IRAN: CONTRASTE IZBITOARE

Emilian M. Dobrescu

          Acordul INTSC

              Pe 17 mai 2023, președinții Rusiei și Iranului au semnat un acord pentru construirea unei linii de cale ferată de 164 km lungime, care va lega orașele iraniene Astara, la granița cu Azerbaidjan, și Rasht, mai la sud (cf. România Muncitoare, nr. 310, mai-iunie 2023, p. 19-20): se numește INSTC (Coridorul Internațional de Transport Nord-Sud) și face parte dintr-un plan de ocolire a rutelor tradiționale de transport maritim care necesită traversarea Canalului Suez, care leagă Marea Mediterană de Marea Roșie. De asemenea, Rusia va evita traversarea Mării Baltice, precum și a Mării Negre, pe care Turcia o controlează.

            INTSC va reduce timpii de tranzit cu până la 40 la sută și costurile de transport cu 30 la sută, comparativ cu ruta convențională prin Canalul Suez. Din orașul iranian Rasht mărfurile rusești vor fi transportate pe calea ferată către porturile din sud, de unde pot fi expediate în India, Peninsula Arabică și Africa de Est. La sfârșitul lunii aprilie 2023, reprezentanții Indiei, Iranului și Armeniei s-au întâlnit la Erevan pentru a discuta planurile pentru noua rută care vizează creșterea comerțului dintre India, Iran și Rusia.

            Acordul INSTC a fost semnat în 2022 de Rusia, Iran și India și prevede construirea unei rețele de legături rutiere, feroviare și maritime concepute pentru a facilita comerțul din Rusia către India prin Iran și Armenia. Dar, progresul în ceeace privește prevederile acordului a fost lent.

            INSTC creează o economie regională: India, de exemplu, a investit în portul Chabahar în mare măsură pentru a crește comerțul cu Rusia și Iranul prin Asia Centrală; în 2022, primul schimb între portul Astrahan din Rusia și portul Jawaharlal Nehru din umbai a trecut prin INSTC.

            INSTC este un proiect logistic comun între mai multe țări care au considerații strategice: prezența Armeniei arată că Iranul și Rusia împărtășesc preocuparea de a marginaliza Azerbaidjanul, o țară apropiată de Israel. Armenia, care nu are acces direct la mare, caută parteneri ostili Azerbaidjanului, cum ar fi Iranul, sau care ar putea să-și susțină industria de apărare, cum ar fi India, cu care a semnat un acord privind achiziția de arme în valoare de 155 de milioane de dolari.

            Acordul nuclear iranian

            Acordul internațional privind programul nuclear al Iranului cunoscut sub numele de Planul de Acțiune Cuprinzător Comun (JCPOA) a stagnat, stocul de uraniu îmbogățit al țării fiind de peste 20 de ori peste limita convenită, a avertizat pe 6 iulie 2023, reprezentanta ONU pentru afaceri politice, Rosemary DiCarlo (https://news.un.org/fr/story/2023/07/1136702): informând Consiliul de Securitate al ONU cu privire la statutul acordului, doamna DiCarlo a dat tonul discuției, declarând că „diplomația este singura modalitate de a trata eficient problema nucleară iraniană”.           Încheiat în 2015, acordul stabilește reguli pentru monitorizarea programului nuclear al Iranului și deschide calea pentru ridicarea sancțiunilor ONU; a fost aprobat de Iran, de cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate (China, Franța, Rusia, Marea Britanie, Statele Unite), plus Germania, precum și de Uniunea Europeană; SUA au părăsit acordul în 2018 sub fostul președinte Donald Trump și sunt în proces de negociere a revenirii la discuții, fără a se ajunge la un acord până acum.

            Șeful afacerilor politice al ONU a regretat că negocierile pentru repunerea în aplicare a JCPOA au rămas blocate, chiar dacă toți participanții, inclusiv Statele Unite, au reafirmat că „o întoarcere la implementarea deplină și efectivă a planului” este singura opțiune viabilă. Conceput și aprobat prin Rezoluția 2231 a Consiliului de Securitate, JCPOA propune o soluție în care instalațiile nucleare ale Iranului sunt utilizate numai în scopuri pașnice. În schimb, sancțiunile trebuie ridicate, aducând „beneficii economice tangibile poporului iranian”, a spus doamna DiCarlo. Ea a reiterat apelul Secretarului General adresat Statelor Unite să ridice sau să renunțe la sancțiuni și să extindă derogările privind comerțul cu petrol cu ​​Iranul. Ea a reiterat, de asemenea, apelul șefului ONU adresat Iranului „să inverseze pașii pe care i-a făcut, care nu sunt în concordanță cu angajamentele sale nucleare conform planului”.

