Emilian M. Dobrescu

          Despre PNRR

          Pentru cine nu știe încă semnificația termenului PNRR, el însemană Planul Național de Redresare și Reziliență. Toate statele membre UE au construit/gândit, unele se mai gândesc încă dacă să aplice sau nu propriul PNRR – un astfel de plan imediat după pandemia de COVID-19. În esență, PNRR al fiecărei țări – nu trebuie neapărat să fie membră UE și nu este necesar să-l denumeaacă așa – trebuie să ducă la depășirea problemelor cu care acea țară se confruntă în actuala conjunctură internațională, care acum ar trebui să ia în considerare și războiul prelungit din Ucraina, dar, mai ales restructurarea oridinii internaționale după marea criză economică, financiară și bancară din anii 2008-2014, dar și criza de materii prime strategice, cliamtică, energetică, a noilor lanțuri de aprovizionare etc.etc. cu care statele lumii se confruntă în prezent, după ce iată am depășit cu brio – cum a putut/gândit/aplicat măsuri fiecare stat atins de pandemia artificialăde  COVID-19.

            PNRR-ul României – au analizat experții cum a fost construit și la servește – conține două grupe mari de obiective: una se referă la 107 proiecte de investiții, teoretic finanțabile cu bani din împrumuturi și din granturi oferite de UE în anumite condiții. A doua cuprinde 64 de reforme structurale, care nu cer bani, ci, sacrificii. Cum spunea recent un ziarist cunoscut, Octavian Știreanu, cuvântul magic în PNRR a devenit „reforma”, nu „proiectul”. Comisia Europeană a organizat un grup special de birocrați cu mânecuță cărora nu le pasă de ce e în țară, de pensionari, de mineri etc. Ei doar se uită la hârtii: ai făcut „reforma”…, primești banii, nu faci „reforma”, nu primești banii. Situația este foarte riscantă. Dacă ratezi un proiect, pierzi banii pentru toate celelalte.

            Pe orice piață financiară normală, singura condiție a acordării unui împrumut este folosirea banilor pentru scopul declarat, oferind garanțiile corespunzătoare. Guvernul Cîțu a împrumutat România cu peste 50 miliarde euro în doi ani și jumătate fără ca România să fie condiționată de „reforme”. Și la fel face acum actualul Guvern. Dovadă că nimeni nu știe – nici măcar creditorii respectivi – pe ce s-au dus/se duc acei bani. De regulă, pe plata pensiilor și a salariilor bugetarilor…

            Spre deosebire de regulile normale ale pieței financiare internaționale, împrumuturile organizate de Bruxelles prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) maschează mai ales scopuri politice, nu de susținere financiară. Multe țări au sesizat acest lucru și au refuzat darul otrăvit al granturilor… România încă visează la… marea cu sarea… Includerea în PNRR a unui capitol de reforme a fost făcută dintr-un dublu interes: pe de o parte, Bruxelles-ul a vrut o pârghie și mai puternică de control asupra politicii interne a României. Pe de altă parte, grupul de politicieni care a scris PNRR-ul României, acum aflați deja pe tușă și, în curând, cine știe, cum vor evolua au găsit prilejul să treacă sub antetul Comisiei Europene propriile  interese politice. De aceea, proiectul PNRR România a fost scris la ”secret” și adoptat de Guvern fără vreo dezbatere publică.

            Acum, când au început să pocnească aberațiile din PNRR, funcționarii de la Bruxelles s-au spălat pe mâni, aruncând vina pe cei care au scris PNRR-ul României. Aceștia procedează invers, afirmând că ei n-au vrut cutare lucru, dar „așa ne-a cerut Bruselul”… Ca și în alte dăți în pokerul pe care-l joacă la două capete, România a căzut la mijloc… PNRR pare, dar nu este, instrumentul ideal pentru ambele părți: cei de la Bruxelles pot controla și mai mult țara, impunându-și interesele drept condiție a finanțării, iar o gașcă de prostocrați își rezolvă frustrările născute din obsesii politice nesatisfăcute…

            Ce era MCV pentru justiție a devenit PNRR pentru economie – mManevra a fost aceeași: ce le-a bubuit mintea unora din București – din prostie, interes sau rea-credință – a fost trimis în cel mai mare secret la Bruxelles. De acolo s-a întors la vedere ca obligație pentru țară. Sloganul „ne cere PNRR-ul” circulă la fel ca obsedantul „ne cere MCV-ul”. Ambele nefiind decât un alibi parșiv pentru prostia, lașitatea și uneori chiar trădarea unora de la București, dependenți de casieriile de la Bruxelles.

            Dobânda la împrumutul pe care-l face România angajând viitorul generațiilor de azi și de mâine de 15 miliarde euro – pe care-l poate primi în tranșe, ca și altă dată de la Banca Mondială – nu e cunoscută. Este un alt exemplu de transparență al d-nei Ursula von der Leyen, ca și obligația de a achiziționa tranșe de milioane ca număr și valoare în euro de vaccin anti-covid.

            Nici așa-zisele ”granturi” nu sunt o pomană dată de Bruxelles. Cele 12,1 miliarde euro (față de 14,2 aprobate inițial) sunt/vor fi recuperate de Bruxelles prin introducerea sau majorarea a tot felul de taxe. Cotizația de țară deja s-a majorat, de la 1,2 la 1,4% din PIB. După creșterea artificială a PIB prin umflarea prețurilor la carburanți și energie, cotizația României la UE pentru anul în curs va fi de 4,2 miliarde euro. Ținând seamă de creșterea agregată a PIB pe durata celor șase ani de finanțare a PNRR, rezultă că România va plăti la CE în această perioadă peste 26 miliarde euro numai din cotizațiile anuale, deci aproape dublu decât putem primi ca împrumuturi și granturi… dar cine are Timp să gândeacă la așa ceva?

            Din cele 723,8 miliarde euro puse la dispoziția statelor membre de către Comisia Europeană pentru a-și finanța Planurile Naționale de Redresare și Reziliență au rămas nefolosite 77 miliarde euro: e vorba de partea de creditare – cu dobânzi mici, dar necunoscute, față de costurile de piață, parte evitată de multe state membre UE care au accesat – ca șițara noastră – doar componenta de granturi. Prin Regulamentul Mecanismulului de Redresare și Reziliență (MRR) –  altă aberație recentă a Bruxelului – , statele membre au termen până în luna august 2023 să decidă dacă accesează sau nu componenta de creditare. Comisia Europeană a consultat statele membre în această chestiune și a constatat că, rămân disponibili 77 miliarde euro din componenta de credite cu dobândă preferențială, necunoscută; suma a fost anunțată pe 18 aprilie de vicepreședintele Comisiei  Europene, Valdis Dombrovskis.

            Modificarea PNRR

În cazul unui număr de 11 componente, printre care se numără și reforma pensiilor (care cuprinde și pensiile speciale), modificările PNRR al României propuse Comisiei Europene sunt de substanță, conform unui comunicat al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) (https://cursdeguvernare.ro/modificarile-pnrr-schimbari-de-substanta-11-componente.html, postat pe 30 aprilie 2023): propunerile vizează fie modificarea indicatorilor cantitativi aferenţi ţintelor, fie solicitarea de fonduri suplimentare pentru a acoperi necesarul de finanţare ca urmare a creşterii preţurilor.

            ”Guvernul a mandatat MIPE să facă propuneri către reprezentanţii Comisiei Europene pentru a identifica cea mai bună opţiune. În acest sens, cele două părţi sunt într-un dialog constructiv permanent, iar propunerea finală avansată de România va veni inclusiv în funcţie de recomandările primite din partea CE. Până prezent nu este definitivată o listă finală în acest sens”,precizează comunicatul MIPE.

            În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2023/435 privind capitolele REPowerEU, statele membre pot transmite Comisiei Europene noile capitole la Planurile de redresare şi rezilienţă începând cu data de 1 martie 2023. Totodată, în comunicarea sa, Comisia Europeană a recomandat ca statele membre să transmită propunerile de modificare a planurilor, inclusiv noul capitol, până la sfârşitul lunii aprilie 2023, şi nu mai târziu înainte de 31 august 2023 care reprezintă termenul legal pentru transmiterea unui plan modificat ca urmare a solicitării unei cereri de împrumut, precizează MIPE.

            În concluzie, nimeni din statele membre UE nu accesează credite în necunoscut, doar ”granturi”, iar în această capcană a căzut și România. Cine este pregătit să anunțe retragerea României din MRR și PNRR? Așa cum vedem noi lucrurile, PNRR este nefericit denumit așa, fiindcă are doi termeni cu conotație negativă – ”redresare” și ”reziliență” – primul mai cunoscut, iar al doilea intrat în vocabularul popoarelor de foarte curând și foarte puțin înțeles și explicat nu numai de UE, dar și de mediile academice și, slavă Domnului, avem destule astfel de medii în toate țările planetei, dar și la noi în România… Într-o altă concluzie PNRR ar trebui să fie denumit, mai simplu și mai pe înțelesul tuturor, program de țară, așa cum avea România încă din penultimul deceniu al secolului trecut, pentru cine își mai amintește formularea, o strategie de trecere la o nouă societate, chiar dacă numele nu mai este la modă acum, după mai mult de 30 de ani de atunci. Dar, PNRR, după cum vedem/aflăm/știm nu mai este la modă nici la trei ani de la construirea lui… 

          Propunerile Băncii Mondiale de reformă a fiscalității

Banca Mondială a propus Ministerului de Finanțe încă din luna martie 2023 o reformă majoră a actualului sistem de impozite și taxe, dar și ”îmbunătățirea semnificativă” a activității de administrare fiscală. Sunt măsuri propuse care, cu excepția notabilă a guvernanților, sunt unanim acceptate de societate: 1. nevoia de reformă a sistemelor de pensii și de salarizare: 2. renunțarea la cota unică de impozitare, dar și măsuri asupra cărora Banca Mondială nu a insistat: 3. reducerea evaziunii și, 4. aducerea la lumină a economiei gri.

Propunerile Băncii Mondiale vizează următoarele reforme:

1. Impozitarea veniturilor din muncă, astfel:

a) renunțarea la cota unică de impozitare – ”reevaluarea avantajelor structurii actuale a ratei impozitului pe venitul personal și luarea în considerare a introducerii unui program progresiv de cote pentru veniturile din muncă”;

b) eliminarea scutirilor pentru lucrătorii din sectoarele agricultură, construcții și IT;

c) reducerea sarcinii totale impuse lucrătorilor cu venituri mici prin: fie eliminarea contribuției de 10% la sănătate (și finanțarea integrală a asistenței medicale) fie prin introducerea unui credit rambursabil pentru impozitul pe venitul câștigat care să compenseze o parte din povara contribuțiilor pentru sănătate și/sau pesie pentru lucrătorii cu venituri mici. În cazul în care contribuțiile pentru sănătate sunt menținute, Banca Mondială sfătuiește Ministerul de Finanțe să ia în considerare extinderea bazei de contribuție, de exemplu, eliminând scutirea pentru lucrătorii din construcții și pentru pensionarii cu venituri mari.

Ca parte a PNRR, a fost deja convenită un calendar pentru reducerea treptată a reducerilor fiscale pentru lucrătorii din sectorul construcțiilor să aibă loc între 2025 și 2028. Banca Mondială propune ca pachetul de reforme de mai sus să fie anunțat imediat, dar implementarea coordonată să aibă loc între 1 ianuarie 2025 și 1 ianuarie 2028.

