CUBA: ZILE DISTINCTE ÎN SEPTEMBRIE 2023

Home / CUBA: ZILE DISTINCTE ÎN SEPTEMBRIE 2023

CUBA: ZILE DISTINCTE ÎN SEPTEMBRIE 2023

December 17, 2023 | GEOPOLITICĂ | No Comments

Prof. Emilian DOBRESCU

Atentat terorist împotriva Ambasadei Cubei în SUA

Declarația Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Cuba (e-mail de la Ambasada Cbei în România, 27 septembrie 2023): în noaptea de 24 septembrie 2023, un atac terorist a avut loc împotriva facilităților Ambasadei Cubei în Statele Unite, când un individ a aruncat două cocktail-uri Molotov de pe trotuar peste gardul perimetral al misiunii diplomatice, care s-au lovit de peretele frontal al misiunii. Nu au fost răniți în randul personalului care se afla atunci la sediul diplomatic. La solicitarea misiunii diplomatice cubaneze, ofițeri ai Serviciului Secret al Statelor Unite s-au prezentat la sediu și au avut acces la facilitățile acestuia pentru a verifica acțiunea violentă săvârșită.

Grupurile anti-cubaneze recurg la terorism din cauza falimentului moral al urii lor împotriva Cubei și a impunității de care cred că se bucură. În mod regulat, în schimburile oficiale dintre Ambasadă și Departamentul de Stat, am avertizat asupra comportamentului permisiv al agențiilor de aplicare a legii Statelor Unite în fața acțiunilor violente, care pot încuraja săvârșirea unor acte de această natură.

Este al doilea atac violent împotriva sediului diplomatic din Washington, după aprilie 2020: în noaptea acelei zile, un individ de origine cubaneză, stând în mijlocul străzii din Capitala SUA, unde se află sediul nostru și folosind o pușcă de asalt, a tras o rafală cu treizeci de cartușe împotriva clădirii. Din fericire, personalul din interiorul clădirii nu a fost rănit cu acea ocazie, dar s-au produs pagube materiale considerabile. După trei ani, făptuitorul încă așteaptă procesul, iar guvernul Statelor Unite a refuzat să clasifice incidentul drept act terorist. Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice stabilește obligația specială a Statelor Unite, în calitate de stat primitor, de a lua toate măsurile adecvate pentru a proteja sediul misiunii împotriva intruziunilor sau deteriorării și pentru a preveni perturbarea sau încălcarea liniștii misiunii.

Ministerul Afacerilor Externe condamnă această acțiune teroristă și speră ca Guvernul Statelor Unite să acționeze în conformitate cu Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice, în interesul de a evita repetarea acestor evenimente. Avertizăm încă o dată asupra mesajului care se transmite cu privire la atitudinea guvernului SUA în fața amenințărilor de acest tip la adresa sediului diplomatic cubanez, dar și la adresa celor misiunilor diplomatice ale altor țări din orașul Washington DC; avertizăm, de asemenea, împotriva standardelor duble folosite de presupusul angajament al guvernului SUA împotriva terorismului.

Declarația Ilenei Núñez Mordoche, director pentru Europa și Canada în Direcția Generală Afaceri Bilaterale a Ministerului cubanez al Afacerilor Externe (MINREX) 

Cuba reiterează poziția istorică fermă împotriva mercenariatului și rolul activ pe care Cuba îl joacă în cadrul Națiunilor Unite în repudierea acestei practice (declarație comunicată prin e-mail de Secretariatul Ambasadei Cubei în România, pe 19 septembrie 2023, orele 11:20).  Legile cubaneze sunt explicite în ceea ce privește clasificarea infracțiunilor de trafic de persoane, contrabandă de migranți și mercenariat.

Cuba reiterează, de asemenea, că nu face parte din conflictul de război din Ucraina. De asemenea, având în vedere detectarea unei rețele de trafic de ființe umane care operează din Rusia pentru a include cetățeni cubanezi care locuiesc acolo, și chiar unii din Cuba, în forțele militare care participă la operațiuni de război din Ucraina, tentativele de această natură au fost neutralizate, iar procedurile penale au fost inițiate împotriva persoanelor implicate în aceste activități.

