UCRAINA SE PREGĂTEȘTE PENTRU RELANSARE ECONOMICĂ SAU PENTRU CONTINUAREA RĂZBOIULUI?

Emilian M. Dobrescu

Acordul cu BlackRock

Pe 8 mai 2023, Guvernul ucrainean și fondul american BlackRock au semnat un acord privind crearea Fondului de Dezvoltare a Ucrainei (cf. România Muncitoare, nr. 311, iulie-august 2023, p. 18-20 selectiv): obiectivul oficial este atragerea de investiții în domeniile energiei, infrastructurii și agriculturii. În realitate, este punctul culminant al vânzării principalelor active publice ale Ucrainei, de la pământ până la rețelele electrice. Se pare că așa intenționează Kievul să-și plătească datoriile.

BlackRock este cel mai mare fond de gestionare a activelor din lume. Valoarea sa totală este de 8.594 milioane de dolari. Acţionarii săi sunt asociaţi cu numele celor mai bogate familii din lume: Rockefeller, Rothschild, Dupont, Mellon. Directorii BlackRock includ mai mulți ofițeri CIA pensionați, iar compania însăși finanțează fondul de capital de risc In-Q-Tel despre care presa din SUA susține ca ar fi fondat de CIA.

Cooperarea guvernului Zelensky cu BlackRock a început public în septembrie 2022, când New York Times a raportat despre conversațiile președintelui ucrainean cu directorul companiei, Larry Fink. În decembrie 2022, ambele părți au susținut o videoconferință comună, în cadrul căreia au raportat că s-a ajuns la un acord pentru coordonarea eforturilor investiționale. În cele din urmă, în mai 2023, părțile au instituționalizat acordurile anterioare…

Conform termenilor acordului din 8 mai 2023, BlackRock va administra activele Ucrainei, inclusiv ajutorul internațional. Companiile strategice ucrainene, inclusiv cele care au fost naționalizate, intră sub controlul BlackRock: acest system va fi folosit și pentru a gestiona datoria externă a Ucrainei, care, potrivit Ministerului de Finanțe al țării, se ridică la aproape 124,28 miliarde de dolari echivalentul a 80 la sută din PIB. În punerea în aplicare a acordului sunt implicați oficiali ucraineni care aufost acuzați în mod repetat de corupție. Este cazul fostului director al Băncii Naționale a Ucrainei (BNU), Valeria Gontareva, al unui fost director din Ministerul de Finanțe, Natalia Yaresko (cetățean american) și al administratorului intereselor lui George Soros în Ucraina, Viktor Pinchuk, un miliardar care a scăpat în siguranță din campania anticorupție.

            Lista BlackRock de active ucrainene include următoarele companii: Metinvest, DTEK (energie), MHP (agricultură), Naftogaz, Căile Ferate Ucrainene, Ukravtodor și Ukrenergo. În mai 2022, 17 milioane de hectare de teren agricol ucrainean dincele 40 milioane, desemnate în banca de terenuri a țării erau deținute de trei companii: Cargill, Dupont și Monsanto…

            Aderarea la UE

Costurile financiare ale aderării Ucrainei la UE sunt cuprinse între 130 de miliarde şi 190 de miliarde de euro (https://cursdeguvernare.ro/aderarea-ucrainei-ue-absorbi-17-buget-comunitar.html, postat pe 11 decembrie 2023): aceasta însemană că până la 17% din actualul buget multianual al blocului comunitar până anul 2027, ar trebui alocat Ucrainei, ca ţară beneficiară netă de fonduri europene, conform unei cercetări efectuate de Institutul Economic German (IW): conform analizei IW, între 70 şi 90 de miliarde de euro ar reprezenta valoarea subvențiilor agricole pentru Ucrain, iar între 50 şi 90 de miliarde de euro ar trebui alocați Ucrainei conform politicii de coeziune menite să atenueze decalajele de dezvoltare în interiorul UE. „Având în vedere volumul acestor sume, UE ar trebui să fie dispusă să se reformeze, numai aşa ar putea fi credibilă decizia politică de a lega mai strâns Ucraina, de perspectiva de aderare. Acest lucru este valabil atât la nivel instituţional, cât şi la nivel fiscal”, se arată în studiul IW.