2. Impozitarea veniturilor din capital, prin: 

• eliminarea impozitului pe tranzacții la vânzarea proprietății rezidențiale și înlocuirea lui cu un impozit pe câștigurile de capital de 10%. Impozitul pe câștigurile de captal ar trebui să se aplice doar proprietăților achiziționate după data anunțării reformei. Măsura reduce veniturile bugetare, dar elimină cheltuielile cu reevaluarea tuturor proprietăților;
• menținerea actualei cote de impozitare de 10% asupra câștigurilor de capital obținute prin intermediar (de exemplu, un fond de investiții);
• creșterea cotei de impozitare a dividendelor la 10% pentru a se potrivi cu impozitarea majorității celorlalte forme de venit din capital.

            3. Impozitul pe proprietate

• schimbarea sistemului – ”Trecerea de la un sistem bazat pe zonă la unul bazat pe valoarea de piață pentru a îmbunătăți atât echitatea, cât și eficiența. Luarea în considerare, de asemenea, fuzionarea impozitelor pe teren și clădiri într-un singur impozit, care ar permite ca valorile de piață să fie mai ușor estimate pe baza tranzacțiilor de pe piață”;
• majorarea impozitelor – ”Odată cu trecerea la o bază de impozitare ce ține cont de valoarea de piață, reevaluarea întregii structuri a impozitelor în vederea creșterii veniturilor totale peste nivelul actual (un nivel scăzut în rândul țărilor UE)”;
• reducerea ariei scutirilor de impozit pe proprietate la contribuabilii cu venituri mici, vârstnici, clădiri guvernamentale și la un număr cât mai limitat posibil de ONG-uri. Efectuarea unei reevaluări periodice și a unei analize cost-beneficiu a scutirilor fiscale pe proprietate.

            4. Impozitul pe profit

• reformarea stimulentelor din impozitul pe profit pentru a îmbunătăți eficacitatea și transparența;
• simplificarea stimulentului fiscal pentru cercetare și dezvoltare: o deducere unică, mărită, eliminând scutirea actuală pentru întreprinderile nou-înființate în domeniul cercetării și dezvoltării. Revizuirea și clarificarea definirii cheltuielilor de cercetare și dezvoltare eligibile;
• reevaluarea eficienței scutirii de impozit pentru profiturile reinvestite – ”Dacă scopul principal este de a stimula investițiile, atunci luați în considerare implementarea unui credit fiscal pentru investiții. Nu continuați cu extinderea anunțată a sferei de aplicare a scutirii de impozit pentru profiturile reinvestite până când nu a fost întreprinsă reevaluarea eficacității regimului existent”;
• eliminarea reducerilor de impozit pe profit pentru companiile care cresc capitalul propriu. ”Deși această măsură este programată să fie în vigoare doar între 2021-2025, este o măsură ineficientă deoarece reducerea inițială de 2 puncte procentuale poate fi primită de companiile care nu își cresc capitalul propriu”;
• reevaluarea periodic a stimulentelor fiscale corporative, pentru a vă asigura că acestea își ating obiectivele în mod eficient, publicați estimări ale cheltuielilor fiscale pentru fiecare stimulent într-un raport anual de cheltuieli fiscale.

            5. Regimul microîntreprinderilor

• scăderea pragului de eligibilitate la regimul microîntreprinderilor până la egalarea pragului de TVA (în prezent 88.500 euro). Pentru a acorda întreprinderilor timp să se adapteze, această reformă ar putea fi implementată în mod treptat, până în 2025;
• implementarea unor reguli de consolidare pentru a preveni divizarea artificială a întreprinderilor doar cu scopul de a se încadra în regim de microîntreprindere;
• eliminarea posibilității de a deduce cheltuieli specificate din cifra de afaceri: acest lucru va simplifica și mai mult regimul și va reduce oportunitățile de evaziune fiscală. Ar putea fi aplicată o sumă fixă de deducere (ca procent din cifra de afaceri);
• efectuarea unei reevaluări a ratei de impozitare pe cifra de afaceri. Argument: ”Rata de 1% propusă implică o marjă de profit de aproximativ de 6,25%, care este, probabil, sub marja de profit reală a majorității microîntreprinderilor“;
• eliminarea plafonului contribuțiilor sociale aplicat în prezent lucrătorilor independenți. O opțiune alternativă ar fi aplicarea unui plafon similar al contribuțiilor sociale atât angajaților, cât și lucrătorilor independenți.

            6. Impozitarea consumului de energie

• eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili (cărbune, gaze naturale, termoficare). O condiție prealabilă necesară pentru reforma prețurilor la energie este absența subvențiilor pentru combustibilii fosili. Eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibili fosili ar trebui, în mod ideal, să înceapă în 2024 și să se finalizeze în 2030;
• introducerea costurilor suplimentare pentru emisiile de carbon (de exemplu, prin rate mai mari ale accizelor). Estimarea Băncii Mondiale este că prețurile combustibililor fosili vor trebui să crească până în 2030 cu aproximativ 50% la benzină, 62% la motorină, 34% la GPL, 55% la kerosen,113 % la cărbune, 32 % la gaze naturale și 7 % la electricitate în raport cu nivelurile de referință;
• folosirea unei părți din veniturile generate pentru a compensa grupurile vulnerabile.

7. Lărgirea bazei de TVA

Pe termen scurt, Banca Mondială spune că România ar trebui să ia în considerare: eliminarea cotelor reduse de TVA, cum ar fi cele percepute la restaurante, cazare la hotel, cărți, ziare, reviste, muzee, grădini zoologice, grădini și parcuri.

Pe termen mai lung, ”și numai după încheierea actualei crize a prețurilor la alimente și energie”, ar trebui luată în considerare eliminarea cotelor reduse de TVA la alimente, produse farmaceutice, furnizare apă, lemn de foc si termoficare. Pentru a se asigura că gospodăriile sărace nu sunt dezavantajate de o astfel de reformă, Banca Mondială spune că reforma ar trebui completată cu sprijin pentru gospodăriile cele mai sărace.

8. Reforma ANAF

Când vine vorba despre fiscalitate, Banca Mondială precizează: ”Trebuie avut în vedere și faptul că sunt necesare îmbunătățiri semnificative în administrarea fiscală în România”. Raportul Băncii Mondiale recomandă Ministerului de FInanțe să finalizeze procesul de digitalizare al ANAF angajat prin PNRR. ”Este esențial ca acest proces major de digitalizare să fie finalizat cu succes. Mai mult, este, de asemenea, nevoie de investiții suplimentare în capacitatea de administrare fiscală, în special pentru a aborda lipsa actuală de personal în domenii cheie, cum ar fi managementul riscurilor și auditul, precum și investiții suplimentare în formarea personalului”, arată raportul BM.

Banca Mondială a mai încercat în trecut să convingă România să modernizeze activitatea Fiscului, dar, sub guvernarea PSD, în 2018, a eșuat. Între reformele considerate esențiale de BM sunt enumerate:

• reformarea sistemului de pensii (inclusiv pensiile speciale) pentru a aborda aspectele legate de echitate într-o manieră sustenabilă din punct de vedere fiscal
• restructurarea sistemului public de salarizare pentru a se concentra mai mult pe performanță și echitate
• introducerea treptată a bugetării bazate pe programe în administrația centrală.

”Acestea sunt reforme cheie care vor consolida legăturile dintre resursele publice și rezultate și ar trebui să contribuie la atenuarea unora dintre presiunile bugetare în curs”.

Recorduri mai puțin cunoscute

• România deține cel mai vechi papirus întreg din Europa. Acest papirus descoperit în România datează din secolul IV i.Hr. (Curiozități despre România. Aceste detalii au fost ascunse multă vreme – Evenimentul Zilei (evz.ro), postat pe 13 mai 2023).
• România este prima țară din lume cu producție de petrol înregistrată în statisticile internaționale. În localitatea Lucacesti din județul Bacău a fost construită prima sonda petrolieră comercială din lume.
• Primul oraș din lume, iluminat cu petrol lampant, a fost Bucureștiul: pe 1 aprilie 1857, orașul era iluminat cu peste 1.000 de lămpi cu petrol lampant.
• România a avut în ultimii ani promoții record de studenți la Medicină și de rezidenți, cu cifre ce au propulsat-o pe prima poziție în clasamentul european al absolvenților raportați la populație (https://cursdeguvernare.ro/romania-tara-ue-cu-cei-mai-multi-absolventi-de-medicina.html, postat pe 15 mai 2023). Însă, din totalurile anuale de tineri medici, care și-au încheiat rezidențiatul, un sfert se angajează în România, iar restul, de 75%, pleacă să muncească în străinătate.
• Datoria României a urcat rapid, mai mult decât dublându-se – ca valoare brută, în lei – în patru ani, de la 330 miliarde lei în 2018 (34,5% din PIB) la 666,6 miliarde lei în 2022 (47,5% din PIB), în linie cu creșterea deficitului bugetar. Cheltuielile cu dobânzile se ridică la cel puțin 36 miliarde de lei în 2023, o sumă record, mai mare cu 6 miliarde lei, comparativ cu cât s-a plătit numai pentru dobânzi la creditele împrumutate în 2022. Datoria publică a României a înregistrat două recorduri nedorite în 2023: a depășit pragul de 700 miliarde lei încă din luna februarie, precum și pe cel de 50% raportat la PIB.
• Țara noastră se află pe primul loc din Uniunea Europeană în ceea ce privește cheltuielile pentru salariile bugetarilor, raportat la totalul veniturilor încasate, cu o alocare de 37% din venituri către plata bugetarilor, versus 16% în Germania, sau 23% media Uniunii Europene.
• 12% din tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 ani din UE nu lucrează și nu urmează vreo formă de învățământ sau de formare profesională, proporția acestora variind de la 4,2% (Țările de Jos) la 20% în România, a comunicat pe 26 mai 2023 Eurostat (România, primul loc în UE după tinerii care nici nu învață, nici nu muncesc (cursdeguvernare.ro).

Secție de poliție chinezească de la Doboiești (Ilfov)

Uniunea Salvați România (USR) cere anularea protocolului încheiat între Poliţia Dobroeşti şi Poliţia din Nantong (China) după apariţia unor informaţii despre existenţa unei secţii de poliţie chinezeşti în comuna ilfoveană (USR reclamă existența unei secții de poliție chinezești în Dobroiești (cursdeguvernare.ro), postat pe 6 mai 2023); vicepreşedintele USR Ilfov, Dumitru Văduva, a declarat într-un documentar al unui ONG din comuna Dobroeşti, că aici ar fi fost înfiinţată o secţie de poliţie chinezească: “În comuna Dobroeşti există cea mai mare comunitate de cetăţeni chinezi de pe teritoriul României şi aceşti chinezi desfăşoară activitate de comerţ în două centre comerciale importante din zonă”. Vicepreşedintele USR Dan Barna a declarat că România este arătată cu degetul la nivel internaţional că ar fi încheiat un asemenea acord cu China “Pare greu de crezut că într-o perioadă în care avem un război la graniţa de est, într-o perioadă în care dezinformarea şi manipularea informaţională este extraordinară în întreaga lume, Dobroeşti, o localitate care nu a atras niciun fond european în 20 de ani, Dobroieşti, o localitate mică de lângă Bucureşti, poate să devină subiect de politică internaţională”.

Dan Barna i-a cerut lui Marcel Ciolacu să-și trezească primarul la realitate pentru că refuză să anuleze respectivul protocol: “Aici nu e o chestiune suntem prieteni cu chinezii şi avem nişte beneficii, ăsta e rolul autorităţilor să constate, să descopere, faptul că există o astfel de dezbatere, că România este pe lista unei organizaţii internaţionale care arată unde se infiltrează dictatura chineză, este un lucru de neacceptat, la care trebuie să reacţionăm foarte ferm”.

