CHINA: LUCRURI PLINE DE SPERANȚĂ, DAR ȘI ÎNGRIJORĂTOARE…

July 31, 2022 | CHINA, GEOPOLITICĂ | No Comments

Emilian M. Dobrescu

Acordul de securitate cu Insulele Solomon

            Pe 29 aprilie 2022, emisari de la Casa Albă și Departamentul de Stat al SUA au călătorit în Insulele Solomon, unde s-au întâlnit, printre alții, cu prim-ministrul Manasseh Sogavare[1]: Washingtonul a vrut să convingă arhipelagul să nu semneze un acord cu Beijingul, dar au fost surprinși de oficializarea acestei apropieri. „Ca răspuns la îngrijorările exprimate, premierul Sogavare a reiterat asigurările, garantând în mod specific că nu va exista nici o bază militară, nici o prezență pe termen lung și nici o capacitate de proiecție a forței”; SUA au subliniat că vor urmări îndeaproape evoluțiile în consultare cu partenerii săi regionali. Delegația americană a insistat și asupra „implicațiilor potențiale pentru securitatea regională”, contestând, în cadrul „discuțiilor de fond”, „obiectivul, sfera și transparența acordului”. Americanii au asigurat, de asemenea, „respectarea dreptului” Statului insular de a lua „deciziile lor suverane” și au încercat să atragă insulele prin multiplicarea gesturilor către ei; printre acestea, accelerarea deschiderii unei ambasade americane, întărirea cooperării privind minele neexploatate, trimiterea unei nave spital pentru asistență de sănătate publică sau livrarea de vaccinuri suplimentare. Cele două țări s-au angajat, de asemenea, să lanseze un „dialog strategic la nivel înalt”, care se va concentra în special pe problema sensibilă a securității.

               Pe 21 aprilie 2022, Franța a considerat „îngrijorător” Acordul de securitate dintre China și Insulele Solomon, regretând în special lipsa de transparență a pactului, precum și „ambițiile chineze” în regiunea Indo-Pacific. „Opacitatea prevederilor acordului, primul de acest fel încheiat de China în regiune, este îngrijorătoare în multe privințe, în special când vine vorba de ambițiile chineze ca actor în securitatea regională”, a declarat Ministerul Afacerilor Externe de la Paris. „Franța își reafirmă angajamentul față de un spațiu indo-pacific liber, deschis, care respectă dreptul internațional”, a adăugat Quai d'Orsay. „Franța este prezentă în Pacificul de Sud, ca și Uniunea Europeană, prin propriile angajamente, ambele acordă o atenție prioritară acestei regiuni și vor continua să lucreze, prin implementarea strategiilor lor în regiunea indo-pacifică, pentru stabilitatea, prosperitatea și dezvoltarea durabilă a acesteia”, a adăugat diplomația franceză…

          Banca Populară a Chinei (PBOC)

În urma conflictului din Ucraina, PBOC are la dispoziție cu două alternative pentru a-și proteja interesele în actualul context global – fie să vândă obligațiuni americane pentru a cumpăra mărfuri rusești, fie să facă propria relaxare cantitativă, adică să tipărească renminbi pentru a cumpăra mărfuri rusești[2]. PBOC se află într-o poziție unică pentru a profita din criza globală a mărfurilor declanșată de sancțiunile impuse Rusiei, deschizând potențial calea pentru un yuan mult mai puternic.

„Mărfurile rusești de astăzi sunt ceea ce criza subprime a fost în 2008. Pe același raționament, mărfurile nerusești sunt ca titlurile americane de trezorerie în 2008: prețul primelor s-a prăbușit, iar al celorlalte a crescut, existând tranzacții în marjă pentru ambele, indiferent de ce parte te aflai”, a explicat Zoltan Pozsar, strateg La Credit Suisse, care a lucrat și pentru Rezerva Federală a SUA și Trezoreria americană: “Băncile centrale occidentale nu vor interveni din cauza sancțiunilor”, a mai spus acesta, adăugând că “PBOC nu se confruntă cu astfel de restricții”.

Zoltan Pozsar este de părere că PBOC poate vinde obligațiuni americane pentru a finanța leasingul de nave și achiziția de mărfuri rusești, care ar ajuta China să-și țină sub control inflația, în vreme ce Occidentul s-ar confrunta cu deficit de mărfuri, recesiune și dobânzi în creștere. Alternativ, PBOC ar putea tipări yuani pentru a cumpăra mărfuri rusești: „Aceasta este nașterea pieței eurorenminbi și primul pas real al Chinei pentru a sparge hegemonia pieței eurodolarului. Acest lucru este de asemenea, inflaționist pentru Occident și înseamnă mai puțină cerere de trezorerie pe termen lung”.

             Criza energetică

Din septembrie 2021, China s-a confruntat cu întreruperi ale activităților fabricilor și reducerea electricității furnizate gospodăriilor[3]. Criza energetică din China riscă să perturbe pe termen lung lanţurile de aprovizionare din întreaga lume (poate asta se și dorește – n.n.), pe măsură ce cumpărătorii din Europa şi Statele Unite sunt nevoiţi să aştepte mai mult pentru mărfuri din cauza reducerii producţiei de către fabricile chineze. Proprietarilor de fabrici din China li s-a spus să se pregătească pentru că întreruperea alimentării cu energie electrică va deveni o normalitate, în contextul în care preşedintele Xi Jinping vrea să reducă dependenţa statului de cărbune. Cu toate acestea, nevoia de energie creşte, pe fondul cererii record pentru exporturile chineze. Producătorii chinezi şi multinaţionalele au fost îndemnate să accelereze investiţiile în energie regenerabilă…

“Este efectul domino atunci când tăiaţi energia electrică: afectează direct adezivul folosit pe linia de producţie, trebuie să resetăm și pierdem 20-30% din productivitatea zilnică a muncii. Este într-adevăr o bătaie de cap”, a declarat Philip Richardson, proprietarul Trueanalog Strictly OEM, fabrică care produce difuzoare.

Will Jones, directorul operaţional al British Home Enhancement Trade Association, a declarat că o treime dintre membrii săi din sectorul bricolajului şi grădinăritului au raportat că furnizorii şi-au extins termenele de livrare. “Acest lucru are un impact asupra unei situaţii deja foarte dificile pentru furnizorii cu constrângeri legate de disponibilitatea spaţiului pe navele portcontainere şi duce la costuri în spirală”.