Aderarea Ucrainei la UE necesită „o reorganizare a bugetului UE” pentru alocarea resurselor financiare necesare, arată studiul IW, care sugerează, de exemplu, limitarea acordării fondurilor de coeziune numai către ţările cele mai sărace ale blocului comunitar. În lipsa unei asemenea realocări a fondurilor europene, alternativa ar fi suplimentarea contribuţiilor la bugetul UE, cu condiţia ca statele contributoare să fie de acord.

Iată care este poziția Ungariei față de aderarea Ucrainei la UE: „Ucraina este cunoscută drept una dintre cele mai corupte ţări din lume. Nu este o glumă! Nu putem lua decizia de a începe un proces de negocieri de aderare”, a afirmat Orban într-un interviu publicat pe 8 decembrie 2023 de săptămânalul francez Le Point. Premierul ungar a mai estimat că, dacă Ucraina aderă la UE, atunci Franţa, de exemplu, va trebui să plătească în fiecare an „peste 3,5 miliarde de euro în plus la bugetul comun al Uniunii”.

Preşedintele principalului sindicat  agricol francez (FNSEA), Arnaud Rousseau, a declarat într-un interviu acordat în noiembrie 2023, că intrarea Ucrainei în UE ar fi o ”catastrofă” pentru agricultura europeană. Declarațiile sale au fost făcute după ce Comisia Europeană a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova: „Într-un context de război, este foarte dificil să te pronunţi asupra acestui subiect, pentru că imediat eşti acuzat că nu sprijini Ucraina. Dar, vorbind strict din punct de vedere agricol, o intrare a Ucrainei în Uniunea Europeană ar fi o catastrofă pentru agricultura europeană”, a avertizat liderul sindical francez. Agricultura ucraineană ”nu joacă după aceleaşi reguli”, ea produce aproximativ ”echivalentul unui sfert din agricultura europeană, mai ales în ce priveşte creşterea păsărilor şi marile culturi, dar cu norme de mediu şi standarde de producţie mult sub practicile noastre”, a mai explicat Arnaud Rousseau.

Aprecierea Daily Telegraph

          ”NATO suferă o înfrângere zdrobitoare în Ucraina, Ucraina și mentorii săi nu vor avea de ales decât să facă concesii teritoriale Rusiei – spune Daily Telegraph – chestiune care poate fi descrisă doar ca o înfrângere zdrobitoare” (România Muncitoare, nr. 311, iulie-august 2023, p. 22-23 selectiv): începe să apară oboseala de război, tipică unui război de uzură, stocurile de echipamente și muniții occidentale vor fi reduse și mai vizibil decât în prezent.

            Potrivit ziarului britanic, politicienii occidentali acordă prioritate bugetelor și deficitelor înaintea alegerilor, mai degrabă decât unei Ucraine îndepărtate: „Dacă Kievul eșuează în încercările sale de a împărți coridorul terestru care leagă Crimeea cu restul Rusiei și de a recuceri cea mai mare parte a teritoriului său pentru iarnă, nu numai în Ucraina, ci, probabil și în capitalele occidentale, vor începe să se audă voci stridente care cer concesii teritoriale pentru a obține rezultate politice minore”, spune publicația citată. Kievul încă așteaptă jumătate din echipamentul militar occidental promis în prima jumătate a acestui an. „A fost clar de la început că această aventură istovitoare va dura mai mult decât era pregătit să se aștepte publicul internațional uneori nerăbdător”, adaugă sursa.

Exporturi de arme din România

România ajută masiv militar Ucraina – Romtehnica, cel mai mare exportator în Ucraina, în 2022 și 2023. Romtehnica, compania de import-export a MApN, este în topul exportatorilor români în Ucraina, atât în 2022, cât și în primele cinci luni ale lui 2023 (https://www.stiripesurse.ro/s-a-aflat-abia-acum-romania-ajuta-masiv-militar-ucraina-romtehnica-cel-mai-mare-exportator-in-ucraina-in-2022-si-2023_3081014.html, postat pe 26 septembrie 2023): în top 10, este și Romarm, compania Ministerului Economiei, care are subordonate toate fabricile de muniție și armament de stat.