            Rosemary DiCarlo a spus că în urma unei declarații comune a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) și Iranului în martie 2023, camerele de supraveghere au fost instalate în atelierele în care funcționează centrifugele de separare a uraniului. Autoritatea de pază nucleară susținută de ONU a semnalat, de asemenea, în mai 2023, că nu mai are îngrijorări cu privire la prezența uraniului foarte îmbogățit care a fost detectat într-o locație. Cu toate acestea, ONU este alarmată că agenția rămâne în imposibilitatea de a verifica stocul de uraniu îmbogățit din Iran. Citând estimări ale AIEA, Rosemary DiCarlo a spus: „Iranul are acum un stoc total de uraniu îmbogățit de peste douăzeci de ori cantitatea permisă prin JCPOA. Aceasta include cantități crescute de uraniu îmbogățit cu 20% și 60%.

            Referitor la prevederile acordului privind rachetele balistice, Rosemary DiCarlo s-a referit la informațiile primite din Franța, Germania, Iran, Israel, Rusia și Regatul Unit cu privire la zborul de testare al unui lansator spațial în martie 2023, precum și la testarea și dezvăluirea de către Iran a două noi rachete balistice în mai și iunie 2023: „Scrisorile primite de la statele membre continuă să reflecte opinii diferite în ceea ce privește dacă această lansare și dezvoltarea rachetelor sunt în concordanță cu rezoluția”, a spus doamna DiCarlo ambasadorilor. De asemenea, ea a detaliat informațiile primite cu privire la părțile rachetelor balistice confiscate de Marina Regală a Marii Britanii în februarie 2023 în apele internaționale din Golful Iranului. În timp ce Franța, Germania și Regatul Unit consideră că unele părți ale rachetelor balistice au fost folosite cu încălcarea Rezoluției nr. 2.231 a ONU, Iranul și Rusia au răspuns că nu există nici o dovadă care să lege nava interceptată și încărcătura acesteia de Iran și nici o indicație clară că părțile confiscate erau de origine iraniană.

            Livrarea de avioane de luptă și elicoptere rusești

Forțele aeriene iraniene au în prezent doar câteva zeci de avioane de atac, majoritatea rusești, dar și modele americane vechi, achiziționate înainte de Revoluția Islamică din 1979 (https://cursdeguvernare.ro/iran-isi-modernizeaza-flota-militara-aeriana-cu-aeronave-rusesti.html).

Pe 28 noiembrie 2023, Iran a finalizat aranjamentele pentru livrarea de avioane de luptă și elicoptere rusești, a declarat ministrul adjunct al apărării din Iran, în timp ce au fost stabilite relații militare mai strânse cu Rusia.

 „Au fost finalizate planurile pentru avioanele de luptă Sukhoi Su-35, elicopterele de atac Mil Mi-28 și avioanele de antrenament Yak-130 pentru a se alătura unităților de luptă ale Armatei Iranului”, a anunțat ministrul adjunct al Apărării al Iranului, Mehdi Farahi.

Capsulele vieții

Iranul a lansat prima “capsulă a vieţii” în 2010 și aceasta a avut la bordul ei animale vii – un şobolan, două broaşte ţestoase şi o râmă (Iranul se laudă că a lansat în spaţiu ‘o capsulă a vieţii’ / Occidentul este îngrijorat (stiripesurse.ro)): apoi, Iranul a trimis în Spaţiu, în 2013, o maimuţă, care a revenit cu bine pe Terra, după care a înregistrat mai multe eşecuri în lansările de sateliţi din cauza unor probleme tehnice.