Guvernul chinez a ordonat extinderea rapidă a producției din minele de cărbune și a decretat reforme radicale ale pieţei. Astfel, companiile care generează energie pe bază de cărbune sunt obligate să vândă pe piaţa angro, permiţând creşterea preţurilor la electricitate cu până la 20% şi ridicând plafoanele de preţ pentru marii consumatori. Reformarea pieţei este un “pas uriaş” spre liberalizarea sectorului energetic, a declarat David Fishman, analist energetic la Grupul Lantau.

Cu toate acestea, acţiunile guvernului nu par a fi soluția imediată în fața întreruperilor alimentării cu energie electrică. Pe lângă problemele din secorul imobiliar, criza energetică adaugă o doză de incertitudine privind creşterea economiei chineze: în Guangdong, cel mai mare centru de producţie din China, aproape 150.000 de companii au fost afectate numai în septembrie 2021 de lipsa de energiei, au arătat câțiva oficiali de rang înalţi. Oficialii din Guangdong au încurajat companiile să-şi folosească propria producţie de energie electrică.

             Mânăstirea Huasan

               Se află situată pe unul dintre cei cinci munţi sacri ai Chinei. Muntele are cinci piscuri, piscul de sud fiind cel mai înalt, 2.160 m. Cunoscut sub numele de “Monarh al Huasan”, piscul de sud este favoritul celor care iubesc căţăratul pe munte, singurul mod de căţărare fiind o cărare lungă de 15 km cu un singur lanţ pentru suport.

            Cărarea începe la “Scările Cerului”, un set de scări foarte abrupte, sculptate în roca muntelui şi având de o parte şi alta lanţuri foarte bine strânse pentru susţinere. Scările devin din ce în ce mai abrupte pe măsură ce cărarea duce spre vârful piscului. Se ajunge mai întâi pe “Creasta Dragonului Negru”, urcând pe o cărare foarte abruptă şi îngustă, apoi se coboară, tot pe o cărare foarte abruptă şi îngustă spre trecătoarea Jinsud. De aici sunt două opţiuni: măreţul pisc vestic sau primejdiosul şi lungul drum spre piscul de nord. Din piscul de vest se poate lua gondola spre piscul sudic. Cea mai periculoasă parte este Changkong Zhan unde localnicii au securizat de o parte şi de alta stânca, cu plăci de lemn cu lățimea de 40 cm laţime. Pentru a-şi continua drumul vizitatorii trebuie să păşească pe acele plăci.

            Ceea ce face şi mai periculos acest drum este traficul pe două cărari: cei care se duc şi cei care se întorc. Vântul sau ploaia măresc dificultatea drumului, care necesită încălţări speciale pentu căţărat, haine călduroase sau orice alt echipament adecvat. Cei care reușesc să ajungă pe vârful sudic sunt răsplatiți cu o privelişte înconjuratoare a munţilor şi, de asemenea, cu o priveliște neuitat spre râul Galben. Dacă turistul ajunge dimineața – după o cățărare de 4-6 ore noaptea - pe piscul de est, denumit şi piscul “Soarelui Răsare”, este răsplătit cu un minunat răsărit de Soare uluitor. Piscul de est conţine câteva peisaje unice: statuia lui Chentuan din peştera Sanmao, “Pavilionul cu dale de fier”, precum şi un set de piese de şah, confecționate din fier. Dintre specialitățile culinare ale locului cităm : “yang rou pao mo” - un fel de supă de capră, jeleul din fasole scrobită cu oţet, pasta cu usturoi, sosul picant special sau un pachet de tăieţei.

               Mânăstirea Huasan se află în provincia Shaanxi, pe teritoriul Xian, punctul de plecare al vechiului drum al mătăsii, “Silk Road”, şi locul unde se află “armata de teracotă”. Provincia are artefacte aparținând celor 60 de aşezari din Paleolitic şi Neolitic, 72 de morminte ale împăraţilor Chinei, 20 de palate imperiale, 2.604 clădiri antice şi 1.200 temple şi mânăstiri...

Misiunea d-nei Michele Bachelet

În a treia zi a unei vizite oficiale în China, șefa ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, a declarat că a avut o „ocazie valoroasă” de a evidenția problemele și preocupările legate de drepturile Omului cu președintele Xi Jinping și alți înalți oficiali chinezi, cu care a „discutat direct” chestiuni importante prin link video[4]: „Mă angajez să efectuez această vizită, prima vizită a unui Înalt Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului în China în ultimii 17 ani, o prioritate să mă angajez direct cu guvernul chinez… cu privire la problemele legate de drepturile Omului la nivel național, regional și global, iar ca dezvoltarea, pacea și securitatea să fie sustenabile la nivel local și transfrontalier, drepturile Omului trebuie să fie în centrul atenției”.

Rolul crucial al Chinei

În declarația sa de deschidere a întâlnirii cu președintele Xi, șefa ONU pentru drepturile omului a subliniat „rol crucial pe care China trebuie să-l joace în instituțiile multilaterale ale ONU pentru a aborda multe provocări și amenințări cu care se confruntă lumea în present, la adresa păcii și securității internaționale, a instabilității sistemului economic global, inegalității, schimbărilor climatice și multe altele”. Ca și în cazul altor țări, Înaltul Comisar a oferit și asistență tehnică Chinei pentru „însoțirea eforturilor de consolidare a promovării și protecției drepturilor Omului, a justiției și a statului de drept, pentru toți, fără excepție”.

Vizita în Xinjiang

Pe 25 mai 2022, Doamna Bachelet a călătorit în regiunea autonomă uigură Xinjiang, în vreme ce experți independenți în drepturile Omului au exprimat îngrijorări serioase cu privire la acuzațiile de detenție și muncă forțată a uigurilor musulmani.

China a negat cu fermitate acuzațiile cu privire la tratamentul asupra minorității uigure… Se crede că sute de mii de uiguri sunt ținuți în așa-numitele centre de „reeducare” sau transferați cu forța în fabrici din Xinjiang sau alte provincii chineze.

Orașul Tamisa (Thames) de lângă Shanghai

Thames Town se află la o distanţă de 30 km faţă de Shanghai şi pare desprins de pe malurile Tamisei, aşa cum îi sugerează şi numele: străzi pietruite, terase amenajate în stil victorian, puburi tradiţionale englezeşti şi magazine amplasate în colţurile străzilor sunt doar câteva dintre aspectele copiate fidel de la britanici.

