GERMANIA. MULTE PROBLEME, PUȚINE SOLUȚII

Emilian M. Dobrescu

          Ajutoarele de stat

            Cea mai mare parte a pachetului de ajutoare energetice de 200 miliarde de euro, adoptat de guvernul german în 2022 a rămas neutilizat (https://cursdeguvernare.ro/dar-o-mica-parte-a-fabulosului-ajutor-de-stat-al-germaniei-a-fost-utilizata.html, postat pe 6 iulie 2023): în 2022, Germania a stârnit indignare și uimire în întreaga Uniune Europeană când a anunțat că va institui un „scut de protecție” de până la 200 de miliarde de euro pentru a sprijini gospodăriile și întreprinderile afectate de prețurile ridicate la energie. Banii alocați trebuiau să sprijine gospodăriile și întreprinderile afectate de prețurile mari la gaze și electricitate, precum și pentru a stabiliza piața energiei. Aceasta din urmă a inclus salvarea giganților energetici Uniper și SEFE (Gazprom Germania), acum deținute de statul german.

            Din cele 200 de miliarde de euro, doar 52 de miliarde de euro, adică doar 25% au fost utilizate până în iunie 2023, în timp ce totalul a ceea ce va fi utilizat în 2023 va fi cunoscut abia în aprilie 2023. Întrucât cheltuielile pentru ajutorul energetic au fost mai mici decât se așteptau oficialitățile, deficitul public al Germaniei în 2023 va fi, de asemenea, sub estimările anterioare și sub pragul de 3% stabilit în tratatele UE. Ministrul de Finanțe, Martin Lindner a anunțat că a refuzat toate cererile de a folosi banii neutilizați din fondul de 200 de miliarde de euro pentru subvenționarea tarifelor la electricitate în industrie. Această idee a fost înaintată de ministrul Economiei Robert Habeck (Partidul Verde), pentru a preveni mutarea producției în străinătate și a primit sprijinul partidului guvernamental SPD, precum și al sindicatelor industriale.

            Pachetul de 200 de miliarde de euro a fost alocat crizei energetice în condițiile în care s-a decis specific ”o scutire de la obligațiile constituționale, justificată de urgența situației de la momentul respectiv”, a precizat ministrul. Prin urmare, utilizarea banilor în alte scopuri ar putea fi justificată doar dacă apare o altă urgență, și chiar și așa „ar fi dificil” pentru că scutirile de la normele UE pentru deficitele naționale nu vor fi prelungite după 2023, a explicat ministrul german de Finanțe.

          Ajutorul pentru TyssenKroup       

            Guvernul de la Berlin a acordat peste două miliarde de euro tranziția verde a gigantului siderurgic ThyssenKrupp (https://cursdeguvernare.ro/germania-minsitrul-economiei-promite-pastreze-in-viata-siderurgia.html): declarația a fost făcută pe 14 iunie 2023, la un miting sindical al siderurgiștilor, organizat la sediul din Duisburg al ThyssenKrupp, la care au participat aproximativ 12.000 de lucrători.

            ThyssenKrupp, cel mai mare producător de oțel din Germania, vrea să deschidă în 2026, la Duisburg, o nouă fabrică, ce va folosi ca suport energetic hidrogenul: proiectul subvenții de peste două miliarde de euro, gândit de Guvernul genrman, are nevoie de acordul Comisiei Europene. „Voi face tot ce este necesar pentru a mă asigura că toate unitățile industriei siderurgice din Germania pot fi păstrate prin introducerea de tehnologii verzi. Industria trebuie să se reformeze pentru a supraviețui, dar trebuie să facă acest lucru aici, nu în altă parte!”, le-a spus Robert Habeck lucrătorilor participanți la miting.

Noi subvenții pentru prețul energiei utilizate în industrie

La jumătatea celei de-a doua decade din septembrie 2023, cancelarul Olaf Scholz a anunțat că nu se mai opune ideii ca statul german să subvenționeze acest preț, dar a avertizat că guvernul său trebuie „să cântărească cu mare atenție o astfel de intervenție pe piață” (https://cursdeguvernare.ro/guvernul-german-pregateste-noi-subventii-pentru-pretul-energiei-in-industrie.html, postat pe 18 septembrie 2023): Steffen Hebestreit, purtător de cuvânt al cancelarului, a declarat că ministerele Economiei și de Finanțe „lucrează intens”, împreună cu Cancelaria, la o posibilă soluție de subvenționare a energiei. Steffen Hebestreit a adăugat că mai multe propuneri sunt „luate în considerare în detaliu”.

