CHINA: NOI ÎNCERCĂRI ȘI EXPERIMENTE

Emilian M. Dobrescu

Datele oficiale publicate în august 2022 arată că PIB-ul Chinei a crescut cu doar 0,4% în trimestrul al II-lea din 2022 faţă de perioada similară a anului 2021[1]: este cea mai slabă performanţă înregistrată de economia chineză de la debutul publicării datelor statistice în 1992, excluzând contracţia de 6,9% înregistrată în primele trei luni ale anului 2020 din cauza şocului iniţial al pandemiei de COVID.

Cifra anunţată de autorităţile chineze este mult sub avansul de 1% prognozat de analiştii intervievaţi de Reuters şi arată o încetinire dramatică după avansul de 4,8% înregistrat în primul trimestru din 2022.

          Cea mai mare rețea de telescoape din lume

            China construiește cea mai mare rețea de telescoape din lume, dedicată studiului Soarelui, cu scopul de a îmbunătăți înțelegerea ejecțiilor de masă coronală solară, care provoacă haos pe Pământ și în Spațiul Cosmic din jurul Pământului[2]: telescopul solar radio Daocheng (DSRT) este în construcție pe un platou din provincia Sichuan, în sud-vestul Chinei. La finalul construcției sale, numai acest telescop solar va avea 313 antene, fiecare cu un diametru de 6 m, așezate într-un cerc cu circumferință de 3,14 km; rețeaua de telescoape va monitoriza imagini ale Soarelui în unde radio pentru a studia ejecțiile de masă coronală (CME) – erupții mari de particule încărcate din atmosfera superioară a Soarelui, coroana.

            CME-urile sunt declanșate de realinieri în câmpul magnetic al Soarelui și apar în petele solare: atunci când sunt îndreptate spre Pământ, aceste erupții pot aduce daune serioase funcționării rețelelor electrice, în telecomunicații, pentru sateliții aflați pe orbită terestră și chiar pot pune în pericol siguranța astronauților. CME-urile sunt, de asemenea, responsabile pentru aurorele boreale, din regiunea arctică. Dezvoltarea face parte dintr-o rețea terestră de monitorizare a mediului spațial, numită Proiectul Meridian chinezesc. Proiectul include, de asemenea, radioheliograful spectral chinez pentru monitorizarea activității solare, aflat în curs de construcție în regiunea Chnei numită Mongolia interioară.

            Rețeaua de telescoape va fi alcătuită în final din 100 de antene dispuse în spirală cu trei brațe și va studia Soarele într-o bandă de frecvențe mai largă decât DSRT, pentru a continua cercetările cercetările chineze privind Soarele și fizica solară. Întregul proiect vizează aproape 300 de instrumente, amplasate în 31 de stații de observație din China, la anumite longitudini și latitudini. Proiectul este coordonat de Centrul Național de Științe Spațiale (NSSC) al Academiei Chineze de Științe și implică peste 10 instituții și universități din China.

          Dominația tehnologică

            Şeful Agenţiei Britanice de Informaţii şi Securitate (GCHG), Jeremy Fleming, a avertizat ţările occidentale cu privire la „ameninţarea enormă” reprezentantă de China, care încearcă să îşi folosească dominaţia tehnologică în scopuri de supraveghere[3]. De asemenea, China îşi va lansa yuanul digital, stârnind îngrijorare în rândul specialiştilor, care cred că regimurile autoritare ar putea folosi această tehnologie în scopuri de supraveghere şi control.

            Mai mult, o astfel de monedă ar putea „permite Chinei să se elibereze parţial de tipul de sancţiuni internaţionale existente în prezent împotriva regimului Putin din Rusia”, potrivit lui Jeremy Fleming. China a finalizat în 2020 Beidou, sistemul său de navigaţie prin satelit, un concurent al GPS-ului american. China este pe cale să se doteze cu o puternică capacitate anti-satelit cu scopul de a împiedica alte naţiuni să aibă acces la spaţiu în cazul unui conflict.