Discursul susținut de Miguel Mario Díaz-Canel Bermúdez, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba și președinte al Republicii Cuba, la Summitul privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (New York, 18 septembrie 2023)(textul este o traducere având la bază versiunea în limba spaniolă, primită de la Președinția Republicii Cuba și a fost difuzat prin e-mail de Secretariatul Ambasadei Cubei în România, pe 19 septembrie 2023, orele 11:22)

Domnul Președinte,

Am onoarea să vorbesc în numele Grupului celor 77 + China.

Revizuirea la jumătatea perioadei a Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă are loc într-un moment extrem de critic, în care țările în curs de dezvoltare se confruntă cu provocări multiple și o ordine economică nedreaptă, care perpetuează inegalitățile și sărăcia.

Rapoartele întocmite de Secretarul General al ONU conțin cifre care reflectă o realitate destul de sumbră. Chiar înainte de pandemia de COVID-19, lumea a deviat deja de la calea către atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD).

Vom ajunge în 2030 cu 575 de milioane de oameni care trăiesc în condiții de sărăcie extremă. Până atunci, abia o treime dintre țări va reuși să reducă la jumătate nivelul național de sărăcie. Nu vom elimina foamea, așa cum am convenit. Dimpotrivă, în prezent, 735 de milioane de oameni suferă de foamete cronică, o cifră mai mare decât cea înregistrată în 2015. În acest ritm, niciunul dintre cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă nu va fi atins, iar mai mult de jumătate dintre obiectivele convenite nu vor fi îndeplinite.

Conștient de situația actuală, Grupul celor 77 + China au acordat prioritate maximă acestui eveniment, cu scopul de a plasa din nou dezvoltarea durabilă în centrul agendei internaționale și de a oferi impulsul politic necesar pentru a accelera implementarea Agendei 2030.

Tocmai cu acest spirit, Grupul celor 77 + China s-a angajat în procesul de negociere a unei declarații politice, pentru a crește și accelera implementarea unor acțiuni și măsuri concrete, inovatoare, transformatoare și ambițioase, care să garanteze atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. În acest context, Grupul a condus un apel global pentru o reformă urgentă a arhitecturii financiare internaționale, care a fost împărtășită de un număr mare de lideri și personalități din întreaga lume. Acest apel a fost susținut pe scară largă de Secretarul General, care a îndemnat acest Summit să corecteze nedreptățile istorice care stau la baza sistemului financiar internațional, pentru a oferi celor mai vulnerabile țări și oameni oportunități mai bune într-un viitor mai bun.

Trebuie să continuăm să apărăm rolul Adunării Generale în dezbaterea acestor probleme, dacă vrem să ne asigurăm că vocea fiecărei națiuni este auzită și luată în considerare, după caz, în dezbaterea unor probleme atât de importante legate de guvernanța globală. Acest apel presupune și existența unei mai bune arhitecturi globale a datoriei suverane cu participarea Sudului, care să facă posibilă aplicarea unui tratament echitabil, echilibrat și orientat spre dezvoltare. Costul ridicat al împrumuturilor împiedică țările în curs de dezvoltare să investească în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. În prezent, 25 de națiuni din Sudul planetei dedică peste 20% din veniturile guvernamentale doar pentru serviciul datoriei.

În același timp, este nevoie urgentă de o recapitalizare promptă și considerabilă a Băncilor Multilaterale de Dezvoltare, astfel încât acestea să își poată îmbunătăți radical condițiile de creditare și să poată face față nevoilor financiare ale Sudului. În acest sens, îndemnăm comunitatea internațională să urmărească și să susțină propunerea Secretarului General de „Stimul pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă” pentru țările în curs de dezvoltare, cu scopul (obiectiv) de a crește pe scară largă un preț accesibil privind finanțarea pe termen lung pentru dezvoltare și alinierea fluxurilor financiare la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. De asemenea, îndemnăm țările dezvoltate să-și onoreze, în sfârșit, angajamentele încă neîndeplinite legate de Asistența Oficială pentru Dezvoltare.