Prețurile la energia electrică în Germania sunt de până la trei ori mai mari decât în SUA și duble față de prețurile din Franța și Polonia, motiv pentru care ministrul Economiei, Robert Habeck, a cerut de multă vreme o astfel de subvenție, pentru a opri companiile să-și relocheze afacerile.

Comisia Europeană a avertizat țările că nu va continua să închidă ochii la astfel de scheme de subvenții – care denaturează piețele. Bruxelles a permis în mod excepțional astfel de subvenții după invadarea Ucrainei de către Rusia, dar acestea vor expira la sfârșitul lui 2023. Oficial, Germania nu are bani în buget pentru a finanța un astfel de sprijin extins de stat pentru industrii, dar guvernul ar putea găsi o soluție prin accesarea unui fond special de 178 de miliarde de euro pentru tranziția la energia verde.

          Atragerea de migranți calificați din Brazilia

            Germania intenționează să atragă migranți calificați din Brazilia pentru a lucra în sectorul său de asistență medicală și socială, unde aproximativ 500.000 de angajați urmează să se pensioneze în cel mult 12 ani (https://cursdeguvernare.ro/germania-cauta-brazilia-mexic-asistenti-medicali-sociali.html, postat pe 23 mai 2023): pe măsură ce populația germană îmbătrânește, un număr tot mai mare de persoane au nevoie de îngrijire medicală și de asistență, în Timp ce un număr tot mai mare de lucrători din sistemul de asistență socială se pensionează.

            Pentru a umple golul, Germania încearcă o strategie de recrutare „în țările în care există mai mulți Oameni tineri și bine pregătiți decât poate absorbi piața locală a muncii”, a declarat ministrul german al Muncii, Hubertus Heil; pentru aceasta, ministrul Muncii și cel de Externe, Annalena Baerbock au mers în Brazilia, aranjamente similare fiind planificate pentru Indonezia și Mexic. „Vom fi foarte sensibili în privința asta, astfel încât să nu privăm nici o țară de forța de muncă de care are nevoie”, a spus Hubertus Heil.

            Majoritatea migranților din sectorul medical și de îngrijire german provin din Europa, unde situația este din ce în ce mai criticată, întrucât țările din care provin acești lucrători se confruntă cu deficit de forță de muncă, iar inițiativa lui Hubertus Heil a fost întâmpinată cu scepticism: în 2022, eforturile guvernului german de a atrage lucrători de asistență socială din afara Europei au avut un succes limitat, doar 656 de lucrători migranți fiind recrutați în anul menționat…

          Contractele de carbon

            La începutul lunii iunie 2023, Ministerul Economiei a lansat o schemă de mai multe miliarde de euro, pentru un mecanism intitulat „contracte de carbon pentru diferenţă” al cărui scop este de ajuta industriile cu un consum intensiv de energie să facă trecerea de la combustibili fosili la energii regenerabile şi hidrogen (https://cursdeguvernare.ro/germania-minsitrul-economiei-promite-pastreze-in-viata-siderurgia.html): dacă schema va fi aprobată de Comisie, companiile germane vor putea solicita finanțare guvernamentală pentru decarbonizarea proceselor de producție.

            Firmele se plâng de creșterea costurilor de producție generată de scumpirea energiei și se constată o îngrijorare tot mai evidentă cu privire la competitivitatea companiilor germane și la siguranța locurilor de muncă. Tranziția către procese de producție neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon va crește în continuare costurile, în special pentru producătorii de oțel. De aceea, sindicatele îndeamnă Ministerul Economiei să pună la dispoziție rapid ajutoare, pentru a proteja investițiile și locurile de muncă.

