape succesive[2]. RDC intenționează să accelereze punerea în aplicare a unui program de dezvoltare a infrastructurii care să se întindă pe suprafața vastă a țării, de 2,3 milioane kmp, cu scopul de a lega țara de la vest la est și de la nord la sud, pentru a facilita tranzitul de bunuri și oameni și a debloca potențialul agricol al provinciilor noastre”.

            Félix Tshisekedi a reamintit că RDC deține aproximativ 70% din rezervele mondiale de metale strategice necesare pentru a realiza tranziția energetică și digitală necesară pentru Umanitate. “În loc să-și folosească rezervele minerale ca sursă de chirie de monopol, țara mea își propune să se deschidă lumii permițând exploatarea reglementată a subsolului său primind și sprijinului comunității internaționale pentru industrializare și producție. Lumea are nevoie de cobalt, coltan, litiu. Vrem locuri de muncă industriale, pentru formare și dezvoltare“, a mai spus Félix Tshisekedi.

            Lupta cu Ebola

            Agențiile ONU care luptă împotriva epidemiei de Ebola din Republica Democrată Congo (RDC) au prezentat la începutul lunii octombrie 2019 rolul deosebit de eficace al autorităților sanitare și eforturile a mii de lucrători din domeniul sănătății și ai partenerilor locali, care au permis ca 1.000 de persoane să supraviețuiască bolii[3].

            Declarată la 1 august 2018, epidemia a început în Kivu de Nord și de atunci s-a răspândit în provinciile Ituri și Kivu de Sud. În toamna lui 2019, transmiterea activă a Ebola a fost limitată la provincia Ituri. Epidemia a evoluat într-un mediu extrem de complex, caracterizat prin infrastructura de sănătate slabă, instabilitate politică, nesiguranță, neîncredere în comunitate, rezistență armată, precum și conflicte în curs de desfășurare care implică multe grupuri. Printr-o abordare integrată la nivel de sistem, Organizația Națiunilor Unite și-a intensificat eforturile începân cu luna mai 2019 pentru a sprijini activitatea guvernului congolez în domeniul sănătății publice, prin asistența acordată comunităților afectate de virus în campania numită “Ebola, implicare politică, securitate și consolidarea gestionării financiare”.

            În mai 2019, Grupul consultativ strategic al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a emis noi recomandări pentru a aborda provocările asociate cu punerea în aplicare a vaccinării cu Ebola în RDC, sugerând, printre altele, “ajustarea dozei vaccinului Merck” și pentru a introduce noul vaccin dezvoltat de Johnson&Johnson. Scopul este de a evalua acest al doilea vaccin conform protocoalelor adecvate, de a modifica strategiile atunci când nesiguranța autorităților îngreunează accesul populației și de a crește numărul persoanelor vaccinate în comunitățile unde are loc transmiterea continuă a virusului, vaccinând sate întregi[4].

            “Evaluarea celui de-al doilea vaccin Ebola ne va ajuta să ne asigurăm că avem un instrument suplimentar pentru a preveni răspândirea epidemiei și, de asemenea, un potențial instrument de protejare a populației înainte ca epidemia să ajungă în alte zone”, a spus dr. Matshidiso Moeti, director regional al Oficiului OMS pentru Africa. “La început am crezut că nu voi supraviețui, dar acum fiindcă sunt vindecată, vreau să mă întorc în comunitatea mea și să-i încurajez pe cei afectați de maladie. Putem supraviețui cu adevărat”, a declarat Kavira, o tânără femeie congoleză căreia Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, i-a înmânat la începutul lunii octombrie 2019, certificatul de supraviețuitor al virusului Ebola.

            “Fiecare supraviețuitor ne oferă un motiv suplimentar și motivația de a continua să ne consolidăm lupta împotriva Ebola, dar fiecare supraviețuitor ne reamintește, de asemenea, că există vieți pe care nu le-am putut salva”, a declarat David Gressly, responsabil OMS pentu Africa. “Trebuie să continuăm să consolidăm securitatea pentru a ne asigura că echipele de sănătate și populația pot circula liber. Trebuie să ne dublăm eforturile pentru a împuternici comunitățile să facă parte integrantă din răspuns. Nu putem câștiga bătălia împotriva acestei epidemii fără sprijinul deplin al poporului congolez. Am văzut cum vaccinarea populației orașelor Rwangoma sau Mabolio a dus la o reducere rapidă a numărului de cazuri de Ebola în această regiune a țării, a adăugat David Gressly.