Excelențele Voastre,

Agenda privind schimbările climatice trebuie aplicată în întregime, în conformitate cu Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice și Acordul său de la Paris, apărând principiul egalității și responsabilităților comune, dar diferențiate, precum și capacitățile acestora.

Este esențial să stabilim obiective mai ambițioase în domenii precum atenuarea, adaptarea și mijloacele de realizare a acestora, precum și să concretizăm furnizarea și mobilizarea resurselor de către țările dezvoltate pentru a combate schimbările climatice și, în același timp, pentru a ne confrunta cu provocări privind dezvoltarea: îndemnăm cu tărie țările dezvoltate să-și îndeplinească promisiunile în acest domeniu.

Eforturile țărilor în curs de dezvoltare de a implementa Agenda 2030 trebuie susținute și prin acțiuni concrete în ceea ce privește transferul de tehnologie și formarea resurselor umane, precum și cooperarea Nord-Sud, pentru a promova industrializarea și investițiile în calitate, fiabilitate și durabililitate în infrastructura rezistentă.

Sistemul de comerț internațional trebuie, de asemenea, reformat și trebuie create lanțuri de aprovizionare durabile care să contribuie la realizarea obiectivelor globale prin promovarea creșterii economice orientate spre export în țările în curs de dezvoltare. În acest scop, tratamentul special, dar diferențiat pentru țările în curs de dezvoltare, ca principiu multilateral, trebuie consolidate: unilateralismul și protecționismul, inclusiv protecția și restricțiile comerciale unilateral sunt incompatibile cu acordurile Organizației Mondiale a Comerțului și trebuie eliminate prompt.

Este cazul țărilor care suferă impunerea unor măsuri coercitive unilaterale, care constituie o încălcare gravă a scopurilor și principiilor Cartei Națiunilor Unite. Aceste măsuri împiedică serios eforturile țărilor afectate de a atinge obiectivele și dezvoltarea durabilă în general. Comunitatea internațională, inclusiv sistemul Națiunilor Unite, trebuie să continue să respingă ferm impunerea unor astfel de măsuri și să lucreze pentru eliminarea lor necondiționată.

Excelențele Voastre,

Cererile menționate mai sus au fost formulate de mai multe ori de către liderii din Sud, iar lipsa de progres nu trebuie pusă pe seama absenței soluțiilor. Există acțiuni, dar, este nevoie urgentă este voința politică de a nu lăsa cu adevărat „pe nimeni în urmă” și de a depăși una dintre cele mai complexe crize pe care le-a trecut Umanitatea în Istoria modernă. Aceasta ar fi cea mai bună contribuție a noastră la viitorul comun pe care trebuie să-l construim împreună! Vă ulțumesc foarte mult (Aplauze).

SUMMIT-UL ȘEFILOR DE STAT ȘI/SAU GUVERNE G-77 + CHINA, Havana, Cuba, 15 și 16 septembrie 2023 (difuzat prin e-mail de Secretariatul Ambasadei Cubei în România, pe 19 septembrie 2023, orele 11:28)

DECLARAȚIA DE LA HAVANA PRIVIND „PROVOCĂRI ACTUALE DE DEZVOLTARE: ROLUL ȘTIINȚEI, TEHNOLOGIEI ȘI INOVAȚIEI”

Noi, șefii de stat și de guvern ai țărilor membre ale Grupului celor 77 + China, ne-am întâlnit la Havana, Cuba, pe 15 și 16 septembrie 2023, în cadrul Summitului Grupului privind provocările actuale de dezvoltare: Rolul științei, tehnologiei și inovației, convinși de necesitatea imperativă de a acționa împreună, reafirmăm deplina noastră aderență la spiritul, principiile și obiectivele Grupului celor 77 + China; de asemenea, ne reafirmăm angajamentul de a consolida unitatea și solidaritatea Grupului pentru a-și atinge obiectivele și pentru a-și consolida rolul în contextul internațional actual. Ratificăm respectul deplin pentru scopurile și principiile Cartei Națiunilor Unite și ale dreptului internațional. Regretăm profund pierderea de vieți omenești și de proprietăți în urma recentelor fenomene naturale care au afectat Libia și Marocul. Transmitem sincerele noastre condoleanțe popoarelor și guvernelor respective, precum și familiilor și prietenilor victimelor din ambele națiuni.

