ROMÂNIA 2022. RELUAREA UNOR PROIECTE EȘUATE SAU UITATE

Emilian M. Dobrescu

          Banca de Investiții și Dezvoltare

            Pe 5 ocotmbrie 2022, Guvernul a aprobat Hotărârea de înființare a Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID) (Guvernul a înființat Banca de Investiții și Dezvoltare. Finanțarea, rolul, locul (cursdeguvernare.ro). Înființarea și operaționalizarea acestei bănci este jalon PNRR, cu termen de implementare trimestrul IV 2024. Banca își va putea începe activitatea după emiterea unei decizii de autorizare din partea Comisiei Europene în materie de ajutor de stat și după obținerea autorizației de funcționare emise de Banca Națională a României.

            BID este o instituție de credit deținută 100% de statul român, prin Ministerul Finanțelor (MF). Rolul acesteia este de instituție de dezvoltare. BID va deservi întreprinderile românești și alte entități aparținând sectorului public și privat din România, în scopul: 1. susținerii finanțării de proiecte care contribuie la dezvoltarea economică și socială a țării; 2. creșterii competitivității, inovării și creșterii economice; 3. creșterii absorbției fondurilor europene. Guvernul a menționat că prevederile HG de înființare a BID au fost elaborate pe baza unor documente realizate de PwC în perioada 2018-2019.

            Capitalul social inițial subscris de către acționar, prin Ministerul Finanțelor, este în valoare de până la 3 miliarde lei, care se va asigura din veniturile din privatizare, cu excepția sumei reprezentând echivalentul a 10 milioane euro, care se va plăti din bugetul de stat. Suma urmează să fie recuperată de acționar după înființarea băncii, prin încheierea unui contract de împrumut în acest scop.

            Pe lângă fondurile de la bugetul de stat și/sau venituri din privatizare, BID poate utiliza și alte surse de finanțare precum: a)veniturile din dobânzile și comisioanele pentru activitățile prestate; b) împrumuturi contractate de la diverse entități de pe piețele financiare internă și internațională; c) fonduri care pot fi încredințate pe bază de mandat de autorități ale administrației publice și/sau în cadrul inițiativelor de investiții la nivelul Uniunii Europene; d) împrumuturi subordonate și alte surse aprobate prin hotărâre a Guvernului.

            La momentul începerii funcționării, BID va prelua de la Banca de Export-Import a României EXIMBANK – S.A. atribuțiile Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, împreună cu participația la capitalul acestuia și cu fondurile aferente participării la activitatea Fondului și la acțiunile inițiate de către acționarii acestuia. BID va utiliza garanții individuale și garanții de portofoliu, împrumuturi pentru finanțarea capitalului de lucru și a proiectelor de investiții, împrumuturi pentru eficiență energetică. Pe măsură ce capacitatea și forța sa financiară se vor consolida, BID va putea include în gama de produse și instrumente de investiții de capital „de tip equity” (în acțiuni ale companiilor).

Deficitul cronic în schimburile comerciale cu produse alimentare

Exporturile de produse alimentare ale României s-au situat în 2021 la peste 2,1 miliarde de euro, în creştere cu 24% faţă de anul precedent, arată calculele făcute pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (cf. https://www.descopera.ro/dnews/20146209-la-cat-a-ajuns-deficitul-de-produse-alimentare). Creșterea este semnificativă, dar nu se corelează nici pe departe cu posibilitățile reale de export și nici cu importurile de alimente, care au atins în 2021 6,8 miliarde de euro, astfel că deficitul a ajuns la 4,7 miliarde de euro. Deficitul comercial în sectorul alimentar este cronic și a început să se manifeste imediat după 1990, grație lipsei de preocupare a autorităților din sectorul agricol pentru sprijinirea producției interne de alimente, chiar din pricina distrugerii sistematice, controlate, a industrie alimentare autohtone…

Asfel că de cca două decenii România înregistrează un deficit cronic, cumulat, în comerțul cu toate alimentele de bază. Dacă am face un calcul pornind de la deficitul mediu anual de 4 miliarde de euro, rezultă că în total deficitul cumulat este de cca 80 miliarde de euro, în țara care cândva era considerată grânarul Europei….