Pe 27 septembrie 2023, Gardienii Revoluţiei, armata ideologică a Republicii Islamice Iran, au anunţat că au plasat pe orbită un satelit de imagistică, Nour-3, la 450 km deasupra Pământului. Teheranul susţine că activităţile sale aerospaţiale sunt pacifiste şi conforme cu o rezoluţie adoptată de Consiliul de Securitate al ONU. Guvernele occidentale se tem că sistemele iraniene de lansare a sateliţilor integrează tehnologii interşanjabile cu cele utilizate în rachete balistice capabile să transporte un focos nuclear, lucru pe care Iranul a negat întotdeauna că doreşte să îl construiască.

Pe 6 decembrie 2023, Iranul a lansat cu succes în Spaţiu o altă capsulă a vieţii, o nouă etapă în ambiţiosul său program aerospaţial, dezvoltat în pofida îngrijorărilor statelor occidentale legate de scopurile pe care le urmărește: ”După un deceniu de pauză, noua capsulă a vieţii din ţara noastră a fost lansată cu succes până la altitudinea de 130 km cu ajutorul unui lansator fabricat pe plan local”, a declarat ministrul iranian al Telecomunicaţiilor, Issa Zarepour. Capsula viețaii, lansată pe 6 decembrie 2023 avea masa de 500 kg și a fost transportată de un lansator de nouă generaţie, denumit Salman, dezvoltat cu scopul de a trimite astronauţi în Spaţiu.

Legea hijabului

            Pe măsură ce parlamentul iranian a aprobat pe 22 septembrie 2023 un nou proiect de lege conform căruia femeile riscă până la 10 ani de închisoare dacă continuă să sfideze regulile obligatorii ale țării privind purtarea hijabului, Oficiul Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) consideră acest text represiv și umilitor (https://news.un.org/fr/story/2023/09/1138917): serviciile Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului, Volker Türk, regretă profund că Parlamentul iranian a adoptat noul proiect de lege privind castitatea și hijab-ul, care crește considerabil pedepsele cu închisoarea. Textul prevede amenzi zdrobitoare pentru femeile și fetele care nu respectă codul vestimentar obligatoriu.

            „În acest context, proiectul de lege vizează, de asemenea, noțiuni vagi de promovare a nudității sau a indecenței”, a declarat Ravina Shamdasani, purtătorul de cuvânt al ONU, în cadrul unei conferințe de presă regulate la Geneva, unde este sediul OHCHR.

            Pedepse cu închisoarea de la 5 la 10 ani

            „În cadrul acestui nou proiect de lege și mai strict – care se află în etapele finale ale revizuirii de către Consiliul Gardienilor – persoanele care încalcă codul vestimentar islamic strict al țării în ceea ce privește purtarea hijabului pentru cap și îmbrăcămintea modestă care acoperă restul corpului, riscă până la zece ani de închisoare”.

            Pedepsele prevăzute de această lege sunt deosebit de severe, variind de la pedepse cu închisoarea de la 5 la 10 ani pentru persoanele găsite vinovate de nepurtarea vălului sau purtarea de îmbrăcăminte considerată necorespunzătoare; proiectul prevede sancțiuni financiare pentru cei acuzați de „promovarea nudității” sau pentru batjocorirea hijabului în mass-media și pe rețelele de socializare.

            Conform aceluiași proiect de lege, contravenienții ar putea fi, de asemenea, biciuiți și amendați cu până la 360 de milioane de riali iranieni (8.522 dolari SUA); de asemenea, riscă restricții de călătorie și pierderea accesului la internet. Conform legislației anterioare, o astfel de infracțiune era pedepsită cu o pedeapsă cu închisoarea de până la două luni sau cu o amendă de până la 500.000 de riali iranieni (11 dolari SUA).

            Înaltul Comisar Volker Türk reafirmă că acest proiect de lege draconic este în flagrantă contradicție cu dreptul internațional și trebuie abandonat: ”legea care vizează sprijinirea familiei prin promovarea culturii castității și hijabului este și represivă, și umilitoare. Femeile și fetele nu trebuie tratate ca cetățeni de clasa a doua”, a insistat purtătorul de cuvânt al OHCHR, menționând că autoritățile au datoria să respecte, să protejeze și să implementeze – în mod egal – drepturile tuturor iranienilor.

            ONU îndeamnă autoritățile iraniene să ia măsuri pentru a elimina această și toate celelalte forme de discriminare de gen și să abroge toate legile și practicile asociate. ONU solicită, de asemenea, Teheranului să elimine toate reglementările și procedurile prin care este monitorizat comportamentul femeilor în public și să introducă legi și politici care să permită femeilor și fetelor să își exercite drepturile fundamentale, inclusiv dreptul de a participa pe deplin la viața publică, fără teamă. de represalii și discriminare.