Constatăm cu profundă îngrijorare că principalele provocări generate de ordinea economică internațională inechitabilă actuală pentru țările în curs de dezvoltare au ajuns astăzi la cea mai acută expresie datorită, printre altele, a efectelor negative persistente ale pandemiei de COVID-19, în ciuda faptului că OMS a ridicat urgența de sănătate publică de interes internațional (PHEIC) din cauza COVID-19; tensiuni geopolitice; măsuri coercitive unilaterale și crize multiple actuale, inclusiv crize economice și financiare; fragilitatea perspectivelor economice globale; creșterea presiunii asupra alimentelor și a energiei; deplasarea oamenilor; volatilitatea pieței; inflația; ajustarea monetară; povara tot mai mare a datoriei externe; creșterea sărăciei extreme; creșterea inegalităților în interiorul și între țări; și efectele negative ale schimbărilor climatice, pierderii biodiversității, deșertificării, furtunilor de nisip și praf și ale degradării mediului, precum și decalajele digitale, fără nici o foaie de parcurs clară pentru a aborda aceste probleme globale.

Ne exprimăm, de asemenea, îngrijorarea profundă cu privire la îmbolnăvirea, decesul și perturbarea socio-economică continuă și devastările cauzate de pandemia de COVID-19, care a exacerbat și mai mult inegalitățile puternice în și între țări și regiuni, cu un impact disproporționat asupra țărilor în curs de dezvoltare. Această situație subliniază urgența consolidării solidarității globale și a cooperării internaționale cu țările în curs de dezvoltare și a sprijinului pentru acestea pentru a preveni, pregăti și răspunde la pandemii și alte urgențe de sănătate, ținând cont de lecțiile învățate din pandemia COVID-19.

Subliniem necesitatea urgentă a unei reforme cuprinzătoare a arhitecturii financiare internaționale și a unei abordări mai incluzive și mai coordonate a guvernanței financiare globale, cu un accent mai mare pe cooperarea între țări, inclusiv prin creșterea reprezentării țărilor în curs de dezvoltare în procesul decizional pentru politicile globale și în forurile de elaborare, care vor contribui la îmbunătățirea capacităților țărilor în curs de dezvoltare de a accesa și dezvolta știința, tehnologia și inovarea.

Reiterăm convingerea fermă că toate statele și părțile interesate trebuie să se dedice colectiv realizării dezvoltării globale și cooperării „câștig-câștig” pentru dezvoltarea științifică și tehnologică, bazată pe consultări ample, contribuții comune și beneficii comune, ceea ce poate aduce enorme beneficii pentru toate țările și toate părțile lumii în construirea unei comunități cu un viitor comun pentru umanitate.

Respingem impunerea de legi și reglementări cu impact extrateritorial și toate celelalte forme de măsuri economice coercitive, inclusiv sancțiuni unilaterale împotriva țărilor în curs de dezvoltare, și reiterăm necesitatea urgentă de a le elimina imediat. Subliniem că astfel de acțiuni nu numai că subminează principiile consacrate în Carta Națiunilor Unite și în dreptul internațional, dar constituie și un obstacol serios în calea progresului științei, tehnologiei și inovării și pentru realizarea deplină a dezvoltării economice și sociale, în special în țările în curs de dezvoltare. 

În plus, subliniem că măsurile coercitive unilaterale au impact negativ și devastator asupra exercitării drepturilor omului, inclusiv a dreptului la dezvoltare și a dreptului la hrană; astfel de măsuri împiedică, de asemenea, accesul țărilor afectate la asistență medicală, ajutor umanitar, precum și provizii și active deținute la nivel național.

