REPUBLICA MOLDOVA. NOUTĂȚI MAI VECHI ȘI RECENTE

Emilian M. Dobrescu

            Republica Moldova are ca partener comercial principal UE cu exporturi anuale către țările membre UE de 1,2 miliarde de dolari la un PIB al ţării de 7 mld. de dolari[1]. Relaţiile cu Rusia s-au stricat în ultima vreme în mod semnificativ după introducerea unui embargo al Federaţiei Ruse faţă de produsele moldoveneşti. Exporturile au scăzut de la 500 milioane de dolari în 2013 la 240 milioane în 2015.

Uniunea Europeană este și principalul partener de import al Republicii Moldova, cu 1,9 miliarde de dolari în 2015, faţă de importurile din Rusia în valoare de 535 de milioane de dolari. În privinţa relaţiilor comerciale cu România, Republica Moldova a exportat mărfuri de 446 de milioane de dolari în 2015 şi a importat mărfuri de 555 de milioane de dolari. 

Potrivit estimărilor FMI, economia Republicii Moldova va creşte cu aproximativ 3,5% în 2019, după un avans de 4% în 2018, avans sprijinit de cererea internă robustă. Deşi inflaţia a scăzut în 2018, presiunile rămân ridicate, iar FMI se aşteaptă ca până la sfârşitul anului 2019 rata inflaţiei să ajungă la nivelul de vârf de 7,5%.

            Banca Națională a Moldovei (BNM) 

În istoria de 32 de ani a BNM, aceasta avut patru guvernatori – Leonid Talmaci (1991 – noiembrie 2009), Dorin Drăguţanu (noiembrie 2009 – aprilie 2016,  Sergiu Cioclea (aprilie 2016 – noiembrie 2018) și Octavian Armaşu (noiembrie 2018 – decembrie 2023) (Cine a promovat-o pe Anca Dragu în fruntea BNM – Stiripesurse.md): pe 22 decembrie 2023, fostul ministru al Finanţelor din România şi ex-preşedintele Senatului de la Bucureşti, Anca-Dana Dragu, a fost numită în funcţia de guvernator al Băncii Naţionale din Moldova, pe un termen de șapte ani. Candidatura a fost propusă de președintele Parlamentului, Igor Grosu, care a declarat că are „toată încrederea că Anca Dragu va construi o Bancă Naţională a Moldovei independentă şi integră”. Potrivit CV-ului, Anca-Dana Dragu are o experiență de peste 15 ani în cadrul Băncii Naționale a României și al Fondului Monetar Internațional. Anca Dragu a mai fost ministrul al Finanțelor Publice în Guvernul României în anii 2015-2017 și în 2020 a fost aleasă în funcția de președinte al Senatului României. Pentru a fi numită în această funcţie, Anca Dragu a obţinut cetăţenia Republicii Moldova, cu o zi înainte de a primi votul Parlamentului acestei țări pentru funcția de guvernator.

Modul şi rapiditatea cu care s-a decis revocarea din funcţia de guvernator al BNM a lui Octavian Armaşu şi numirea Ancăi Dragu a generat mai multe critici, inclusiv de la FMI, dar şi suspiciuni că a fost o operaţiune bine regizată. Potrivit unor surse bancare de la Bucureşti, Anca Dragu, care este şi unul din liderii partidului USR, se bucură de sprijinul fostului premier Dacian Cioloş, care este în prezent deputat în Parlamentul European: „Dragu a fost recomandată şi a venit pe poziţia de Guvernator al Băncii Naţionale a Republicii Moldova pe filiera Dacian Cioloş – Maia Sandu”, susțin surse bancare din România. Conform altor surse, Anca Dragu s-a bucurat şi de sprijinul larg al lui Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, care o vede drept o posibilă succesoare la conducerea BNR, după mandatul de guvernator la BNM…

Exportul de vin

În pofida embargolului impus de Rusia, Republica Moldova generează venituri record din exportul de vinuri, unul dintre cele mai importante produse ale ţării[2]. Industria vinului este foarte importantă pentru economia ţării, reprezentând 3,2% din PIB-ul acesteia, 7,5% din exporturile totale şi având mii de angajaţi în aproximativ 140 de companii.