Orașul Tamisa face parte din orașul nou Songjiang, din districtul cu acelai nume. Orașul este la 4 km de stația Songjiang New City de pe linia de metrou Shanghai 9[5]. Autostrada G60 Shanghai – Kunming, cunoscută anterior sub numele de autostrada Huhang, trece prin sudul orașului. În Timp ce districtul Songjiang este o antică prefectură care precede înființarea Shanghaiului, orașul nou Songjiang este o nouă dezvoltare, menită să îndepărteze populația de centrul orașului Shanghai. În acest oraș, unul dintre obiective a fost să ofere cazare personalului noilor universități din apropiere. Tamisa Town este o parte din inițiativa One City – Nine Towns, care a fost adoptată de Comisia de planificare din Shanghai în 2001 – această politică a durat pe durata celui de-al zecelea plan cincinal al Chinei (2001-2005).

Songjiang New City a folosit o temă engleză pentru orașul Thames. Cele „nouă orașe” sunt situate fiecare într-unul din celelalte districte suburbane din Shanghai și fiecare a primit, de asemenea, propria temă. Alte teme occidentale utilizate până în prezent sunt cea scandinavă (Luodian), italiană (Pujiang), spaniolă (Fengcheng), canadiană (Fengjing), olandeză (Gaoqiao) și germană (Anting). Compania de arhitectură Atkins a primit responsabilitatea pentru planificarea orașului Songjiang New City și proiectarea orașului Thames: principalii dezvoltatori pentru oraș au fost Shanghai Songjiang New City Construction and Development și Shanghai Henghe Real Estate.

Orașul Thames a fost finalizat în 2006, ocupând o suprafață de 1 kmp, fiind proiectat pentru o populație de 10.000 de oameni. O parte din arhitectură a fost copiată direct din clădirile din Anglia, cum ar fi biserica Christ Church, Clifton Down din Bristol, un pub și magazinul de pescuit și cipuri – copiate din clădirile din Lyme Regis, Dorset, clădirea Chester High Cross. Construcția a costat 5 miliarde de yuani: Orașul este format în principal din locuințe unifamiliale cu densitate redusă, cu puține spații comerciale sau facilități comunitare. Deși casele s-au vândut rapid, majoritatea achizițiilor au fost făcute de cei relativ bogați, ca investiții sau case de locuit, iar prețurile caselor au crescut la un nivel ridicat. Proporția proprietarilor care își stabilesc reședința permanentă a fost scăzută, iar Business Insider a descries orașul drept un „oraș fantomă virtual”. În 2012 s-a planificat un oraș similar, în stil englezesc, lângă Beijing, unde până în 2016, majoritatea magazinelor și restaurantelor din Thames Town erau goale.

Locuitorii acestui oraş sunt într-un număr destul de mic, tocmai pentru că este destinat cu precădere turiştilor. Deşi industria nu este tocmai înfloritoare în zonă, Thames Town are câteva restaurante şi localuri destinate nunţilor, care sunt destul de profitabile.

Pandemia revine

Varianta Delta a COVID-19 s-a răspândit cu rapiditate în China, iar regimul de la Beijing nu a avut alte soluții la noua tulpină decât noi restricții draconice și recurgerea la forța brută a organelor de ordine[6]. Aceasta este concluzia sinologului Gordon Chang într-o analiză apărută în publicația “1945”: milioane de chinezi erau la finalul lunii iulie 2021 în diferite forme de carantină, arată Chang, iar valul patru de infectări a fost cel mai mare de la epidemia izbucnită la sfârșitul lui 2019. Dincolo de dificultățile sanitare, noua erupție, care a scăpat de sub controlul autorităților, are și un important efect politic: subminează discursul triumfalist al regimului comunist, care a afirmat că a știut să stăpânească pandemia mai bine decât Occidentul.

Autoritățile chineze au descoperit că sursa noului val de infectări este un avion care a aterizat pe 20 iulie 2021 pe aeroportul internațional Nanjing Lukou, venind din Rusia. Nouă lucrători chinezi ai aeroportului au fost testați pozitiv după ce au făcut curățenie în avion. De atunci, boala s-a răspândit, infectând aproape jumătate din cele 33 de provincii, aglomerări urbane cu rang de provincii și regiuni. „Varianta Delta a trecut prin sistemele de apărare împotriva virusului ale țării, care sunt cele mai stricte din lume”, a scris Bloomberg News.

Tulpina Delta a fost depistată prin teste în locuri în care nici un caz de infectare nu a mai apărut de luni de zile: îngrijorarea mare o reprezintă orașul Wuhan, sursa aparentă a epidemiei planetare. Noua tulpină a ajuns și la Beijing, centrul puterii politice comuniste – aici restricțiile de călătorie au devenit foarte stricte – turiștii nu mai sunt primiți în capitală, cu excepția celor ale căror scopuri de călătorie sunt “esențiale” și numai cu test negativ.

Vaccinarea nu este privită ca suficientă, ceea ce înseamnă lipsă de încredere în vaccinuri. În China s-au înregistrat peste 30 de focare de infecție, printre care și unul devastator care a lovit orașele porturi din provincia Guangdong, în mai 2021. Autoritățile comuniste susțin că au administrat peste 1,5 miliarde de doze din vaccinurile produse în țară și au raportat atunci că 40% dintre chinezi sunt complet vaccinați. Centrul pentru Controlul și Prevenția Bolilor din China afirmă că vaccinurile chinezești „pot avea în continuare efecte bune preventive și protective” împotriva tulpinii Delta. Însă, la fel ca în alte țări, și vaccinurile made in China par neputincioase împotriva variantei Delta, apărută prima dată în țara vecină, India. În Nanjing, de pildă, majoritatea infectărilor s-au înregistrat printre persoanele vaccinate.

Controlul discursului public prin cenzură și propagandă a fost de la începutul epidemiei o strategie cheie a Beijingului; acest lucru a devenit clar încă din ianuarie 2020, când Partidul Comunist a anunțat formarea unui mic grup centralizat cu misiunea de a combate pandemia: dintre cei nouă membri au grupului, doar unul avea legătură cu sănătatea, restul erau politicieni și politruci – vicepreședintele grupului a fost numit Wang Huning, responsabil cu propaganda în Partidul Comunist Chinez.

Una dintre țintele favorite ale regimului au reprezentat-o străinii; și de data aceasta, autoritățile au repetat ostentativ că cei nouă lucrători de la aeroportul din Nanjing s-au infectat după ce au curățat un avion venind din Rusia. Presa chineză a explicat focarul Delta de la Zhengzhou pe seama a doi membri ai personalului de curățenie din spital care au intrat în contact cu pacienți din străinătate. Regimul comunist chinez nu și-a modificat discursul pe care l-a adoptat de la izbucnirea pandemiei, de a susține că originea pandemiei se află în Statele Unite, iar focarul COVID-19 a fost în Frederick (Maryland, SUA), la baza militară Fort Detrick.