Depășirea propriei capacități de consum a resurselor

Pe 4 mai 2023, Germania și-a epuizat capacitatea de a se întreține din propriile resurse naturale: această depășire a propriilor resurse este compensată prin preluarea de resurse limitate din țările mai sărace, din contul generațiilor viitoare. Germania este al cincilea cel mai mare consumator de materii prime din lume și importă până la 99% din minerale și metale din țările din Sudul Global. În anii 70 ai secolului trecut, Germania era considerată un model al consunului de materii prime.

Politica economică germană trebuie să se schimbe în mod fundamental pentru a aborda corect schimbările climatice și problema extrem de gravă a pierderii biodiversității, legată de consumul excesiv. Probleme sunt și cu „creșterea verde” sau cum mai este numit „capitalismul mașinilor electrice”, care se bazează și pe extinderea masivă a consumului de resurse – în special de minerale și pământuri rare. „Marea problemă pe care o avem în Germania, pe care o avem în general în Nordul Global, este că încă nu am înțeles că resursele sunt limitate”, a spus Viola Wohlgemuth, militant pentru economie circulară la Greenpeace Germania.

Institutul Mondial pebtru Studierea Resurselor arată că 90% din pierderea biodiversității se datorează „exploatării resurselor și conversiei lor în produse”, iar această producție reprezintă, 50% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. În ciuda acestei „crize enorme de resurse”, națiuni precum Germania, „nu au învățat nimic din propria lor evoluție”, a spus Viola Wohlgemuth…

„Deutschlandticket”

Pe 2 mai 2023, Germania a lansat un nou bilet de transport public cu tarif fix, valabil în toată țara, la prețul de 49 de euro pe lună (Germania / Abonamentul menit să stimuleze transportul în comun (cursdeguvernare.ro): „Deutschlandticket” oferă acces nelimitat la sistemele de autobuz și metrou ale Germaniei, precum și la trenuri locale și regionale. Ministrul Transporturilor, Volker Wissing, a catalogat noua inițiativă drept „cea mai mare reformă a transportului public din Istoria Germaniei”, deși succesul permisului este departe de a fi asigurat. Călătoriile pe distanțe lungi și serviciile de transport de mare viteză nu sunt acoperite de acest abonament, elaborate pentru o perioadă de probă de trei ani, ceea ce indică faptul că transportul public devine o componentă a politicii naţionale, mai mult decât un simplu serviciu local și are rolul de a reduce costul vieții pentru populația împovărată de criza energiei.

Asociația Companiilor Germane de Transport (VDV) se așteaptă ca 16 milioane din cei 84 de milioane de locuitori ai țării să accepte oferta. Biletul de 49 de euro este succesorul popularului abonament de nouă euro, introdus între lunile iunie-august 2022, pentru a atenua efectele inflației: peste 52 de milioane de bilete de nouă euro au fost vândute atunci dar, potrivit biroului national se statistică, Destatis, introducerea ofertei de nouă euro a făcut ca traficul rutier să „stagneze” față de 2019, în loc să crească; autovehiculele rutiere au emis 0,8 milioane de tone suplimentare de gaze cu efect de seră în 2022, comparativ cu 2021, potrivit Agenției Federale de Mediu. De noul abonamentul de 49 de euro beneficiază în special locuitorii din mediul urban, care au deja un abonament mai scump.

Germania nu este singură în eforturile sale de a stimula utilizarea căilor ferate pentru a reduce emisiile din transport. În Spania, abonamentele gratuite pentru trenurile locale și regionale au fost lansate în septembrie 2022, pentru a încerca să îi convingă pe rezidenți să-și lase mașinile acasă și să ușureze presiunea cauzată de inflație: potrivit operatorului spaniol Renfe, în primul trimestru din 2023 au fost eliberate 2,1 milioane de bilete. În Austria, un „Climate ticket” oferă utilizatorilor șansa de a folosi practic toată rețeaua de transport public, inclusiv trenurile de mare viteză, pentru puțin peste 1.000 de euro pe an. Succesul biletului a dus la un „boom” al traficului feroviar, conform operatorului austriac OBB. Nu toată lumea este încântată de aceste inițiative: „Costă prea mult și se trece foarte puțin de la călătoria cu mașina la cea cu trenul”, a declarat, în schimb, ministrul francez al Transporturilor, Clement Beaune, în Adunarea Națională.