          Experimentul Taiwan

            Pe 4 august 2022, China a lansat exerciții militare fără precedent în șase zone care înconjoară Taiwan, la o zi după vizita președintei Camerei Reprezentanților a SUA, Nancy Pelosi, la Taipei[4]: Armata Chinei a lansat mai multe rachete balistice Dongfeng în apele din jurul coastelor de nord-est și sud-vest ale Taiwanului. Ministerul Apărării din Taiwan a activat sistemele de apărare ca răspuns. Din cauza exercițiilor cu muniție de război ale Chinei, Aeroportul Internațional Taoyuan din Taiwan a anulat peste 50 de zboruri internaționale și toate navele comerciale și-au modificat traseele. Două dintre zonele exerciţiilor chineze se află la doar 9 mile nautice (16,7 kilometri) de porturile taiwaneze Keelung şi Kaohsiung.

            Aproximativ 10 nave ale marinei chineze au trecut pentru scurt Timp de linia mediană înainte de a fi „alungate” de ambarcațiunile marinei taiwaneze: „Au intrat pe furiș și au fost alungați de noi”, a declarat o sursă taiwaneză. Mai multe avioane ale forțelor aeriene chineze au traversat pentru scurt Timp linia mediană de mai multe ori, forțând Taiwanul să ridice avioane de la sol și să desfășoare sisteme de rachete. „Au zburat înăuntru și apoi au zburat afară, iar și iar: continuă să ne hărțuiască și să crească presiunea”, a anunțat Ministerul Apărării din Taiwan, care a emis o declarație în care acuză guvernul chinez de „comportament irațional” prin desfășurarea unor exerciții cu muniție de război: exercițiile au „intenția de a schimba status quo-ul și de a perturba pacea și stabilitatea regională”.

          Fotografierea completă a suprafeței marțiene

            O navă spațială chineză fără echipaj a surprins imagini care acoperă întreaga planetă Marte, inclusiv polul sudic al planetei, după ce a înconjurat-o de peste 1.300 de ori de la începutul anului 2021[5]: Tianwen-1 a ajuns cu succes pe planeta roșie în februarie 2021. De atunci, un robot a fost plasat pe suprafața planetei, iar o sondă a supravegheat Marte din Spațiul Cosmic. Printre imaginile realizate s-au numărat primele fotografii realizate de China la polul sud marțian, unde se află aproape toate resursele de apă ale planetei.

            În 2018, o sondă orbitală operată de Agenția Spațială Europeană descoperise apă sub gheața de la polul sud al planetei. Localizarea apei din subsol este esențială pentru a determina potențialul planetei pentru viață, precum și pentru a oferi o resursă permanentă pentru orice explorare umană acolo.

            Alte imagini realizate Tianwen-1 includ fotografii ale canionului Valles Marineris, lung de 4.000 km și ale craterelor de impact de pe înălțimile din nordul planetei Marte, cunoscute sub numele de Arabia Terra. Tianwen-1 a trimis, de asemenea, imagini de înaltă rezoluție ale marginii vastului crater Maunder, precum și o vedere a muntelui Ascraeus Mons înalt de 18 km, un vulcan de mari dimensiuni descoperit pentru prima dată de nava spațială Mariner 9 a NASA în urmă cu mai mult de 50 de ani.

Hong Kong 2021- cea mai accentuată scădere anuală a populației

Experții pun declinul pe seama restricțiilor severe împotriva COVID-19 și a represiunii politice[6]: astfel, populația totală a orașului a scăzut de la 7,41 milioane de persoane în 2020 la 7,29 milioane în 2021, o scădere de 1,6%, a anunțat Departamentul de Recensământ și Statistică al orașului – cea mai abruptă scădere de când guvernul fostei regiuni autonome a început să urmărească cifrele privind populația, în 1961. Deși autoritățile au atribuit o parte din această diminuare unei scăderi naturale (mai multe decese decât nașteri), experții cred că cifrele reflectă un exod care s-a accelerat în ultimii ani pe fondul unor tulburări sociale massive, care au inclus proteste antiguvernamentale, inclusive efectele pandemiei de coronavirus.

Aproximativ 113.200 de cetățeni au părăsit Hong Kong-ul în 2021, a precizat departamentul, față de 89.200 în anul 2020: cifrele includ expatriații și alți rezidenți nepermanenți. Pe tot parcursul pandemiei, experții și liderii din industrie au avertizat că restricțiile severe vor alunga rezidenții, călătorii și expatriații. Apoi, în 2022 când restul lumii s-a deschis, timp de luni de zile Hong Kong a continuat să țină închise granițele, să suspende rutele aeriene și să impună carantina și măsurile de distanțare socială.