            Copiii sunt printre cei mai vulnerabili din comunități, deoarece nu numai că sunt expuși riscului de a contracta virusul, dar sunt afectați și dacă își pierd părinții sau dacă școlile sunt închise. “Salvați copiii” și alte organizații cresc conștientizarea copiilor cu privire la prevenirea Ebola prin campanii prietenoase adresate copiilor în școli și grupuri de tineret. O parte importantă a acestei lucrări este de a asculta și de a aborda preocupările lor presante, în special în zonele în care Ebola nu este văzută adesea ca o prioritate.

            “Când învingătorii spun comunităților că sunt în viață astăzi pentru că au fost vaccinați și îngrijiți la timp, oamenii îi cred și caută ajutorul de care au nevoie mai devreme. Supraviețuitorii au devenit un element crucial în câștigarea încrederii comunităților pentru a învinge această epidemie. În același timp, după ce au învins boala, supraviețutorii pot oferi pacienților și familiilor lor un nivel deosebit de semnificativ de sprijin și compasiune”, a declarat Edouard Beigbeder, reprezentantul UNICEF în RDC.

            Nevoile umanitare în Sahel

            Oficialii umanitari ai ONU din Burkina Faso, Mali și Niger au cerut comunității internaționale la începutul lunii mai 2019 să sporească ajutorul pentru oamenii din Sahel, unde nesiguranță și atacurile armate au atins niveluri fără precedent[5]. Numărul incidentelor de securitate din acste trei țări africane a crescut drastic de la începutul anului 2019; doar în aprilie 2019, peste 150 de incidente violente, care au avut ca rezultat peste 300 de decese, au fost înregistrate în regiune. Violența din Sahel afectează comunitățile extrem de vulnerabile care încă se luptă să se recupereze urmările secetei acute care a lovit regiunea în 2018.

            Violența exacerbează nivelurile ridicate de nesiguranță alimentară și malnutriție și amenință viețile și mijloacele de trai ale civililor. De asemenea, consolidează nevoile de protecție și periclitează coeziunea socială: în doar un an, deplasarea internă a crescut de cinci ori, forțând mai mult de 330.000 de oameni să părăsească casele lor. Peste 100.000 de persoane s-au refugiat într-o țară vecină cu cea în care au locuit până acum, în căutarea mijloacelor de subzistență. Violența din Sahel a afectat grav sectorul educației și serviciile de sănătate. În întreaga regiune, peste 1.800 de școli s-au închis – unele pentru mai mult de trei ani consecutivi – și peste 80 de centre de sănătate sunt închise sau parțial operaționale.

            În primele 4 luni din 2019, 5,1 milioane persoane din Burkina Faso, Mali și regiunile occidentale din Tahoua și Tillaberi din Niger au avut nevoie de asistență umanitară. Națiunile Unite și partenerii săi au lansat un apel strângerea a 600 milioane dolari ca să ajute 3,7 miloane persoane, cele mai greu încercate. În primele 4 luni din 2019, finanțarea obținută a fost de 19% din suma necesară… Sunt urgent necesare eforturi susținute de ajutorare, precum șimăsuri pentru dezvoltarea economică și socialăială a regiunii Sahelului, crunt amenințată de schimbările climatice tot mai persistente pe planeta noastră.

            “Cred că situația din regiunea Sahel se confruntă cu o situație extrem de dificilă și extrem de tragică”, a declarat Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, la o conferință de presă organizată pe 17 decembrie 2019 la Geneva, în paralel cu Forumul mondial privind Refugiaţi[6]. Regiunea Sahel – în special Mali, Niger și Burkina Faso – se află acum sub atacuri tot mai repetate, țintite și mortale de către grupurile jihadiste. Regiunea se confruntă, de asemenea, cu consecințele schimbărilor climatice, care au agravat “relațiile tradiționale dintre agricultori”, dar și între diferite grupuri etnice și religioase, creând astfel un context care agravează conflictele și facilitează implantarea terorismului.  Acest lucru a dus în mod firesc la “o creștere tragică a deplasărilor interne și externe cu dificultăți crescânde de răspuns. Aceasta este o mare îngrijorare”, a declarat Secretarul general al ONU.