Pe 11 martie 2022, China a decis izolarea celor 9 milioane de locuitori ai orașului Changchun din nord-estul țării, pe fondul unei noi creșteri a numărului de cazuri de COVID-19, atribuită variantei Omicron, foarte contagioasă[7]. Localnicilor li s-a cerut să rămână acasă, un singur membru al familiei având permisiunea de a ieși la cumpărături. Toți localnicii trebuie să se supună la trei runde de teste, în timp ce magazinele neesențiale au fost închise, iar legăturile de transport suspendate.

Ultimele restricții, care includ și Yucheng, oraș cu 500.000 de persoane în provincia estică Shandong, arată că țara își menține abordarea drastică a pandemiei pe care a aplicat-o în cea mai mare parte a ultimilor doi ani. În plus, China a închis și școlile din Shanghai: toți elevii până la gimnaziu învață din nou de acasă începând din 12 martie 2022.

China a anunțat pe 11 martie 2022 peste 1.000 de noi infecții COVID-19, cel mai mare număr zilnic de când Beijingul a învins primul său focar, la începutul anului 2020. Noul val este determinat de infecțiile asimptomatice pe fondul răspândirii variantei Omicron. La începutul lui martie 2022, 87% din cei 1,4 miliarde de locuitori ai Chinei erau vaccinați cu schema completă, iar aproximativ 40% din populație a primit și doza booster.

Pe 15 martie 2022, alți cca 30 de milioane de oameni au fost carantinați, după ce creșterea numărului de cazuri a dus din nou la implementarea acestei măsuri[8]. China a înregistrat pe 15 martie 2022, 5.280 de cazuri noi de COVID-19, mai mult decât dublu față de ziua precedentă, dar și cel mai ridicat bilanț de la apariția variantei Omicron a virusului, care s-a răspândit rapid prin țară, punând sun semnul întrebării strategia țării de luptă cu virusul, după doi ani în care granițele țării au fost închise. Autoritățile au procedat ca în toată perioada pandemiei: 13 orașe au intrat rapid în lockdown, adică aproape 30 de milioane de oameni. În alte orașe au fost impuse anumite măsuri restrictive: Shenzhen, centrul tehnologic din sudul Chinei, oraș cu 17,5 milioane de oameni, a intrat în carantină totală, cu multe fabrici închise și rafturile supermarketurilor goale, în Timp ce Shanghai, cel mai mare oraș al țării, se află sub numeroase restricții…

Carantină la Beijing

Autoritățile din capitala Chinei au închis pe 29 aprilie 2022 mai multe întreprinderi și ansambluri rezidențiale, sub pretextul înmulțirii cazurilor de Covid, intensificându-și, totodată, activitatea de urmărire și izolare a contacților[9]. Aceasta, după ce au decis să testeze aproape toată populația orașului, totalizând 21 de milioane de locuitori, de trei ori în cursul săptămânii 25 aprilie-1 mai 2022! Mai multe blocuri de apartamente au fost sigilate pentru a-i împiedicai pe locatari să iasă, iar mai multe centre spa, săli de sport, cinematografe și biblioteci, precum și cel puțin două centre comerciale au fost închise vineri. În fața imobilelor carantinate s-au amplasat panouri cu mesajul: „Permisă doar intrarea. Ieșirea este interzisă…”.

Persoanele care au fost recent în localuri aflate în zone declarate de autorități ca fiind „de risc” au primit mesaje pe telefon în care li se spunea să rămână pe loc până când primesc rezultatele testelor. Iată cum sună un astfel de mesaj: „Bună ziua, cetățeni! Ați intrat de curând în magazinul de tăiței cu carne de vită și pui înăbușit din comunitatea Guanghui Li. Vă rugăm să vă întoarceți de îndată la complexul dv rezidențial sau la hotel, să rămâneți acolo și să așteptați să primiți rezultatul testului cu acid nucleic. În cazul în care nu respectați aceste cerințe și contribuiți la răspândirea focarului, veți răspunde în fața legii”. În cadrul unei conferințe de presă care a avut loc pe 25 aprilie 2022, autoritățile „sanitare” chineze au ocolit întrebările privind o posibilă carantinare a Beijingului.

Analiștii de la Nomura estimează că 46 de orașe sunt în prezent carantinate parțial sau total, ceea ce afectează 343 de milioane de persoane. Societe Generale estimează că provinciile care se confruntă cu restricții severe de circulație sunt responsabile de 80% din producția economică a Chinei. Cazurile noi de COVID din Beijing sunt în continuare doar de ordinul zecilor – un număr mare, însă, pentru politica „ZERO-COVID” a Partidului Comunist Chinez.

Carantină la Shanghai

Pe 26 martie 2022, metropola Shanghai – cu cei 25 milioane de locuitori a înregistrat o creștere bruscă a cazurilor de COVID-19: 2.269 de cazuri, adică 40% din totalul național de îmbolnăviri COVID-19 al zilei respective[10]. Shanghai și Jilin au fost zonele cel mai greu afectate de focarul de COVID-19, care s-a declanșat la începutul lunii martie 2022. Lockdownul introdus în Shanghai a avut loc în două etape, începând din 28 martie 2022 cu partea de est a Shanghaiului, care include centrul financiar al oraşului, iar din 1 aprilie 2022 a intrat în caractină și partea de vest a Shanghaiului. Transportul public din Shanghai a fost suspendat, iar firmelor şi fabricilor din oraş li s-a ordonat să oprească operaţiunile sau să lucreze de acasă. Unele companii au încetat să funcţioneze în Shanghai din 27 martie 2022.

Imagini cu drone publicate de presa de stat au arătat străzi goale sub zgârie-norii din districtul financiar Lujiazui al orașului. Bursa de Valori din Shanghai, situată în vestul orașului, a declarat că a menținut un personal pentru operațiunile cheie, în timp ce alții lucrează de acasă. General Motors, fabrica din Shanghai, a reușit să mențină producția cerând muncitorilor să doarmă pe podelele fabricii, au spus oameni familiarizați cu problema. Locuitorii din vestul orașului s-au aprovizionat în magazine și piețe în așteptarea blocării de la 1 aprilie 2022. Lanțul de hipermarketuri din SUA, Costco Wholesale Corp, al cărui magazin din Shanghai atrage zilnic mulțimi de cumpărători, a declarat că se închide din 28 martie 2022, împreună cu unele săli de sport și centre comerciale, de asemenea, în cartierele vestice. Guvernul orașului a lansat noi măsuri pentru a încerca să sprijine afacerile afectate de COVID, inclusiv scutiri de chirie și reduceri de taxe. Tabloidul Partidului Comunist, Global Times, l-a citat pe economistul Cao Heping de la Universitatea Peking, spunând că, deși creșterea orașului va fi afectată, economia națională nu va avea de suferit foarte mult.