Turismul – sector național de excepție

Semeringul Bănăţean este cea mai veche cale ferată de munte din România și a fost declarată în anul 2021 Destinaţia Anului. Ghizii de turism au explicat de ce merită vizitată Calea ferată Oraviţa – Anina și care sunt principalele atracții.

Turiștii pot să viziteze Semeringul Bănăţean, calea ferată Oraviţa-Anina, cea mai veche cale ferată de munte din România. Acesta este considerat cel mai spectaculos loc din Banat, iar cei care ajung aici au parte de o mulțime de atracții turistice. Semeringul Bănăţean este și o lucrare inginerească unică în România (Semeringul Bănățean. Plimbare cu trenul pe cea mai veche cale ferată. Peisajele depășesc Austria și Elveția – Evenimentul Zilei (evz.ro), postat pe 13 mai 2023): este prima cale ferată de munte de pe teritoriul României și cea mai spectaculoasă, inaugurată la 15 decembrie 1863: are 14 tunele şi 10 viaducte. Are o lungime de 33,4 km cu o diferenţă de nivel de 338 m, de la altitudinea de 218 m (Oraviţa) la 558 m (Anina).

Este o lucrare inginerească unică în România, prin pante de înclinare de 20 la mie şi razele unor curbe de 114 m. Totul este făcut în „piatra cioplită”: sunt 21 km de tăieri în stâncă. Construcţia acestei linii de cale ferată îngustă a fost un rezultat al exploatărilor miniere din ţinutul Banatului de Sud. În prezent, calea ferată este în proprietatea statului român…

NOTA administratorului blogului

Așa cum este cunoscut, opiniile exprimate de autori le aparțin în exclusivitate și reflectă în mod obligatoriu pe cele ale administratorului blogului.

Emilian M. Dobrescu

ISD în 2019 și 2020

Fluxurile globale de investiții străine directe (ISD) au scăzut cu aproape 40% în 2020, din cauza efectelor pandemiei Covid-19. Acest lucru este indicat în Raportul anual 2020 privind investițiile globale al UNCTAD și aduce ISD realizate într-un an pe întregul mapamond sub 1.000 de miliarde de dolari pentru prima dată după 2005. ISD s-au ridicat la 1.540 de miliarde de dolari în 2019 și sunt așteptate să scadă cu încă 5-10% în 2021, urmând să înceapă recuperarea în 2022, se arată în raport[1]: „Perspectivele sunt foarte incerte. Perspectivele depind de durata crizei de sănătate și de eficacitatea politicilor de atenuare a efectelor economice ale pandemiei”, a declarat secretarul general al UNCTAD, Mukhisa Kituyi.

Pandemia a afectat nu numai lanțul de cerere și ofertă, ci și politicile pentru ISD, iar măsurile de executare silită au încetinit proiectele de investiții existente. Perspectiva unei recesiuni profunde a determinat companiile multinaționale să reevalueze noi proiecte; măsurile politice luate de guverne în timpul crizei Covid-19 au inclus restricții suplimentare asupra investițiilor.

Conform raportului, fluxurile de investiții se așteaptă să se recupereze încet începând din 2022, determinate de restructurarea lanțurilor valorice globale pentru reziliență, reconstrucția stocului de capital și redresarea economiei globale. Cele mai mari 5.000 de multinaționale din lume, care reprezintă cea mai mare parte a ISD la nivel mondial, au văzut că profiturile lor preconizate pentru anul 2020 s-au redus în medie cu 40%, pe măsură ce unele industrii au căzut în pierderi. Scăderea profiturilor a afectat profiturile reinvestite, care reprezintă în medie mai mult de 50% din ISD.

Anunțurile de noi proiecte de investiții, precum și fuziunile și achizițiile transfrontaliere au scăzut cu peste 50% în primele luni ale anului 2020, comparativ cu 2019; în finanțarea globală a proiectelor, o sursă importantă de investiții au fost ca întotdeauna proiectele de infrastructură, dar și aici noile contracte au scăzut cu peste 40%. „Impactul, deși sever în întreaga lume, variază în funcție de regiune. Se așteaptă ca economiile în curs de dezvoltare să înregistreze cel mai mare declin al ISD, deoarece se bazează mai mult pe investițiile în industriile intensive și extractive, care au fost puternic afectate și pentru că nu sunt în măsură să plaseze aceleași măsuri de sprijin economic ca și economiile dezvoltate. În ciuda scăderii drastice a fluxurilor globale de ISD în timpul crizei Covid-19, sistemul internațional de producție a continuat să joace un rol important în redresarea și dezvoltarea economică. Fluxurile globale de ISD au continuat să crească stocul de ISD existent, care se ridica la 3,7 trilioane de dolari la sfârșitul anului 2019”, a spus James Zhan, director de investiții și întreprinderi la UNCTAD.

Apoi, pe 24 ianuarie 2021, UNCTAD a anunțat că urmare pandemiei, ISD au scăzut cu 42% în 2020, la aproximativ 859 miliarde de dolari, de la 1.500 de dolari în 2019, potrivit unui raport dat publicității în ziua respectivă[2]; UNCTAD s-a temut la începutul anului 2021 de un colaps investițional, care ar împiedica o redresare durabilă.

ISD au fost în 2020 doar cu 30% sub nivelul minim atins în Timpul crizei financiare mondiale din 2009: acest declin s-a concentrat în economiile dezvoltate, unde intrările de ISD au scăzut cu 69%, până la doar 229 miliarde de dolari. ”Acesta este cel mai scăzut nivel din ultimii 25 de ani”, a declarat James Zhan, directorul Diviziei de investiții și întreprinderi de la UNCTAD, într-o conferință de presă.

”Secarea” fluxurilor de ISD către Europa a avut loc foarte inegal: au scăzut cu două treimi în 2020, de la 373 miliarde dolari la doar 110 miliarde dolari. Dintre cei 27 de membri ai Uniunii Europene, 17 țări membre UE au văzut scăderea ISD, inclusiv Germania, Italia, Austria și Franța. Pe de altă parte, în Suedia ISD s-au dublat la 29 de miliarde de dolari, iar cele în Spania au crescut cu 52%.

O scădere accentuată a fost înregistrată și în Statele Unite (- 49%, până la 134 miliarde de dolari). În general, fluxurile de ISD au scăzut brusc în câteva mari economii occidentale, inclusiv în Rusia. În același Timp, scăderea economiilor TCD a fost mai limitată, cu un declin de 12%, până la aproximativ 616 miliarde de dolari. Ponderea economiilor TCD în investițiile internaționale a ajuns astfel la 72% în 2020, cea mai mare înregistrată vreodată!

India și China au urmat tendința opusă, rezistând mai bine crizei economice legate de pandemia Covid-19: China, care și-a revenit rapid din pandemie, este în fruntea clasamentului celor mai mari beneficiari. Fluxurile de ISD către China au crescut cu 4% pentru a ajunge la 163 miliarde de dolari, făcând din această țară cel mai mare beneficiar e ISD din lume în 2020. În 2003, ISD erau în China doar de 53 de miliarde de dolari: „Dependența globală de lanțurile de aprovizionare ale companiilor multinaționale din China în Timpul pandemiei a susținut, de asemenea, creșterea ISD în această țară”, a explicat Zhan, adăugând că „o liberalizare suplimentară în unele sectoare a stimulat noi investiții”.

În India, ISD au crescut cu 13%, până la 57 miliarde dolari, determinate de atractivitatea sectorului său digital. În general, Asia este continentul care „a rezistat mai bine furtunii”: ISD au scăzut în Asia doar cu 4%, ajungând la 476 miliarde dolari în 2020. Dar, în unele țări din Asia de Sud-Est, fluxurile s-au contractat cu 31% până la 107 miliarde dolari, datorită unei scăderi a investițiilor către principalii beneficiari ai Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN).

Un declin al fluxurilor de ISD, -37% s-a înregistrat în America Latină și Caraibe și -18% în Africa. Pe continentul african, ISD au scăzut de la 46 miliarde dolari la 38 miliarde de dolari în 2020. „Impactul negativ al pandemiei asupra ISD a fost amplificat de slăbiciunea prețurilor, precum și de scăderea cererii de materii prime”, subliniază raportul referior la ISD, redactat sub auspiciile UNCTAD. În acest sens, agenția ONU constată că scăderea prețurilor la țiței, asociată cu închiderea siturilor de exploatare a petrolului la începutul pandemiei din cauza restricțiilor de circulație, a cântărit puternic asupra ISD către Nigeria, de exemplu. Intrările către această TCD din Africa de Vest au scăzut astfel de la 3,3 miliarde de dolari în 2019 la 2,6 miliarde de dolari în 2020. La rândul său, Senegal a fost una dintre puținele economii care a înregistrat intrări mai mari în 2020, cu o creștere de 39% până la 1,5 miliarde de dolari, grație creșterii investițiilor în sectorul energetic în această TCD africană.

ISD în 2021 – creșterea neașteptată din semestrul I

În raportul asupra ISD publicat pe 24 ianuarie 2021, UNCTAD declara că ”Fluxurile globale de ISD vor rămâne scăzute în 2021” sub influența pandemiei Covid-19. Agenția ONU a prognozat atunci o nouă scădere de la 5% la 10% față de anul 2020. Atunci se știa că activitatea puternică de tranzacții în industriile tehnologice și farmaceutice ar trebui să susțină fluxurile de investiții de fuziuni și achiziții. Se știa, de asemenea, că anunțurile de noi proiecte au scăzut cu 46% (-63% în Africa; -51% în America Latină și Caraibe; și -38% în Asia), iar finanțarea a proiectelor internaționale va scădea cu 7% (din care, -40% în Africa).

Cu toate acestea, UNCTAD menționa că ISD sunt cruciale pentru a asigura o redresare durabilă. UNCTAD reamintea la începutul anului 2021 că proiectele internaționale de investiții tind să aibă o perioadă lungă de gestație și că se va reacționa la criza Covid cu o anumită întârziere, atât pe pantă descendentă, cât și în redresare. „După părerea mea, scăderea ISD la nivel mondial va atinge nivelul maxim în 2021, iar redresarea reală va începe în 2022… Riscurile asociate cu cel mai recent val de pandemie, ritmul de desfășurare a programelor de imunizare și măsuri de sprijin economic, fragilitatea situațiilor macroeconomice pe piețele cheie emergente și incertitudinea asupra mediului politic global pentru investiții vor afecta în continuare fluxurile de ISD în 2021”, a argumentat James Zhan, directorul Diviziei de investiții și întreprinderi de la UNCTAD.

Pe 19 octombrie 2021, UNCTAD a publicat la Geneva (Elveția) un nou raport despre fluxurile de ISD în semestrul I al anului 2021[3]; concluzia principală a raportului este că fluxurile globale de ISD au avansat mai mult decât era de așteptat din ianuarie până în iunie 2021 pentru a ajunge la peste 850 miliarde de dolari. Raportul arată un impuls de revenire mai puternic decât se așteptau specialiștii UNCTAD, dar recuperarea rapidă a ISD și perspectivele optimiste maschează disparitățile crescânde ale fluxurilor de ISD între economiile dezvoltate și cele din țările în curs de dezvoltare, relatează UNCTAD. Raportul din 19 octombrie 2021 despre fluxurile de ISD în prima jumătate a anului 2021 arată „decalajul investițiilor și întârzierea reluării generalizate a noilor investiții în capacitățile productive”, a declarat același James Zhan, directorul Diviziei de investiții și întreprinderi de la UNCTAD.

Creșterea semnificativă a fluxurilor de ISD către TCD

Fluxurile de ISD către economiile în curs de dezvoltare au crescut semnificativ: volumul de ISD preluate în primele 6 luni din 2021 este similar cu cel din țările bogate, fiind repartizat pe mai multe state: ISD totalizează 427 miliarde de dolari în prima jumătate a anului 2021. Asia de Est a înregistrat o accelerare de 25%, în timp ce America de Sud a revenit la niveluri aproape pre-pandemice.