Ţara are cea mai mare densitate de podgorii din lume, acoperindu-i 3,8% din teritoriu şi 7% din terenul arabil total. Anual, Republica Moldova exportă vin de peste 1670 milioane de dolari. Primele cinci destinaţii sunt ţări din Europa Occidentală şi Centrală.

          Interconectarea sistemelor energetice

            Interconectarea energetică, a căilor de transport și a telecomunicațiilor dintre Republica Moldova și România sunt principalele proiecte comune discutate de premierii celor două state, Natalia Gavrilița și Nicolae Ciucă, la întâlnirea din 9 decembrie 2021, organizată la București[3]. Proiectele sunt menite să consolideze relațiile dintre cele două țări și să sprijine R. Moldova să-și continue parcursul integrării europene. „O prioritate absolută este ca până în 2024 să realizăm interconectarea sistemelor energetice dintre România şi Republica Moldova, consolidând astfel independenţa şi securitatea noastră energetică”, a spus Natalia Gavriliță.

            Totodată cei doi șefi de guvern și-au propus să încheie „într-un orizont de Timp cât mai apropiat un nou acord privind acordarea de asistenţă financiară nerambursabilă în beneficiul Republicii Moldova”, potrivit declarației lui Nicolae Ciucă. „Avem şansa istorică să transformăm comunitatea de limbă, cultură și istorie într-o comunitate a marilor proiecte în beneficiul Oamenilor de pe ambele maluri ale Prutului”, spune o declarație comună a celoi doi prim-miniștri.

            La începutul anului 2022 a avut loc şedinţa comună a celor două guverne, în care au fost abordate proiectele comune, dintre care cele mai importante sunt: a) interconectarea liniilor electrice între România şi Republica Moldova, care împreună cu folosirea gazoductului Iași – Chișinău să dea șansa independenței energetice a R. Moldova; b) implementarea proiectelor de infrastructură, mai ales construcţia podului rutier de la Ungheni și consolidarea podului rutier Galaţi-Giurgiuleşti, importante pentru conectarea R. Moldova la Spaţiul european; c) viitoarea autostradă a Unirii și viitoarea autostradă a Moldovei, precum și alte drumuri care să lege regiunile de pe ambele maluri ale Prutului; d) ameliorarea legăturilor feroviare între București și Chișinău și, „pe termen lung ne-am dori o cale ferată cu ecartament european și lucrăm deja în această direcție, dar este important să facem pași rapizi pe termen scurt. Și, de aceea, salut faptul că pe 12 decembrie se va relua circulația cursei feroviare dintre cele două Capitale, precum și a trenurilor de rută Iași-Ungheni”, potrivit Natației Gavriliță; e) facilitarea telecomunicaţiilor între cele două maluri ale Prutului, inclusiv prin eliminarea supratarifelor de roamning; f) asistența acordată de România pentru implementarea reformelor necesare pentru integrarea europeană, ca și dezvoltarea altor proiecte comune privind: justiţia şi afacerile interne, sănătatea, educaţia, munca, agricultura, cercetarea, cultura, mediul, apele şi pădurile, precum şi asistenţa oficială pentru dezvoltare; g) intensificarea cooperării sectoriale, a schimburilor de bune practici şi de know-how.

            „Dacă vom reuşi să valorificăm împreună Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, împreună cu Planul de Redresare Economică pentru Republica Moldova şi Planul Economic şi de Investiţii al Parteneriatului Estic, lista proiectelor va putea fi completată şi cu multiple alte realizări şi alte proiecte, pe calea construcţiei unui viitor digital, verde, inovativ şi benefic pentru fiecare cetăţean, un viitor în care să păşim împreună, cu încredere, prietenie şi solidaritate”, a spus premierul Republicii Moldova, Natalia Gavriliţa. „Sunt proiecte menite să întărească traseul european al Republicii Moldova, să reconfirme apartenenţa sa la setul de valori pe care se întemeiază Uniunea Europeană, să sprijine eforturile autorităţilor Republicii Moldova pentru creşterea sustenabilă a nivelului de trai al populaţiei, combaterea fermă a corupţiei, consolidarea statului de drept, modernizarea administraţiei şi a sistemului de educaţie sau creşterea rezilienţei sistemului sanitar”, a spus, la rândul său, premierul României, Nicolae Ciucă.