Necesitatea încetării represiunii contra manifestanților

          Pe 24 noiembrie 2022, Consiliul pentru Drepturile Omului al Națiunilor Unite a mandatat Misiunea Internațională Independentă de Constatare a Faptelor asupra Republicii Islamice Iran să investigheze acuzațiile de încălcări ale drepturilor omului în această țară, legate de protestele care au început acolo la 16 septembrie 2022, în special în ceea ce privește femeile și copiii. La 20 decembrie 2022, președintele Consiliului pentru Drepturile Omului a anunțat numirea d-nelor Sara Hossain (Bangladesh) și Viviana Krsticevic (Argentina), precum și d-lui Shaheen Sardar Ali (Pakistan), ca membri ai Misiunii și a numit-o președinte pe Sara Hossain.

            Iranul trebuie să pună capăt represiunii împotriva protestatarilor pașnici și să oprească valul de execuții, arestări în masă și detenții de la moartea în arest a tinerei Jina Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, în septembrie 2022, a declarat pe 5 iulie 2023, Misiunea ONU în Republica Islamică Iran (https://news.un.org/fr/story/2023/07/1136647): autoritățile trebuie să respecte, să îndeplinească și să protejeze drepturile tuturor iranienilor, în special ale femeilor și fetelor, a adăugat misiunea în prima sa actualizare orală adresată Consiliului ONU pentru Drepturile Omului de la Geneva. Misiunea de constatare a ONU afirmă că situația generală a drepturilor omului în țară ar putea să se deterioreze și mai mult dacă nu vor fi abordate preocupările ridicate până în prezent cu privire la presupusele încălcări ale drepturilor omului și dacă o nouă legislație, care propune pedepse mai aspre pentru femeile și fetele care încalcă obligațiile de acoperire a feței, devine lege, a spus Consiliul pentru Drepturile Omului într-un comunicat de presă.

            Moartea lui Jina Mahsa în arest în septembrie 2022, după ce a fost arestată și reținută pentru că ar fi încălcat legea voalului forțat a Iranului, a stârnit proteste în toată țara: „Zece luni mai târziu, dreptul familiei Jina Mahsa la adevăr și dreptate nu este încă respectat și suntem îngrijorați de faptul că investigațiile interne nu îndeplinesc normele și standardele internaționale privind drepturile omului, inclusiv cerințele de independență și transparență.” a spus Sara Hossain, președinta Misiunii ONU de constatare a faptelor, care a evidențiat mai multe domenii de îngrijorare. Ea a atras atenția asupra riscurilor specifice ale unei noi deteriorări a drepturilor omului ale celor implicați în proteste, inclusiv avocaților, jurnaliştilor și apărătorilor drepturilor omului, în special femeilor și fetelor. Acuzațiile de încălcare a drepturilor omului legate de proteste continuă să fie audiate, primite și investigate de misiune.

            Guvernul iranian a anunțat că 22.000 de persoane au fost grațiate în legătură cu protestele. Potrivit informațiilor primite, aceste persoane au fost forțate să-și ”exprime remușcare” și, prin urmare, să-și recunoască efectiv vinovăția, angajându-se să nu mai comită „infracțiuni similare” în viitor, încălcându-se astfel drepturile omului, inclusiv dreptul la libertatea de asociere. Chiar și astăzi, la zece luni de la evenimente, nu sunt disponibile date oficiale referitoare la cei arestați, reținuți, acuzați sau condamnați în legătură cu demonstrațiile care au avut loc. Dar, rapoartele despre arestări și detenții ale protestatarilor continuă, inclusiv femei și fete care refuză să se conformeze legii voalului forțat din țară, precum și despre hărțuirea membrilor familiei lor. „Suntem îngrijorați de reținerea în continuare a apărătorilor drepturilor omului și a avocaților care apără protestatarii și a cel puțin 17 jurnaliști, inclusiv Nilufar Hamedi și Elahe Mohammadi, care au raportat pentru prima dată despre moartea lui Jina Mahsa în arest”, a declarat Viviana Krsticevic, membru al Misiunii ONU în Iran.