          Imamii școliți în Turcia

            Pe 14 decembrie 2023, Ministerul german de Interne a anunțat că va înceta treptat să mai accepte imami din Turcia și îi va forma pe acești lideri religioși pe teritoriul său, pentru a încuraja integrarea musulmanilor în societate (https://cursdeguvernare.ro/germania-nu-va-mai-accepta-imami-scoliti-in-turcia.html): s-a ajuns la un acord cu grupul de coordonare turco-islamică DITIB, în baza căruia Germania va instrui 100 de imami pe an, iar Turcia va reduce în același timp numărul de ghizi spirituali trimiși în Germania cu același număr. DITIB este cea mai mare asociație islamică din Germania și gestionează aproximativ 900 de comunități de moschei.

Subordonați ai Ministerului turc al Afacerilor Religioase, liderii religioși veniți în Germania din Turcia au fost suspectați că acționează ca propagandiști al regimului de la Ankara, în special după puciul eșuat împotriva președintelui Recep Tayyip Erdogan, din 2016: ”Avem nevoie de lideri religioși care să ne vorbească limba, să ne cunoască țara și să ne susțină valorile. Vrem ca imamii să fie implicați în dialogul inter religios și să discute chestiuni legate de credință în societatea noastră”, a afirmat ministrul german de interne, Nancy Faeser.

Potrivit Conferinței Islamice Germane (IKD), în Germania există aproximativ 5,5 milioane de musulmani, reprezentând aproximativ 6,6% din populație; ideea formării liderilor religioși ai comunității turce din Germania a fost avansată de fostul cancelar Angela Merkel.

          Intrarea în recesiune tehnică      

            Economia germană s-a contractat în primul trimestru al anului 2023 comparativ cu precedentele trei luni, intrând astfel în recesiune (o recesiune tehnică este definită în mod obişnuit ca fiind două trimestre succesive de contracţie a economiei), potrivit Biroului de statistică al acestei țări (https://cursdeguvernare.ro/locomotiva-europei-gafaie-economia-germaniei-a-intrat-in-recesiune-tehnica.html, postat pe 25 mai 2023): PIB-ul a scăzut cu 0,3% în primul trimestru din 2023, după ce a fost ajustat cu efectele inflației şi ale variaţiilor sezoniere, arată datele statistice rectificate; această scădere urmează unui declin de 0,5% în trimestrul patru din 2022.

            Inflaţia a continuat să fie o povară pentru economia germană de la începutul anului 2023, lucru reflectat în consumul gospodăriilor, care a scăzut cu 1,2% faţă de trimestrul anterior: „Sub greutatea inflației imense, consumatorul german a căzut în genunchi, trăgând după el întreaga economie”, a declarat Andreas Scheuerle, analist la DekaBank.
            În schimb, investiţiile au crescut în primele trei luni ale anului, după o a doua jumătate slabă a anului 2022. Au existat, de asemenea, contribuţii pozitive din partea comerţului exterior: „Iarna blândă, o redresare a activității industriale, ajutată de redeschiderea Chinei după pandemie și îmbunătățirea lanțurilor de aprovizionare, nu au fost suficiente pentru a scoate economia germană din zona de risc de recesiune”, a declarat șeful diviziei macroeconomie al ING Bank, Carsten Brzeski.

”Nu mai suntem competitivi”

Un program de economii de 10 miliarde de euro al grupului Volkswagen va include reduceri de personal, au spus pe 27 noiembrie 2023 managerii angajaților, iar CEO VW, Thomas Schaefer, a avertizat că nivelul ridicat al costurilor şi productivitatea scăzută fac maşinile VW necompetitive (Volkswagen vrea să economisească zece miliarde de euro / Șeful mărcii VW anunță concedieri: ‘Nu mai suntem competitivi’ (stiripesurse.ro)): producătorul german de automobile se află în mijlocul negocierilor cu consiliul său cu privire la o schemă de reducere a costurilor la marca VW, primul pas într-o încercare la nivel de grup de a creşte eficienţa în tranziţia la maşinile electrice. ”Cu multe dintre structurile noastre preexistente, procesele şi costurile ridicate, nu mai suntem competitivi cu Volkswagen”, a declarat Schaefer la o întâlnire cu personalul la sediul producătorului auto din Wolfsburg.