La carne de­ficitul comercial depăşeşte 700 mil. euro, în Timp ce pentru lapte și produse lactate, deficitul ajunge ajunge la peste 500 mil. euro anual. La fructe, deficitul comercial depăşeşte 600 mil. euro anual, iar la legume indica­torul trece de 400 de milioane de euro/an.

România importă de cca 100 de ori mai multe roşii decât exportă, iar fermierii aruncă în sezon roşiile din cauza supraproducţie şi din cauza lipsei de organizarei a micilor ferme din România sau a reticenţei în a se reuni în cooperative. Pe de altă parte, România exportă materii prime. Din cauza faptului că cerealele nu se transformă în România în produs finit ci peste hotare, a dus la importuri de produse ale industriei de morărit de 131 de milioane de euro, comparativ cu exporturi de 26,7 milioane de euro.

Pe de altă parte, exposturile de cereale se ridică la 3,6 miliarde de euro.

Economia circulară

            Pe 21 septembrie 2022, Guvernul a aprobat Strategia națională privind economia circulară, prin care se reduce impactul asupra mediului prin mai buna folosire a materiilor prime. Obiectivele cheie pentru tranziția la economia circulară în România sunt (vezi site-ul Guvernul a aprobat strategia pentru economia circulară – cele 7 sectoare vizate. Planul, la anul – CursDeGuvernare.ro, postat pe 25septembrie 2022): 1. acordarea de prioritate producției locale în fața produselor și materialelor importate; 2. consolidarea competitivității economice și a forței de muncă; 3. aprovizionarea responsabilă și durabilă cu materii prime; 4. promovarea cu prioritate a inovării și cercetării în domeniul economiei circulare; 5. prezervarea, conservarea și utilizarea sustenabilă a resurselor naturale; 6. prevenirea generării de deșeuri și gestionarea sustenabilă a deșeurilor; 7. promovarea consumului responsabil și a educației pentru mediu; protecția ecosistemului și a sănătății cetățenilor.

            Potrivit consilierului de stat Laszlo Borbely, Uniunea Europeană are o strategie, de la mijlocul anilor 2010 şi are şi un plan de acţiune din 2020: „Noi acum am închis o uşă prin această strategie, dar deschidem o altă uşă prin a finaliza un plan de acţiune până în septembrie anul viitor” (2023 – n.n.), a spus Laszlo Borbely.

            Până în septembrie 2022, 17 state membre ale UE au elaborat deja strategii, în termeni generali, privind Economia Circulară. Acestea includ Polonia, Slovacia și Cehia ca țări din Europa de Est. Conform statisticilor elaborate de Cadrul de Monitorizare a Economiei Circulare, România se află printre țările UE cu cele mai slabe performanțe în ceea ce privește generarea de deșeuri raportată la PIB, tratarea deșeurilor și utilizarea materialelor reciclate în economie.

            Cele mai importante schimbări sunt necesare în faza de proiectare și utilizare, prin aplicarea ecoproiectării și a producției durabile, precum și a consumului durabil prin reducerea volumului de deșeuri electronice generate prin reutilizare și reparare. Acest lucru ar trebui să fie sprijinit de o mai bună informare și conștientizare a clienților, prin creșterea implicării producătorului și prin informarea și educarea clienților. Mai mult, autoritățile locale, în parteneriat cu întreprinderi sociale, întreprinderi sociale de inserție și ONG-uri, ar trebui să creeze și să sprijine sistemele de reciclare și să creeze o platformă pentru produsele reutilizate pentru companii. De asemenea, autoritățile locale pot sprijini școlile tehnice pentru a învăța meseriile de electromecanic și electrician. Totodată, autoritățile locale ar trebui să desfășoare campanii de informare a cetățenilor cu privire la beneficiile și riscurile pe care le implică faptul că nu colectează și nu depozitează corect deșeurile de echipamente electrice și electronice.

Finanțarea cu scop a minorităților naționale

            Minoritățile naționale sunt reprezentate în Parlamentul României de 17 deputați (cf. Mâna nevăzută a minorităților face jocurile puterii în justiție. Statul român le oferă anual 40 de milioane de euro (europalibera.org), postat pe 30 septembrie 2022)… Alegerea lor în Parlament se bazează pe doar câteva mii de voturi, în unele cazuri chiar sute de voturi. Anual, minoritățile naționale primesc o sumă consistentă de la statul român: peste 150 de milioane de lei (adic[, peste 30 de milioane de euro).