Potrivit UNCTAD, o creștere a fost identificată și în Africa, dar și în restul Asiei: acordurile financiare internaționale au crescut cu o treime ca număr și cu aproape trei sferturi din punct de vedere al sumelor. Această extensie a fost identificată în cele mai bogate regiuni, în Asia și într-o parte din America Latină.

Cu toate acestea, perspectivele pentru investițiile în infrastructură sunt puternice datorită pachetelor de stimulare pentru COVID-19, dar investițiile în industrie rămân scăzute; în sectorul infrastructurii, această încredere a investitorilor este cea mai evidentă, datorită condițiilor favorabile de finanțare pe termen lung, măsurilor de stimulare și programelor de investiții din străinătate – operațiunile internaționale de finanțare a proiectelor au crescut cu 32% (74% în valoare), cu creșteri semnificative în majoritatea regiunilor cu venituri ridicate, precum și în Asia și America de Sud; în schimb, încrederea investitorilor în industrie și în lanțurile valorice globale rămâne „șovăitoare”.

Anunțurile de noi proiecte de investiții au continuat să scadă (-13% ca număr, -11% ca valoare în primele trei trimester din 2021); numărul de proiecte noi în sectoarele industriale cu intensitate în lanțurile valorice globale (precum electronice, automobile și produse chimice) a scăzut și mai mult.

Economiile țărilor dezvoltate înregistrează cea mai mare creștere

Trei sferturi din fluxurile de stimulente, adică 373 miliarde de dolari, s-au îndreptat către țările bogate, aceasta fiind mai mult decât dublarea valorii ISD din țările dezvoltate, înregistrate în 2020. În primele 6 luni din 2021, fluxurile de ISD au crescut doar cu 30% în țările cu venituri medii și au scăzut cu 9% în țările sărace (TCD, țări în curs de dezvoltare).

ISD au atins aproape 430 miliarde de dolari în țările bogate în primele șase luni din 2021, de peste trei ori mai mult decât în 2020, iar sosirile de ISD în Statele Unite au crescut cu 90%; în Europa, mai multe economii mari au înregistrat creșteri considerabile, rămânând în medie cu doar 5% sub nivelurile trimestriale din 2020.

Scăderea anumitor investiții legate de componente importante ale ODD

Pe un alt nivel, finanțarea internațională a proiectelor din domeniul energiilor regenerabile și al serviciilor publice rămâne sectorul cu cea mai puternică creștere.

Cu toate acestea, reluarea fluxurilor de investiții către sectoarele relevante pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) din TCD rămâne „fragilă”: în TCD, investițiile în componente importante pentru ODD au scăzut de la începutul pandemiei; TCD au suferit mult în Timpul pandemiei, cu scăderi de două cifre în aproape toate sectoarele.

Există încă multe incertitudini: în țările cel mai puțin dezvoltate, de exemplu, numărul proiectelor de investiții legate de ODD continuă să scadă rapid. Numărul total de proiecte de investiții legate de ODD în economiile TCD a scăzut în continuare cu 6%.

ISD în Africa în 2021

            În 2021, investițiile străine directe (ISD) în țările africane au atins un nivel record de 83 de miliarde de dolari, potrivit celui mai recent Raport mondial de investiții 2022 al Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), publicat pe 9 iunie 2022[4]. Raportul spune că acesta este mai mult decât dublu față de totalul înregistrat în 2020, când pandemia de Covid-19 a afectat foarte mult fluxurile de investiții către continent. În ciuda acestei creșteri puternice, fluxurile de investiții către Africa au reprezentat doar 5,2% din ISD la nivel mondial, față de 4,1% în 2020. Majoritatea țărilor africane au înregistrat o creștere moderată a ISD în 2021.

            Trebuie remarcat că aproximativ 45% din totalul ISD în Africa este legat de o tranzacție financiară într-o companie din Africa de Sud. „Dacă excludem această tranzacție, creșterea fluxurilor de ISD către Africa, deși este încă pozitivă, ar fi mai în concordanță cu ceea ce am văzut în alte regiuni în curs de dezvoltare”, a declarat James Zhan, director al Diviziei de investiții și întreprinderi a UNCTAD. În ceea ce privește subregiunile, raportul notează că Africa de Sud, Africa de Est și Africa de Vest și-au văzut fluxurile de investiții în creștere, în Timp ce cele destinate Africii Centrale au rămas stabile și că Africa de Nord a înregistrat un declin. Potrivit UNCTAD, cei mai mari deținători de active străine din Africa au rămas europeni, în frunte cu investitori din Regatul Unit (65 de miliarde de dolari) și Franța (60 de miliarde de dolari).

            ISD în Africa de Sud a crescut de aproape zece ori, la 42 de miliarde de dolari: această creștere puternică se datorează în principal unei reconfigurari corporative majore în Africa de Sud. Noile proiecte anunțate în țară includ o finanțare de 4,6 miliarde de dolari pentru energie curată, sponsorizat de Hive Energy, cu sediul în Marea Britanie și un proiect de investiții greenfield de 1 miliard de dolari de către Vantage (SUA) pentru a construi primul său campus african de centre de date.

            Fluxurile de investiții către Mozambic au crescut cu 68%, până la 5,1 miliarde de dolari. Țara a cunoscut un salt în noile proiecte de investiții, în special cel al companiei britanice Globeleq Generation pentru a construi centrale electrice în valoare de două miliarde de dolari. Fluxurile de investiții către Zambia au rămas negative la -457 milioane dolari, o scădere bruscă de la -173 milioane dolari în 2020, în principal datorită cedării unei mine de cupru de către compania elvețiană Glencore, către compania publică ZCCM Investments Holdings.

            Creșteri de ISD s-auînregistrat și în Africa de Vest și de Est. Nigeria, principalul destinatar al ISD în Africa de Vest, și-a dublat intrările de capital, ajungând la 4,8 miliarde de dolari, în principal datorită unei redresări a investițiilor în sectoarele de petrol și gaze, se arată în raportul UNCTAD. Astfel, ofertele internaționale de finanțare a proiectelor din Nigeria au crescut la 7 miliarde de dolari: printre acestea se numără proiectul de construire a unui complex industrial în portul Escravos, în valoare de 2,9 miliarde de dolari.

            Proiectele din industriile extractive au contribuit, de asemenea, la creșterea ISD în Ghana la 2,6 miliarde de dolari, o creștere cu 39% față de 2020. Senegalul a înregistrat, la rândul său, o creștere notabilă de 21% a ISD, care au ajuns la 2,2 miliarde de dolari. Fluxurile de investiții în Africa de Est au crescut cu 35%, până la 8,2 miliarde de dolari De exemplu, Etiopia, centrul central al inițiativei „Centura și drumul” a Chinei, a înregistrat o creștere a fluxurilor de ISD cu 79%, până la 4,3 miliarde de dolari în 2021. Patru din cinci anunțuri internaționale de finanțare a proiectelor din țară sunt pentru energie regenerabilă, relatează UNCTAD. Alte creșteri notabile au fost raportate de Uganda (31% până la 1,1 miliarde de dolari) și Tanzania (35% până la 922 de milioane de dolari), care au dus la trei anunțuri de noi proiecte de investiții în 2021.

            În timp ce fluxurile de investiții în Africa Centrală au rămas stabile, raportul indică faptul că ISD către Republica Democrată Congo au crescut cu 14%, ajungând la 1,9 miliarde de dolari, tendințele investițiilor rămânând în principal pozitive din cauza fluxurilor către zăcămintele petroliere și minele offshore. Fluxurile de investiții către Congo au scăzut cu 8%, până la 3,7 miliarde de dolari, dar au fost anunțate două acorduri internaționale de finanțare a proiectelor în țară; cel mai important se referă la construcția unei instalații petroliere de 166 de milioane de dolari.

            Fluxurile de investiții către Maroc au crescut cu 52%, până la 2,2 miliarde de dolari în 2021, în Timp ce Egiptul a înregistrat o scădere a ISD cu 12%, până la 5,1 miliarde de dolari. În ciuda acestui declin, Egiptul este al doilea cel mai mare beneficiar al ISD din Africa. Angajamentele statelor din Golf de a investi aproximativ 22 de miliarde de dolari în diferite sectoare economice din Egipt ar putea stimula ISD în viitor, în această țară. Între Timp, proiectele greenfield anunțate în Egipt s-au triplat la 5,6 miliarde de dolari în 2021.

            Pe ansamblul continentului african, proiectele de energie regenerabilă au crescut. În ciuda tendinței generale pozitive de ISD pe continent, numărul total de anunțuri noi de proiecte în domeniul energiilor regenrelabile a rămas scăzut, la 39 de miliarde de dolari, arătând doar o recuperare modestă față de cele 32 de miliarde de dolari înregistrate în 2020 – și cu mult sub cele 77 de miliarde de dolari înregistrate în 2019. În același Timp, numărul proiectelor internaționale de energie regenerabilă din Africa a crescut la 71 – aproape dublu față de 36 înregistrate în 2011. Printre acestea se numără un proiect de 20 de miliarde de dolari care urmărește ca Marocul să furnizeze energie solară și eoliană Regatului Unit prin 3.800 km de cabluri submarine.

ISD în România în 2020, 2021 și 2022

Investiţiile străine directe au ajuns la 100,28 miliarde de eurola finele anului 2021, fiind cu peste 10% mai mare decât în anul anterior, în condițiile în care fluxul net din 2021 a fost de 8,94 miliarde de euro, o valoare de aproape trei ori mai mare față de cel înregistrat în 2020, și cea mai mare din ultimul deceniu, reiese dintr-un raport publicat de Banca Naţională a României (BNR)[5]. Fluxul net înregistrat în 2021 reprezintă, de altfel, a doua cea mai mare valoare a investițiilor străine directe înregistrate în România, după cea din 2008, când fluxul net a fost de 9,21 miliarde de euro.

            „Deși starea de alertă impusă de autorități ca urmare a persistenței pandemiei de Coronavirus a continuat pe parcursul întregului an 2021, investitorii străini s-au adaptat noilor condiții economice, deblocând proiectele de investiții suspendate la începutul anului 2020, ca răspuns la blocajul economic apărut în urma carantinei impuse de autorități și inițiind proiecte noi”, se arată în raport.

            Fluxul net de ISD în anul 2021 a fost direcționat preponderent spre domeniile: a) intermedieri financiare și asigurări (3.065 milioane euro); b) industrie (2.572 milioane euro); c) comerț (1.732 milioane euro). În cadrul industriei, majoritatea investițiilor străine s-au realizat în industria prelucrătoare (2.531 milioane euro), principalele activități beneficiare de investiții străine directe fiind sectoarele metalurgie (584 milioane euro), prelucrare țiței, produse chimice, cauciuc și mase plastice (520 milioane euro), mijloace de transport (450 milioane euro) și fabricarea calculatoarelor, altor produse electronice, optice și electrice (332 milioane euro). Din soldul total al ISD la 31 decembrie 2021, puțin peste 70% este reprezentant de capitaluri proprii (inclusiv profitul reinvestit acumulat) în valoare de 70,257 miliarde euro.

La finele lunii octombrie 2022, ISD însumau 9,399 miliarde euro, nivel record care a depășit atât fluxul net al investițiilor directe ale nerezindenților în România raportat pentru întregul an 2021 (8,94 mld. euro), cât și valoarea record obținută înainte de declanșarea crizei economice din 2008 (9,21 mld. euro), conform datelor raportate de BNR[6]: în primele zece luni ale anului 2022, investițiile directe ale nerezidenților în România au crescut cu aproape 21% față de nivelul raportat pentru perioada similară din 2021.