Respingem monopolurile tehnologice și alte practici neloiale care împiedică dezvoltarea tehnologică a țărilor în curs de dezvoltare. Statele care dețin monopol și dominație în domeniul Tehnologiilor Informației și Comunicațiilor (TIC), inclusiv internetului, nu trebuie să folosească progresele TIC ca instrumente pentru a reține și suprima dezvoltarea economică și socială legitimă, precum și tehnologia altor state. Facem apel la comunitatea internațională să promoveze un mediu deschis, echitabil, incluziv și nediscriminatoriu pentru dezvoltarea științifică și tehnologică.

Observăm cu îngrijorare că, la jumătatea implementării Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, lumea, în special țările în curs de dezvoltare, rămân departe de a atinge Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. Mai observăm că știința, tehnologia și inovarea au fost identificate ca factori de transformare pentru a accelera progresul în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă și că implementarea lor strategică ar putea rezolva și minimiza diferențele dintre obiective și ținte și recunoaștem că transferul de tehnologie pentru dezvoltarea țărilor va fi esențială pentru a intensifica și accelera punerea în aplicare a Agendei 2030.

Subliniem rolul important al științei, tehnologiei și inovării ca piloni, facilitatori și catalizatori pentru a sprijini creșterea susținută, incluzivă și durabilă, accelerând implementarea integrală a Agendei 2030 și a Agendei de acțiune Addis Abeba și, în acest context, reafirmăm necesitatea de a lua decizii politice la toate nivelurile pentru a crea un mediu internațional propice dezvoltării științei, tehnologiei și inovării și luarea în considerare, în primă instanță, a cunoștințelor științifice disponibile și a inovării, precum și utilizarea și promovarea de abilități și cunoștințe locale.

Reafirmăm Agenda 2005 de la Tunis pentru Societatea Informațională, care a recunoscut nevoile speciale și specifice de finanțare ale țărilor în curs de dezvoltare și promovăm o aliniere strânsă între procesul Summit-ului Mondial privind Societatea Informațională și Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, subliniind contribuțiile transversale ale tehnologiilor informației și comunicațiilor la îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, în special eradicarea sărăciei în toate formele și dimensiunile ei, și observând că accesul la TIC a devenit, de asemenea, un indicator și o aspirație de dezvoltare în sine.

De asemenea, solicităm o aliniere strânsă între procesul Summit-ului mondial privind societatea informațională și Agenda de acțiune de la Addis Abeba și alte rezultate ale proceselor interguvernamentale relevante, inclusiv Pactul global digital și Summit-ul viitorului, ce va fi organizat de ONU în 2024. Suntem de acord să lucrăm pentru o poziție puternică și concertată a G-77 și a Chinei pentru a ne asigura că are loc procesul de revizuire generală a Summit-ului mondial pentru societatea informațională (WSIS+20); Pactul global digital și Summit-ul viitorului contribuie, printre altele la atingerea dezvoltării durabile și la închiderea decalajului digital dintre țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare.

Reiterăm că Agenda de la Tunis, Declarația de principii și Planul de acțiune de la Geneva stabilesc principiile directoare ale cooperării digitale. Recunoaștem oportunitatea pe care o oferă știința, tehnologia și inovația pentru ca toți oamenii să se bucure deplin de toate drepturile omului, inclusiv dreptul la dezvoltare. Îndemnăm la obținer ea de progrese în incluziunea digitală, precum și la atingerea egalității de gen și a împuternicirii tuturor femeilor și fetelor și la consolidarea accesului și participării lor depline, echitabile și semnificative în aceste domenii, inclusiv participarea femeilor la procesele științifice și tehnologice, ca o modalitate de a elimina decalajul digital de gen, de a aborda riscurile și provocările derivate din utilizarea tehnologiilor și de a garanta că beneficiile acestora sunt disponibile pentru toată lumea, inclusiv pentru femei și fete.

Suntem de acord asupra necesității de a investi mai mult în știință, tehnologie și inovare și de a lansa inițiative la toate nivelurile pentru dezvoltarea resurselor umane în aceste domenii. Subliniem importanța formulării de strategii care să vizeze combaterea exodului de creiere, a resurselor umane specializate pregătite în țările din Sud. Suntem de acord să promovăm în continuare interesul tinerilor pentru studiile științifice, inclusiv în sfera educațională.

