VENEZUELA. PUȚINI SUNT CEI CARE CUNOSC BINE POPORUL ACESTEI ȚĂRI

Emilian M. Dobrescu

            Venezuela este în recesiune economică din 2014, iar inflaţia anuală a depăşit la începutul acestu deceniu, 3.500%, conform datelor furnizate de Adunarea Naţională, condusă de opoziţia venezueleană, care calculează indicatorii economici ca urmare a întârzierilor cu care sunt date publicităţii cifrele oficiale de către executivul de la Caracas.

            Bomba cu ceas

            Pe 26 iunie 2020, președintele Columbiei, Ivan Duque, a declarat că Venezuela este „o bombă cu ceas” în ceea ce privește sănătatea publică și a adăugat că lipsa de informații de încredere cu privire la situația provocată de Covid-19 în această țară este un motiv de îngrijorare pentru Columbia, care depune eforturi considerabile pentru a gestiona propria criză de sănătate[1]. Întrebat dacă este îngrijorat de situația de la granițele cu Venezuela și cu Brazilia în ceea ce privește pandemia, cu toate că acestea sunt închise, Duque a declarat că este îngrijorat, mai ales ca urmare a lipsei de informații despre situația din Venezuela: „În cazul Venezuelei, pur și simplu nu există informații. Spitalele sunt în stare foarte proastă, din punct de vedere epidemiologic situația este proastă, Venezuela nu a avut de foarte multă vreme programe serioase de vaccinare. Cred că Venezuela este o bombă cu ceas în ceea ce privește sănătatea publică”, a spus președintele Columbiei.

            Venezuela a anunțat până la 25 iunie 2020 doar 4.600 de cazuri de infectare cu Covid-19 și doar 39 de decese, în Timp ce Columbia a anunțat 80.600 de cazuri și peste 2.600 de decese; informațiile prezentate de către autoritățile de la Caracas sunt contestate de mulți specialiști, care acuză regimul din Venezuela că ascunde adevăratele statistici.

            Președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a declarat în repetate rânduri că țara sa a gestionat pandemia mai bine ca alte state din America Latină și că cele mai multe dintre infectări au fost înregistrate în rândul venezuelenilor care s-au întors din Columbia și Brazilia.

            Cu toate acestea, medicii din această țară s-au plâns de numărul foarte mic de paturi din spitale, dar și de echipamente insuficiente, precum și de un buget foarte redus pentru spitalele din Venezuela.

            Cea mai mare orchestră din lume

            Sistemul naţional de Orchestre şi Coruri de tineret şi copii din Venezuela – cunoscut sub numele de „El Sistema” – a stabilit un nou record pentru cea mai mare orchestră din lume, cu 8.573 de muzicieni care cântă împreună, a anunțat guvernul țării[2]: ministrul venezuelean al Informațiilor, Freddy Nanez, și ambasadorul rus la Caracas, Serghei Melik-Bagdasarov, i-au felicitat pe muzicieni într-o alocuțiune difuzată de televiziunea de stat. Muzicienii venezueleni au interpretat Marşul Slav de Piotr Ilici Ceaikovski, Timp de peste cinci minute; recordul anterior era deținut de o orchestră de 8.097 de muzicieni, care au cântat împreună în Sankt Petersburg (Rusia).

            Condițiile cer ca muzicienii să cânte simultan, fără ca Oamenii să facă schimb de instrumente sau să-și împrumute instrumentele altora< „El Sistema” numără aproximativ 350.000 de copii și tineri printre rândurile sale, care cântă într-o rețea de 180 de orchestre.

            Deversările de petrol

            Deversările de petrol din Venezuela care au avut loc constant între 2020 și 2021 au cauzat daune grave mediului, a declarat Academia de Științe a țării, care a cerut companiei petroliere de stat PDVSA să respecte operațiunile de curățare[3]. Cel puțin nouă scurgeri au avut loc în cei doi ani, a declarat Academia Venezueleană de Științe Fizice, Matematice și Naturale într-un raport; în iulie 2021, au fost deversați 26.730 de barili de petrol, ceea ce a poluat parcul național Morrocoy, situat pe coasta de nord-vest a Venezuelei. „De-a lungul coastei, scurgerile de hidrocarburi și evacuarea deșeurilor de către industria petrolieră au loc cu o frecvență tot mai crescută în fiecare zi”, se arată în raport, adăugând că astfel de incidente afectează mediul și pot ucide viața de pe fundul mării.