          Salvarea americană      Statele Unite au desfăşurat în 2016 o anchetă despre presupusele activităţi de corupţie în legătură cu furtul miliardului de dolari din bănci ale Republicii Moldova[4]. Mihail Gofman, un fost adjunct al şefului al Unităţii de combatere a spălării banilor din Republica Moldova, a declarat că s-a întâlnit în cursul verii lui 2016 cu anchetatori americani din cadrul Biroului Federal de Investigații (FBI) şi că le-a răspuns acestora la întrebări despre dispariţia suspectă, în anul 2014, a sumei de aproximativ 1 miliard de dolari din bănci aflate în Republica Moldova. Reprezentanţi ai FBI şi ai Departametului pentru Securitate Internă nu au confirmat şi nici nu infirmat existenţa acestei anchete.            Mihail Gofman a declarat că furtul a implicat tranzacţii ce au constat într-o serie de împrumuturi fictive pe baza unor garanţii, tot fictive, care nu au fost plătite niciodată. Documente care prezintă probe ale furtului au fost puse într-o camionetă, duse într-o zonă rurală din ţară şi incendiate, a mai spus el.

Într-un raport elaborat în aprilie 2015 pentru Banca Națională a Republicii Moldova de compania Kroll – specializată înrecuperarea unor restanțe la credite bancare – se menţionează faptul că omul de afaceri Ilan Shor în vârstă de 29 de ani şi asociaţii săi “au jucat un rol esenţial” în coordonarea activităţilor privind furtul, subliniindu-se că acesta a fost “unul dintre beneficiari, dacă nu chiar singurul”. Gofman a spus că în furt au fost implicaţi, de asemenea, oficiali guvernamentali de rang înalt din Republica Moldova. “Toată lumea a fost implicată “, a spus Mihail Gofman, care a fost dat afară din Guvern în anul 2014, înainte să aibă loc furtul. El a mai precizat că a prezentat autorităţilor americane documente despre furt, în  limba română, dar şi în alte limbi şi că agenţiile lucrează la traducerea lor. De atunci, nu cunoaștem să fi fost trasă vreo alt concluzie referitoare la furtul celor 1 miliard de dolari din bănci care funcționau pe teritoriul Republicii Moldova.

            Sfințită din avion

            Pentru ca Republica Moldova să fie protejată în timpul pandemiei de Covid-19, unul dintre capii Bisericii Ortodoxe a luat o măsură extremă: a sfințit întreaga țară de la bordul unui avion[5]. Pe 2 aprilie 2020, episcopul de Ungheni s-a urcat într-un avion luând cu el mai multe icoane făcătoare de minuni și moaște și a survolat întreaga țară: „Preasfințitul Petru, Episcop de Ungheni și Nisporeni, din mila Maicii Domnului, a făcut înconjorulțării noastre, Republica Moldova, cu «Icoana Maicii Domnului Făcătoare de Minuni de la Hârbovăț» și cu Icoana Maicii Domnului «Kasperscaia», în jurul căreia sunt plasate 43 de sfinte moaște ale sfinților din toată lumea”, s-a relatat în comunicatul  episcopiei.

            Punctul de plecare a fost orașul Ungheni, iar traseul a cuprins toate orașele mari ale Republicii Moldova, care au fost binecuvântate de cleric din aer. Pe tot parcursul zborului, episcopul „s-a rugat citind Rugăciunea la vreme de epidemie, s-a rugat din suflet ca Oamenii să capete tămăduire, iertare de păcate, ferire de boală și întărire în prevenirea și lupta cu virusul Covid-19.”

            Potrivit Episcopiei de Ungheni și Nisporeni, Icoana-Chivot, în centrul căreia se află Chipul Maicii Domnului, „Kasperscaia” a avut, de-a lungul Istoriei, rolul de a proteja orașele și satele pe timpuri de ciumă, boală, război și necaz. Operațiunea Episcopiei de Ungheni nu este prima de acest fel din lume. În 2019, preoții din orașul Tver, situat la nord-vest de Moscova, au aruncat din avion 70 de litri de apă sfințită, pentru a-și salva enoriașii de cele mai grele păcate care dau dependență: „beția și preacurvia”. Tot în 2019, un episcop catolic a propus aruncarea de apă sfințită asupra orașului columbian Buenaventura pentru a stopa valul de corupție și violență care afecta localitatea.