Ne reafirmăm angajamentul față de colaborarea științifică deschisă și echitabilă și recunoaștem contribuția importantă a științei deschise la dezvoltarea de soluții pentru a aborda provocările globale; în acest sens, încurajăm luarea de măsuri pentru promovarea încorporării dovezilor științifice în procesele de elaborare a tuturor tipurilor de politici.

Recunoaștem contribuțiile importante pe care cunoștințele produse de activitățile de cercetare și inovare le pot aduce la elaborarea unor politici publice mai bune, precum și necesitatea de a consolida colaborarea și schimburile între factorii de decizie și comunitățile științifice și tehnologice în acest scop.  

Încurajăm promovarea managementului guvernamental, bazat pe știință și inovare, atât la nivel național, cât și la nivel local, precum și includerea acestei perspective în strategiile naționale de dezvoltare ca elemente integrale și transversale.  De asemenea, solicităm consolidarea ecosistemelor de știință și inovare, care conectează guvernele naționale și locale, sectoarele public și privat, mediul academic, centrele de cercetare și societatea civilă, ținând cont de legislația și contextele naționale.  

Ne exprimăm disponibilitatea de a sprijini extinderea modelelor de știință deschisă la toate nivelurile, pentru a garanta accesul cetățenilor la rezultatele cercetării și la informații științifice, astfel încât știința și cunoașterea să fie la îndemâna tuturor; pledăm pentru dezvoltarea și utilizarea științei, tehnologiei și inovației într-un mod etic și responsabil, precum și pentru consolidarea și extinderea infrastructurii pentru cercetare și dezvoltare. Recunoaștem că drepturile de proprietate intelectuală ar trebui să contribuie la promovarea inovației tehnologice în moduri care să promoveze bunăstarea socială și economică, ținând cont de legile naționale și îndemnăm la aplicarea, acolo unde este cazul, a flexibilităților consacrate în obligațiile legale internaționale relevante privind proprietatea intelectuală. 

Recunoaștem contribuția științei la dezvoltarea de tehnologii și soluții inovatoare pentru a avansa către modele de producție și consum mai durabile. În acest context, îndemnăm ca țărilor în curs de dezvoltare să li se asigure mijloacele necesare de implementare pentru a-și consolida capacitățile științifice și tehnologice. Mai observăm necesitatea de a crește gradul de conștientizare cu privire la dezvoltarea durabilă și stilurile de viață, în conformitate cu angajamentele cuprinse în Agenda 2030; în acest sens, ne angajăm să promovăm în continuare legături strânse și parteneriate între factorii de decizie politică.

Recunoaștem contribuția științei, tehnologiei și inovației la dezvoltarea industrială a țărilor în curs de dezvoltare și ca sursă fundamentală de creștere economică, diversificare economică și adăugare de valoare. Facem apel la promovarea noilor cercetări, dezvoltarea și transferul tehnologiilor necesare și accesul la tehnologiile existente în domeniile alimentației și nutriției, sănătății, apei și salubrității și energiei, pentru a contribui la eradicarea sărăciei sub toate formele și dimensiunile ei, precum și pentru realizarea unei creșteri economice susținute, incluzive și echitabile a bunăstării umane și dezvoltării durabile.

Remarcăm rolul central al guvernelor, cu contribuția activă a părților interesate din sectorul privat, a societății civile, mediului academic și instituțiilor de cercetare, în crearea și susținerea unui mediu favorabil la toate nivelurile, inclusiv a cadrelor de reglementare și guvernanță care să permită, în conformitate cu prioritățile naționale, promovarea științei, inovării, a antreprenoriatului și diseminarea cunoștințelor și tehnologiilor, în special către microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii, pentru obținerea unei diversificări industriale și a unei valori adăugate la produsele de bază.