Lider mondial al cercetării științifice

China a depășit SUA ca lider mondial atât în ceea ce privește rezultatele cercetării științifice, cât și al numărului de studii cu „impact ridicat”, potrivit unui raport realizat de Institutul Național de Politică de Știință și Tehnologie (NISTP) din Japonia[7]: în raport se menționează că Beijingul publică anual cel mai mare număr de lucrări de cercetare științifică, fiind urmat în clasament de SUA și Germania. Topul a fost întocmit pe baza unor medii anuale din perioada 2018-2020, cifrele fiind extrase din datele compilate de compania de analiză Clarivate: Raportul NISTP a analizat și ”naționalitatea” celor mai citate 1% dintre lucrările științifice de la nivel mondial și a constatat că lucrările cercetătorilor chinezi au avut o pondere de 27,2%.

Numărul de citări de care se bucură o lucrare de cercetare este o măsură frecvent utilizată în mediul academic pentru a determina succesul acesteia. Cu cât un studiu este citat de mai multe ori în lucrările ulterioare de către alți cercetători, cu atât impactul citării” este mai mare. SUA și-au adjudecat o pondere de doar 24,9% din primele 1% cele mai citate studii de cercetare, în Timp ce cercetarea științifică din Marea Britanie a ocupat poziția a treia, cu 5,5%. China a publicat, în medie, 407.181 de lucrări științifice pe an, depășind cele 293.434 de articole din SUA și reprezentând 23,4% din ”producția” mondială de cercetare, arată raportul.

Cercetătorii chinezi au obținut rezultate notabile în domenii precum știința materialelor, chimie, inginerie și matematică, în Timp ce cercetătorii americani au fost mai prolifici în cercetarea în medicina clinică, științele de bază ale vieții și fizică. Raportul a fost publicat în ziua în care președintele american Joe Biden a semnat Chips and Science Act, o legislație care autorizează folosirea a 200 de miliarde de dolari în finanțarea pentru cercetare, pe o perioadă de 10 ani. Obiectivul este de a face cercetarea științifică din SUA mai competitivă față de China.

Ambasada Chinei în SUA a declarat în iulie 2022 că Beijingul s-a „împotrivit ferm” proiectului de lege despre care spunea că este „înrădăcinat într-un război rece și o mentalitate de joc cu sumă zero”. Datele institutului japonez sunt coroborate cu rezultatele altor studii similare, printre care un studiu realizat chiar la începutul anului 2022, care a constatat că cercetătorii chinezi au depășit SUA încă din 2019 din punct de vedere al ponderii lucrărilor din top 1% cele mai citate cercetări. Uniunea Europeană a fost depășită de China încă din 2015. SUA au tendința de a clasifica cercetările Chinei ca fiind de calitate inferioară, dar acest lucru pare să se fi schimbat”, a comentat unui dintre autorii studiului, Caroline Wagner.

SUA cheltuiește în continuare mai mult pe cercetare și dezvoltare în sectoarele corporative și universitare decât orice altă țară din lume, mai arată raportul. Dar China vine din urmă: „China are cel mai mare număr de cercetători din sectoarele corporative și universitare dintre țările importante ale planetei. În sectorul corporativ, Statele Unite și China sunt la egalitate și ambele înregistrează o creștere rapidă: China este una dintre țările de top din lume atât în ​​ceea ce privește cantitatea, cât și calitatea lucrărilor științifice. Pentru a deveni adevăratul lider global, va trebui să continue să producă cercetări recunoscute la nivel internațional”, a spus Shinichi Kuroki de la Agenția Japoneză pentru Știință și Tehnologie.

.

          Orezul modificat genetic

            Copierea unei gene cheie a orezului ar putea ajuta la hrănirea a sute de milioane de oameni din întreaga lume, care se confruntă cu deficiențe nutriționale[8]. ”Orezul este una dintre cele mai importante culturi, deoarece este un aliment de bază pentru aproape jumătate din populația lumii”, spune Wenbin Zhou, genetician la Programul național de cercetare și dezvoltare a orezului din China, co-autor al studiului.