            Deversările de produse rafinate, cum ar fi benzina, sunt mai toxice decât scurgerile de petrol, au spus anchetatorii, adăugând că atenuarea sau reducerea unor astfel de incidente este responsabilitatea industriei petroliere. Barierele și alte măsuri pentru a limita scurgerile au fost utilizate în doar câteva cazuri, a spus Academia, în Timp ce plajele au fost curățate manual și fără utilaje. „Planul de urgență stabilit de PDVSA în 1986, care promovează utilizarea vaselor pentru desfășurarea barierelor de izolare și folosirea skimmerelor pentru colectarea hidrocarburilor deversate, printre alte acțiuni, nu a fost aplicat eficient în ultimii 20 de ani”, se arată în raport; deversările de petrol au afectat și mangrovele și sectoarele de coastă din jurul lacului Maracaibo, care este situat în statul Zulia din Venezuela și este plin de puțuri de petrol, precum și insulele și arhipelagurile din apropiere.

            El Helicoide

            Pe vârful unui deal, în mijlocul mahalalei San Augustin din capitala Venezuelei, Caracas, se află o clădire impunătoare, cu o istorie sumbră[4]. O rampă sub formă de spirală înconjoară clădirea, îngustându-se pe măsură ce se apropie de vârf și terminându-se într-un dom geodezic. El Helicoide (sau, mai simplu, Helix) este una dintre cele mai importante construcții ale mișcării moderniste din Venezuela. Trebuia să fie primul centru comercial din lume dotat cu o rampă pe care clienții să poată urca și coborî cu mașinile, parcând chiar în fața magazinelor pe care voiau să le viziteze.

            Centrul comercial putea găzdui peste 300 de magazine și ar fi avut și un hotel de cinci stele, un cinematograf cu șapte săli, spații de expoziție, sală de sport, piscină și pistă de popice. El Helicoide a fost proiectat la sfârșitul anilor ’50 de arhitecții Pedro Neuberger, Dirk Bornhorst și Jorge Romero Gutiérrez pentru dictatorul venezuelean Marcos Perez Jimenez. Când a fost expus la Muzeul de Artă Modernă din New York, proiectul a fost catalogat drept un triumf al arhitecturii moderniste.

            Celebrul scriitor Pablo Neruda spunea despre El Helicoide că este „una dintre cele mai rafinate creații ale minții unui arhitect”, iar Salvador Dali s-a oferit să realizeze design-ul interior. Construcția clădirii se apropia de final când regimul lui Perez Jimenez s-a prăbușit, iar arhitecții au rămas fără finanțare: noul guvern nu a fost interesat să finalizeze proiectul, din cauză că acesta era asociat cu fostul dictator. În 1961, cu un an înainte de termenul de finalizare, lucrările au fost sistate. În 1975, după o lungă procedură de faliment, clădirea a intrat în proprietatea statului, care a lăsat-o în paragină.

            În 1979, ceea ce trebuia să fie un centru comercial luxos a devenit casă pentru oamenii fără adăpost. În doar trei ani, zece mii de oameni au ajuns să ocupe ilegal clădirea. El Helicoide devenise centrul de comandă al traficanților de droguri și de carne vie. În 1982, ocupanții clădirii au fost evacuați, iar autoritățile au decis să mute acolo Muzeul de Istorie și Antropologie, dar acest plan nu s-a concretizat niciodată.

            În 1984, clădirea a fost preluată de Serviciul de Informații Interne venezuelean, care și-a stabilit sediul aici: astfel, spațiile alocate magazinelor s-au transformat în celule și camere de interogare și tortură a deținuților – „După ce a fost transformat în centru de detenție, în El Heliciode au fost instalate camere de supraveghere. Ofițerii erau încântați să urce pe rampa șerpuitoare exact ca James Bond. Acolo au fost închiși deținuți politici, erau torturați Oameni; polițiștii opreau pe oricine voia să fotografieze clădirea”, relatează istoricul Celeste Olalquiaga. Fostul centru comercial este și acum închisoare, aici sunt încă închiși și torturați opozanți ai regimului.