            Suma a crescut anual, la fel ca în cazul subvenției pentru partidele politice: nici aici transparența nu ajută la identificarea traseului banilor publici. Uniunea Democrată a Maghiarilor din România are propriul grup parlamentar, pe lângă cei 17 deputați ai minorităților naționale. Chiar dacă ar putea încasa subvenție ca un partid parlamentar, UDMR preferă alocarea oferită de la Departamentul pentru Relații Interetnice, deoarece este mai mare: în 2022, Uniunea încasează 43,4 milioane de lei. Comparativ, USR, un partid cu 15% la alegerile din 2020, a primit ca subvenție 41 de milioane de lei în 2021. UDMR a obținut la alegerile din decembrie 2020, doar 6% din voturi. Cui servește acestă lege? În nici un caz poporului român, care este dator să știe cu ce sume de bani sunt subvenționate organizațiile românești din țările respective. Cunoaște cineva aceste sume?…  SĂ LE PREZINTE PUBLIC! Iată ce dau românii minorităților naționale în 2022, în loc să-și protejeze ființa națională – sunt bani aruncați în vânt:    

• Asociația Italienilor din România: RO.AS.IT: 4.323.000 de lei;
• Asociația Liga Albanezilor din România: 3.647.000 de lei;
• Asociația Macedonenilor din România: 4.883.000 de lei;
• Asociația Partida Romilor „Pro-Europa“: 28.329.000 de lei;
• Comunitatea Rușilor Lipoveni din România: 11.118.000 de lei;
• Federația Comunităților Evreiești din România: 6.660.000 de lei;
• Forumul Democrat al Germanilor din România: 15.887.000 de lei;
• Uniunea Democrată Maghiară din România: 43.479.000 de lei;
• Uniunea Armenilor din România: 8.670.000 de lei;
• Uniunea Bulgară din Banat: 7.173.000 de lei;
• Uniunea Croaților din România: 5.110.000 de lei;
• Uniunea Culturală a Rutenilor din România: 3.084.000 de lei;
• Uniunea Democrată Turcă din România: 7.831.000 de lei;
• Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România: 7.079.000 de lei;
• Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România: 8.019.000 de lei;
• Uniunea Elenă din România: 7.755.000 de lei;
• Uniunea Polonezilor din România: 5.251.000 de lei;
• Uniunea Sârbilor din România: 7.937.000 de lei;
• Uniunea Ucrainenilor din România: 14.199.000 de lei.

Meseriile viitorului

Sistemul educațional nu este adaptat pentru meseriile viitorului și nu îți dezvoltă aptitudinile necesare pentru acestea, consideră aproape 72% dintre elevii intervievați în cadrul sondajului realizat de Asociația INACO (cf. Sistemul de învățământ nu este adaptat la meseriile viitorului (descopera.ro) postat pe 6 septembrie 20220: 62,8% dintre aceștia nu se regăsesc profesând meseriile viitorului și consideră că problemele principale sunt programa și calitatea informațiilor pe care le primesc în școală. 15% consideră că școala a integrat foarte bine educația digitală, în Timp ce 70% cred că nu au dobândit competențele digitale necesare pentru viitoarea piață a muncii; 13,3% acuză un nivel slab de pregătire al profesorilor.

            Sondajul arată că doi din trei elevi nu au dificultăți majore de adaptare la condițiile pe care le presupune educația online, iar majoritatea elevilor consideră că abilitățile lor de studiu și de învățare nu au fost afectate (64,8%). Creator de chatbot, manager alfabetizat digital pentru magazine inteligente, chirurg de memorie, specialist în readucerea la viață și reîntregirea speciilor dispărute, dezvoltator de energie alternativă, clinician spațial, pilot comercial spațial, jurist specialist în dreptul roboților sau în etica geneticii, lucrător la uzinele de energie neconvențională (solară / eoliană / ferme de alge), miner de mare adâncime în căutare de minerale rare în ocean, remodelator organizațional, profesor virtual, family technologist, manager evenimente sporturi electronice, inginer și designer de materiale plastice regenerabile, instructor de supraviețuire în condiții extreme, sunt doar câteva dintre profesiile viitorului la mare căutare acum, împreună cu abilitățile și profilul psihologic necesare unor astfel de meserii inovatoare. O secțiune specială este dedicată abilităților de bază pentru viață, care pot ajuta în condiții grele, uneori extreme, generate de perturbări geoclimatice, criza de apă, război.