            Potrivit informațiilor primite de misiune, cel puțin 26 de persoane au fost condamnate la moarte în legătură cu protestele din noiembrie 2022, în timp ce alte zeci au fost acuzate sau riscă condamnări la moarte. Cel puțin șapte bărbați au fost executați în urma unor proceduri pripite, pe fondul unor acuzații grave de încălcare a drepturilor, inclusiv mărturisiri extrase sub tortură.

            Pedepsele severe continuă să fie aplicate celor implicați în proteste, inclusiv pentru exercitarea drepturilor protejate de legislația internațională a drepturilor omului. Acestea sunt impuse în urma unor proceduri judiciare lipsite de transparență și care nu respectă garanțiile fundamentale ale unui proces echitabil și ale unui proces echitabil în temeiul dreptului internațional al drepturilor omului, notează misiunea. „Suntem deosebit de îngrijorați de numeroasele rapoarte de hărțuire a membrilor familiei care caută dreptate pentru cei dragi, inclusiv pentru copii, care au fost uciși în timpul protestelor”, a spus doamna Hossain.

            După două luni de la proteste, au fost raportate o serie de otrăviri suspecte în zeci de școli din 28 de provincii. Misiunea de cercetare a spus că investighează dacă aceste presupuse otrăviri au fost orchestrate pentru a pedepsi sau a descuraja fetele pentru implicarea lor în proteste. Două proiecte de lege au fost depuse de la proteste și acum așteaptă examinarea, inclusiv în fața Majles sau a parlamentului iranian. Dacă vor fi adoptate, ele vor impune pedepse mai dure femeilor și fetelor care încalcă prevederile privind purtarea obligatorie a voalului și le vor expune unui risc crescut de violență, hărțuire și detenție arbitrară, potrivit Misiunii ONU. Studenții au fost suspendați de la studii sau interziși din cămine pentru că au sfidat legile obligatorii privind acoperirea voalului, în timp ce întreprinderile au fost amendate sau închise pentru nerespectarea regulilor stabilite de autorități. Misiunea ONU de constatare a faptelor este îngrijorată de utilizarea raportată a tehnologiilor de recunoaștere facială pentru a identifica și aresta femeile și fetele care nu respectă acoperirea obligatorie a voalului și pentru a identifica protestatarii.

            Misiunea ONU de stabilire a faptelor a trimis șapte scrisori guvernului iranian, inclusiv solicitări repetate de a vizita Iranul pentru a culege informații esențiale pentru investigațiile sale. Acestea au rămas până acum fără răspuns. „Iranul are obligația de a proteja drepturile tuturor oamenilor din țară și de a le solicita celor responsabili pentru presupusele încălcări ale drepturilor legate de proteste să răspundă și să abordeze cauzele fundamentale ale acestor încălcări”, a declarat Shaheen Sardar Ali, membru al Misiunii ONU de constatare a faptelor. „Poporul iranian, inclusiv femeile și fetele, au drepturi fundamentale la egalitate, adevăr, justiție, responsabilitate și reparații care trebuie respectate. Facem apel la guvernul Republicii Islamice Iran să coopereze pe deplin cu mandatul nostru și să se asigure că toți cei implicați au acces liber și în siguranță pentru a furniza dovezi”, a spus și doamna Sara Hossain.

Autoritățile iraniene au transmis la începutul lunii septembrie 2023 că au dejucat peste 400 de comploturi cu bombă de la declanșarea amplelor proteste naționale declanșate de moartea tinerei Masha Amini în septembrie 2022 (https://www.stiripesurse.ro/iranul-declara-ca-a-dejucat-peste-400-de-comploturi-cu-bomba-in-ultimul-an_3062128.html, postat pe 11 septembrie 2023).

            Emiratul Qatar a intermediat eliberarea unor prizonieri

Din momentul în care șase miliarde de dolari – fonduri iraniene scoase de sub sechestru – vor fi transferate din SUA la bănci din Qatar, se va produce un schimb de prizonieri: cinci cetățeni americani reținuți în Iran și un număr similar de prizonieri iranieni deținuți în SUA vor zbura acasă (https://cursdeguvernare.ro/qatar-intermediaza-un-schimb-de-prizonieri-sua-iran.html, postat pe 11 septembrie 2023): ca prim pas, Iran a eliberat, pe 10 august 2023, patru cetățeni americani din închisoarea Evin din Teheran, plasându-i în arest la domiciliu, unde s-au alăturat unui al cincilea, care era deja în arest la domiciliu. Mai târziu în acea zi, secretarul de stat al SUA Antony Blinken a numit mutarea primul pas al unui proces care ar duce la întoarcerea lor acasă.