            Exodul populației

            Încă din luna octombrie 2019, Organizația Națiunilor Unite (ONU) și Uniunea Europeană (UE) au cerut comunității internaționale să acționeze pentru a-i ajuta pe venezuelenii aflați în exil și țările care îi primesc și îi sprijină[5]. Numărul venezuelenilor în exil a ajuns în 2019 la peste 5 milioane. Această tendință crește presiunea asupra țărilor gazdă din America Latină și Caraibe: “Aceasta este cea mai rapidă criză a refugiaților și migranților din istoria Americii Latine, cel puțin în istoria recentă”, a declarat Walter Stevens, ambasadorul UE la ONU (sediul din Geneva). Dacă situația nu se schimbă, ambasadorul UE estimează că acest flux ar putea crește și mai mult.

            Potrivit UE, Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), exodul refugiaților și migranților venezueleni este una dintre cele mai grave crize de strămutare din lume. UE și cele două agenții ONU au mai estimat că aproape 80% din cei cca 5 milioane de venezueleni care și-au părăsit țara au rămas în America Latină sau în Caraibe. Aproximativ 5.000 de persoane au părăsit Venezuela în fiecare zi, deși acest număr variază pe măsură ce numărul de state care solicită vize crește, a declarat Eduardo Stein, reprezentant comun special al UNHCR și OIM pentru refugiați și migranți. Eduardo Stein a subliniat că experiența altor crize din lume arată că pentru cei care ar dori să se întoarcă în Venezuela dacă din punct de vedere politic ar fi rezolvată criza actuală, reântoarcea ar dura cel puțin doi, dacă nu chiar mai mult.

            Hiperinflația: consecințe dramatice

            Cca o treime din populație – peste nouă milioane de persoane – nu are suficiente resurse pentru a mânca și a putea solicita asistență medicală, potrivit estimărilor publicate pe 25 februarie 2020 de către Programul Alimentar Mondial al Națiunilor Unite (WFP).

Acest rezultat se bazează pe o evaluare a securității alimentare efectuată de agenția ONU la cererea guvernului venezuelean în perioada iulie-septembrie a anului 2019. “Hiperinflația afectează capacitatea familiilor de a obține hrană și alte nevoi de bază”, notează studiul. 59% din gospodării nu au venituri suficiente pentru a cumpăra alimente și 65% nu pot cumpăra alte produse esențiale, cum ar fi produse de igienă, îmbrăcăminte și încălțăminte.

            WFP a colectat date în întreaga țară la nivel de gospodărie și comunitate prin intermediul a peste 8.300 de chestionare, analizând modelele de consum de alimente, strategiile de supraviețuire și vulnerabilitatea economică. Rezultatele indică faptul că aproape 18% din gospodării, deci aprox. una din cinci, au un nivel inacceptabil de consum de alimente. În plus, lipsa diversității alimentare indică un aport nutrițional insuficient. Familiile consumă cereale, rădăcini sau tuberculi zilnic, completate de fasole, linte sau alte leguminoase trei zile pe săptămână și produse lactate patru zile pe săptămână. Consumul total de carne, pește, ouă, legume și fructe se realizează doar în trei zile pe săptămână pentru fiecare dintre aceste grupe de alimente.

            Majoritatea familiilor chestionate – 74% – s-au implicat în strategii de adaptare alimentară, cum ar fi reducerea varietății și calității alimentelor pe care le mănâncă, iar 60% au redus dimensiunile porțiilor. Pentru a supraviețui, 33% din gospodării au fost de asemenea de acord să lucreze pentru hrană ca mijloc de plată. Alții au vândut bunuri de familie pentru a-și acoperi nevoile de bază sau chiar și-au cheltuit economiile pe alimente. “În timp ce familiile epuizează mecanismele de adaptare pe care le folosesc pentru a-și menține aportul alimentar de bază, este foarte îngrijorător faptul că nevoile nutriționale nu sunt satisfăcute pe termen scurt. Acest lucru îi va afecta pe cei mai vulnerabili, inclusiv pe copii, pe femeile însărcinate și care alăptează și pe vârstnici”, a mai declarat WFP.