                Criza de personal în multe domenii a dus la automatizarea tot mai multor sectoare – armată, agricultură, medicină, ospitalitate, poliție. Apar tot mai mulți roboți polițiști, roboții chelneri, roboți agricoli, roboții-capsulă endoscopici din telechirurgie, roboții militari inteligenți prezenți deja pe câmpurile de luptă – Statele Unite, China și Israelul sunt lideri mondiali în folosirea lor pe teren.

Repatrierea rezervelor de aur ale României

Proiect respins de Camera Deputaţilor, for decizional; prin inițiativa fostului lider PSD Liviu Dragnea, Banca Naţională a României a fost obligată să aducă în ţară aproape toată rezerva de aur, ţinută la Banca Angliei. Votul a venit după ce președintele Klaus Iohannis a cerut Parlamentului să reexamineze legea. Parlamentarii au votat împotriva repatrierii aurului și au susținut că o astfel de măsură ar duce la pierderea credibilității României pe piețele internaționale; în schimb, partidele din opoziție au fost de părere că este normal ca rezervele să stea în țară și chiar să fie valorificate.

Specialiștii în domeniul financiar bancar au criticat proiectul de la bun început, pentru că ar fi implicat costuri uriașe, fără a produce beneficii… Spre exemplu, costul depozitării este de circa 66.000 de euro pe an, în vreme ce repatrierea a aproximativ 60 de tone de aur ar fi costat 1,4 milioane de euro. Dar, calculele cu costul depozitării trebuie făcute de când a început această depozitare – anul 2022 și până când se încheie…

În anul 2002, Bursa din Londra, cea mai mare bursă a aurului din lume, a decretat că producţia combinatului Phoenix din Baia Mare (recunoscut pe plan mondial din 1970 ca producător garantat) nu se mai încadrează în standardele internaţionale; prin aceasta, România pierdea dreptul la utilizarea poansonului internaţional al BNR, aplicat pe lingourile de aur. Poansonul imprima numărul de ordine, greutatea, concentraţia, denumirea producătorului şi sigla Băncii Naţionale… România a fost astfel interzisă pe lista producătorilor şi exportatorilor de aur, iar BNR avea cel mai potrivit pretext pentru a nu mai face niciodată depozite de lingouri din aurul românesc. Între anii 2002-2013, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a mutat rezerva de aur a României în afara țării: într-o conferinţă de presă a PRM a fost prezentat un document secret, datat 25 martie 2002, care demonstra că printr-o stranie coincidenţă, din ordinul guvernatorului BNR, prin aeroportul Otopeni, s-au scos din ţară 20 de tone de lingouri de aur, cu destinaţia Germania. În perioada 2002-2013, din dispoziţia aceluiaşi Mugur Isărescu, două treimi din rezerva de aur lăsată de Ceauşescu României, adică 61,2 tone, au ajuns să fie depozitate în bănci din afara graniţelor.

Pentru a desăvârşi opera de blocare a accesului românilor la propriul aur şi metale rare, la propunerea ministrului Industriilor din vremea respectivă – Radu Berceanu, licenţa de exploatare a aurului şi metalelor rare nr. 47/1999, este acordată prin HG 458/1999 (ale cărei prevederi sunt şi azi secrete) companiei private străine Roşia Montană Gold Corporation, avându-l ca paravan pe Vasile Frank Timiş. De atunci, statul român nu a mai scos nici un gram de aur din propriile mine, în timp ce Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a acordat la încă opt firme străine licenţe de explorare pentru aurul şi metalele rare româneşti din Apuseni. fix pe zăcămintele din hărţile geologice realizate pe vremea lui Ceauşescu. Legea minelor, a fost modificată astfel, încât România să primească din partea companiilor străine care exploatează resursele sale subterane, o redevenţă de doar 4% din tot ce se extrage, în Timp ce în Africa de Sud redevenţa pentru aur este de 20%.