În același Timp au crescut și investițiile realizate de români în străinătate, de la 7,69 mld euro, nivel înregistrat în perioada ianuarie-octombrie 2021, la 8,325 mld. euro la 30 octombrie 2022.

Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a crescut, în primele zece luni din 2022, cu peste 30%, comparativ cu perioada similară din 2021, la 6.175 de unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC)

[1] Vezi site-ul https://news.un.org/fr/story/2020/06/1071052, postat și vizitat pe 16 iunie 2020

[2] Vezi site-ul https://news.un.org/fr/story/2021/01/1087592, postat și vizitat pe 25 ianuarie 2021

[3] Vezi site-ul https://news.un.org/fr/story/2021/10/1106592, postat și vizitat pe 19 octombrie 2021

[4] Vezi site-ul Les flux d’investissement vers l’Afrique ont atteint un record de 83 milliards de dollars en 2021 | ONU Info, postat și vizitat pe 9 iuie 2022

[5] Vezi site-ul Investițiile străine directe au depășit borna de 100 miliarde de euro la sfârșitul lui 2021 (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 2 octombrie 2022

[6] Vezi site-ul Investițiile străine directe – record în 2022, cu peste 11 mld. euro. Domeniile și explicațiile creșterii abrupte (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 3 ianuarie 2023

Emilian M. Dobrescu

          Banca de Investiții și Dezvoltare

            Pe 5 ocotmbrie 2022, Guvernul a aprobat Hotărârea de înființare a Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID) (Guvernul a înființat Banca de Investiții și Dezvoltare. Finanțarea, rolul, locul (cursdeguvernare.ro). Înființarea și operaționalizarea acestei bănci este jalon PNRR, cu termen de implementare trimestrul IV 2024. Banca își va putea începe activitatea după emiterea unei decizii de autorizare din partea Comisiei Europene în materie de ajutor de stat și după obținerea autorizației de funcționare emise de Banca Națională a României.

            BID este o instituție de credit deținută 100% de statul român, prin Ministerul Finanțelor (MF). Rolul acesteia este de instituție de dezvoltare. BID va deservi întreprinderile românești și alte entități aparținând sectorului public și privat din România, în scopul: 1. susținerii finanțării de proiecte care contribuie la dezvoltarea economică și socială a țării; 2. creșterii competitivității, inovării și creșterii economice; 3. creșterii absorbției fondurilor europene. Guvernul a menționat că prevederile HG de înființare a BID au fost elaborate pe baza unor documente realizate de PwC în perioada 2018-2019.

            Capitalul social inițial subscris de către acționar, prin Ministerul Finanțelor, este în valoare de până la 3 miliarde lei, care se va asigura din veniturile din privatizare, cu excepția sumei reprezentând echivalentul a 10 milioane euro, care se va plăti din bugetul de stat. Suma urmează să fie recuperată de acționar după înființarea băncii, prin încheierea unui contract de împrumut în acest scop.

            Pe lângă fondurile de la bugetul de stat și/sau venituri din privatizare, BID poate utiliza și alte surse de finanțare precum: a)veniturile din dobânzile și comisioanele pentru activitățile prestate; b) împrumuturi contractate de la diverse entități de pe piețele financiare internă și internațională; c) fonduri care pot fi încredințate pe bază de mandat de autorități ale administrației publice și/sau în cadrul inițiativelor de investiții la nivelul Uniunii Europene; d) împrumuturi subordonate și alte surse aprobate prin hotărâre a Guvernului.

            La momentul începerii funcționării, BID va prelua de la Banca de Export-Import a României EXIMBANK – S.A. atribuțiile Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, împreună cu participația la capitalul acestuia și cu fondurile aferente participării la activitatea Fondului și la acțiunile inițiate de către acționarii acestuia. BID va utiliza garanții individuale și garanții de portofoliu, împrumuturi pentru finanțarea capitalului de lucru și a proiectelor de investiții, împrumuturi pentru eficiență energetică. Pe măsură ce capacitatea și forța sa financiară se vor consolida, BID va putea include în gama de produse și instrumente de investiții de capital „de tip equity” (în acțiuni ale companiilor).

Deficitul cronic în schimburile comerciale cu produse alimentare

Exporturile de produse alimentare ale României s-au situat în 2021 la peste 2,1 miliarde de euro, în creştere cu 24% faţă de anul precedent, arată calculele făcute pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (cf. https://www.descopera.ro/dnews/20146209-la-cat-a-ajuns-deficitul-de-produse-alimentare). Creșterea este semnificativă, dar nu se corelează nici pe departe cu posibilitățile reale de export și nici cu importurile de alimente, care au atins în 2021 6,8 miliarde de euro, astfel că deficitul a ajuns la 4,7 miliarde de euro. Deficitul comercial în sectorul alimentar este cronic și a început să se manifeste imediat după 1990, grație lipsei de preocupare a autorităților din sectorul agricol pentru sprijinirea producției interne de alimente, chiar din pricina distrugerii sistematice, controlate, a industrie alimentare autohtone…

Asfel că de cca două decenii România înregistrează un deficit cronic, cumulat, în comerțul cu toate alimentele de bază. Dacă am face un calcul pornind de la deficitul mediu anual de 4 miliarde de euro, rezultă că în total deficitul cumulat este de cca 80 miliarde de euro, în țara care cândva era considerată grânarul Europei….

La carne de­ficitul comercial depăşeşte 700 mil. euro, în Timp ce pentru lapte și produse lactate, deficitul ajunge ajunge la peste 500 mil. euro anual. La fructe, deficitul comercial depăşeşte 600 mil. euro anual, iar la legume indica­torul trece de 400 de milioane de euro/an.

România importă de cca 100 de ori mai multe roşii decât exportă, iar fermierii aruncă în sezon roşiile din cauza supraproducţie şi din cauza lipsei de organizarei a micilor ferme din România sau a reticenţei în a se reuni în cooperative. Pe de altă parte, România exportă materii prime. Din cauza faptului că cerealele nu se transformă în România în produs finit ci peste hotare, a dus la importuri de produse ale industriei de morărit de 131 de milioane de euro, comparativ cu exporturi de 26,7 milioane de euro.

Pe de altă parte, exposturile de cereale se ridică la 3,6 miliarde de euro.

Economia circulară

            Pe 21 septembrie 2022, Guvernul a aprobat Strategia națională privind economia circulară, prin care se reduce impactul asupra mediului prin mai buna folosire a materiilor prime. Obiectivele cheie pentru tranziția la economia circulară în România sunt (vezi site-ul Guvernul a aprobat strategia pentru economia circulară – cele 7 sectoare vizate. Planul, la anul – CursDeGuvernare.ro, postat pe 25septembrie 2022): 1. acordarea de prioritate producției locale în fața produselor și materialelor importate; 2. consolidarea competitivității economice și a forței de muncă; 3. aprovizionarea responsabilă și durabilă cu materii prime; 4. promovarea cu prioritate a inovării și cercetării în domeniul economiei circulare; 5. prezervarea, conservarea și utilizarea sustenabilă a resurselor naturale; 6. prevenirea generării de deșeuri și gestionarea sustenabilă a deșeurilor; 7. promovarea consumului responsabil și a educației pentru mediu; protecția ecosistemului și a sănătății cetățenilor.

            Potrivit consilierului de stat Laszlo Borbely, Uniunea Europeană are o strategie, de la mijlocul anilor 2010 şi are şi un plan de acţiune din 2020: „Noi acum am închis o uşă prin această strategie, dar deschidem o altă uşă prin a finaliza un plan de acţiune până în septembrie anul viitor” (2023 – n.n.), a spus Laszlo Borbely.

            Până în septembrie 2022, 17 state membre ale UE au elaborat deja strategii, în termeni generali, privind Economia Circulară. Acestea includ Polonia, Slovacia și Cehia ca țări din Europa de Est. Conform statisticilor elaborate de Cadrul de Monitorizare a Economiei Circulare, România se află printre țările UE cu cele mai slabe performanțe în ceea ce privește generarea de deșeuri raportată la PIB, tratarea deșeurilor și utilizarea materialelor reciclate în economie.

            Cele mai importante schimbări sunt necesare în faza de proiectare și utilizare, prin aplicarea ecoproiectării și a producției durabile, precum și a consumului durabil prin reducerea volumului de deșeuri electronice generate prin reutilizare și reparare. Acest lucru ar trebui să fie sprijinit de o mai bună informare și conștientizare a clienților, prin creșterea implicării producătorului și prin informarea și educarea clienților. Mai mult, autoritățile locale, în parteneriat cu întreprinderi sociale, întreprinderi sociale de inserție și ONG-uri, ar trebui să creeze și să sprijine sistemele de reciclare și să creeze o platformă pentru produsele reutilizate pentru companii. De asemenea, autoritățile locale pot sprijini școlile tehnice pentru a învăța meseriile de electromecanic și electrician. Totodată, autoritățile locale ar trebui să desfășoare campanii de informare a cetățenilor cu privire la beneficiile și riscurile pe care le implică faptul că nu colectează și nu depozitează corect deșeurile de echipamente electrice și electronice.

Finanțarea cu scop a minorităților naționale

            Minoritățile naționale sunt reprezentate în Parlamentul României de 17 deputați (cf. Mâna nevăzută a minorităților face jocurile puterii în justiție. Statul român le oferă anual 40 de milioane de euro (europalibera.org), postat pe 30 septembrie 2022)… Alegerea lor în Parlament se bazează pe doar câteva mii de voturi, în unele cazuri chiar sute de voturi. Anual, minoritățile naționale primesc o sumă consistentă de la statul român: peste 150 de milioane de lei (adic[, peste 30 de milioane de euro).

            Suma a crescut anual, la fel ca în cazul subvenției pentru partidele politice: nici aici transparența nu ajută la identificarea traseului banilor publici. Uniunea Democrată a Maghiarilor din România are propriul grup parlamentar, pe lângă cei 17 deputați ai minorităților naționale. Chiar dacă ar putea încasa subvenție ca un partid parlamentar, UDMR preferă alocarea oferită de la Departamentul pentru Relații Interetnice, deoarece este mai mare: în 2022, Uniunea încasează 43,4 milioane de lei. Comparativ, USR, un partid cu 15% la alegerile din 2020, a primit ca subvenție 41 de milioane de lei în 2021. UDMR a obținut la alegerile din decembrie 2020, doar 6% din voturi. Cui servește acestă lege? În nici un caz poporului român, care este dator să știe cu ce sume de bani sunt subvenționate organizațiile românești din țările respective. Cunoaște cineva aceste sume?…  SĂ LE PREZINTE PUBLIC! Iată ce dau românii minorităților naționale în 2022, în loc să-și protejeze ființa națională – sunt bani aruncați în vânt:    

• Asociația Italienilor din România: RO.AS.IT: 4.323.000 de lei;
• Asociația Liga Albanezilor din România: 3.647.000 de lei;
• Asociația Macedonenilor din România: 4.883.000 de lei;
• Asociația Partida Romilor „Pro-Europa“: 28.329.000 de lei;
• Comunitatea Rușilor Lipoveni din România: 11.118.000 de lei;
• Federația Comunităților Evreiești din România: 6.660.000 de lei;
• Forumul Democrat al Germanilor din România: 15.887.000 de lei;
• Uniunea Democrată Maghiară din România: 43.479.000 de lei;
• Uniunea Armenilor din România: 8.670.000 de lei;
• Uniunea Bulgară din Banat: 7.173.000 de lei;
• Uniunea Croaților din România: 5.110.000 de lei;
• Uniunea Culturală a Rutenilor din România: 3.084.000 de lei;
• Uniunea Democrată Turcă din România: 7.831.000 de lei;
• Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România: 7.079.000 de lei;
• Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România: 8.019.000 de lei;
• Uniunea Elenă din România: 7.755.000 de lei;
• Uniunea Polonezilor din România: 5.251.000 de lei;
• Uniunea Sârbilor din România: 7.937.000 de lei;
• Uniunea Ucrainenilor din România: 14.199.000 de lei.