            Jacinto Convit Garcia

            A fost om de știință și este unul din cei mai celebri venezueleni. S-a născut pe 11 septembrie 1913 la Caracas, capitala țării și a trecut la cele veșnice pe 12 mai 2014, tot în Caracas. A fost medic venezuelean și  a lucrat pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva leprei. De asemenea este și autorul unor studii de vindecare a diferite tipuri de cancer[6].             În 1988 a fost nominalizat la Premilul Nobel pentru Medicină pentru vaccinul său anti-lepră; a primit Premiul Avram Horowitz (în 1989), Legiunea de onoare în rang de Cavaler şi Premiul Prinţesa de Asturia pentru cercetare științifică și medicală (în 1987), Premiul pentru știință și tehnologie acordat de statul Mexic (în 1990) și Premiul TWAS pentru științe medicale (în 2006), medicul venezuelean era considerat unul dintre favoriţii pentru premiul Nobel pentru medicină din 1988, după ce a creat un vaccin contra leprei.

            A avut contribuţii semnificative şi în alte proiecte medicale, ajutându-i pe Oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine o serie de boli infecţioase, precum Leishmaniasis şi boala Chagas[7]; în ultimii 15 ani de viață, medicul venezuelean şi-a consacrat o bună parte din Timp activităţilor ştiinţifice de căutare a unui remediu contra cancerului: “Această boală mă împiedică să dorm”, spunea el în 2013.

            Jacinto Convit a decis să se implice în domeniul cercetării medicale după ce a descoperit”boli specifice unor pacienţi din regiuni izolate ale Venezuelei şi ale unor populaţii indigene din jungla amazoniană şi din delta fluviului Orinoco”, în sudul ţării sale. Comunicatul de presă dat publicităţii de familia medicului a vorbit despre permanenta preocupare a acestuia pentru binele general al civilizaţiei umane.

            Opoziția venezueleană – noi direcții de lucru

            Juan Guaido s-a autoproclamat preşedinte în ianuarie 2019, atunci când opoziţia şi o parte a comunităţii internaţionale nu au recunoscut realegerea lui Nicolas Maduro în 2018[8]: această preşedinţie interimară, care a fost recunoscută doar de Statele Unite şi de Franţa, nu şi-a atins obiectivul de a-l înlătura pe Maduro de la putere, iar sprijinul internaţional a scăzut între Timp. Deputaţii fostului parlament, ales în 2015 şi controlat de opoziţie, au votat cu 72 de voturi pentru, 29 împotrivă și 8 abţineri renunțarea la guvernul şi preşedinţia interimară, care nu au avut o putere reală, dar au controlat toate activele venezuelene din străinătate. Fostul parlament şi-a apărat continuitatea, considerând frauduloase alegerile legislative câştigate de putere în 2020. Trei dintre cele patru principale partide de opoziţie (Primero Justicia, Accion Democratica şi Un Nuevo Tiempo) au fost în favoarea dispariţiei guvernului interimar care “a încetat să mai fie util (…) şi nu mai prezintă interes pentru cetăţeni”, au afirmat acestea într-un comunicat.

            Criza petrolieră provocată de războiul din Ucraina a condus chiar la o “încălzire” a relaţiilor dintre Washington şi Maduro. Pe de altă parte, ţările sud-americane, cum ar fi Columbia vecină sau Brazilia, care au fost guvernate de dreapta dură foarte ostilă lui Maduro au basculat la stânga în ultimele luni, făcându-l pe Juan Guaido să piardă aliaţi importanţi.

            Maduro a luat constant în derâdere preşedinţia interimară, numind-o “lumea Narniei”; spre deosebire de el, Guaido a pledat ca “acest instrument să nu fie distrus”, considerând că “trebuie apărat mai presus de nume sau interese personale. Menţinerea preşedinţiei interimare nu are nimic de-a face cu Juan Guaido, este o datorie”, a spus el, însă nu a fost ascultat. Opoziţia a anunţat că organizează alegeri primare în 2023 pentru a propune un singur candidat care să-l înfrunte pe Maduro la prezidenţialele din 2024. Guaido se numără printre posibilii candidaţi…

            Planul de ajutor regional

            La jumătatea lunii noiembrie 2019, Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) au lansat miercuri un plan de ajutor regional în valoare de 1,35 miliarde doalri pentru a răspunde nevoilor umanitare tot mai mari ale refugiaților și refugiaților migranți venezueleni în America Latină și Caraibe și comunităților care îi găzduiesc[9]. La începutul lunii noiembrie 2019, existau aproximativ 4,6 milioane de refugiați și migranți din Venezuela la nivel mondial. Aproape 80% dintre aceștia se află în țările din America Latină și Caraibe, fără nicio perspectivă de rentabilitate pe termen scurt sau mediu. Dacă tendințele continuă, aproximativ 6,5 milioane de venezueleni ar putea ieși din țara lor până la sfârșitul anului 2020.

