FEDERAȚIA RUSĂ: EVENIMENTE IMPREVIZIBILE

October 16, 2022 | GEOPOLITICĂ, RUSIA | No Comments

Emilian M. Dobrescu

Armata Rusă

La începutul celei de-a treia decade a lunii august 2022, președintele Vladimir Putin a hotărât prin decret mărirea armatei regulate a Rusiei cu 137 de mii de soldați, până la circa 1,15 milioane de persoane (vezi site-ul Putin Orders an Expansion of Russia’s Hard-Hit Armed Forces – The New York Times (nytimes.com), postat pe 25 august 2022). Un indiciu că războiul va fi lung…

New York Times scrie că decizia de a spori armata rusă regulată cu 137 de mii de soldați va duce numărul total al militarilor ruși la 1,15 milioane în ianuarie 2023, alături de cei 900 de civili care lucrează pentru Armata Rusă.

Semnificația decretului de la Kremlin are mai multe valențe. Rusia a pierdut deja în război 80.000 de militari, pierderi semnificative pe care nu le anticipa și care trebuie compensate…

Armistițiu cosmic

La jumătatea lunii iulie 2022, NASA și Agenția spațială a Rusiei – Rosatom, au semnat un acord pentru integrarea zborurilor spre Stația Spaţială Internaţională (ISS)[1]: astonauții ruși vor putea zbura acolo cu rachete americane și, viceversa, astronauții americani vor putea folosi rachetele rusești Soyuz.

Primele zboruri integrate vor avea loc în septembrie 2022, a comunicat NASA. Astronautul american Frank Rubio va fi lansat în Spaţiu împreună cu cosmonauţii ruşi Serghei Prokopiev şi Dmitri Petelin, de la cosmodromul Baikonur din Kazahstan, utilizat de Rusia. În schimb, cosmonauta rusoaică Anna Kikina va decola spre ISS cu o navă SpaceX Crew Dragon de la centrul spaţial Kennedy al NASA, din Florida (SUA), împreună cu doi astronauţi americani. „Acordul este în interesul Rusiei şi al Statelor Unite şi va promova dezvoltarea cooperării în cadrul programului ISS”, a spus Rosatom, adăugând că astfel se va facilita „explorarea Spaţiului Cosmic în scopuri paşnice”.

NASA și Roscosmos, partenerii principali ai stației spațiale veche de două decenii, au căutat de ani de zile să reînnoiască zborurile de rutină cu echipaj integrat, ca parte a alianței civile de lungă durată a agențiilor. Acordul încheiat acum este una dintre ultimele legături de cooperare dintre Statele Unite și Rusia, pe fondul tensiunilor produse de războiul din Ucraina.

După finalul programului navetelor spațiale americane în 2011, SUA s-au bazat pe rachetele rusești Soyuz, pentru a trimite astronauți americani la stația spațială până în 2020: atunci, capsula Crew Dragon de la SpaceX (a lui Elon Musk) a resuscitat capacitatea de transport spațial uman a NASA, pentru zborurile de rutină spre ISS din Florida.

Anna Kikina, singura femeie din echipa astronauților ruși, s-a antrenat la Houston pentru misiunea ISS, cât încă acordul era pe cale de a fi semnat. Cu puțin Timp înainte de anunțarea acordului, președintele Vladimir Putin l-a înlocuit pe șeful Roscosmos, Dmitri Rogozin, cu Iuri Borisov, fost vice prim-ministru și adjunct al ministrului apărării.

Un armistițiu de doar doi ani

Rusia spune că se va retrage de la Stația Spațială Internațională (ISS) după 2024 și își va construi propria stație[2]: cosmonauții ruși de pe ISS au afișat pe 25 iulie 2022, steagul Republicii Populare Lugansk. Noul șef al agenției spațiale ruse, Yuri Borisov, a declarat că Roskosmos își va onora toate obligațiile până atunci.

SUA și Rusia, împreună cu alți parteneri, au lucrat împreună cu succes la ISS din 1998, dar, relațiile s-au înrăutățit de când Rusia a invadat Ucraina, iar Rusia a amenințat anterior că va renunța la proiect din cauza sancțiunilor occidentale împotriva acesteia. ISS – un proiect comun care implică cinci agenții spațiale – se află pe orbită în jurul Pământului din 1998 și a fost folosită pentru a efectua mii de experimente științifice. Este aprobat să funcționeze până în 2024, dar SUA doreau să îl prelungească pentru încă șase ani, cu acordul tuturor partenerilor.