Meseriile viitorului

Sistemul educațional nu este adaptat pentru meseriile viitorului și nu îți dezvoltă aptitudinile necesare pentru acestea, consideră aproape 72% dintre elevii intervievați în cadrul sondajului realizat de Asociația INACO (cf. Sistemul de învățământ nu este adaptat la meseriile viitorului (descopera.ro) postat pe 6 septembrie 20220: 62,8% dintre aceștia nu se regăsesc profesând meseriile viitorului și consideră că problemele principale sunt programa și calitatea informațiilor pe care le primesc în școală. 15% consideră că școala a integrat foarte bine educația digitală, în Timp ce 70% cred că nu au dobândit competențele digitale necesare pentru viitoarea piață a muncii; 13,3% acuză un nivel slab de pregătire al profesorilor.

            Sondajul arată că doi din trei elevi nu au dificultăți majore de adaptare la condițiile pe care le presupune educația online, iar majoritatea elevilor consideră că abilitățile lor de studiu și de învățare nu au fost afectate (64,8%). Creator de chatbot, manager alfabetizat digital pentru magazine inteligente, chirurg de memorie, specialist în readucerea la viață și reîntregirea speciilor dispărute, dezvoltator de energie alternativă, clinician spațial, pilot comercial spațial, jurist specialist în dreptul roboților sau în etica geneticii, lucrător la uzinele de energie neconvențională (solară / eoliană / ferme de alge), miner de mare adâncime în căutare de minerale rare în ocean, remodelator organizațional, profesor virtual, family technologist, manager evenimente sporturi electronice, inginer și designer de materiale plastice regenerabile, instructor de supraviețuire în condiții extreme, sunt doar câteva dintre profesiile viitorului la mare căutare acum, împreună cu abilitățile și profilul psihologic necesare unor astfel de meserii inovatoare. O secțiune specială este dedicată abilităților de bază pentru viață, care pot ajuta în condiții grele, uneori extreme, generate de perturbări geoclimatice, criza de apă, război.

                Criza de personal în multe domenii a dus la automatizarea tot mai multor sectoare – armată, agricultură, medicină, ospitalitate, poliție. Apar tot mai mulți roboți polițiști, roboții chelneri, roboți agricoli, roboții-capsulă endoscopici din telechirurgie, roboții militari inteligenți prezenți deja pe câmpurile de luptă – Statele Unite, China și Israelul sunt lideri mondiali în folosirea lor pe teren.

Repatrierea rezervelor de aur ale României

Proiect respins de Camera Deputaţilor, for decizional; prin inițiativa fostului lider PSD Liviu Dragnea, Banca Naţională a României a fost obligată să aducă în ţară aproape toată rezerva de aur, ţinută la Banca Angliei. Votul a venit după ce președintele Klaus Iohannis a cerut Parlamentului să reexamineze legea. Parlamentarii au votat împotriva repatrierii aurului și au susținut că o astfel de măsură ar duce la pierderea credibilității României pe piețele internaționale; în schimb, partidele din opoziție au fost de părere că este normal ca rezervele să stea în țară și chiar să fie valorificate.

Specialiștii în domeniul financiar bancar au criticat proiectul de la bun început, pentru că ar fi implicat costuri uriașe, fără a produce beneficii… Spre exemplu, costul depozitării este de circa 66.000 de euro pe an, în vreme ce repatrierea a aproximativ 60 de tone de aur ar fi costat 1,4 milioane de euro. Dar, calculele cu costul depozitării trebuie făcute de când a început această depozitare – anul 2022 și până când se încheie…

În anul 2002, Bursa din Londra, cea mai mare bursă a aurului din lume, a decretat că producţia combinatului Phoenix din Baia Mare (recunoscut pe plan mondial din 1970 ca producător garantat) nu se mai încadrează în standardele internaţionale; prin aceasta, România pierdea dreptul la utilizarea poansonului internaţional al BNR, aplicat pe lingourile de aur. Poansonul imprima numărul de ordine, greutatea, concentraţia, denumirea producătorului şi sigla Băncii Naţionale… România a fost astfel interzisă pe lista producătorilor şi exportatorilor de aur, iar BNR avea cel mai potrivit pretext pentru a nu mai face niciodată depozite de lingouri din aurul românesc. Între anii 2002-2013, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a mutat rezerva de aur a României în afara țării: într-o conferinţă de presă a PRM a fost prezentat un document secret, datat 25 martie 2002, care demonstra că printr-o stranie coincidenţă, din ordinul guvernatorului BNR, prin aeroportul Otopeni, s-au scos din ţară 20 de tone de lingouri de aur, cu destinaţia Germania. În perioada 2002-2013, din dispoziţia aceluiaşi Mugur Isărescu, două treimi din rezerva de aur lăsată de Ceauşescu României, adică 61,2 tone, au ajuns să fie depozitate în bănci din afara graniţelor.

Pentru a desăvârşi opera de blocare a accesului românilor la propriul aur şi metale rare, la propunerea ministrului Industriilor din vremea respectivă – Radu Berceanu, licenţa de exploatare a aurului şi metalelor rare nr. 47/1999, este acordată prin HG 458/1999 (ale cărei prevederi sunt şi azi secrete) companiei private străine Roşia Montană Gold Corporation, avându-l ca paravan pe Vasile Frank Timiş. De atunci, statul român nu a mai scos nici un gram de aur din propriile mine, în timp ce Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a acordat la încă opt firme străine licenţe de explorare pentru aurul şi metalele rare româneşti din Apuseni. fix pe zăcămintele din hărţile geologice realizate pe vremea lui Ceauşescu. Legea minelor, a fost modificată astfel, încât România să primească din partea companiilor străine care exploatează resursele sale subterane, o redevenţă de doar 4% din tot ce se extrage, în Timp ce în Africa de Sud redevenţa pentru aur este de 20%.

Emilian M. Dobrescu

            Principalele rezultate înregistrate de țara noastră în 2021 au fost următoarele: a) PIB: 1.190 miliarde lei, adică aproape 240 miliarde euro – cel mai mare PIB obținut vreodată! (în 2020, PIB-ul a fost de 219 miliarde euro); România este pe locul 47 în clasamentul mondial al națiunilor în funcție de PIB, între Pakistan și Cehia, respectiv pe locul 72 în lume în funcție de PIB/locuitor, între Chile și Panama; b) creştere economică de cca 5,9%; c) rezervele valutare aflate la BNR au crescut la 31 decembrie 2021 la nivelul de 40,475 miliarde euro; d) datoria publică a României se ridică la aproape 48,9% din PIB și va crește în 2022.

            În perioada 1 ianuarie 2020-28 februarie 2022, datoria publică a României a crescut cu 223,39 miliarde lei, de la 373,509 miliarde lei la 596,899 miliarde lei; media lunară a datoriei publice pe perioada decembrie 2021-februarie 2022 a fost de 13 miliarde lei.

            România s-a situat pe locul 8 din cele 27 de state membre UE la ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile în anul 2020, potrivit datelor publicate de Eurostat. În ce privește ponderea energiei din surse regenerabile utilizate pentru încălzire și răcire (confort termic), România se situează ușor peste media UE, cu un procentaj de 25,3% față de 23,1%, însă se află pe un trend de scădere început în 2016 (când ne situam la 26,9%).

            România a fost în 2021 al doilea cel mai mare exportator de grâu din UE, după Franța și primul exportator de porumb.

            Inflația în 2021 a fost de 8,19%. Statul va fi nevoit să împrumute echivalentul a 11% din PIB în 2022 pentru a finanța deficitul bugetar și rostogolirea datoriei publice, la dobânzi în creștere: dobânda pe termen lung s-a dublat pe parcursul anului 2021 și a crescut din nou în decembrie 2021, până la 5,37%, potrivit datelor medii lunare publicate de Eurostat. 

            România s-a poziționat în luna ianuarie 2022 ca având cel mai mic cost  al vieții între țările UE, pe locul 37 din 42 de state europene și pe locul 102 din 139 de state analizate pe plan mondial de către site-ul numbeo.com[1]. Poziția ocupată este relevantă pentru zona din care facem parte, nu doar geografic, dar și ca nivel de dezvoltare, cu observația că figurăm suprinzător de bine atunci când se calculează puterea locală de cumpărare.

            Potrivit estimării specialiștilor ONU, românii aruncă anual la gunoi o cantitate de 1,35 de milioane de tone de hrană. E vorba doar de alimentele sau mâncarea gătită ce sunt aruncate din gospodăriile românilor, pentru deșeurile alimentare rezultate din comerț sau HoReCa nefiind disponibile nici un fel de date.

            A treia cea mai coruptă țară din UE

            România ocupă locul trei în UE în clasamentul Transparency International privind percepția corupției, după Bulgaria și Ungaria, conform ultimului raport al aceste asociații[2]. Punctajul mediu totalizat de România este de numai 45 de puncte, comparativ cu media europeană, de 64 de puncte. ”Cu doar 45 de puncte din 100, România rămâne în rândul celor trei cele mai corupte ţări din Uniunea Europeană, alături de Ungaria (43 de puncte) şi Bulgaria (42 de puncte). Percepţia asupra corupţiei din sistemul public este similară nu doar de la un an la altul, ci şi prin comparaţie cu rezultatele din anul 2012, când ţara noastră avea 44 de puncte din 1001.

            Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) reflectă modul în care experţi independenţi şi din mediul de afaceri percep corupţia existentă în sectorul public din 180 de state şi teritorii. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă “foarte corupt”, iar 100 “deloc corupt””. În pofida angajamentelor luate la nivel oficial, 131 de state din cele 180 analizate nu au făcut progrese semnificative în combaterea corupţiei, în ultimii 10 ani, iar România nu face excepţie.

            Transparency International a spus că, în România, unul dintre cele mai vulnerabile domenii a fost cel al achiziţiilor publice, cu efecte implicite asupra transparenţei cheltuielilor publice făcute în pandemie. Transparency International Romania readuce în atenţia publică Pactele de Integritate – o soluţie pentru asigurarea transparenţei, eficienţei şi tratamentului egal în achiziţiile publice, prin care societatea civilă poate monitoriza investiţiile publice, inclusiv din prisma utilităţii şi corectitudinii.

            Recomandările Transparency International România

• Includerea Pactelor de integritate ca mecanism obligatoriu de monitorizare publică a procedurilor de achiziţii, de la momentul planificării până la execuţia integrală, pentru toate achiziţiile care depăşesc pragurile prevăzute de lege pentru publicarea în Jurnalul Oficial UE.
• Introducerea Pactelor de Integritate ca măsură în cadrul proiectelor finanţate prin fondurile structurale şi de investiţii.
• Îmbunătăţirea SICAP cu informaţii necesare pentru a înţelege punctele slabe ale sistemului şi ale procedurilor de achiziţie şi pentru a permite formularea unor politici publice coerente în domeniu, care să remedieze problemele identificate.
• Transpunerea în legislaţia naţională a Directivei UE privind avertizarea în interes public la standarde înalte de conformitate.
• Transparency International Romania reiterează faptul că este nevoie de o implicare constantă a tuturor reprezentanţilor societăţii, de la clasa politică, instituţii publice, la mediul privat şi cetăţeni, fiecare având rolul şi responsabilitatea sa în combaterea corupţiei.