            Anunțat la Bogota, capitala Columbiei, Planul Regional pentru Refugiați și Migranți (RMRP 2020) este un instrument de coordonare și strângere de fonduri instituit și implementat de 137 de organizații. Acestea lucrează în întreaga regiune pentru a oferi ajutor în 17 țări pentru aproape patru milioane de persoane – inclusiv refugiați venezueleni și migranți, precum și comunități gazdă. RMRP 2020 este rezultatul unui amplu proces de consultare la fața locului cu guvernele gazdă, societatea civilă și organizațiile bazate pe credință, comunitățile locale și donatorii, precum și refugiații și migranții. Planul include acțiuni în nouă domenii cheie: sănătate, educație, securitate alimentară, integrare, protecție, nutriție, adăpost; ajutoarele și transportul umanitar; Instalații de apă, salubritate și igienă (WASH). Pe lângă gestionarea urgenței, RMRP 2020 pune un accent puternic pe incluziunea socială și economică a refugiaților și migranților.

            “Doar o abordare coordonată și armonizată va răspunde în mod eficient nevoilor la scară largă, care continuă să crească și să evolueze pe măsură ce criza actuală se agravează”, a declarat Eduardo Stein, reprezentant special comun al UNHCR și al OIM pentru refugiații și migranții venezueleni. În acest scop, RMRP 2020 este unul dintre instrumentele-cheie pentru mobilizarea resurselor pentru o acțiune mai concertată și coordonată.

            “În ciuda multor eforturi și a altor inițiative, problema este mult mai amplă decât capacitatea actuală de răspuns. Comunitatea internațională trebuie să-și dubleze eforturile și să-și sporească contribuțiile pentru a ajuta țările și organizațiile internaționale să răspundă la această criză. Guvernele trebuie să fie mai favorabile, concentrându-se asupra problemelor de dezvoltare dincolo de nevoile umanitare imediate”, a mai declarat Eduardo Stein. RMRP 2020 a fost elaborat de Platforma regională de coordonare inter-agenții, mecanismul de coordonare pentru a răspunde crizei refugiaților și migranților din Venezuela. Acesta este condus în comun de UNHCR și OIM și este format dintr-o gamă largă de organizații ale Organizației Națiunilor Unite, ONG-uri și societatea civilă.

            Poziția Băncii Inter-Americane de Dezvoltare (IADB)

            Cea mai puternică contractare economică din întreaga Americă de Sud a avut loc în Venezuela. Luis Alberto Moreno, președintele IADB a declarat că banca pe care o conduce nu poate oferi finanţare guvernului preşedintelui Nicolas Maduro deoarece administraţia sa are întârzieri la plata unor împrumuturi de aproximativ 700 de milioane de dolari.

            „Nu putem face absolut nimic pentru Venezuela. Nu există nicio ţară în Istoria Umanităţii care să se confrunte cu o contractare atât de profundă ca cea din Venezuela în absenţa unui război, a unui dezastru natural sau a ambelor”, a spus Moreno.

Reforma sectoarelor de justiție și securitate

După vizita de lucru întreprinsă în Venezuela, șeful ONU pentru drepturile omului a declarat pe 28 ianuarie 2023 că „există o recunoaștere generală în spectrul politic și social a necesității reformei” a sectoarelor judiciare și de securitate ale țării[10]: în Timpul unei conferințe de presă care a marcat încheierea vizitei sale de trei zile în țara sud-americană, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a încurajat autoritățile venezuelene „să facă pași semnificativi în reforma sectoarelor justiției și securității”. De asemenea, el a îndemnat autoritățile „să ia inițiativa de a construi încrederea între victime și organizațiile societății civile, să le asculte, să le includă în mod semnificativ în dialog și să răspundă situației lor, în special a victimelor. După întâlnirea mea cu președintele Maduro, el și-a exprimat public disponibilitatea de a lucra pentru îmbunătățirea sistemului de justiție: acesta este un domeniu cheie pentru reformă și ofer sprijinul și experiența Biroului meu pentru a-l realiza”, a spus dl Turk. Concomitent, el a adăugat că, pe baza conversațiilor purtate, a perceput „că există o recunoaștere generală în spectrul politic și social a necesității reformei”.