Sprijinul pentru reforme al UE

            Președintele Consiliului European, Charles Michel, a apreciat pe 28 februarie 2021, în cursul unei scurte vizite efectuate la Chișinău, eforturile Republicii Moldova de a combate corupția și de a consolida statul de drept[6]. Vizita lui Charles Michel la Chișinău a reprezentat prima etapă a turneului în ”vecinătatea estică”, într-o perioadă în care se acumulează tensiuni în relația Bruxellesului cu Moscova – Președintele Consiliului European a mai vizitat Georgia și Ucraina; vizita la Chișinău nu figura inițial în programul președintelui Charles Michel.

            La Chișinău, președintele Consiliului s-a întâlnit cu președintele Maia Sandu, în cadrul conferinței comune de presă oficialul european lăudând agenda reformatoare a președintelui Republicii Moldova, avertizând însă că sprijinul UE depinde de succesul luptei anticorupție, inclusiv în domeniul bancar:   ”Alegerea dumneavoastră în funcția de președinte al statului demonstrează dorința cetățenilor pentru o viață mai bună, lipsită de corupție, bazată pe reguli democratice. Această alegere a deschis o oportunitate de îmbunătățire a relațiilor UE – Moldova, însă cât de extinsă va fi aceasta depinde doar de partenerii noștri moldoveni. Noi suntem hotărâți să consolidăm integrarea politică și economică a Republicii Moldova însă, după cum bine cunoașteți, suportul nostru este condiționat de existența unor standarde democratice”, a afirmat președintele Michel.

            Vizita lui Charles Michel în cele 3 state care alcătuiesc așa-numita vecinătate estică constituie un puternic semnal adresat Moscovei, după eșecul vizitei în Rusia a șefului diplomației europene și înaintea summit-ului Consiliului European din martie 2021 în cadrul căruia vor fi analizate relațiile UE – Moscova.

Transnistria

             La jumătatea anului 2016, regiunea transnistreană s-a confruntat cu o profundă criză economică. Salariile și pensiile au fost reținute, iar magazinele erau pustii. Parcurgerea drumurilor ce duc spre est, spre capitala regiunii separatiste, durează cca două ore. Ca să intri pe teritoriul Republicii Moldovenești Nistrene, trebuie să te înregistrezi la vamă, cu buletinul, în ghișeul unde așteaptă doi ofițeri. În Timp ce responsabilul de la ghișeu întreabă despre scopul vizitei, adresa exactă la care mergi, portretul lui Evgheni Șevciuk te privește de pe perete.

               “Mă apropii de o femeie să o întreb, în rusă, cât costă o pâine la ei. După ce m-a auzit vorbind ca un prieten, aceasta îmi răspunde într-o română stâlcită: „Cea mai ieftină e trei ruble. Dar așa, costă până la șase ruble. Anul acesta – 2016 – tot s-a scumpit. Aici la noi, în Transnistria, e mai scump. Nu-i nici valută străină, nici măcar lei, și din această cauză nu poți să cumperi în regiune”.

               Criza valutară o confirmă și vânzătoarea de la punctul de schimb valutar. Pentru 100 de lei am primit 63 de ruble transnistrene, cu care poți să cumperi aproape un kilogram de bomboane „Bucuria”. Iar dacă mai rămân ruble transnistrene și trebuie convertiți în lei, atunci nu poți. „Eu am acum doar suta voastră de lei. Dar puteți încerca în oraș, dacă reușiți. Așa e la noi situația. E greu cu valuta, pentru că toată este cumpărată”, a fost explicația tinerei de după ferestruica ghișeului. Pentru că lipsesc dolarii, euro, hrivnele și leii moldovenești, oamenii nu pot să-i cumpere, ca să se deplaseze în afara regiunii. „Cu pensia îți cumperi o jumătate de pat!”Dacă nu cheltuiești rublele în Transnistria, nu ai ce face cu ele în altă parte. Îmi rămăseseră 20 de ruble transmistrene. Ca să scap de bancnote, am luat un pachet de snack-uri de 8 ruble și un litru jumătate de apă plată cu 11 ruble. Ultima rublă transnistreană necheltuită am dat-o de pomană.