            Cinci poduri peste Dunăre

            La întâlnirea premierilor României și Bulgariei de la Sofia, partea bulgară a propus realizarea a cel puțin cinci poduri peste Dunăre pentru completarea realizării infrastructurii rutiere și feroviare dintre cele două țări[3]: ”Am discutat propunerea părții bulgare de realizare a cel puțin cinci poduri peste fluviul Dunărea și am insistat pe ceea ce înseamnă demararea procesului de dragare a fluviului Dunărea astfel încât să asigurăm navigația pe tot parcursul anului”, a declarat cu acest prilej premierul Nicolae Ciucă.

            Depozitele bancare ale românilor

            Un număr de 51.435 de persoane fizice aveau la finalul lunii septembrie 2021, depozite mai mari de 100.000 de euro, cu o valoare cumulată de 55,4 mld. lei (circa 11,3 mld. euro), potrivit statisticilor Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB)[4].

            Comparativ cu situaţia de la final de septembrie 2020 se observă că valoarea sumelor economisite peste plafonul de 100.000 de euro s-a majorat cu 8,2 mld. lei (1,7 mld. euro), respectiv cu 17,4%, iar numărul persoanelor fizice cu depozite peste acest prag a crescut cu 6.581. În cei doi ani de pandemie, 2020  şi 2021, numărul românilor bogaţi, cu depozite peste 100.000 de euro, a crescut cu 11.555, iar valoarea depozitelor de acest tip a crescut cu 12,9 mld. lei (2,6 mld. euro), respectiv cu 30%, comparativ cu nivelul de la finalul lui 2019.

            Educația climatică

            Actualizarea programelor şcolare de biologie, geografie și ştiinţe cu noţiuni de schimbări climatice şi mediu este una dintre propunerile din Raportul „Educaţia privind schimbările climatice şi mediul în şcoli sustenabile”, lansat în dezbatere publică pe 11 ianuarie 2022, la Palatul Cotroceni[5]. Iată câteva propuneri conținute în raport:

• lărgirea componenţei de activităţi legate de schimbări climatice şi mediu în „Şcoala Altfel” în anul de învăţământ 2021–2022;
• introducerea unei săptămâni dedicate – „Săptămâna Verde”, începând cu 2022 – 2023;
• promovarea de bune practici educaţionale privind schimbările climatice şi mediul deja pilotate la nivel de ONG-uri şi anumite şcoli;
• dezvoltarea de şcoli sustenabile şi să îmbunătăţim mediul de învăţare inclusiv prin dotarea aferentă studiului ştiinţelor aplicate şi a noilor tehnologii;
• susţinerea şi dezvoltarea de parteneriate la nivel local, naţional şi internaţional care să implice elevi şi cadre didactice în proiecte şi activităţi în domeniu (raportul prezintă și câteva ținte în acest sens: 25% din elevi/ profesori să beneficieze anual de aceste parteneriate – până în decembrie 2023; 75% din elevi/ profesori să beneficieze anual de aceste parteneriate – până în decembrie 2025);
• realizarea unei platforme web care să faciliteze participarea elevilor la acţiuni dedicate protecţiei mediului;
• manuale şi auxiliare digitale şi în format clasic;
• kituri gratuite de măsurarea poluanţilor din atmosferă, aplicaţii gratuite pentru şcoli pentru a măsura şi analiza factorii poluanţi, inclusiv în cadrul unor proiecte şcolare;
• competiţii pe teme de mediu şi schimbări climatice;
• reducerea amprentei de carbon a clădirilor școlilor/ grădinițelor din România prin măsuri de creștere a eficienței energetice, generare de energie verde, planificare a spațiului verde, colectare selectivă și prin proiecte școlare de carbon offsetting etc.
• desemnarea, la nivel de școală, a unui profesor responsabil cu promovarea principiilor dezvoltării durabile la nivelul acesteia, care să contribuie și la deschiderea școlii spre comunitate pe teme de mediu, schimbări climatice;
• elaborarea și includerea în oferta de activități de formare continuă și dezvoltare profesională a profesorilor a unor cursuri/programe de formare pe teme de schimbări climatice, mediu și sustenabilitate, precum și pentru facilitarea experiențelor în natură și pregătirea pentru un act didactic în natură;
• recompensarea cadrelor didactice, inspectorilor, directorilor pentru implicarea în educația privind schimbările climatice și mediul (bonificații salariale și bonusuri sub formă de participare la mobilități interne/ externe);
• „Educația, protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice reprezintă teme prioritare pentru mandatul meu de președinte”, a declarat Klaus Iohannis cu ocazia lansării documentului care a fost în consultare publică până pe 11 februarie 2022. 

            Educația pentru mediu vine, de altfel, în continuarea proiectului România Educată, a explicat șeful statului: „Sunt domenii esenţiale, asupra cărora decidenţii politici încă se apleacă prea puţin şi, tocmai de aceea, am organizat la nivelul Administraţiei Prezidenţiale grupuri de lucru, grupuri de reflecţie, care să producă o serie de propuneri concrete. Un astfel de demers a fost cel finalizat prin elaborarea Proiectului România Educată, care, prin sumele record obţinute prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, capătă în sfârşit şi alocare financiară pentru a putea fi pus în practică. În continuarea Proiectului România Educată, am decis ca, pe parcursul anului 2021, la nivelul Administraţiei Prezidenţiale să funcţioneze şi un grup de lucru pe tema educaţiei privind schimbările climatice şi mediul”.

            În vara anului 2021, Guvernul a adoptat Memorandumul privind implementarea Proiectului „România Educată”, asumându-și obiectivele și țintele strategice în domeniul educației stabilite de Președinție. S-a stabilit și un calendar de implementare, conform căruia, în lunile octombrie – noiembrie 2021 urmau să fie consultați cei din domeniu pentru definitivarea pachetului legislativ ce va însoți România Educată.

            Lada de gunoi a Europei

            Numărul punctelor de frontieră pe unde vor putea fi introduse în ţară deşeuri s-a redus la 15 și se va înființa un registru electronic – nu s-a precizat până când – în care vor fi înscrise toate firmele cu astfel de activități, precum și toate importurile, a anunțat pe 7 februarie 2022 ministrul Mediului, Tanczos Barna[6].

            “După cum ştiţi, la sfârşitul lui decembrie (2021 – n.n.), printr-o Hotărâre de Guvern, împreună cu Ministerul de Interne, am propus ca pentru a eficientiza controalele la frontieră să limităm la 15 numărul punctelor de trecere a frontierei, pe unde se pot aduce în România deşeuri în vederea reciclării și am subliniat faptul că în Europa, libera circulaţie a bunurilor prevede într-o directivă modificată această posibilitate pentru ca orice companie din UE să transporte liber deşeuri pentru reciclare dintr-o ţară membră în cealaltă, dar pentru noi cel mai important este ca aceste cantităţi să ajungă într-adevăr la punctele de reciclare, să nu fie pierdute pe parcurs, să nu fie depozitate sau aruncate pe câmp sau arse în diverse locuri. De aceea, am propus, pe lângă limitarea punctelor de trecere a frontierei, un sistem de trasabilitate şi un registru în care trebuie să se înregistreze toţi operatorii economici care desfăşoară astfel de activităţi, toate transporturile care intră în ţară trebuie să fie înregistrate în acest registru, care va fi unul electronic în cel mai scurt timp posibil”, a afirmat ministrul Mediului.

            Cele 15 puncte de trecere a frontierei prin care pot fi introduse în țară deșeuri sunt următoarele: a) cinci în vestul ţării: Stamora-Moraviţa, Nădlac 1, Nădlac 2, Curtici şi Borş; b) trei în partea de nord: Petea, Halmeu şi Siret; c) două în est: Albiţa şi Galaţi; d) cinci la granița din sud: Drobeta Turnu Severin, Calafat, Giurgiu, Cernavodă, Constanţa Sud Agigea. În 2021 au fost sesizate 513 infracţiuni în legătură cu transportul deşeurilor, fiind descoperite: a) 14.839 tone de deşeuri amestecate şi deşeuri substanţe periculoase; b) 81.478 litri de substanţe şi deşeuri periculoase; c) 147 de kilograme mercur.

            În top trei judeţe cu cele mai multe infracţiuni sesizate în anul 2021 se numără municipiul Bucureşti, judeţele Galaţi şi Giurgiu. La nivelul frontierei cu Bulgaria şi Ungaria au fost depistate cele mai multe transporturi ilegale de deşeuri, în procent de 42%, respectiv 44% din total cazuri. Cele mai mari cantităţi de deşeuri au fost identificate la nivelul frontierei maritime – 6.777 de tone şi la nivelul frontierei cu Bulgaria – 6.207 tone, acestea reprezentând practic 91% din cantitatea totală confiscată de Poliţia de Frontieră.

            Pandemia

          Economiile populației au crescut mult

            Criza coronavirus i-a făcut pe români să pună mai mulți bani deoparte, în depozite bancare dar și „la saltea”[7]: astfel s-a ajuns la o creștere cu 26% a depozitelor bancare în lei în decembrie 2021 față de decembrie 2019, până la 165 de miliarde de lei. Numerarul și conturile curente s-au dublat, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR)…

            Creșterea depozitelor populației în valută, de 30%, până la echivalentul a mai mult de 118,8 miliarde de lei, asigură o acoperire și mai puternică a constatării inițiale. În ciuda crizei, banii trimişi în ţară de românii din străinătate au ajuns la 3,4 miliarde de euro în 2020, cel mai ridicat nivel din UE.

            Vaccinul autohton

            Deși au fost împiedicați cu toate forțele și pe toate planurile de autoritățile statului român, cercetătorii de la Institutul Oncogen Timișoara au reușit să finalizeze cele mai importante cercetări pentru vaccinul anti-Covid[8]. Rezultatele au arătat că vaccinul stimulează imunitatea celulară, reușind, astfel, să asigure protecție maximă și de durată în fața SARS-Cov-2.

            După doi ani de hărțuiri, batjocură și refuz din partea Guvernului de a finanța cel mai important proiect de cercetare românesc din pandemie, cercetătorii de la Institutul Oncogen au reușit să finalizeze prima etapă a cercetării, care a demonstrat că vaccinul românesc anti-Covid produce imunitate celulară, care persistă 11 ani și protejează de toate variantele noului coronavirus. Dacă ar fi primit bani de la autorități, aceste rezultate ar fi trebuit să apară în primele luni de la declararea pandemiei, trecându-se apoi, rapid, la studiile pe oameni, care ar fi grăbit fazele II și III cumulate și, implicit, producerea vaccinului care ar fi pus capăt pandemiei.

            Tenacitatea guvernelor care s-au perindat în a pune piedici dezvoltării vaccinului românesc, în timp ce se aruncau inutil miliarde de euro, a fost, cel mai probabil, impusă din afară, pentru că un vaccin cu protecție sigură și de durată ar fi distrus profiturile uriașe ale Big Farma.

            “M-am simțit tot timpul nedreptățit și batjocorit. Mai mult, am fost anchetat administrativ de vreo trei ori în problema vaccinului, până când ambasadorul Angliei în României a dat din proprie inițiativă un comunicat, exasperat de persecuțiile la care suntem supuși să spună că România trebuie să fie mândră că are astfel de cercetători. Am fost anchetați la cererea fostului ministru Nelu Tătaru, iar acum suntem hărțuiți de Curtea de Conturi Timișoara, care vrea să ne trimită la Procuratură, la DNA, deși nu au găsit nimic la controale și doar au mințit. De altfel, Curtea de Conturi a României i-au și sancționat pe cei de la Timișoara, după ce au constatat exagerările și falsurile. Culmea este că au controlat doar vaccinul”, a declarat prof. dr. Virgil Păunescu, într-un interviu.