Subliniem importanța cercetării și dezvoltării și a transferului de tehnologie în sfera sănătății umane, ținând cont de creșterea numărului de boli transmisibile și netransmisibile, emergente și reemergente, inclusiv a factorilor lor de risc. Facem apel la comunitatea internațională și la organismele relevante ale sistemului Națiunilor Unite să ia măsuri urgente pentru a promova accesul nestingherit, în timp util și echitabil al țărilor în curs de dezvoltare la măsuri, produse și tehnologii legate de sănătate, necesare pentru a aborda pregătirea și răspunsurile actuale și viitoare pentru prevenirea pandemiilor. Aceasta include finanțarea, consolidarea sistemelor de sănătate, dezvoltarea capacităților, asigurarea durabilității lanțurilor de aprovizionare, transferul de tehnologie și know-how pentru fabricarea locală și regională și producția de medicamente, vaccinuri, terapii, diagnostice, tehnologii de sănătate și alte produse de sănătate în țările în curs de dezvoltare.

            Recunoaștem rolul științei, tehnologiei și inovației în identificarea și abordarea provocărilor generate de schimbările climatice, ale căror efecte afectează în mod disproporționat țările în curs de dezvoltare. Recunoaștem că toate barierele tehnologice limitează adaptarea la schimbările climatice și punerea în aplicare a contribuțiilor determinate la nivel național ale țărilor în curs de dezvoltare. În acest sens, reiterăm necesitatea de a oferi un răspuns eficient la amenințarea urgentă a schimbărilor climatice, în special printr-o finanțare sporită, transfer de tehnologie și dezvoltarea capacităților bazate pe nevoile și prioritățile țărilor în curs de dezvoltare.

Recunoaștem că TIC sunt un catalizator și un factor cheie al dezvoltării durabile, reafirmăm viziunea de a construi o societate informațională incluzivă, centrată pe oameni și orientată spre dezvoltare. Solicităm comunității internaționale și organismelor relevante ale sistemului Națiunilor Unite să ia măsuri urgente pentru a reduce decalajele digitale și inegalitățile în generarea de date, infrastructură și accesibilitate în și între țări și regiuni, precum și între țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare, acordând o atenție specială celor mai săraci și celor mai vulnerabili. Facem apel la crearea condițiilor necesare pentru a oferi țărilor în curs de dezvoltare o conectivitate accesibilă și fiabilă.

Observăm cu profundă îngrijorare disparitățile existente între țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare în ceea ce privește condițiile, posibilitățile și capacitățile de a produce noi cunoștințe științifice și tehnologice. Facem apel la comunitatea internațională, la Sistemul Națiunilor Unite și la Instituțiile Financiare Internaționale să sprijine eforturile țărilor din Sud, care vizează dezvoltarea și consolidarea sistemelor naționale de știință, tehnologie și inovare. Îndemnăm țările dezvoltate să mobilizeze urgent mijloace de implementare precum transferul de tehnologie, asistența tehnică, dezvoltarea capacităților și finanțarea, prin resurse noi, suplimentare și previzibile în raport cu nevoile țărilor în curs de dezvoltare în acest domeniu.

Recunoaștem că nu ar trebui impuse restricții asupra accesului țărilor în curs de dezvoltare la materialele, echipamentele și tehnologiile legate de TIC pentru a menține dezvoltarea durabilă; recunoaștem în continuare importanța de a ajuta țările în curs de dezvoltare să abordeze provocările și oportunitățile legate de utilizarea internetului și a comerțului electronic pentru a-și dezvolta, printre altele, capacitățile lor de comerț internațional.

Susținem promovarea și implementarea politicilor de inovare specifice și direcționate, menite să stimuleze creșterea economică durabilă și crearea de noi oportunități de angajare pentru generațiile actuale și viitoare.

Reiterăm rolul crucial al Asistenței Oficiale pentru Dezvoltare în sprijinirea nevoilor de dezvoltare ale țărilor din Sud și insistăm asupra necesității urgente ca țările dezvoltate să-și îndeplinească angajamentul istoric în acest sens.