               „Din punctul de vedere al economiei, în comparație cu Moldova, la noi totul e bine. Eu locuiesc la casă, am și un mic teren. Pentru 100 mp, pentru apă, lumină, gaz, canalizație, pentru tot, nu plătesc mai mult de 100 dolari. Suntem opt oameni în familie. Vă imaginați?! Câte 10 dolari de fiecare, pe lună pentru toate serviciile. În Moldova, toate acestea sunt mult mai scumpe. Se strigă acolo Uniunea Europeană, dar le este bine doar deputaților, la restul Oamenilor le este rău”, spune un bărbat aflat în aproiere.

               Bugetul Transnistriei pentru 2016 prevedea venituri de 2,3 miliarde ruble transnistrene (210 milioane dolari). Cheltuieli de 4,5 miliarde ruble transnistrene (425 milioane dolari). Deficit bugetar de 2,2 miliarde ruble transnistrene (195 milioane dolari)…

            Trasee ale migrației

          Aproximativ 500.000 de moldoveni sunt plecaţi peste hotare[7]. În topul desti­naţiilor preferate de către aceştia este Rusia: 60% dintre moldovenii care lucrează în străină­tate se află în această ţară şi doar 30% au ales Uniunea Europeană.

            „În Federaţia Rusă o bună parte dintre moldoveni reprezintă migraţia temporară, ei pleacă pe timpul iernii, mai ales cei din mediul rural… În UE este mai degrabă o migraţie permanentă, iar cu timpul încep să-şi aducă şi familiile. Cei din UE sunt pro-europeni care nu se mai întorc. Nici măcar cei stabiliţi în România nu se mai întorc acasă”, a explicat Dan Dungaciu, director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române..

            Migraţia populaţiei din Republica Mol­dova afectează şi dezvoltarea economică şi socială, având în vedere că mai mult de o pătrime din forţa aptă de munca este plecată: „Avem un deficit de forţă de muncă calificată şi o presiune enormă asupra serviciilor publice şi a sistemului de pensionare. De aceea, pentru dezvoltarea pe termen lung a Republicii Moldova, este imperativ să atragem tinerii să investească în viitorul lor aici”, a menţionat Maia Sandu, candidată la alegerile prezidențiale din Republica Moldova în toamna anului 2016.

          Tranșă condiționată de împrumut

            Misiunea Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi autorităţile Republicii Moldova au ajuns la un acord privind implementarea măsurilor care asigură sustenabilitatea finanţelor publice, îmbunătăţirea respectării obligaţiilor fiscale şi progresele atinse în reabilitarea sistemului bancar, care vor permite eliberarea unei tranşe de aproximativ 46,5 milioane de dolari, a anunţat pe 10 iulie 2019 şeful misiunii FMI pentru Republica Moldova, Ruben Atoyan, în cadrul prezentării concluziilor de la finalul evaluării anuale a economiei acestei țări[8].

            Boardul FMI a discutat în septembrie 2019 acordarea tranşei, în funcţie de implementarea măsurilor. De asemenea, echipa FMI va sprijini solicitarea autorităţilor Republicii Moldova de a extinde acordul până în martie 2020, pentru a permite finalizarea cu succes a programului, se arată în comunicatul instituţiei financiare internaţionale. Echipa FMI condusă de Ruben Atoyan a efectuat în perioada 26 iunie-10 iulie 2019 o vizită la Chişinău, pentru a realiza evaluarea anuală a economiei Republicii Moldova, în baza Articolului IV din statutul instituţiei financiare internaţionale.

            “Autorităţile Republicii Moldova au înregistrat progrese în întărirea politicilor macroeconomice, în rezolvarea vulnerabilităţilor din sectorul bancar şi în îmbunătăţirea cadrului de reglementare a guvernanţei şi a supervizării. Menţinerea ritmului reformelor, alocarea fondurilor pentru reducerea sărăciei şi pentru investiţiile publice, adoptarea de măsuri decisive de luptă împotriva corupţiei şi recuperarea activelor furate în timpul fraudei bancare din 2014 sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale cetăţenilor”, se arată în raportul FMI.