            Noi mijloace pentru a lupta împotriva virusului

            Deși acesta a fost cel mai lung și mai mortal focar de Ebola din RDC, noi instrumente sunt acum disponibile pentru a ajuta la oprirea virusului și de a salva vieți. Un vaccin, a cărui eficacitate a fost stabilită la 97,5%, a protejat mai mult de 226.000 de persoane în toamna lui 2019. Noul vaccin Johnson&Johnson poate salva mai mult de 90% din persoanele care primesc un tratament precoce în boala lor, îmbunătățind în felul acesta cu mult rata de supraviețuire a persoanelor infectate cu Ebola, după cum au demonstrat studiile preclinice efectuate de producător.

            “Avem instrumentele, vaccinurile și tratamentele, dar trebuie să continuăm să găsim și să sprijinim toți oamenii care au fost în contact cu cineva infectat cu Ebola”, a declarat dr. Ibrahima Socé Fall, director general adjunct al OMS, coorodonatorul acțiunilor de urgență în caz de Ebola.

            Șapte centre de tratament împotriva Ebola și mai multe centre de tranzit au avut grijă de persoanele din numeroasele zone congoleze afectate de Ebola, permițând celor tratați să supraviețuiască. În timpul acestei epidemii, tipul și nivelul de îngrijire au fost revoluționate de abordări inovatoare. Ca parte a răspunsului de urgență, Programul Alimentar Mondial (WFP) a oferit și oferă hrană supraviețuitorilor Ebola și persoanelor potențial HIV pozitive. Astfel, aceste persoane nu trebuie să părăsească casele lor pentru a cumpăra alimente și, ca urmare, pot fi ușor monitorizate în cazul în care dezvoltă simptomele maladiilor amintite. WFP oferă, de asemenea, servicii logistice esențiale și sprijin operațional partenerilor echipei de răspuns medical, permițând responsabililor să ajungă rapid la zone epidemice noi sau la distanță.

            “Este evident o sărbătoare când pacienții vindecați se întorc acasă după ce au supraviețuit Ebola; ei se simt renăscuți. Nu pot descrie recunoștința lor pentru acest ajutor, mai ales atunci când află că ajutorul alimentar îi va însoți timp de un an pentru a fi din nou pe picioarele lor”, a declarat Susana Rico, WFP coordonator de răspuns de urgență în provincia congoleză Goma. “Această sărbătoare ar trebui, de asemenea, să ne motiveze să continuăm lupta împotriva Ebola și să salvăm mai multe vieți încurajând comunitățile să alerteze autoritățile în legătură cu potențialele cazuri astfel încât aceste cazurie să poată obține tratament în timp. Acestea sunt prioritățile noastre”, a adăugat Susana Rico.

            Al doilea vaccin experimental a fost introdus la 15 octombrie 2019

            OMS a indicat că vaccinul, fabricat de compania farmaceutică Johnson&Johnson, va fi administrat la populații orientate spre risc, în zone în care nu există încă o transmitere activă a virusului Ebola. “Autoritățile din Republica Democrată Congo, care au luat decizia de a implementa cel de-al doilea vaccin experimental pentru a extinde protecția împotriva acestui virus mortal, au arătat încă o dată determinarea lor pentru a pune capăt acestei epidemii cât mai curând posibil”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus[7], într-o declarație făcută cu aces prilej. Rata deceselor cauzate de Ebola din 17 septembrie 2019 indica 2.103 decese din 3.034 cazuri confirmate și 111 cazuri probabile. Potrivit OMS, vaccinul Johnson&Johnson va completa vaccinul curent, care s-a dovedit a fi extrem de eficient și sigur, și a contribuit până în septmbrie 2019 la protejarea a mii de vieți: mai mult de 223.000 de persoane au primit vaccinul Merck în timpul epidemiei menționate. Acest vaccin continuă să fie acordat tuturor persoanelor cu risc crescut de infecție cu Ebola, inclusiv celor care au fost în contact cu cineva care a fost confirmat că are Ebola.