Prin firme de stat și private, România furnizează Ucrainei echipamente și/sau muniție, reiese din datele oferite Europei Libere România în baza Legii liberului acces la informații publice, de Institutul Național de Statistică (INS). În același timp, toată conducerea politică a țării refuză să spună în ce constă ajutorul militar al României pentru Ucraina. Tonul secretomaniei l-a dat chiar președintele Klaus Iohannis care, pe 12 aprilie 2022, la aproape două luni de la începerea invaziei Rusiei, declara că nu e bine ca ajutorul militar pentru țara vecină să fie explicat în detaliu: „Nu cred, însă, că este foarte bine să facem declarații publice îndelungate cu privire la ce face o țară sau alta concret în acest domeniu”, a spus atunci președintele, întrebat de jurnaliști ce armament trimite România în Ucraina.

La cererea Europei Libere România, INS precizează acum că, atât în 2022, cât și în primele cinci luni ale lui 2023, prima companie în topul exportatorilor din România în Ucraina este Compania Națională Romtehnica. Pe site-ul companiei de stat scrie că unicul acționar al Romtehnica este Ministrul Apărării Naționale. Pe site nu apar date financiare despre activitatea companiei în 2022 sau în 2023.

Topul exportatorilor români în Ucraina, în primele 5 luni ale anului 2023 este următorul: 1. COMPANIA NATIONALA ROMTEHNICA SA; 2. OMV PETROM SA; 3. OSCAR DOWNSTREAM SRL; 4. AUTOMOBILE-DACIA SA; 5. ENERGOCOM S.A.- CHISINAU – SUCURSALA OTOPENI; 6. COMPANIA ROMARM SA-FILIALA SOCIETATEA UZINA DE PRODUSE SPECIALE DRAGOMIRESTI SA; 7. LIBERTY GALATI SA; 8. JETFLY HUB SRL; 9. ROMPETROL RAFINARE SA; 10. COMPANIA NATIONALA ROMARM SA. SURSA: Institutul Național de Statistică

Romtehnica spune că „se bucură de o bună recunoaștere internațională datorită competenței și implicării active, demonstrate pe deplin, prin furnizarea de echipamente în domeniul apărării”. Europa Liberă România a cerut, oficial, Ministerului Apărării date despre exporturile militare în Ucraina, însă până acum nu a primit un răspuns.

Potrivit Institutului Național de Statistică, în topul exportatorilor români în Ucraina se află și ROMARM, o altă companie de stat, aflată în subordinea Ministerului Economiei, care cuprinde 16 filiale care se ocupă de producția de echipamente militare și muniție atât pentru Ministerul Apărării și alte instituții militare, cât și pentru export.

În aprilie 2023, ministrul Economiei de la acel moment, Florin Spătaru, a declarat la one2one de la Europa Liberă că, în 2022, fabricile românești din industria de Apărare au primit comenzi sporite de la principalul lor client, Ministerul Apărării Naționale, dar și de la cumpărătorii străini tradiționali, așa că au produs cantități mult mai mari de muniție și armament; Florin Spătaru a declarat că în România există peste 100 de companii private, unele care au capital străin, care produc muniție și echipamente militare pentru state membre NATO.

În 2022, ROMARM s-a aflat pe locul patru în topul exportatorilor în Ucraina. Înaintea sa au fost, în ordine, Romtehnica, OMV Petrom și Energocom – Chișinău – Sucursala Otopeni. În primele cinci luni ale lui 2023, ROMARM este pe locul 10 în topul exportatorilor români în Ucraina.Curios este că, potrivit INS, pe locul șase în topul exportatorilor români în Ucraina, în perioada ianuarie – mai 2023 se află o filială a ROMARM, în care se fabrică, potrivit companiei, muniții pentru artilerie, bombe de aviație, încărcături explozive pentru minerit sau detonări de suprafață și explozibili pentru uz militar sau poliție. INS nu precizează valoarea exporturilor militare pe care România le-a făcut în 2022 și în 2023 în Ucraina. Premierul Ucrainei, Denis Șmihal, a fost pe 18 august 2023, din nou, în vizită la București, iar cu acea ocazie, premierul Marcel Ciolacu i-a promis omologului din țara vecină că România va ajuta în continuare Ucraina.