            Prin duplicarea acestei gene cheie, echipa de cercetători din China a reușit să creeze o tulpină de orez agricol care produce cu până la 40% mai multe boabe. Dacă va fi adoptată la scară largă, această tehnică revoluționară are potențialul de a hrăni mai mulți Oameni cu mai puține resurse. Dar, orezul este o cultură deosebit de mare consumatoare de resurse. Are nevoie de mult pământ și apă pentru a crește, iar randamentul orezului ar putea scădea cu aproximativ 40% până în 2100 din cauza intensificării schimbărilor climatice. De aceea, devine rapid necesară creșterea randamentului orezului, alături de alte culturi de bază care sunt în pericol. În ciuda utilității sale crescânde, consumul de orez modificat genetic nu este pe placul tuturor și a stârnit dezbateri aprinse timp de decenii. În plus, reproducerea de noi tipuri de orez nu este foarte utilă, deoarece s-a demonstrat că îmbunătățește randamentul speciei doar cu aproximativ 1% în fiecare an.

            Pentru a crea noua lor tulpină, echipa lui Zhou a examinat mai întâi un grup de 118 gene ale orezului, asociate cu creșterea plantelor: ,,Ne-am concentrat în principal pe genele care sunt induse sau răspund simultan atât la azot, cât și la lumină”, spune Zhou. Cercetătorii au identificat 13 gene care s-au activat atunci când plantele au fost cultivate în soluri sărace în azot și cinci care au fost asociate cu creșterea absorbției de azot. Apoi au inserat în genomul plantei o copie suplimentară a uneia dintre aceste gene cheie de stimulare a azotului, cunoscută sub numele de OsDREB1C; în cele din urmă, aceste plante au germinat, alături de orezul nemodificat genetic și orezul cu gena OsDREB1C suprimată.

            După cum s-a dovedit, plantele cu o copie suplimentară a OsDREB1C au produs boabe care au fost atât mai mari ca dimensiune, cât și mai abundente în comparație cu omologii lor. ,,Ceea ce am introdus este gena originală din genomul orezului”, spune Zhou. În loc să împrumute o genă de la un alt organism, cercetătorii au trimis pur și simplu una dintre genele care favorizează creșterea plantei la supraîncărcare prin duplicarea ei – lucru care se întâmplă tot Timpul în natură.

            Noul orez a fost creat pornind de la un soi care este deja cultivat în mod obișnuit în afara laboratorului, fiind crescut pentru aroma și textura sa. Cercetarea a demonstrat că modificarea genei specifice funcționează în afara soiurilor de orez de laborator: Oamenii de știință suspectează că aceeași modificare ar putea avea efecte similare de creștere a randamentului și în cazul altor culturi de bază, inclusiv în cazul grâului, care constituie baza a aproximativ o treime din dieta mondială.

          Prăbușirea sectorului imobiliar

            Profiturile celui mai mare dezvoltator imobiliar din țară, Country Garden au scăzut la 70% în prima jumătate a anului 2022[9]: profitul de bază a scăzut la o valoare cuprinsă între 4,5 şi 5 miliarde de yuani, de la 15,2 miliarde de yuani, în perioada similară din 2021. Country Garden şi-a pierdut ultimul rating de investiţie după ce Fitch a retrogradat-o la statutul de “junk”, a indicat ca vinovați pentru scăderea veniturilor sale o încetinire a pieţei, efectele pandemiei de coronavirus şi pierderile de schimb valutar;printr-o minune, Country Garden nu a intrat încă în incapacitate de plată a datoriilor sale.