Subliniem importanța consolidării cooperării Nord-Sud, inclusiv a îndeplinirii angajamentelor privind Asistența Oficială pentru Dezvoltare pentru a sprijini nevoile de dezvoltare ale țărilor din Sud. În același timp, suntem de acord să continuăm să lucrăm la dezvoltarea științei și tehnologiei în țările în curs de dezvoltare prin consolidarea cooperării Sud-Sud, care este necesară pentru a ne optimiza potențialul și a ne completa resursele și expertiza, oferind în același timp căi viabile pentru a aborda provocările comune ale țărilor în curs de dezvoltare și, printre altele, să accelerăm progresul în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.

De asemenea, încurajăm promovarea proiectelor și programelor de cooperare în trei, care vizează îmbunătățirea accesului țărilor în curs de dezvoltare la resurse mai multe și mai bune pentru implementarea inițiativelor tehnice și științifice. Recunoaștem faptul că, cooperarea în trei are ca scop facilitarea, sprijinirea și consolidarea inițiativelor Sud-Sud, prin furnizarea, printre altele, de finanțare, dezvoltarea capacităților, transfer de tehnologie și alte forme de sprijin, la cererea țărilor în curs de dezvoltare, în conformitate cu principiile a cooperării Sud-Sud, şi de care trebuie să beneficieze ţările din Sud. Recunoaștem că ar trebui luat în considerare un cadru tehnologic internațional, inclusiv Digital Global Compact, în conformitate cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, care să ofere țărilor în curs de dezvoltare acces preferențial la tehnologii avansate relevante, să le dezvolte capacitățile productive, să pună capăt restricțiilor discriminatorii și să se concentreze pe cercetarea globală și dezvoltare privind progresele științifice relevante pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă.

Recunoaștem rolul parteneriatelor cu mai multe părți interesate pentru stimularea investițiilor strategice pe termen lung în sprijinul dezvoltării științei, tehnologiei și inovării în țările în curs de dezvoltare, inclusiv prin finanțare inovatoare; ratificăm decizia noastră de a relua activitatea Consorțiului de Știință, Tehnologie și Inovare pentru Sud (COSTIS) și îndemnăm membrii Grupului să evalueze și să elaboreze strategii care să garanteze funcționarea eficientă a acestuia.

Suntem de acord ca miniștrii noștri și Înaltele Autorități pentru Știință, Tehnologie și Inovare să se întâlnească periodic, după caz, pentru a face bilanțul rolului științei, tehnologiei și inovării în agendele de dezvoltare aprobate la Națiunile Unite și pentru a consolida cooperarea Sud-Sud în aceste domenii. Îndemnăm comisiile, agențiile, fondurile și programele regionale ale Națiunilor Unite, în special PNUD, UNESCO, UNCTAD, UNIDO, ITU și Oficiul Națiunilor Unite pentru Cooperare Sud-Sud, în cadrul mandatelor lor respective, să depună eforturi suplimentare pentru a sprijini țările în curs de dezvoltare în consolidarea cadrelor instituționale și a politicilor publice legate de știință, tehnologie și inovare.

Suntem de acord să solicităm Președintelui Adunării Generale să convoace, în contextul celei de-a optzecea sesiuni a Adunării Generale a Națiunilor Unite, o reuniune la nivel înalt privind știința, tehnologia și inovarea pentru dezvoltare, concentrându-ne în special pe măsurile care ar trebui adoptate pentru a satisface nevoile țărilor în curs de dezvoltare în aceste domenii. Ne reafirmăm angajamentul de a implementa măsurile concrete cuprinse în această Declarație la nivel național și internațional. Am convenit să declarăm 16 septembrie, “Ziua Științei, Tehnologiei și Inovării în Sud”.  

Ne exprimăm recunoștința Guvernului Republicii Cuba, Președinte al Grupului celor 77 și Chinei, pentru organizarea și dezvoltarea acestui Summit. Avem încredere că această întâlnire va da tonul acțiunilor noastre în aceste vremuri de provocări enorme și ne va permite să avansăm spre realizarea aspirațiilor noastre legitime de dezvoltare.  

About Author

Translate »