De aceea compania Volkswagen a declarat că intenţionează să profite de ”curba demografică” pentru a-şi reduce forţa de muncă, angajându-se că nu va efectua concedieri până în 2029. Pe 27 noiembrie 2023, Gunnar Kilian, responsabil pentru resursele umane ale VW a spus că acest lucru se va realiza prin acorduri cu salariații în cauză privind pensionarea parţială sau anticipată. Partea cea mai însemnată a obiectivului privind economiile de 10 miliarde de euro va fi atinsă prin alte măsuri decât reducerea personalului: ”Trebuie să fim în sfârşit curajoşi şi cinstiţi pentru a arunca peste bord duplicatele din cadrul companiei sau balastul de care nu avem nevoie pentru a obține rezultate bune”, a spus Kilian.

Opinia populației după pandemie

42% dintre germani afirmă că viaţa li s-a schimbat pe termen lung din cauza pandemiei de COVID-19 şi a măsurilor asociate luate de guvern, arată un sondaj de opinie realizat de institutul YouGov (https://www.stiripesurse.ro/aproape-50prc-dintre-germani-cred-ca-pandemia-si-masurile-autoritatilor-le-au-schimbat-viata-pe-termen-lung_2950358.html, postat pe 11 iunie 2023): pe 25 martie 2020, Parlamentul german a aprobat măsuri anticoronavirus, care au avut impact în aproape toate domeniile vieţii în următorii doi ani, de la limitarea contactelor la noi reguli privind munca de acasă. Din cei 2.098 de participanţi la sondaj, 30% au spus că viaţa li s-a schimbat în rău din cauza pandemiei şi a măsurilor associate și doar 12% au văzut schimbări pozitive în viaţa lor.

Pentru 50% dintre respondenţi, viaţa nu s-a schimbat pe termen lung din cauza pandemiei, conform propriilor evaluări. În jur de 7% dintre cei intervievaţi nu au oferit un răspuns. Tinerii au răspuns, în procent mai mare decât persoanele mai în vârstă, că au constatat schimbări negative în viaţa lor.

Întrebarea pusă în sondaj a fost: ”Privind înapoi acum, la pandemia de coronavirus cu oarecare distanţă, aţi spune că viaţa vi s-a schimbat pe termen lung din cauza pandemiei şi a măsurilor guvernului de a o combate?”.

Schimbarea paradigmei militare

Germania ia în calcul un posibil război în Europa (Schimbare de paragigmă de la finalul WWII: Germania face din armata sa ‘coloana vertebrală’ a apărării în Europa (stiripesurse.ro). Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat pe 29 octombrie 2023 că Germania ar trebui să fie pregătită pentru apărare, în cazul unui război ipotetic în Europa. Berlinul are însă o problemă: nu poate accelera semnificativ procesul de modernizare a forțelor armate. Apoi, Boris Pistorius, a spus pe 10 noiembrie 2023 că va face din Bundeswehr (armata germană) “coloana vertebrală a apărării colective în Europa”, prezentând noi directive pe fondul invaziei ruse în Ucraina; el a mai afirmat, în cadrul unei conferinţe la Berlin, că “partenerii Germaniei din Europa, din America de Nord şi din întreaga lume” se aşteaptă “să ne asumăm responsabilităţi” iar ultimele directive ale armatei germane datează din 2011.  În documentul de 19 pagini prezentat pe 10 noiembrie 2023 se precizează că Bundeswehrul trebuie să fie “bine echipat pentru război în toate domeniile”, un termen deja folosit recent de Pistorius şi care a stârnit controverse în Germania. Odată cu “invadarea brutală” a Ucrainei de către Rusia, războiul “a revenit în Europa”, a afirmat el. Guvernul german insistă că Bundeswehrul trebuie să se poată implica şi pe scena internaţională, aşa cum a făcut în Balcanii de Vest şi în regiunea Sahel.

Pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, Berlinul precizează că “o importanţă deosebită este acordată dreptului Israelului de a exista. Securitatea Israelului este un motiv de stat” pentru Germania… Aceste obiective au însă un preţ: guvernul german reaminteşte că va fi necesar să se aloce cel puţin 2% din PIB cheltuielilor militare pentru a se conforma obiectivelor NATO. Ponderea cheltuielilor militare era de 5% din PIB-ul Germaniei în anii 1960, apoi a scăzut sub 2% după 1990 şi destrămarea URSS, ajungând la doar 1,3% în 2021.

În ianuarie 2022, Pistorius a avertizat că fondul special de 100 de miliarde de euro, anunţat de Olaf Scholz după invazia rusă în Ucraina şi destinat modernizării armatei germane, “nu este suficient”. Angajamentul de a reveni la 2% din PIB înseamnă trecerea de la circa 50 de miliarde de euro cheltuieli militare anuale la 70 sau chiar 75 de miliarde pe o bază durabilă.

Vaccinurile anti-Covid aruncate

            Pe 11 iulie 2023, Germania a aruncat 83 de milioane de doze de vaccinuri împotriva coronavirus, care au costat aproximativ de 1,6 miliarde de euro și are încă 120 de milioane de doze neutilizate în stoc (https://cursdeguvernare.ro/germania-arunca-200-milioane-de-vaccinuri-anti-covid.html): Germania are în continuare contracte de livrare pentru noi doze chiar dacă vaccinarea aproape s-a oprit, la fel ca în restul statelor lumii. Potrivit datelor furnizate de Ministerul german al Sănătății, statul german a aruncat 54 de milioane de doze de vaccin COVID-19 până la sfârșitul anului 2022 și alte 29 de milioane în primul trimestru al anului 2023. Numărul real este probabil să fie mai mare… Ministerul Sănătății nu a furnizat cifre privind deșeurile pentru al doilea trimestru din 2023 și, de asemenea, a subliniat că statele federale și furnizorii de asistență medicală nu sunt obligați să raporteze deșeurile de vaccinuri. „În consecință, volumul total al dozelor totale de vaccin COVID-19 eliminate achiziționate de Republica Federală Germania nu poate fi cuantificat”, a spus acesta.

            Alte 120 milioane de doze sunt încă în stoc, deoarece numărul persoanelor care primesc vaccinuri a scăzut… Cele mai recente date ale Agenției UE de control al bolilor arată că doar 268 de doze au fost administrate în Germania în săptămâna 3-9 iunie și alte 1.462 de persoane s-au vaccinat în ultimele trei săptămâni din mai 2023. Deși este probabil ca ratele de vaccinare să crească în toamna lui 2023, pe măsură ce sistemele de sănătate se pregătesc pentru infecții sezoniere, este puțin probabil ca acest fenomen să epuizeze cele 120 de milioane de vaccinuri neutilizate. Germania are o populație de 83 de milioane de oameni și a administrat un total de 192 de milioane de doze de vaccin pe parcursul întregii pandemii. Costul acestor deșeuri medicale este aproape sigur că va ajunge la miliarde de euro. Deși ministerul nu a furnizat o defalcare a tipului de vaccinuri irosite, a spus că din cele 29 de milioane de vaccinuri care expiraseră până la sfârșitul primului trimestru al anului 2023, 5 milioane erau Moderna, 18 milioane erau BioNTech/Pfizer, iar alte 6 milioane au fost Novavax.

            Presupunând o defalcare similară pentru dozele care au expirat la sfârșitul anului 2022, precum și pentru restul de 120 de milioane care sunt neutilizate, aceasta ar ridica valoarea totală a vaccinurilor neutilizate la aproximativ 4 miliarde euro, pe baza prețurilor publicate de presă, de 19 euro per doză pentru Novavax, 23 euro pentru Moderna și 19,50 euro pentru BioNTech/Pfizer. Țările UE, inclusiv Germania, sunt încă obligate să achiziționeze și mai multe doze după un acord negociat între Comisia Europeană și compania farmaceutică americană Pfizer. Numărul exact de livrări pe care blocul urmează să le primească nu este public, dar un participant la o întâlnire confidențială în care detaliile contractului revizuit au fost împărtășite cu un grup restrâns de europarlamentari a declarat că cifra este de 260 de milioane de doze repartizate pe parcursul următorilor patru ani – sau 65 de milioane de doze pe an.