            Directorul general al OMS a amintit că în tot ceea ce face organizația pe care o conduce, aceasta este “ghidată de știință. Sfatul pe care l-am primit de la experți în luna mai (2019 – n.n.) a fost aplicat, luând întotdeauna în considerare nevoile și preferințele comunităților afectate de Ebola. Dar, vaccinurile și tratamentele sunt doar câteva dintre instrumentele pe care le avem la îndemână. Cheia pentru a învinge epidemia Ebola ține de educația alimentară și de câteva principii sanitare simple, pe care trebuie să le aplice membrii comunităților pentru a evita declanșarea maladiei. Cu angajamentul deplin al comunităților și mobilizarea tuturor partenerilor, putem și voma pune capăt acestei epidemii”, a concluzionat șeful OMS.

            Parteneriatul ONU – Uniunea Africană

            “Parteneriatul dintre Uniunea Africană (UA) și Organizația Națiunilor Unite continuă să se consolideze”, a declarat reprezentantul special al secretarului general al ONU la Organizația Pan-africană, Hanna Tetteh, la o reuniune a Consiliului de securitate al ONU, desfășurată pe 30 octombrie 2019[8]. Potrivit d-nei Hanna Tetteh, colaborarea dintre ONU și UA privind problemele de pace și securitate din Africa devine “din ce în ce mai sistematică și mai previzibilă: ambele organizații recunosc că amenințările actuale la adresa păcii și securității în Africa sunt complexe și interconectate, și că impactul lor este atât de profund încât nici o organizație nu le poate rezolva singură”, a declarat șeful Oficiului Națiunilor Unite la Uniunea Africană (UNOAU).

            În fața membrilor Consiliului de securitate al ONU, doamna Hanna Servaa Tetteh a evidențiat cooperarea dintre Organizația Națiunilor Unite, UA și comunitatea de dezvoltare a Africii de Sud (SADC) în Madagascar. Această cooperare “a împiedicat deteriorarea crizei politice”, a facilitat alegeri pașnice, libere, corecte și credibile la 7 noiembrie, la 19 decembrie 2018, precum și o tranziție politică pașnică începută în ianuarie 2019.

            În Republica Centrafricană, eforturile ambelor organizații au dus la semnarea unui acord de pace între guvern și grupurile armate care activează în această țară. Comisarul UA pentru pace și securitate, Smail Chergui și șeful operațiunilor de pace al ONU, Jean-Pierre Lacroix, sunt implicați activ în susținerea implementării Acordului.

            În Sudan, eforturile comune ale ONU și ale UA au contribuit la “evoluțiile pozitive” care au condus la un acord care reglementează tranziția de către Guvernul primului ministru Abdala Hamdok.

            Inegalitățile socio-economice, deficiențele în funcționarea instituțiilor, gestionarea greșită a sectorului public, lipsa respectării statului de drept și a drepturilor Omului, gestionarea inechitabilă a resurselor naturale, schimbările climatice, insecuritatea alimentară, sunt tot atâtea obstacole pentru stabilirea păcii și securității durabile, care se confruntă cu multe provocări în Africa.

            ONU și UA rămân deosebit de preocupate de situația din Libia, unde acțiunile militare de pe teren previn dialogul direct dintre părțile aflate în conflict, dar și din Sudanul de Sud, unde cele două organizații muncesc din greu pentru a accelera punerea în aplicare a acordului de pace dintre guvern și opoziție. În Somalia, cooperarea dintre guvernul federal somalez și unele țări și state membre federale rămâne o provocare.

            În Sahel, provocările sunt, de asemenea, imense. Terorismul și extremismul violent, traficul de droguri și de ființe umane, violența intercomunitară și legată de transhumanță, toate aceste probleme sunt “exacerbate de lipsa autorității statale în zone mari, în special de-a lungul granițelor”, a mai declarat doamna Tetteh.

            Problema finanțării operațiunilor de sprijinire a păcii în Uniunea Africană

            Reprezentantul special al ONU la UA a admis că finanțarea operațiunilor de sprijinire a păcii în Uniunea Africană a rămas o “problemă strategică importantă” pentru organizația pan-africană. În acest sens, d-na Tetteh a salutat angajamentul statelor membre ale Uniunii Africane de a sprijini activitățile de consolidare a păcii prin contribuțiile lor la Fondul de Pace al UA, care a atins în octombrie 2019 suma de 31 milioane de dolari. Ea a salutat, de asemenea, eforturile depuse de președintele Comisiei UA, Moussa Faki Mahamat, pentru a face ca arhitectura Fondului să fie pe deplin operațională.