La o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin, dl Borisov a spus că a fost luată decizia de a renunța la proiect după 2024. „Cred că vom începe să construim o stație orbitală rusă”, a spus Borisov, adăugând că noua stație este prioritatea principală a agenției sale. „Bine”, a răspuns domnul Putin. Nu este imediat clar ce înseamnă decizia pentru viitorul ISS, un oficial înalt al NASA spunând că agenția americană nu a fost informată oficial despre planurile Rusiei.

Cooperarea pe ISS dintre Rusia și SUA a părut relativ nevătămată de războiul din Ucraina, cele două țări semnând un acord la jumătatea lui iulie 2022 pentru a permite cosmonauților ruși să călătorească la stație cu nave spațiale americane și invers: acordul „promovează dezvoltarea cooperării în cadrul programului ISS”, se arată într-un comunicat al lui Roskosmos. Rușii sunt de acord să aducă astronauții american aflați pe ISS înapoi pe Pământ

Agenția Spațială Europeană (ESA) și-a încheiat colaborarea cu Roskosmos pentru a lansa un rover pe Marte, iar Rusia a oprit lansările navei sale spațiale Soyuz de pe un loc de lansare al ESA din Guyana Franceză. Uniunea Sovietică și Rusia au o istorie lungă de explorare a spațiului, iar realizări precum lansarea primului om în Spațiul Cosmic în 1961 rămân o sursă de mândrie națională. În întâlnirea sa cu Vladimir Putin, șeful Roskosmos, dl Borisov, a spus că noua stație spațială rusă va oferi Rusiei serviciile spațiale necesare vieții moderne, de exemplu navigația și transmisia de date.

Dezvoltarea relației cu China

„Dacă Occidentul dorește să ofere ceva în ceea ce privește reluarea relațiilor, atunci ne vom gândi serios dacă vom avea nevoie sau nu, Rusia trebuie să înceteze să mai fie dependentă în vreun fel de aprovizionarea venită din Occident”, a spus ministrul Serghei Lavrov pe 23 mai 2022[3]. Cu același prilej, el a acuzat țările occidentale că îmbrățișează „rusofobia”, de când Moscova și-a lansat „operațiunea militară specială” în Ucraina, așa cum își definește Kremlinul invazia.

Scopul Moscovei este acum de a dezvolta în continuare legăturile cu China. Rusia se va baza „numai pe noi înșine și pe țările care s-au dovedit a fi de încredere și care nu dansează pe muzica altora”, a mai spus ministrul de Externe al Rusiei. „Dacă țările occidentale se răzgândesc, dacă ne propun o formă de cooperare, atunci vom decide la acel moment”, declară Serghei Lavrov.

Eurasia Mare

Pe 26 mai 2022, preşedintele Vladimir Putin a cerut conturarea unei strategii de dezvoltare a unei „mari asocieri eurasiatice”, care să facă faţă noilor provocări internaționale. Între aceste noi provocări, președintele Rusiei a amintit acțiunile statelor occidentale împotriva țărilor care au „politici independente”: „A sosit momentul să elaborăm o strategie integrală de dezvoltare pentru o mare asociere eurasiatică ce trebuie să reflecte provocările cheie cu care ne confruntăm” și care să facă pașii necesari pentru noi acorduri complementare regulilor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), a indicat Vladimir Putin. Intervenția sa, prin legătură video, s-a produs la Forumul Economic Eurasiatic, desfășurat la Bişkek, capitala Kîrgîzstanului. Acest forum, a fost premergător summit-ului din aceeași zi al Uniunii Economice Eurasiatice (UEE), care reuneşte Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan şi Rusia.

La rândul său, președintele kazah Kasim-Yomart Tokaiev, prezent la forum, a apreciat drept posibilă implementarea ambițiosului proiect denumit „Eurasia Mare”, propus de Putin şi care prevede în esenţă sporirea cooperării economice cu China a statelor din această regiune, foste republici sovietice. „Mai devreme sau mai târziu, vom implementa acest proiect… Şi, cum a spus preşedintele rus, Vladimir Vladimirovici, este posibil ca şi alte ţări să ni se poată alătura… Această iniţiativă a preşedintelui rus prevedea iniţial şi posibilitatea participării unor ţări europene la proiectul „Eurasia Mare”; referindu-se la sancţiunile occidentale impuse ţării sale şi Belarusului după agresiunea militară a Rusiei contra Ucrainei, Vladimir Putin a susţinut că acestea au ca scop „izolarea şi slăbirea” ţărilor care dezvoltă „politici independente”, dar pe care „nici un jandarm mondial” nu le va putea opri.