Printre cei eliberați din închisoarea Evin se numără oamenii de afaceri Siamak Namazi, 51 de ani, și Emad Sharqi, 59 de ani, precum și ecologistul Morad Tahbaz, 67 de ani, care deține și naționalitate britanică, a declarat administrația americană. Identitatea celorlalți doi american, dintre care unul, potrivit a două surse, este o femeie, nu a fost dezvăluită. Reuters nu a putut stabili care prizonieri iranieni, la rândul lor, vor fi schimbați de SUA.

Negocierile acestui acord încheiat între superputerea pe care Iranul o numește „Marele Satan” și Republica Islamică pe care Washington o numește ”Stat Sponsor al Terorismului” a fost facilitată de Qatar. Doha, capitala emiratului, a găzduit cel puțin opt runde de discuții care au implicat negociatori iranieni și americani aflați în hoteluri separate, discutând prin intermediari qatarezi, a spus o sursă informată cu privire la discuții.

Doha va implementa și un acord financiar în baza căruia va plăti comisioanele bancare ale transferului de fonduri iraniene și va monitoriza modul în care Iran cheltuiește acești bani pentru a se asigura că nu sunt cumpărate articole aflate sub sancțiunile SUA. În plus, cei 10 prizonieri vor tranzita Qatar atunci când se va face schimbul. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că SUA nu sunt pregătite să anunțe momentul exact al eliberării prizonierilor. De asemenea, Departamentul de Stat al  SUAa refuzat să discute detaliile a ceea ce purtătorul de cuvânt a numit „o negociere în curs extrem de sensibilă”…

Premiul Nobel pentru Pace

            Decizia Comitetului Nobel de a acorda Premiul Nobel pentru Pace jurnalistei și activistei iraniene pentru drepturile omului, Narges Mohammadi este o recunoșatere adusă femeilor care luptă pentru drepturile lor, a declarat pe 6 octombrie 2023 secretarul general al ONU, António Guterres (https://news.un.org/fr/story/2023/10/1139377): „Premiul Nobel pentru Pace acordat astăzi lui Narges Mohammadi este o reamintire importantă că drepturile femeilor și fetelor se confruntă cu eșecuri semnificative, în special din cauza persecuției împotriva femeilor apărătoare a drepturilor omului în Iran și în alte părți. Acest Premiu Nobel pentru Pace este un omagiu adus tuturor acestor femei care luptă pentru drepturile lor cu riscul libertății lor, sănătății lor, chiar și al vieții lor”.

            Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) a considerat, de asemenea, că acest premiu, acordat lui Narges Mohammadi, evidențiază curajul și determinarea femeilor iraniene: „Cred că ceea ce este absolut clar este că femeile iraniene sunt o inspirație pentru lume. Le-am văzut curajul și determinarea în fața represaliilor, intimidării, violenței și detenției”, a declarat purtătorul de cuvânt al OHCHR, Liz Throssell, jurnaliștilor de la Geneva. „Acest curaj, această determinare a fost remarcabilă. Ei au fost hărțuiți pentru ceea ce poartă sau nu poartă și împotriva lor se iau măsuri juridice, sociale și economice din ce în ce mai stricte”, a adăugat ea.

            Doamna Narges Mohammadi ispășește în prezent o pedeapsă de 16 ani în închisoarea Evin din Teheran. Ea a lucrat mulți ani ca jurnalist și este, de asemenea, autor și vicedirector al organizației societății civile Defenders of Human Rights Center (DHRC), cu sediul la Teheran. În mai 2023, ea a primit un premiu care sărbătorește libertatea presei din partea Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Social și Cultural (UNESCO), alături de alte două jurnaliste iraniene închise, în contextul valului de proteste legate de moartea lui Mahsa Amini aflată în custodia poliției, în septembrie 2022.