În Timpul vizitei sale, Înaltul Comisar a avut ocazia să discute cu persoane reținute și torturate în mod arbitrar, precum și cu rudele persoanelor ucise în timpul operațiunilor de securitate și a demonstrațiilor antiguvernamentale. Volker Türk a cerut președintelui Maduro și miniștrilor săi să elibereze imediat pe cei deținuți în mod arbitrar. El a ridicat, de asemenea, alte probleme precum „folosirea extensivă și prelungită a arestării preventive și necesitatea (de a întreprinde) reforme privind persoanele private de libertate”. El și-a asigurat angajamentul că acuzațiile de tortură vor fi tratate în mod decisiv, că autoritățile vor investiga și că cei responsabili vor fi aduși în fața justiției. Domnul Turk a încurajat, de asemenea, autoritățile să ia măsuri ferme pentru a pune capăt torturii. El le-a îndemnat să ratifice Protocolul Opțional la Convenția împotriva Torturii, Convenția împotriva Disparițiilor Forțate și Acordul Regional de Mediu din America Latină și Caraibe, Acordul de la Escazú.

Societatea civilă l-a informat pe Înaltul Comisar al ONU despre situația din închisori și lipsa hranei, a medicamentelor adecvate și a accesului la îngrijiri medicale adecvate. Dl Turk a spus că este încrezător că, în urma conversațiilor sale cu autoritățile, echipa sa va primi „acces nerestricționat la toate centrele de detenție din țară”. De asemenea, șeful pentru drepturile Omului a salutat angajamentul autorităților de a abroga articolul 565 din Codul organic al justiției militare, care incriminează relațiile dintre persoane de același sex.

În cadrul întâlnirilor pe care le-a avut cu societatea civilă, sindicaliști și pensionari, Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului a fost informat despre problemele economice cu care se confruntă Venezuela, în special cele legate de „salariul minim și pensiile, precum și impactul acestora asupra vieții de zi cu zi a persoanelor, prin restrângerea exercitarea drepturilor oamenilor la hrană, apă, îngrijire medicală, educație și alte drepturi economice și sociale”; este evident că sancțiunile sectoriale impuse începând cu august 2017 au exacerbat criza economică și au împiedicat exercitarea drepturilor omului.

În cadrul întâlnirilor sale cu lucrătorii umanitari și lucrătorii agențiilor ONU prezente în Venezuela, Volker Türk a fost informat despre impactul cauzat de sancțiunile sectoriale asupra celor mai vulnerabile segmente ale populației și obstacolele pe care acestea le creează pentru redresare și dezvoltare, în special după pandemia de Covid-19: „Oamenii pe care i-am întâlnit au descris lupta lor pentru a obține bunuri de bază și esențiale pentru a-și menține existența, incapacitatea de a găsi medicamente de care cei dragi au nevoie disperată și șocul mental, anxietatea și depresia în care cad atunci când trebuie să se îndatoreze din nou pentru a supraviețui. Deși originile crizei economice din Venezuela preced impunerea sancțiunilor economice… este clar că sancțiunile sectoriale impuse începând cu august 2017 au exacerbat criza economică și au împiedicat exercitarea drepturilor omului”, a subliniat dl Turk.

Supravegherea în masă

Apărători ai drepturilor omului din Venezuela denunţă o „supraveghere în masă” a populaţiei, după ce gigantul spaniol al telefoniei Telefonica a dezvăluit că aproape 900.000 de interceptări telefonice au avut loc în Venezuela numai în 2021[11]: „Interceptarea comunicaţiilor este un abuz sistematic”, declară directorul VE Sin Filtro, un ONG venezuelean care luptă împotriva blocării şi restricţionării Internetului, condus de Andres Azpurua. Acest lucru este dovada „unui program de supraveghere în masă, prin interceptarea comunicaţiilor şi captarea metadatelor”, subliniază el.

„Interceptările legale” ale liniilor telefonice şi accesului la Internet ale Telefonica au crescut de la 380.250 în 2016 la 861.004 în 2021, potrivit unor date dezvăluite de compania spaniolă, prezentă în Venezuela din 2005. Telefonica a publicat într-un Raport al Transparenţei în Comunicaţii în 2021 date despre cereri de interceptare şi blocare a unor site-uri de web din partea autorităţilor în 12 ţări în care este prezentă, şi anume Germania, Regatul Unit, Spania, Argentina, Brazilia, Chile, Columbia, Ecuador, Mexic, Peru, Uruguay şi Venezuela. Aceste „ascultări” au vizat 20% dintre clienţii Telefonica în Venezuela, faţă de doar 0,28% în Brazilia, 0,05% în Argentina şi 0% în Mexic, Columbia şi Ecuador.