          Trecerea la euro

            Întrebat de un reporter al revistei Sputnik, expertul în economie Viorel Gîrbu a menționat[9]: „Pentru noi această soluție nu ar fi prea confortabilă deoarece avem de achitat multe plăți în sume foarte mici. Astfel, am plăti permanent cu monede, nu cu bancnote. Noi avem un alt nivel al prețurilor și salariilor comparativ cu Uniunea Europeană”.

            Propria monedă națională – leul moldovenesc – oferă multe oportunități pe care Moldova, din păcate, nu le valorifică, a menționat Viorel Gârbu: „Fiecare stat are posibilitatea de a utiliza propria politică monetară. Nivelul inflației este înalt, 5-7%, iar cursul monedei naționale trebuie să fie în scădere față de valutele acelor țări în care dorim să exportăm produsele noastre. Noi însă nu aplicăm politica monetară, iar în cazul trecerii la euro sărăcia va rămâne la locul ei”.

Țară mică, probleme mari

În 2015, din sistemul bancar al țării a dispărut fără urmă un miliard de dolari (echivalentul a 15% din PIB-ul ţării) prin devalizarea a trei bănci[10]. În legătură cu acest caz, fostul premier Vlad Filat, a fost acuzat de fraude bancare, luare de mită și arestat. Principalul suspect în dosarul de jaf este Ilan Shor, un om de afaceri milionar din Republica Moldova, de origine evreiască, primar al oraşului Orhei şi denunţă­torul lui Filat. Suspiciunile societăţii civile cad inclusiv şi justi­ficat, asupra băncii cen­trale şi chiar asupra Rusiei.

Republica Moldova s-a angajat pe drumul european, rupând aparent legă­turile cu Moscova. Practic, Moldova este un teritoriu-tampon între UE şi Rusia, cum este şi Ucraina, devastată de un război al armatei naţionale cu militanţi separatişti susţinuţi de Rusia. După schimbarea mai multor guverne, în căutarea Timpului pierdut, românii din  Republica Moldova au înțeles, în sfârșit, în a doua parte a anului 2015 că demiterea din nou a guvernului va duce țara într-un haos economic şi social fără precedent. Alianţa pentru Integrare Europeană, cea care guverna atunci a fost păstrată, singura şansă de a menţine Republica Moldova pe calea dezvoltării, reformelor şi modernizării. „Căderea guvernului condus de prim-ministrul Valeriu Streleţ va diminua considerabil perspectivele de integrare europeană şi va duce ţara într-un haos economic şi social fără precedent, iar Republica Moldova nu-şi poate permite o astfel de destabilizare”, a declarat Joseph Daul, ex-președinte al Partidului Popular European.

---

[1] Mihaela Pascari, Republica Moldova alege. Aproape 20% din cetăţenii Moldovei au plecat peste hotare: 60% sunt în Rusia şi 30% în UE, în Ziarul Financiar, 11 noiembrie 2016

[2] Cătălina Apostoiu, Republica Moldova își reorientează exporturile de vin către Europa de Vest și Europa Centrală, în Ziarul Financiar, 18 ianuarie 2018, p. 10

[3] Vezi site-ul Proiectele de interconectare discutate de premierii R. Moldova și României (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 9 decembrie 2021[4] Raluca Manga, SUA desfăşoară o anchetă privind furtul miliardului de dolari din bănci din R. Moldova, sursa: Mediafax, 14 octombrie 2016

[5] Vezi site-ul https://incredibilia.ro/republica-moldova-sfintita/, postat și vizitat pe 4 aprilie 2020

[6] Vezi site-ul https://cursdeguvernare.ro/presedintele-consiliului-european-anunta-sprijinul-ue-pentru-programul-de-reforme-al-maiei-sandu.html, postat și vizitat pe 1 martie 2021

[7] Mihaela Pascari, art. citat

[8] *  *  *, FMI acordă condiţionat Republicii Moldova o nouă tranşă de 46,5 milioane de dolari, în Ziarul Bursa, 11 iulie 2019

[9] Vezi site-ul https://ro.sputnik.md/economics/20180606/19679286/Garbu-Moldova-trece-la-euro.html, postat pe 6 iunie 2018

[10] Bogdan Cojocaru, Moldova, o ţară mică dar cu probleme atât de mari încât sperie şi Bruxelles-ul, în Ziarul Finanaciar, 30 octombrie 2015, p. 2