În perioada ianuarie-mai 2023, companii de stat și private românești au exportat în Ucraina mărfuri în valoare de peste 850 de milioane de euro. Cantitatea de mărfuri exportată a fost, în același interval de timp, de peste 500 de mii de tone: România a exportat drone și alte vehicule aeriene în Ucraina. În 2022, an în care Rusia a invadat Ucraina, din România a plecat în Ucraina cel puțin un vehicul aerian fără pilot: INS a precizat doar că este vorba despre un export de vehicule aeriene fără pilot în valoare de 432.450 de euro, care are o greutate de 762 de kilograme. Tot în 2022, din România au fost trimise în Ucraina părți de vehicule aeriene încadrate în categoriile comerciale de export „drone, nave spațiale, inclusiv sateliți, și vehicule de lansare suborbitale și spațiale” în valoare de 51.815.820 de euro. O dronă militară Bayraktar, dotată cu muniție costă peste 15 milioane de euro și poate cântări până la 700 de kilograme; exportul a fost realizat, cel mai probabil, de o companie sau mai multe cu acționariat privat, întrucât companiile de stat românești nu produc drone militare – nu se știe nici dacă este vorba despre drone militare sau civile.

Europa Liberă România a întrebat conducerea companiei de stat ROMARM dacă a exportat sau nu drone în Ucraina în 2022 sau în prima parte a lui 2023, însă nu a primit răspuns. În perioada ianuarie-mai 2023, din România au plecat către Ucraina, potrivit INS, drone în valoare de 4.239.810 milioane de euro, care au cântărit peste cinci tone. Nici în acest caz, nu este clar despre ce drone este vorba. Deci, din ianuarie 2022 și până în mai 2023, valoarea totală a exporturilor de drone și piese de vehicule aeriene fără pilot sau din categoria „drone, nave spațiale, inclusiv sateliți și vehicule de lansare suborbitale și spațiale” exportate din România în Ucraina a fost de peste 56 de milioane de euro.

Pe lista exporturilor realizate de companii care își desfășoară cel puțin o parte din activitate în România mai apar și alte obiecte care ar putea avea legătură cu ajutorul militar oferit Ucrainei. De exemplu, INS precizează că, în 2022 din România, s-au exportat în Ucraina și „alte vehicule aeriene (de exemplu, elicoptere, avioane)”.

 

România pe harta mondială a sprijinului oferit Ucrainei invadate

Institutul Kiel pentru Economie Mondială, unul dintre cele mai vechi institute germane de cercetare, arată că România a alocat până în mai 2023 Ucrainei ajutor în valoare de 1.260.000 de euro, din care 1.230.000 de euro ar reprezenta ajutor umanitar. Diferența ar fi valoarea ajutorului militar… Institutul Kiel mai precizează pe site-ul său că aceste date se referă la promisiunile de ajutor anunțate de oficiali guvernamentali, așadar nu includ donații private.

România se află în topul donatorilor pentru Ucraina pe locul 29, după suma totală alocată, într-o ierarhie în care au fost incluse 41 de țări donatoare cunoscute, și pe locul 30, după procentul din PIB alocat sprijinirii țării invadate de Rusia. Astfel, România a alocat 0,049% din produsul intern brut sprijinirii Ucrainei, potrivit Institutului Kiel pentru Economie Mondială. Mult mai sus în top, pe locul 16 din 41, se află România la categoria ajutor umanitar… În topul donatorilor mondiali se află Uniunea Europeană, cu donații și alte tipuri de sprijin în valoare de peste 77 de miliarde de euro, Statele Unite ale Americii, cu ajutoare ce totalizează aproape 70 de miliarde de euro și Germania, care a ajutat Ucraina cu peste 17 miliarde de euro…

Hub-ul de cereale din Kenya

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski şi cel al Kenyey, William Ruto s-au întâlnit pe 21 septembrie 2023, în marja Adunării Generale a Naţiunilor Unite de la New York (Ucraina va crea un hub de cereale în Kenya (stiripesurse.ro). După întâlnie, William Ruto a anunțat că Volodimir Zelenski a promis că va crea un hub de cereale în portul Mombasa (Kenya) pentru a acoperi nevoile alimentare urgente ale ţărilor din estul Africii. Președintele Kenyei a mai menţionat că ţara sa sprijină soluţionarea pe cale paşnică a războiului dintre Rusia şi Ucraina pentru oprirea suferinţelor şi distrugerilor.

În Africa, 25 de ţări importă anual din Rusia şi Ucraina mai mult de o tremie din cantitatea necesară de grâu. Ţările africane, care traversează o perioadă dificilă din cauza creşterii preţurilor la alimente de la începutul războiului dintre Rusia şi Ucraina până în prezent, au lansat o iniţiativă pentru restabilirea relaţiilor dintre cele două ţări.