În perioada 2016-2020, s-au înregistrat peste 3,5 milioane de cereri de „interceptare” vizând aflarea datelor abonaţilor şi locul în care se află “în timp real”. În raport se arată că aceste cereri au fost formulate de către Serviciul de informaţii (SEBIN), „la cererea Ministerului Public şi cu autorizarea unui judecător corespondent, poliţie şi Forţele Armate, dar şi a altor organe şi entităţi de anchetă penală specială”. Directorul ONG-ului Espacio Publico, care supraveghează atingerile aduse libertăţii de exprimare, Carlos Correa, deplânge această „creştere a ascultărilor telefonice, care arată un nivel de supraveghere foarte ridicat a statului”. În privinţa accesului la Internet, peste 1.300 de site-uri au fost blocate sau li s-a restrâns conţinutul în perioada 2016-2021, în Venezuela, la cererea Comisiei Naţionale venezuelene a Telecomunicaţiilor (CONATEL); jurnaliştii şi organizatorii apărării drepturilor Omului denunţă blocarea masivă a unor site-uri critice referitoare la preşedintele Nicolas Maduro.

          Totalitarismul digital al Facebook

          Guvernul din Venezuela a acuzat platforma de socializare Facebook de totalitarism digital, pentru că a blocat pagina preşedintelui Nicolas Maduro timp de 30 de zile pentru încălcarea politicilor privind răspândirea de știri legate de Covid-19[12]. De asemenea, Facebook a eliminat şi un video în care Maduro promova Carvativir, un remediu propus de țara sa despre care afirma că poate vindeca persoanele atinse de Covid-19. 

            Ministerul Informaţiei din Venezuela a afirmat că Facebook urmăreşte ”conţinutul orientat spre combaterea pandemiei” şi a descris Carvativir drept un medicament retroviral, “creat şi produs naţional”.

---

[1] Vezi site-ul https://www.gandul.ro/international/avertisment-oficial-venezuela-este-o-bomba-sanitara-cu-ceas-19460813, postat și vizitat pe 17 iunie 2020

[2] Vezi site-ul https://www.descopera.ro/dnews/19873578-venezuela-a-stabilit-recordul-pentru-cea-mai-mare-orchestra-din-lume, postat și vizitat pe 24 noiembrie 2021

[3] Vezi site-ul Care a fost impactul deversărilor de petrol din Venezuela din ultimii doi ani (descopera.ro), postat și vizitat pe 22 februarie 2022

[4] Vezi site-ul https://incredibilia.ro/el-helicoide-centru-comercial-inchisoare/, postat și vizitat pe 23 noiembrie 2019

[5] Vezi site-ul https://news.un.org/fr/story/2019/10/1054601, postat și vizitat pe 23 octombrie 2019

[6] Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Jacinto_Convit, site vizitat pe 7 martie 2021

[7] Vezi site-ul https://www.realitatea.net/stiri/ultimele-stiri/a-murit-creatorul-vaccinului-contra-leprei, postat pe 13 mai 2014, site vizitat pe 7 martie 2021

[8] Vezi site-ul Opoziţia venezueleană a pus capăt vineri “guvernului interimar” şi preşedinţiei lui Juan Guaido – Stiri pe surse – Cele mai noi stiri, postat și vizitat pe 31 decembrie 2022

[9] Vezi site-ul https://news.un.org/fr/story/2019/11/1056021, postat și vizitat pe 13 noiembrie 2020

[10] Vezi site-ul Venezuela : l’ONU plaide pour une réforme des secteurs de la justice et de la sécurité | ONU Info, postat și vizitat pe 30 ianuarie 2023

[11] Vezi site-ul https://uzp.org.ro/28/06/2022/autoritatile-din-venezuela-acuzate-ca-practica-supraveghere-in-masa/, postat și vizitat pe 28 iunie 2022 

[12] Vezi site-ul https://www.forbes.ro/venezuela-acuza-facebook-de-totalitarism-digital-care-sunt-motivele-208917, postat și vizitat pe 20 martie 2021