Pe 27 martie 2022, oficialii din Shenzhen au impus un blocaj Timp de șapte zile: lucrătorilor neesențiali li s-a ordonat să rămână acasă, adulții trebuie să fie supuși trei teste PCR în zilele următoare, iar autobuzele și trenurile sunt oprite. Oficialii din Shenzhen au mai spus că supermarketurile locale, piețele, farmaciile, instituțiile medicale și serviciile de livrare expres rămân deschise în perioada blocării.

La finalul lunii martie și în luna aprilie 2022, orașul Shanghai s-a confruntat cu unul dintre cele mai severe valuri de persoane confirmate COVID-19, infectate cu varianta Omicron[11]: câinele robot nu a fost singura mașinărie care a patrulat pe străzi. Oficialitățile chineze au folosit drone pentru a le comunica cetățenilor să stea în case și să nu iasă nici măcar pentru a-și arunca gunoiul; în ciuda măsurilor stricte de carantinare, autoritățile orașului au raportat peste 8.000 de cazuri asimptomatice și 438 de cazuri simptomatice pe 3 aprilie 2022.

Cum se explică restricțiile din Shanghai? O explicație la această întrebare o găsim în articolul ”Gașca din Shanghai urmărește eliminarea lui XI”, publicat în octombrie 2021 de „Asia Sentinel”[12]: Shanghaiul este locul în care s-a dezvoltat o facțiune a Partidului Comunist Chinez, care se opunea lui Xi Jinping. Chiar și Wikipedia are articol despre ”Gașca din Shanghai”. Fostul președinte chinez Jiang Zemin ar fi unul dintre susținătorii „găștii din Shanghai”, iar Hong Kong-ul a fost o zonă intermediară de luptă între aceste facțiuni ale Partidului Comunist Chinez, scrie „Asia Sentinel”: Președintele chinez Xi Jinping a recunoscut indirect că este prins într-o luptă pentru putere cu o facțiune rivală susținută de fostul președinte chinez Jiang Zemin. Recunoașterea poate fi găsită în recentele acuzații de răzvrătire și încălcare a secretelor de stat aduse fostului ministru adjunct al securității Sun Lijun, care a fost arestat în aprilie 2020. Întrucât Sun era până atunci cel mai înalt demnitar al poliției chineze, care se ocupa de Hong Kong, acuzațiile publice de răzvrătire împotriva sa confirmă că Hong Kong este un câmp de luptă intermediar în lupta pentru putere pe coridoarele puterii de la Beijing. „Sun a fost în centrul răspîndirii facționalismului de pe continent în Hong Kong. Hong Kong a fost o zonă intermediară pentru asta”, a declarat un specialist către Asia Sentinel: „Acesta este începutul unui război pe față. Este grăitor faptul că răzvrătirea împotriva lui Xi e recunoscută deschis”.

Din 2012, de cînd Xi a lansat campania anticorupție, peste 120 de demnitari importanți, porecliți „tigri”, au fost înlăturați. Acuzațiile împotriva lor implicau luarea de mită și comportament sexual nepotrivit. Acuzațiile anunțate împotriva „tigrului” Sun Lijun includ luare de mită și delicte sexuale; ceea ce este neobișnuit în acuzațiile împotriva lui Sun sunt acuzațiile explicite de răzvrătire împotriva conducerii. Sun avea „ambiții politice exagerate, acționând cu ticăloșie”, potrivit agențiilor anticorupție din China – Comisia Centrală pentru Disciplină și Comisia Națională de Supraveghere. „Pentru a-și îndeplini obiectivele politice personale, Sun a încurajat rebelii din cadrul Partidului Comunist Chinez și a depus mult efort formând grupuri de interese pentru a controla departamentele guvernamentale esențiale, subminând grav unitatea și politica partidului… În esență, ei au declarat deschis că Sun plănuia o lovitură de stat. Realitatea este că el nu a lucrat singur. Sun face parte din tabăra lui Jiang Zemin”…

Xi Jinping își consolidează puterea asupra Chinei și pentru asta trebuie să elimine facțiunea rivală din interiorul Partidului Comunist, condusă de Jiang Zemin (fost președinte al Chinei). Această luptă pentru putere durează de cîțiva ani: Xi Jinping a eliminat deja o mare parte dintre adversari, cu clasicele acuzații de corupție, ori de delicte sexuale. Acuzații care în unele cazuri s-ar putea să fie adevărate, în altele născocite, dar ăsta e un amănunt nesemnificativ. Importantă este consolidarea poziției lui Xi Jinping prin eliminarea adversarilor. Lupta între facțiuni s-a făcut pe ocolite, nu se vorbea oficial despre vreo luptă în interiorul partidului, ci, doar despre lupta cu corupția. Xi nu s-a legat la început direct de cei din Shanghai, care e zona principală unde are sprijin facțiunea care-l contestă, ci, a eliminat susținătorii facțiunii șanhaieze din alte zone, cum ar fi Hong Kong. Dar în octombrie 2021 s-a ajuns la un nou nivel al acestei lupte, când lui Sun Lijun (care fusese deja arestat din 2020), pe lângă acuzațiile clasice de corupție, i s-au adus pe față și acuzații legate de ambițiile sale politice și de activitatea sa împotriva conducerii partidului…

Pe 15 iunie 2022, Shanghai a revenit la viață, după două luni de izolare amară, cu oameni care conduc din nou mașini sau se înghesuie în trenuri și autobuze pentru a se întoarce la serviciu, sperând să nu mai treacă niciodată printr-o situație similară. Cei 25 de milioane de locuitori din cel mai mare și mai cosmopolit oraș din China au îndurat două luni de frustrare, stres mental și pierderi economice. Joggeri, patinatori și plimbători de câini au sfidat căldura de afară pentru a reveni în parcurile de pe malul râulu, negustorii curățau geamurile, salariații au revenit în turnurile de birouri strălucitoare, dar nu în același număr ca înainte de focar, multe firme impunând o întoarcere eșalonată la muncă. Restaurantele rămân închise, magazinele pot funcționa la doar 75% din capacitate, iar sălile de sport se vor redeschide mai târziu. Au existat, de asemenea, cozi lungi la locurile de testare, locuitorii având nevoie de rezultate negative recente pentru a lua transportul public și a intra în diferite clădiri, iar mulți au stat la coadă la centrele de vaccinare.