            Country Garden reuşise să-și păstreze accesul la pieţele de obligaţiuni offshore pentru refinanţare, ceea ce a ajutat grupul să menţină o anumită stabilitate într-un moment în care zeci de mii de chinezi care cumpără case refuză să plătească ipotecile pentru apartamentele neterminate. Dar, în Timp ce Beijingul a încercat să revigoreze sectorul cu împrumuturi de refinanţare, există semne că încrederea în Country Garden se diminuează. Acţiunile companiei listate la Hong Kong s-au prăbuşit cu până la 15% într-o singură şedinţă de tranzacţionare în luna iulie, reducând valoarea de piaţă cu aproximativ 1,7 miliarde de dolari, după ce dezvoltatorul a anunţat o majorare de capital cu discounturi mari. Alicia García Herrero, economist-şef pentru Asia-Pacific la banca franceză de investiţii Natixis, a declarat că Country Garden suferă din cauza înrăutăţirii sentimentului investitorilor faţă de acest sector: există temeri legate de scăderea preţurilor pe măsură ce cererea scade, iar apartamentele noi rămân nefinalizate, dezvoltatorii rămânând fără bani.

Trenul Hyperloop

China a devenit prima țară din lume care a efectuat cu succes teste pe trenul asemănător cu Hyperloop, bazat pe levitație magnetică în interiorul unui tub vidat, numit „vactrain”, conform unui articol al cotidianului de stat China Daily[10]. Cercetătorii au testat trenul de-a lungul unei linii de 2 km lungime, construită în provincia Shanxi din nordul Chinei: în Timpul testului, trenul a atins viteze de până la 130 km/h în interiorul unui „tub cu vid scăzut”. Echipa este abia la început. Scopul este de a construi în cele din urmă o șină de testare la scară largă, de 60 km lungime, astfel încât trenurile să poată atinge viteze de până la 1.000 km/h. Testul ar putea pune bazele unui tip nou de sistem de tren de mare viteză similar cu „Hyperloop”, un design popularizat de Elon Musk cu aproximativ un deceniu în urmă.

Potrivit cercetătorilor din spatele testului, este prima demonstrație de succes a unui tren maglev de acest fel care călătorește într-un tub cu vid redus. Deși maglev-urile sunt o formă de transport consacrată, deși rară (concomitent, Japonia a doborât propriul record de viteză, făcându-și trenul maglev să călătorească cu 600 km/h), conceptul unui vactrain nu a fost încă realizat. Probabil că cel mai faimos concept de tren pe bază de tub vidat este „Hyperloop” al lui Elon Musk, pe care l-a propus pentru prima dată în 2012. În ciuda optimismului și a testelor timpurii, încă nu există un sistem Hyperloop la scară largă în curs de construire, cu atât mai puțin unul utilizat.

---

[1] Vezi site-ul https://www.stiripesurse.ro/banca-centrala-a-chinei-a-accelerat-presiunile-asupra-creditorilor_2528905.html, postat pe 26 august 2022

[2] Vezi site-ul De ce construiește China cea mai mare rețea de telescoape din lume? (descopera.ro), postat și vizitat pe 29 august 2022

[3] Vezi site-ul Șeful spionajului britanic avertizează Occidentul cu privire la “ameninţarea enormă” a dominaţiei tehnologice a Chinei – CursDeGuvernare.ro, postat și vizitat pe 11 octombrie 2022

[4] Vezi site-ul China a lansat rachete balistice lângă coastele Taiwan. (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 4 august 2022

[5] Vezi site-ul O navă spațială chineză a fotografiat în întregime planeta Marte (descopera.ro), postat și vizitat pe 2 iulie 2022

[6] Vezi site-ul https://www.descopera.ro/dnews/20150446-hong-kong-trece-prin-cea-mai-mare-scadere-a-populatiei-din-istorie, postat și vizitat pe 14 august 2022

[7] Vezi site-ul https://cursdeguvernare.ro/intre-2018-si-2020-china-a-publicat-234-din-lucrarile-stiintifice-ale-lumii-devansand-sua.html, postat și vizitat pe 11 august 2022

[8] Vezi site-ul Orezul modificat genetic, cheia în stoparea foametei în lume? (descopera.ro), postat și vizitat pe 9 august 2022

[9] Vezi site-ul https://www.zf.ro/constructii-imobiliare/dezastrul-din-china-a-inceput-piata-imobiliara-se-prabuseste-si-21094745, postat și vizitat pe 28 august 2022

[10] Vezi site-ul https://www.descopera.ro/stiinta/20201115-chinezii-au-testat-cu-succes-trenul-asemanator-cu-hyperloop-al-lui-elon-musk, postat și vizitat pe 22 octombrie 2022