Preşedintele Comisiei Uniunii Africane, Moussa Faki Mahamat, şi-a exprimat regretul pentru suspendarea Acordului privind exportul de cereale prin Marea Neagră şi a lansat un apel părţilor pentru continuarea acestui acord.

Întreruperea ajutorului financiar și militar american

          Pe 30 septembrie 2023, Camera Reprezentanților a Congresului SUA a votat o măsură de finanțare de urgență pentru a evita paralizia administrației federale: acordul care menține finanțarea guvernului cu încă 45 de zile nu include nici un ajutor suplimentar pentru Ucraina în această perioadă; decizia a fost votată în Camera Reprezentanților cu 335 de voturi pentru şi 91 împotrivă.

            Democrații lui Joe Biden au fost astfel obligați să accepte că va exista o întrerupere a eforturilor contraofensivei ucrainene în lipsa posibilității de a oferi mai mult ajutor militar Ucrainei. Liderul Camerei Reprezentanţilor, republicanul Kevin McCarthy, s-a opus vehement includerii sumei de 6 miliarde de dolari ca ajutoare pentru Ucraina.

            Și parlamentarii din Senat au adoptat proiecul de lege, iar președintele Joe Biden urmează să-l semneze. Ucraina este dependentă de ajutoarele externe pentru a ține piept forțelor ruse și pentru a reuși să străpungă liniile defensive ale inamicului, pentru a-și recâștiga teritoriile pierdute.

Reducerea dobânzii de referință

          Pe 27 iulie 2023, Banca Naţională a Ucrainei a anunţat prima reducere a costului creditului de la începutul războiului, coborând dobânda de bază de la 25%, stabilită în iunie 2023 până la 22%, în ideea de a ajuta la relansarea economică (Banca Naţională a Ucrainei a redus dobânda de bază până la 22% (stiripesurse.ro), postat pe 27 iulie 2023).

            Cu acest prilej, Guvernatorul Băncii Naţionale a Ucrainei, Andri Pişni, a declarat că economia Ucrainei se dovedeşte rezistentă la noile provocări aduse de invazia declanşată de Rusia în februarie 2022. Această rezistenţă a determinat banca centrală să-şi îmbunătăţească prognoza de creştere economică pentru 2023 până la 2,9%, de la 2% cât estima anterior. În paralel, Banca Naţională a Ucrainei şi-a îmbunătăţit şi prognoza de inflaţie, care ar urma să coboare în 2023 până la 10,6%, faţă de prognoza anterioară de 14,8%.

            Scandal de corupție

Agenţia anticorupţie a Ucrainei îl investighează pe oligarhul Igor Kolomoiski ca suspect într-un dosar penal de deturnare de fonduri ale băncii PrivatBank, a anunţat pe 7 septembrie 2023 un parlamentar ucrainean (Scandal de corupție zguduie Ucraina: Un oligarh care l-a sprijinit pe Zelenski, anchetat în delapidarea a 250 de milioane de dolari (stiripesurse.ro): Biroul Naţional Anticorupţie al Ucrainei (NABU) a emis o declaraţie în care menţionează că şase persoane sunt suspecte pentru delapidarea a 9,2 miliarde de grivne (250 de milioane de dolari) din respectiva bancă.

NABU nu a precizat cine sunt cei şase, dar a postat fotografia blurată a unuia dintre ei, care seamănă cu Kolomoiski. Potrivit aceleiaşi declaraţii, fostul acţionar majoritar al băncii PrivatBank a elaborat la începutul anului 2015 un plan pentru a extrage din această bancă fonduri cu scopul de a spori finanţarea unei companii offshore pe care o controla şi pentru a-şi creşte cota de acţiuni în capitalul băncii.

Noul dosar penal vine după ce un tribunal din Kiev a dispus pe 2 septembrie 2023 plasarea lui Igor Kolomoiski în arest preventiv pentru două luni, în urma unui dosar în care este acuzat de fraudă şi dobândire ilegală de bunuri. În acest dosar procuratura a considerat probat faptul că între anii 2013 şi 2020 el a efectuat în străinătate operaţiuni de spălare de bani în valoare de peste 570 de milioane de grivne, folosind pentru acestea infrastructura instituţiilor bancare aflate sub controlul său.