Câinele robot de patrulare

La finalul lunii martie și în luna aprilie 2022, orașul Shanghai s-a confruntat cu unul dintre cele mai severe valuri de persoane confirmate COVID-19, infectate cu varianta Omicron[13]: câinele robot nu a fost singura mașinărie care a patrulat pe străzi. Oficialitățile chineze au folosit drone pentru a le comunica cetățenilor să stea în case și să nu iasă nici măcar pentru a-și arunca gunoiul.

În ciuda măsurilor stricte de carantinare, autoritățile orașului au raportat peste 8.000 de cazuri asimptomatice și 438 de cazuri simptomatice pe 3 aprilie 2022…

Macao închide afacerile

Macao închide majoritatea afacerilor pe fondul epidemiei COVID-19, dar cazinourile rămân deschise[14]: cei cca 600.000 de locuitori din Macao sunt testatți, în condițiile în care fosta colonie portugheză controlată de chinezi, aderă la politica chineză „zero COVID”, care vizează eradicarea tuturor focarelor cu aproape orice preț. Majoritatea rezidenților sunt rugați să rămână acasă, restaurantele vor fi închise pentru servirea mesei, iar restricțiile la graniță au fost înăsprite, ceea ce înseamnă că veniturile cazinourilor vor fi probabil aproape de zero pentru cel puțin o săptămână și probabil în următoarele săptămâni.

Acțiunile cazinourilor din Macao s-au prăbușit pe 20 iunie 2022 dimineața, Sands China fiind liderul scăderii cu peste 8% – cel mai mare declin după 15 martie 2022. MGM China, Wynn Macau, Galaxy Entertainment, Melco și SJM Holdings au scăzut între 4%-7%. Guvernul din Macao se bazează pe cazinouri pentru peste 80% din veniturile sale, iar majoritatea populației este angajată direct sau indirect de industria cazinourilor. Cel mai recent focar a apărut brusc și s-a răspândit rapid, sursa fiind încă necunoscută, a declarat șeful executivului din Macao, Ho Iat Seng.

Macao are un singur spital public, iar serviciile sale sunt deja solicitate zilnic. Planul rapid al teritoriului de a-și testa întreaga populație vine în condițiile în care păstrează deschisă granița cu China continentală, mulți dintre rezidenți trăind și lucrând în orașul chinezesc vecin, Zhuhai.

Primul caz de gripă aviară H3N8 la Om

În paralel cu preocuparea pentru noul coronavirus, autoritățile sanitare chineze au anunțat, potrivit The Epoch Times, că un băiat din China a contractat tulpina H3N8 a gripei aviare, care pare a fi primul caz de infectare la om din lume[15].

Băiatul, în vârstă de 4 ani, a fost spitalizat pe 10 aprilie în orașul Zhumadian din provincia centrală Henan, a precizat comisia de sănătate chineză într-o declarație făcută pe 26 aprilie 2022, adăugând că riscul de răspândire la alți Oameni este scăzut: „Această infectare este o transmitere accidentală între specii”, se arată în comunicat. „Riscul de transmitere pe scară largă este scăzut”.

Autoritățile au declarat că, în urma unei evaluări preliminare, s-a stabilit că varianta este de origine aviară, menționând și că familia copilului crește găini și că în zonă trăiesc rațe sălbatice. Băiatul a început să manifeste simptome, inclusiv febră, pe 5 aprilie 2022 și a fost depistat cu H3N8 circa două săptămâni mai târziu, pe 24 aprilie. Departamentul de Sănătate din Hong Kong a informat că acesta se află în stare critică. Totuși, persoanele cu care micuțul a intrat în contact apropiat nu au prezentat nici un simptom în timpul perioadei de supraveghere medicală.

Război pentru Taiwan

China “nu ar ezita” să intre în război dacă Taiwanul şi-ar declara independenţa, a prevenit Wei Fenghe, ministrul chinez al apărării, Wei Fenghe, în cursul unei întâlniri cu omologul său american Lloyd Austin, care a avut loc pe 10 iunie 2022 la Singapore[16]: “Dacă cineva ar îndrăzni să separe Taiwanul de China, armata chineză nu ar ezita nici un moment să declanşeze un război, oricare ar fi preţul”, a afirmat Wei Fenghe în cadrul discuţiilor, potrivit declaraţiilor făcute ulterior de un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării, Wu Qian. Potrivit Ministerului Apărării, China, care consideră insula drept parte integrantă a teritoriului său, “ar strivi” orice tentativă de independenţă.

Lloyd Austin i-a transmis omologului său că Beijingul trebuie “să se abţină” de la orice nouă acţiune destabilizatoare în regiune „Observăm o constrângere tot mai mare din partea Beijingului. Am asistat la o creştere continuă a activităţii militare provocatoare şi destabilizatoare în apropierea Taiwanului”, a declarat Lloyd Austin. Conform Pentagonului, Austin “a reafirmat importanţa păcii şi stabilităţii în strâmtoarea (Taiwan), o opoziţie la modificări unilaterale ale statu-quo-ului, şi a îndemnat (China) să se abţină de la orice nouă acţiune destabilizatoare faţă de Taiwan”.

Miniştrii apărării chinez şi american au avut întâlnirea pe un fond de diferende între cele două puteri rivale, mergând de la Taiwan şi până la războiul Rusiei în Ucraina.

Renunțarea la tennologia străină

China a solicitat agenţiilor guvernamentale şi companiilor de stat să înlocuiască toate computerele produse de branduri străine cu alternative chineze, în termen de doi ani, acesta fiind unul dintre cele mai agresive eforturi ale Beijingului de a elimina tehnologia provenită din afara graniţelor sale[17]. Exercițiul, care a fost solicitat de autoritățile guvernamentale centrale, va duce la înlocuirea a cel puțin 50 de milioane de computere la nivelul administraţiei centrale, au mai precizat sursele.

Decizia va afecta cel mai probabil vânzările HP Inc. şi Dell Technologies Inc., cele mai importante mărci de PC-uri din China, după campionul local Lenovo Group Ltd. Acţiunile Lenovo au crescut cu până la 5% la bursa de la Hong Kong, la fel ca şi titlurile dezvoltatorului de software Kingsoft Corp, precum şi acţiunile altor companii chineze din domeniul echipamentelor IT.