            Salutând anunțul Premiului Nobel pentru Pace, experții ONU au cerut guvernului iranian să elibereze pe toți cei închiși pentru apărarea drepturilor omului și ale femeilor. „Acordarea Premiului Nobel pentru Pace 2023 unei jurnaliste curajoase și apărătoare a drepturilor omului evidențiază lupta femeilor împotriva sistemelor instituționalizate de discriminare, segregare, umilire și excludere a femeilor și fetelor de pretutindeni în lume”, au spus într-o declarație comună Javaid Rehman, raportor pentru situația drepturilor omului în Republica Islamică Iran și membri ai Grupului de lucru pentru discriminarea femeilor și fetelor. Potrivit acestor experți, femeile „care apără drepturile omului în interiorul și în afara Iranului trebuie să fie celebrate și aplaudate pentru rezistența și curajul lor, de asemenea trebuie să fie susținute de comunitatea internațională”.

            În Iran, femeile se confruntă cu discriminare și restricții ale libertății lor de exprimare și de mișcare, care au un impact profund asupra vieții lor, inclusiv legi obligatorii privind hijab-ul, care le subminează demnitatea umană, dreptul la egalitate și le afectează capacitatea de a participa la viața publică. Experții menționați și-au exprimat îngrijorarea cu privire la soarta femeilor iraniene apărătoare ale drepturilor omului: în Iran, femeile apărătoare ale drepturilor omului au fost arestate pentru că au exprimat critici la adresa autorităților. Arestările și atacurile asupra lor par să aibă ca scop pedepsirea și reducerea la tăcere a apărătorilor drepturilor omului și a activiștilor pentru drepturile civile, în special în ceea ce privește drepturile femeilor. Comunitatea internațională trebuie să rămână implicată în situația din Iran și să ia măsuri concrete pentru a sprijini critica încălcărilor grave ale drepturilor omului în această țară.

            Pe 11 octombrie 2023, Experții ONU au cerut eliberarea imediată a iranienei Narges Mohammadi, o apărătoare a drepturilor femeilo,r care a primit Premiul Nobel pentru Pace 2023 și care ispășește o pedeapsă cu închisoarea la Teheran (https://news.un.org/fr/story/2023/10/1139547): „Suntem consternați că autoritățile iraniene continuă să o priveze pe doamna Mohammadi de libertate, în ciuda îngrijorărilor legate de deteriorarea sănătății ei în detenție și împotriva sfaturilor profesioniștilor medicali, încălcând obligațiile care le revin în temeiul dreptului internațional al drepturilor omului”, au declarat experții reuniți în Grupul de lucru al Națiunilor Unite privind detenția arbitrară.

Doamna Mohammadi a fost arestată de mai multe ori, mai întâi în 2011 pentru susținerea ei în favoarea activiștilor pentru drepturile omului încarcerați și a familiilor acestora, iar apoi în 2015, când activismul ei împotriva pedepsei cu moartea ia adus încă o pedeapsă cu închisoarea, deci ani suplimentari de detenție. Ea ispășește în prezent o pedeapsă lungă în închisoarea Evin din Teheran pentru „răspândire de propagandă împotriva statului”.

Grupul de lucru al ONU a notat anterior caracterul arbitrar al detenției lui Narges Mohammadi și a cerut eliberarea imediată a acestuia, cu despăgubiri și reparații. Experții au concluzionat că întemnițarea sa continuă a constituit o încălcare a Declarației Universale a Drepturilor Omului și a Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice. Ei au stabilit, de asemenea, că arestarea și detenția lui Narges Mohammadi constituie o încălcare a dreptului internațional, deoarece reprezintă o discriminare impusă din cauza statutului său de apărător al drepturilor omului. Ei au cerut guvernului iranian să o elibereze imediat pe doamna Mohammadi și să se asigure că primește îngrijirea medicală de care are nevoie: „Este profund regretabil că, în ciuda apelurilor din partea ONU și a comunității internaționale, autoritățile iraniene continuă să o trateze pe Narges Mohammadi ca pe un criminal, din cauza activității ei în domeniul drepturilor omului”. Membrii Grupului de lucru privind detenția arbitrară sunt: ​​Priya Gopalan (președinte-raportor), Matthew Gillett (vicepreședinte pentru comunicații), Ganna Yudkivska (vicepreședinte pentru monitorizare), Miriam Estrada-Castillo și Mumba Malila.