 

Sprijinul SUA și UE tot mai incert

Europa a intrat într-o perioadă de surmenaj geopolitic în ceea ce privește datoria față de Ucraina, scrie The Economist (https://cursdeguvernare.ro/sprijinul-pentru-ucraina-tot-mai-incert-sua-ue.html, postat pe 4 decembrie 2023): lucrurile sunt la fel de problematice și în SUA, unde Casa Albă avertizează congresmenii republicani că Statele Unite sunt pe cale să-şi epuizeze timpul şi banii în efortul de-a ajuta Ucraina. În UE, opozițai Ungariei față de Ucraina are un nou aliat de dreapta radical: Geert Wilders, care a ieșit pe primul loc în alegerile olandeze din 22 noiembrie 2023. Ca să înrăutățească situația, o încurcătură bugetară în Germania amenință să facă ravagii în finanțele UE, care sunt deja în dificultate.

În ultimele luni din 2023, Europa a fost învăluită de o stare de melancolie și a devenit din ce în ce mai clar cum contraofensiva ucraineană, despre care mulți sperau că va fi de succes, a eșuat. După ce a fost unită în privința Ucrainei, cu excepția Ungariei, în octombrie 2023, UE a căzut în dezbinare și irelevanță, pe măsură ce un nou război a izbucnit în Orientul Mijlociu. Perspectiva revenirii lui Donald Trump la putere în SUA a trecut de la un scenariu de tipul „poți să-ți imaginezi dacă”, la un scenariu de tipul „ce-ar trebui să facem când va fi”.

Dincolo de găzduirea a milioane de refugiați începând cu 2022, principala contribuție a Europei a fost să susțină viitorul Ucrainei. Pentru ca acest lucru să fie credibil, trebuiau să existe bani; aproximativ 50 de miliarde de euro (55 de miliarde de dolari) în numerar din partea UE au fost promiși în iunie 2023, pentru a ajuta la menținerea solvabilității guvernului de la Kiev până la sfârșitul anului 2027.

Summitul din decembrie urma să consacre progresele în ambele domenii. Pe lângă semnătura pentru bani, Ucraina urma să treacă la următoarea etapă a aderării la UE, cea a începerii negocierilor oficiale – opt țări mai mici, inclusiv șase din Balcanii de Vest, se află, de asemenea, în acest proces care durează de ani de zile. Dar, aceste fapte nu s-au mai întâmplat…

Un alt factor este faptul că, de ani de zile, Bruxelles-ul a exclus Ungaria din unele programe de cheltuieli ale UE pe motiv că nu respectă normele democratice, cum ar fi un sistem judiciar independent. Pe de altă parte, la 15 noiembrie 2023, Curtea Constituțională a Germaniei a decis că diversele fonduri extrabilanțiere pe care guvernul le-a folosit pentru a ocoli „frâna de îndatorare” autoimpusă sunt neconstituționale și a solicitat reorganizarea rapidă a finanțelor interne ale țării: acest lucru, la rândul său, pune în pericol o creștere globală planificată a bugetului UE, din care făcea parte și finanțarea acordată Ucrainei. Între timp, nu mai există un consens în ceea ce privește suma separată de 50 de miliarde de euro, solicitată de Comisia Europeană pentru a plăti alte lucruri, cum ar fi salariile personalului de la Bruxelles, care au ca efect reducerea inflației, noi programe de limitare a migrației și așa mai departe. Guvernele cu vederi de dreapta, precum cel olandez sau suedez, au făcut lobby împotriva banilor suplimentari; Germania a fost, de asemenea, sceptică, iar acum nu mai poate face nimic din pricina deciiziei Curții Constituționnale a țării. Separarea celor 50 de miliarde de euro pentru Ucraina de cealaltă sumă de 50 de miliarde de euro nu mai este posibilă și face și mai dificilă o înțelegere asupra întregului pachet de 100 de miloarde euro!

Faptul că Ucraina își va primi, în final banii este aproape imposibil; autoritățile de la Kiev rămân fără bani la începutul anului 2024, iar începerea negocierilor de aderare va fi, de asemenea, amânată, ceea ce va afecta credibilitatea UE. Iar dacă Ucraina nu poate trece cu bine de primele etape ale procesului, acest lucru va fi de rău augur pentru etapele ulterioare dificile, care vor implica convingerea membrilor actuali ai UE că o mulțime din banii pe care-i primeau până acum, trebuie să meargă din 2024 la construirea de autostrăzi și îmbogățirea fermierilor din Ucraina. Unitatea care a permis Europei să  sprijine Ucarina din primele zile ale conflictului cu Rusia, nu mai este la fel de asigurată…