            Ambasadorul Uniunii Africane la Națiunile Unite, d-na Fatima Mohammed a remarcat, de asemenea, “progresul semnificativ” în parteneriatul dintre cele două organizații. Reprezentantul UA a remarcat însă cooperarea cu Organizația Națiunilor Unite, care trebuie îmbunătățită în ceea ce privește consolidarea păcii și reconstrucția post-conflict. Fatima Mohammed a mai subliniat că, în timpul dezacordurilor dintre Națiunile Unite și Uniunea Africană, viziunea Națiunilor Unite a prevalat de multe ori: “Un scenariu slăbește relația dintre cele două organizații, mai degrabă decât o îmbunătățește”.

            Unele concluzii

            Burkina Faso, Coasta de Fildeș, Ghana, Guineea, Niger și Togo se pregătesc pentru alegeri în cursul anului 2020. Nemulțumirile nerezolvate, procesele neterminate de reconciliere națională și sentimentele de manipulare a instituțiilor și proceselor pot crea riscuri de tensiune și manifestări ale violenței politice pe parcursul desfășurării alegerilor respective.

            În ceea ce privește Guineea, reluarea dialogului, condusă de Națiunile Unite și de alți parteneri, a dat rezultate inițiale, inclusiv eliberarea prizonierilor politici. ONU își reiterează apelurile pentru ca actorii naționali să depășească diferențele lor într-un spirit de consens pentru a asigura alegerile parlamentare pașnice programate pentru luna februarie 2020.

            În lunile următoare, Oficiul Națiunilor Unite pentru Africa de vest și Sahel va continua să lucreze îndeaproape cu toți actorii naționali și cu partenerii regionali pentru a promova consensul și participarea la alegerile care vor avea loc în regiune.


[1] Vezi site-ul https://news.un.org/fr/story/2020/01/1059551?utm_source=UN+News+-+French&utm_campaign=016876b7f2-EMAIL_CAMPAIGN_2020_01_08_10_00&utm_medium=email&utm_term=0_0264da9d8f-016876b7f2-107088985, postat și vizitat pe 8 ianuarie 2020

[2] Preluare și traducere de pe site-ul https://news.un.org/fr/story/2019/09/1052652, postat și vizitat pe 26 septembrie 2019

[3] Preluare și traducere de pe site-ul https://news.un.org/fr/story/2019/10/1053152?utm_source=UN+News+-+French&utm_campaign=4c824dee8b-EMAIL_CAMPAIGN_2019_10_05_12_00&utm_medium=email&utm_term=0_0264da9d8f-4c824dee8b-107088985, postat pe 4 octombrie 2019, site vizitat pe 5 octombrie 2019

[4] Preluare și traducere de pe site-ul https://news.un.org/fr/story/2019/09/1052302, postat pe 23 septmbrie 2019, site vizitat pe 5 octombrie 2019

[5] Vezi site-ul https://news.un.org/fr/story/2019/05/1043041, postat pe 8 mai 2019, vizitat pe 18 decembrie 2019

[6] Vezi site-ul https://news.un.org/fr/story/2019/12/1058431?utm_source=UN+News+-+French&utm_campaign=fafdf652da-EMAIL_CAMPAIGN_2019_12_17_05_01&utm_medium=email&utm_term=0_0264da9d8f-fafdf652da-107088985, postat și vizitat pe 17 decembrie 2019

[7] Tedros Adhanom Ghebreyesus, doctor și politician etiopian, o autoritate în domeniul sănătății publice, este directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății din 2017. El a slujit în guvernul Etiopiei ca ministru al sănătății din 2005 până în 2012 și ca ministru al afacerilor externe de la 2012 până în 2016

[8] Vezi site-ul https://news.un.org/fr/story/2019/10/1055051?utm_source=UN+News+-+French&utm_campaign=7bc65e1248-EMAIL_CAMPAIGN_2019_10_30_08_30&utm_medium=email&utm_term=0_0264da9d8f-7bc65e1248-107088985, publicat și vizitat pe 30 octombrie 2019

About Author

Translate »