            Grație unei finanțări acordate de Ministerul Cercetării, de 700.000 de euro, cercetătorii de la Institutul Oncogen au reușit să încheie cercetarea pe șoarecii modificați genetic, cu sistem imun de tip uman, cumpărați din SUA. Rezultatele acestei vaccinări pe șoareci umanizați, după cercetarea încheiată luna trecută, au fost extrem de bune.

            “Au confirmat ceea ce noi credeam despre acest vaccin: șoarecii cu sistem imun uman, care au primit vaccinul pe cale nazală, au dezvoltat clone de limfocite T specifice, între 10 și 120. Englezii au anunțat că vor face același lucru, dar cu plasture, pe aceeași stimulare a celulelor T”, a afirmat prof. dr. Virgil Păunescu, vicepreședintele Academiei de Științe Medicale.

            Vaccinul dezvoltat de Institutul Oncogen este specific speciei umane, spre deosebire de celelalte vaccinuri, care ar putea fi testate și pe animale. Varianta de început a fost creată pe specificul imun al populației României și a Europei, însă acum este adaptat pentru întreaga populație la nivel global.

            “Ne-ar fi trebuit în jur de două milioane de euro ca să ajungem să autorizăm la Agenția Europeană a Medicamentului studiile de fază I, pe Oameni. Cât s-a dat pe testele de salivă la copii la ultima licitație, care teste au fost, practic, aruncate ? La miliardele de euro risipite în această pandemie, două milioane de euro pentru testarea unui vaccin și a unei idei românești era prea mult? Vaccinul de la Institutul Oncogen stimulează imunitatea celulară, care este mai rezistentă la schimbările virusului și este de durată”, a mai declarat prof. dr. Virgil Păunescu.

          Pensiile

          În România sunt circa 5 milioane de pensionari, iar statul cheltuieşte anual 100 de miliarde de lei cu pensiile „normale“ şi 10 miliarde de lei cu pensiile „speciale“[9]. Peste un milion de pensionari cu pensii de peste 2.000 de lei plătesc de câţiva ani impozit pe venit de 10% pe sumele care depăşesc valoarea de 2.000 de lei.

            Din ianuarie 2022, peste 300.000 de pensionari cu pensii de peste 4.000 de lei/lună plătesc contribuţia la sănătate (CASS) de 10%; în această categorie intră cei 200.000 de pensionari „speciali“. Peste 330.000 de pensionari cu pensii de peste 4.000 de lei încasează, începând din ianuarie 2022, pensii mai mici, întrucât plătesc contribuţia la sănătate în valoare de 10%. Măsura a fost adoptată la finalul lui 2022, prin Ordonanţa de urgenţă 130/2021, publicată în Monitorul Oficial pe 18 decembrie 2021 şi care aduce modificări la Codul Fiscal. Din totalul celor 330.000 de pensionari care plătesc contribuţia la sănătate, cei mai mulţi – circa 200.000 – sunt pensionari speciali (proveniţi din structurile Ministerului de Interne, Ministerului Apărării, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe etc.), iar restul de circa 130.000 sunt pensionari din sistemul de asigurări sociale cu pensii mai mari de 4.000 de lei pe lună.

            Pensionarii ar putea primi bonuri de masă, mai precis peste 4,5 milioane de români sunt în această categorie pentru care parlamentarii vor să aducă un plus de 300 de lei lunar prin tichete de masă. Proiectul de lege este în Parlament și are mari șanse să fie votat, bonurile de masă ar urma să fie primite la fel ca la angajați în ziua în care este achitată și indemnizația din partea statului și ar fi pentru 30 de zile. Pensionarii care doresc bonuri de masă nu mai pot folosi în schimb alte facilitați, cum ar fi călătoriile gratuite cu trenul. Valoarea unui bon de masă pentru pensionari ar fi valoarea minimă stabilită de lege, acum este de 15,09 lei. Astfel, în cazul în care biletele de valoare nu au fost folosite în cursul anului, de către pensionarii din sistemul asigurărilor sociale de stat, din sistemul de pensii și asigurări sociale de stat pentru agricultori, precum și de către pensionarii din celelalte sisteme proprii de asigurări sociale, acestea pot fi compensate în tichete de masă”, se arată în expunerea de motive a inițiativei legislative. De tichetele de masă pot beneficia aproximativ 4.537.000 de pensionari, aflați în evidența Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), precum și cei aflați în evidența Caselor Sectoriale de Pensii”, mai precizează inițiatorii proiectului legislativ.

            Pensia medie pentru limită de vârstă a fost în anul 2021 de 1.799 lei în cazul asigurărilor sociale de stat, potrivit datelor comunicate de CNPP[10]. Suma a fost ușor mai mare în decembrie 2021, când a ajuns la 1.804 lei, iar raportul față de venitul salarial mediu comunicat pentru 2021 de Comisia Națională de Strategie și Prognoză a fost de 52%. Valoarea amintită mai sus privește 3,65 milioane de beneficiari care au atins vârsta legală de pensionare, cu sau fără a avea și vechimea normată prevăzută de lege, și a condus la cheltuieli din bugetul public de aproape 80 miliarde lei sau 6,6% din PIB-ul prognozat pentru 2021 (1.190,3 miliarde lei), fiindcă PIB-ul real obținut va putea fi calculat până în iunie 2022.

            În ordinea ponderii cu care intră în calculul general al așa-numitei pensii la nivel național, figurează în datele CNPP urmașii (10%, care primesc bani „in-memoriam”, în baza contribuției unui fost membru al familiei), cei încadrați pe trei clase de dizabilități care îi împiedică să lucreze (9,2%), cei care au ieșit la pensie mai devreme decât prevăd normele standard legale (2%, majoritatea cu șanse minime de angajare la o vârstă relativ înaintată). Doar 0,28% dintre pensionari au reușit să se încadreze în cerințele impuse pentru a beneficia de pensia fără penalizări (aplicate doar până la împlinirea vârstei legale), iar categoriile care intră la invaliditate, orfani, văduve de război (IOVR) – reprezintă 0,017% și includerea excepțională la ajutor social (0,004%) sunt neglijabile numeric.

            Includerea tuturor acestor categorii de persoane în categoria mare de pensionari ca și beneficiari de pensii, dar nu și neapărat de foști contributori la sistemul de asigurări sociale, conduce la anunțarea unei pensii medii pe sistem la valoarea de 1.602 lei (vehiculată îndeobște în mass-media), în creștere cu 10,53% față de anul 2020 (contrar percepției publice). De reținut, fără a intra în amănunte, dar pe baza datelor mai detaliate prezentate, pensia medie pentru limită de vârstă pentru femei (care reprezintă 55,6% din numărul de beneficiari) a fost în 2021 de numai 1.567 lei, respectiv doar 75% din suma medie încasată de bărbați (2.090 lei).

            Cert este că, din datele oferite de CNPP rezultă o sumă cheltuită de stat pentru plata tuturor tipurilor de pensii de asigurări sociale de aproape 90 miliarde lei sau 7,5% din PIB. Acest procent este de departe SUB cota de 9,4% impusă prin PNRR și conestată acum, după ce ni s-au aprobat condiționat fondurile europene. Dacă facem corelația cu lucrarea publicată de INS pentru anul 2020, unde pensia medie de asigurări sociale din 2019 este specificată a fi fost de 1.247 lei, rezultă că majorarea cumulată la pensii pe cei doi ani de pandemie a fost de 28,5%(până la cei 1.602 lei din 2021). În mod evident, cu mult peste creșterile de salarii taxate pentru a asigura aceste pensii, ceea ce ar putea să ne dea un indiciu major în privința majorării excesive a deficitului bugetar și a datoriei publice, deoarece dacă banii strânși la așa-numitul CAS nu ajung, se suplimentează obligat prin lege de la bugetul de stat.

            Prețul terenului arabil

          Preţul mediu al unui hectar de teren arabil din România era în 2020 de 7.163 de euro, în Timp ce Franţa era de 6.000 de euro, iar în Ungaria era de 4.893 de euro, arată datele publicate de Eurstat pe 30 noiembrie 2021[11]. În rândul statelor membre UE, cele mai mari preţuri la terenuri arabile erau în Ţările de Jos (cu o medie de 69.632 de euro pentru un hectar în 2019), la polul opus fiind Croaţia unde un hectar de tern arabil costa, în medie, 3.440 de euro în 2020.

            La nivel regional, conform datelor disponibile, cel mai mare preţ pentru un hectar de teren arabil se înregistra în regiunea Insulele Canare din Spania (cu o medie de 120.477 de euro pe hectar în 2020) iar cele mai mici preţuri în regiunea sud-vest (Yugozapaden) din Bulgaria (cu o medie de 2.051 de euro pentru un hectar). În cazul României, cele mai mari preţuri la terenuri arabile sunt în regiunea Bucureşti-Ilfov (11.615 euro pentru un hectar) şi cele mai mici în regiunea Nord-Vest (6.261 de euro pentru un hectar).

            Eurostat subliniază că preţul terenului arabil depinde de mai mulţi factori precum legislaţia naţională, clima, apropierea de reţelele de transport, calitatea solului, sisteme de irigaţii, precum şi de forţele de piaţă ce ţin de cerere şi ofertă. Terenul arabil irigabil este mai scump decât terenul non-irigabil în aproape toate regiunile. De asemenea, în toate regiunile UE pentru care sunt disponibile date, cumpărarea de teren arabil a fost mai costisitoare decât cumpărarea de pajiști permanente.

[1] Numbeo.com este un site lansat în aprilie 2009, iar cercetările și datele disponibile prezentate nu sunt influențate de nici o organizație guvernamentală. Mladen Adamovic, Founder/CEO a lucrat ca inginer de  software la Google, în perioada 2007-2009, unde a dezvoltat aplicații interne. Site-ul condus de el a fost menționat ca sursă de mai multe publicații internaționale de prestigiu, precum Time, Forbes, The Economist, New York Times, The Telegraph, The Washington Post, USA Today, The Sydney Morning Herald, China Daily etc.

[2] Vezi site-ul România, a 3-a cea mai coruptă țară din UE – studiu de percepție (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 25 ianuarie 2022

[3] Vezi site-ul Bulgaria propune României construirea a cinci poduri peste Dunăre (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 28 martie 2022

[4] Vezi site-ul Cei mai bogaţi români au pus deoparte încă 1,7 miliarde de euro în al doilea an al pandemiei. Valoarea sumelor economisite peste plafonul de 100.000 de euro a ajuns la 55,4 mld. lei (11,3 mld. euro) (zf.ro), postat și vizitat pe 14 ianuarie 2022

[5] Vezi site-ul Raportul Educația privind schimbările climatice, lansat. Propunerile (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 11 ianuarie 2022

[6] Vezi site-ul ”Lada de gunoi a Europei”: Registru electronic pentru stoparea importurilor ilegale de deșeuri (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 3 februarie 2022

[7] Vezi site-ul Inundație de bani în pandemie: 400 mld. lei în depozite, conturi curente și ”saltea” (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 1 februarie 2022

[8] Vezi site-ul Vaccinul românesc este gata. Cercetătorii au avut dreptate | Ziarul National, postat și vizitat pe 17 ianuarie 2022

[9] Adelina Mihai, PSD începe cu impozitul progresiv direct la pensionari: peste 300.000 de pensionari vor plăti contribuţia la sănătate de 10%, în Ziarul Financiar, 8 ianuarie 2022

[10] Vezi site-ul Sistemul de pensii, angajamentul din PNRR, creșterea și contributivitatea (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 30 ianuarie 2022

[11] Vezi site-ul Preţul terenului arabil din România a ajuns mai mare decât cel din Franţa (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 30 noiembrie 2021