Îngrijorări legate de sprijinirea Ucrainei apar și în SUA, unde directoarea pentru buget a Casei Albe, Shalanda Young, avertizează într-o scrisoare adresată pe 4 decembrie 20223 preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, şi altor lideri din Congres, că Statele Unite sunt pe cale să epuizeze timpul şi banii în efortul de a ajuta Ucraina să poarte războiul cu Rusia: „Vreau să fie clar: fără acţiune din partea Congresului, până la finele anului vom rămâne fără resurse pentru procurarea de arme şi echipamente suplimentare pentru Ucraina şi pentru furnizarea de echipamente din stocurile armatei SUA; nu avem la dispoziţie o soluţie magică de finanţare în acest moment, nu mai avem bani şi aproape că nu mai avem timp”, a scris Shalanda Young.

Administraţia Joe Biden a cerut Congresului SUA cca 106 miliarde de dolari pentru a finanţa planuri ambiţioase consacrate Ucrainei, Israelului şi securităţii frontierelor SUA: în timp ce sprijinul pentru Israel este sigur, alocarea de fonduri pentru Ucraina este pusă la îndoială de unii aleşi republicani, în condiţiile în care aceștia controlează Camera Reprezentanţilor cu o majoritate fragilă…

 

Zahărul ucrainean

Importurile de zahăr ucrainean în Uniunea Europeană (UE) au crescut de zece ori în 2022/2023, iar tendinţa de creştere s-a prelungit şi la începutul sezonului actual (2023/2024), în detrimentul Braziliei care este pe cale să-şi piardă poziţia de cel mai mare furnizor de zahăr al blocului comunitar, arată datele publicate pe 1 decembrie 2023 de Eurostat (Zahărul ucrainean ‘invadează’ piețele europene. O treime din exporturi a mers spre România (stiripesurse.ro): conform statisticilor, importurile de zahăr ucrainian în UE au ajuns la 413.000 de tone, în sezonul 2022-2023, care s-a încheiat la 30 septembrie 2023, de la doar 40.000 de tone, în sezonul 2021-2022. La fel ca şi în cazul altor materii prime, UE a eliminat taxele vamale la importurile de zahăr ucrainean, după debutul invaziei ruseşti, ceea ce a generat un val de critici din partea producătorilor locali care se plâng de concurenţa incorectă.

Ponderea ocupată de Ucraina în importurile totale de zahăr ale UE, care a urcat până la 16% în ultimul sezon, a continuat să crească la începutul sezonului actual 2023-2024, ajungând la 38% din importurile totale în octombrie şi primele trei săptămâni din noiembrie 2023. În aceeaşi perioadă, Brazilia, cel mai mare producător de zahăr din lume, a văzut cum cota sa în importurile de zahăr ale UE a scăzut până la 8%, de la 32% în sezon 2022-2023.

Statisticile mai arată că aproape o treime din importurile de zahăr ucrainean, în sezonul 2022-2023, au mers spre România, urmată de Polonia, Italia, Ungaria şi Bulgaria, toate cu cote mai mici. Deficitul de zahăr al UE, care vine după o recoltă slabă de sfeclă de zahăr în blocul comunitar, a dus la creşterea preţurilor zahărului în UE până la un nivel record în ultimul sezon, iar tendinţa de creştere a continuat în octombrie 2023, când a fost atins un nou maxim istoric de 810 euro/tonă, în creştere cu 255 de euro, faţă de situaţia din 2022.

La începutul lunii decembrie 2023, cultivatorii de sfeclă de zahăr din Franţa au cerut ca importurile de zahăr din Ucraina, în creştere, să fie re-exportate în afara Europei, pentru a evita să îi afecteze pe producătorii locali. Importurile de zahăr din Ucraina ale blocului comunitar ar putea ajunge la cca 800.000 de tone, în sezonul 2023-2024, a informat Asociaţia Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din Franţa (CGB): cantitate este aproape dublă faţă de importurile din sezonul precedent: ”Avem nevoie de un răspuns clar din partea Comisiei Europene cu privire la modul cum va gestiona în viitor acest aflux de zahăr”, a subliniat CGB. Solicitările venite de la producătorii de zahăr urmează unor tensiuni similare create de explozia exporturilor de cereale ale Ucrainei, care a determinat mai multe state membre din Europa de Est să interzică achiziţiile de cereale ucrainene pe motiv că acestea afectează preţurile interne…