Înlocuirea furnizorilor străini face parte dintr-un efort de durată al Beijingului de a reduce dependenţa Chinei de tehnologia americană, o vulnerabilitate care a ieşit la lumină după ce sancţiunile impuse unor companii precum Huawei Technologies Co. a afectat firmele şi afacerile chineze. Campania de înlocuire a calculatoarelor personale străine va fi extinsă şi la nivelul autorităţilor locale, care vor trebui să respecte şi ele intervalul de doi ani, susţin sursele. Anumite agenţii, inclusiv mass media de stat şi organismele din domeniul securităţii cibernetice, ar putea continua să cumpere echipamente avansate din străinătate pe baza unor permise speciale, dar şi acest sistem ar putea fi limitat în viitor.

Retragerea CNOOC

Cel mai mare producător de petrol și gaze din China, compania publică CNOOC, se retrage din Statele Unite, Canada și Regatul Unit, după ce a fost radiată de la Bursa de Valori din New York[18]: își va redistribui investițiile în America de Sud și Africa. Mișcarea vine în timp ce Statele Unite amenință China “că, cumpără petrol rusesc, încălcând sancțiunile”. China nu numai că a refuzat să condamne invazia rusă a Ucrainei, dar intenționează și să mențină bune relații cu Rusia, ale cărei hidrocarburi și alte materii prime sunt de interes pentru a-i asigura aprovizionarea.

Prin achiziționarea producătorului canadian Nexen în 2012 pentru 15,1 miliarde de dolari, CNOOC a devenit unul dintre cei mai importanți producători de hidrocarburi din lume. Activele fostului Nexen includ interese în zăcăminte offshore din Marea Nordului, gaze de șist în nord-estul provinciei canadiene Columbia Britanică, explorarea petrolului în largul provinciilor Newfoundland și Labrador și parcul eolian Soderglen din sudul Albertei (tot în Canada). În Statele Unite, CNOOC are investiții în bazinele onshore Eagle Ford și Rockies, precum și interese în două câmpuri mari offshore din Golful Mexic, Appomattox și Stampede. Producția acumulată este de aproximativ 220.000 de barili de petrol pe zi. În afara Chinei, CNOOC operează în aproximativ 20 de țări… În martie 2022, monopolul chinez a însărcinat Bank of America să pregătească vânzarea activelor sale din Marea Nordului, care includ o participație la unul dintre cele mai mari depozite din bazin. În octombrie 2021, excluderea sa de la Bursa de Valori din New York a fost finalizată. CNOOC a fost una dintre companiile chineze vizate de administrația Trump în 2020 pentru că este controlată de armata chineză.

Cu toate acestea, CNOOC nu renunță la dezvoltarea sa internațională. Marea companie chineză va încerca să achiziționeze noi active în America Latină și Africa și va acorda prioritate dezvoltării de noi proiecte în Brazilia (unde cooperează cu Petrobras și Shell), în Guyana (cu Exxon și Hess) și în Uganda și Tanzania (cu TotalEnergies). CNOOC este una dintre cele mai mari cinci companii petroliere din țară, alături de CNPC, Sinopec, Yang Chang Petroleum și Sinochem Group, cu active în afara țării. Țara asiatică consumă din ce în ce mai mult petrol. După 13,1 milioane de barili pe zi în 2021, ar trebui să ardă 15,7 milioane în 2022, o creștere de 9 la sută. Și, cu toate că producția sa locală a crescut, este încă insuficientă pentru a acoperi nevoile, în special de produse petroliere. Acesta este unul dintre motivele care vor împinge China, dar și India și alte țări asiatice, să dezvolte achizițiile de petrol rusesc, mai ales că acesta este vândut cu preț mai mic decât cel de pe piață. Rămâne de văzut dacă, cumpărătorii asiatici vor putea absorbi țițeiul și produsele petroliere rusești cumpărate până acum de Europa și interzise în Statele Unite, Regatul Unit, Canada și Australia. Dacă nu are loc o realocare completă, Rusia ar putea fi forțată să-și oprească producția de petrol, ceea ce ar putea avea consecințe pe termen lung pentru aprovizionarea globală. Agenția Internațională pentru Energie calculează că producția rusă va scădea cu 1,5 milioane de barili pe zi în aprilie 2022 și cu aproape 3 milioane în mai 2022. Necesitatea urgentă de a găsi o desfacere pentru hidrocarburile sale este mai importantă pentru Rusia decât pentru clienții săi asiatici. China, sub presiunea Washingtonului, învață primele lecții din Războiul din Ucraina și începe să se pregătească pentru o blocadă americană.

Sistem de inteligență artificială pentru pedepsirea infractorilor

Cercetătorii din China au creat un Sistem de Inteligență Artificială (SAI), care poate identifica infracțiuni și pune sub acuzare infractori[19]: SAI a fost dezvoltat și testat de Procuratura Shanghai Pudong, cel mai mare oficiu de procuratură districtuală din țară. SAI poate înainta acuzații cu o acuratețe de peste 97%, bazându-se pe o descriere a unui caz penal: „Sistemul poate înlocui procurorii în procesul decizional într-o anumită măsură”, au scris cercetătorii în studiul lor. Echipa a construit mașinăria cu ajutorul unui instrument de inteligență artificială deja existent, numit System 206; procurorii din China foloseau deja sistemul pentru a ajuta la analiza dovezilor și determinarea gradului de periculozitate a unui suspect pentru public. SAI are limite pentru că nu a putut „participa în procesul decizional de punere sub acuzare și sugerare a sentințelor”, au scris oamenii de știință. Asta ar însemna ca SAI să fie capabil să identifice și să elimine informațiile irelevante pentru un anumit caz, precum și să poată procesa limbajul uman în rețeaua sa neurală.

Noul SAI, dezvoltat în Shanghai poate accesa dosarele procurorilor; de fapt, mașinăria poate identifica și pune sub acuzare infractorii care au comis opt dintre cele mai comune infracțiuni ale districtului: fraudă cu carduri de credit, jocuri de noroc, condus neregulamentar, vătămare, ultraj, furt, fraudă și chiar disidență politică, dar există numeroase temeri când vine vorba de un computer puternic ce are capabilitatea de a trimite Oameni după gratii. Un procuror a declarat sub anonimat pentru jurnaliști că, deși o acuratețe de 97% este destul de bună, „va exista mereu o șansă și pentru greșeli. Cine își va asuma responsabilitatea atunci când se va întâmpla asta? Procurorul, mașinăria sau inginerul algoritmului”, a precizat acesta pentru presă; pentru moment, sistemul de inteligență artificială testat este încă la început…

Stația Spațială Tiangong

La începutul lunii iunie 2022, trei astronauți chinezi au ajuns la bordul stației spațiale Tiangong, conform unei declarații a Agenției Spațiale pentru Zborurile Umane[20]: cei trei au pornit la drum într-o rachetă Long March-2F la 02:44 GMT din centrul de lansare Jiuquan din deșertul Gobi, nord-vestul Chinei. Echipa este însărcinată cu „finalizarea ansamblării și construirea stației spațiale pe orbită”, precum și „punerea în funcțiune a echipamentelor” și efectuarea de experimente științifice. Tiangong sau „Palatul Ceresc” ar trebui să devină complet operațional până la finele lui 2022. China și-a promovat masiv programul spațial, deja putând vedea roverul chinez pe Lună sau încercând să trimită sonde pe Marte.

Echipajul de pe Shenzhou-14 este condus de pilotul Chen Dong în vârstă de 43 de ani. Principala provocare a echipajului va fi aceea de a conecta cele două module de tip laborator de corpul principal al stației. Dong, alături de colegii Liu Yang și Cai Xuzhe va deveni cel de-al doilea echipaj care va petrece șase luni la bordul Tiangong după ultima întoarcere pe Pământ din aprilie 2022, în urma a 183 de zile petrecute în Spațiu. A doua cea mai mare economie a lumii a investit miliarde în programul său spațial militar, în speranța de a avea o stație spațială cu echipaj permanent până în 2022 și, în cele din urmă, de a trimite oameni pe Lună. Țara a făcut pași mari încercând să ajungă din urmă Statele Unite și Rusia, ai căror astronauți și cosmonauți au zeci de ani de experiență în explorarea Spațiului. Alături de stația spațială, China mai intenționează să construiască și o bază pe Lună. China a fost exclusă de pe Stația Spațială Internațională în 2011, atunci când Statele Unite a interzis NASA să mai întrețină relații cu statul chinez.

Terenuri arabile

China are la dispoziție 9% din terenurile arabile ale planetei pentru a hrăni 20% din populația lumii. Totuși, declinul crescând al acestor terenuri face provocarea din ce în ce mai dificilă. Dacă recurgerea la mai multe importuri este inevitabilă, „relocarea” agriculturii pare a fi și ea o soluție avută în vedere. China se apropie de linia roșie: suprafața agricolă minimă pentru a satisface nevoile chinezilor va fi atinsă în curând. Ca o consecință directă a urbanizării și industrializării masive, care au perturbat peisajul chinez din anii 1980, declinul terenurilor arabile este acum o preocupare majoră pentru guvern.

De la sfârșitul anilor 1940, au apărut peste 600 noi orașe în China, inclusiv 90 care au peste un milion de locuitori. Rechiziționarea terenurilor arabile pentru a construi în mod constant noi locuințe a devenit obișnuință. O practică încurajată mult de guvern prin politica sa de rechiziție-compensare – un sistem în care fermierii primesc compensații financiare în cazul rechiziționării terenului lor pentru un proiect imobiliar sau pentru o construcție industrială. Din punct de vedere normativ, fiecare parcelă rechiziționată trebuie să fie compensată cu un teren echivalent, eliberat prin consolidarea de mici parcele sau preluarea vechilor instalații industriale.

Cu toate acestea, viteza cu care dispare terenul dedicat agriculturii i-a luat prin surprindere pe liderii chinezi în discuție fiind piața funciară, bazată în esență pe proprietatea publică a terenurilor, care este extrem de lipsită de transparență.

Tren Maglev

China a prezentat un tren Maglev – ce folosește forța electromagnetică pentru a se deplasa – capabil de o viteză maximă de 600 km/oră[21]. Viteza maximă face ca trenul, fabricat în orașul de coastă Qingdao, să fie cel mai rapid vehicul terestru la nivel mondial.

Datorită forței electromagnetice, trenul Maglev levitează, fără contact cu șina: China a folosit această tehnologie de aproape două decenii, însă la o scară foarte limitată. Shanghai are o linie scurtă de tren Maglev de la unul dintre aeroporturile sale până la oraș.

La 600 km/oră parcurși cu un tren Magev, ar trebui doar 2,5 ore pentru a călători de la Beijing la Shanghai pe o distanță de peste 1.000 km. Prin comparație, călătoria ar dura 3 ore cu avionul și 5,5 ore cu un tren de mare viteză. Și alte țări, printre care Japonia și Germania caută să construiască rețele Maglev, deși costurile ridicate și incompatibilitatea cu infrastructura actuală de cale ferată rămân obstacole în calea dezvoltării rapide a tehnologiei Maglev.

[1] Sursa: România Muncitoare, nr. 303, aprilie-mai 2022, p. 20

[2] Vezi site-ul Analist: ”Confiscarea” rezervelor Rusiei reprezintă sfârșitul ordinii monetare actuale (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 13 martie 2022

[3] Vezi site-ul https://www.forbes.ro/criza-energetica-din-china-ar-putea-afecta-lanturile-de-aprovizionare-233911, postat și vizitat pe 18 octombrie 2021

[4] Vezi site-ul https://news.un.org/fr/story/2022/05/1120562, postat și vizitat pe 25 mai 2022

[5] Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Thames_Town, vizitat pe 19 iulie 2012

[6] Vezi site-ul https://www.activenews.ro/externe/Tulpina-Delta-ii-poate-veni-de-hac-regimului-Xi-Jinping.-O-lectie-pentru-Iohannis-168535, postat și vizitat pe 10 august 2021

[7] Vezi site-ul Un oraș de 9 milioane de locuitori din China a intrat în lockdown (descopera.ro), postat și vizitat pe 12 martie 2022

[8] Vezi site-ul China Anunță Un Număr Record De Cazuri COVID. 30 De Milioane De Oameni, în Carantină Totală | Libertatea, postat și vizitat pe 15 martie 2022

[9] Vezi site-ul CHINA ȘI VIRUSURILE SALE: Beijingul se îndreaptă cu pași repezi spre o carantină COVID de tipul celei din Shanghai, în timp ce autoritățile de sănătate publică au raportat primul caz de gripă aviară H3N8 la om | ActiveNews, postat și vizitat pe 29 aprilie 2022

[10] Vezi site-ul Shanghai won’t lock down despite Covid spike: official (msn.com), postat și vizitat pe 26 martie 2022

[11] Vezi site-ul Un câine robot luptă cu pandemia. Cum le cere China cetățenilor să rămână în case? (descopera.ro), postat și vizitat pe 12 aprilie 2022

[12] Vezi site-ul ATENȚIE: IMAGINI DURE DIN DICTATURA ROȘIE VACCINATĂ 90%! Marius Mioc: C0vidul și-a făcut din nou datoria: Gașca din Shanghai care contesta autoritatea lui Xi Jinping pusă cu botul pe labe. VIDEO | ActiveNews, postat și vizitat pe 18 aprilie 2022