Importuri paralele

Pe 7 mai 2022, Federația Rusă a publicat lista detaliată de bunuri de la producători de mașini, companii de tehnologie și mărci de consum străine, pe care guvernul rus le-a inclus în schema de importuri paralele, menită să protejeze consumatorii de izolarea survenită în contextul sancţiunilor impuse de Occident[4]. În martie 2022, Guvernul rus a anunțat că permite sistemul importurilor paralele, acesta fiind anterior ilegal în Rusia. Mecanismul permite unei companii ruse să cumpere mărfuri de la orice companie din afara Rusiei, inclusiv din țara de origine a mărfurilor, care a achiziționat anterior acele bunuri în mod legal, a declarat o sursă din cadrul ministerului rus al Comerțului.

Lista guvernamentală include bunuri de la toți marii producători auto străini, companii de tehnologie precum Apple și Cisco și o listă lungă de mărci de modă. „Importul paralel nu înseamnă permisiunea de a importa și de a circula mărfuri contrafăcute în Rusia – produsele trebuie să fie legal puse în circulație în țara de import”, a precizat ministerul Comerțului într-un comunicat.

„Volumul importurilor va fi probabil mai mic decât înainte de cele mai recente sancțiuni, deoarece problemele legate de logistică trebuie rezolvate”, a declarat Dmitri Polevoy, șef de investiții la compania de asset management LockoInvest și fost economist șef la Fondul de investiții directe deţinut de statul rus. El a avertizat că producătorii ar putea impune restricții pentru a se conforma sancțiunilor, dar şi că eventualele costuri suplimentare suportate de aceştia va duce, probabil, la creşterea preţurilor.

Kosmos 2555

Pe 29 aprilie 2022, de pe cosmodromul Plesetsk (de lângă orașul Mirny, situat în regiunea Arhangelsk, nord-vestul federației Ruse) a fost lansată pe orbită o navă spațială militară secretă, cu ajutorul noii rachete Angara 1.2[5]:încărcătura utilă neidentificată, despre care se presupune că ar fi un nou satelit-radar ultrasecret pentru războiul din Ucraina, a fost lansată de un echipaj spațial de luptă în interesul Ministerului rus al Apărării, conform unui comunicat emis a doau zi, pe 30 aprilie: „De pe Cosmodromul de Testare al Ministerului Apărării al Federației Ruse, Cosmodromul Plesetsk, din regiunea Arhangelsk, echipajul de luptă al Forțelor Spațiale din cadrul Forțelor Aerospațiale (VKS) a lansat cu succes un vehicul de lansare clasa-ușoară Angara-1.2 cu o navă spațială, în interesul Ministerului rus al Apărării”: „S-a reușit și s-a menținut o comunicare stabilă cu nava, iar sistemele sale de bord au operat în condiții normale; după ce nava a fost lansată pe orbită, ofițerii Centrului de Control Spațial au introdus datele în Catalogul Principal al Obiectelor Spațiale. În total, peste 30 de instrumente de măsurare de la sol și peste 50 de echipaje de luptă ale Armatei a 15-a a Forțelor Aerospațiale au fost implicate pentru a asigura lansarea navei cosmice de către Ministerul rus al Apărării”.

Deși sarcina lui Kosmos 2555 este necunoscută, parametrii săi sunt similari cu cei ai celor doi sateliți de imagistică militară lansați în 2018 și 2021 și cunoscuți sub numele de EMKA-1 și EMKA-2, ceea ce sugerează că și de data aceasta este vorba de un satelit de imagistică.

Limitarea exporturilor de gaze nobile

La începutul lunii iunie 2022, Rusia a limitat exporturile de gaze nobile precum neonul, un ingredient cheie pentru fabricarea cipurilor, până la sfârșitul anului 2022[6], pentru a-și consolida poziția pe piață. Limitarea exporturilor Rusiei ar putea agrava criza de aprovizionare de pe piața mondială a cipurilor. Ucraina a fost unul dintre cei mai mari furnizori de gaze nobile din lume până când și-a suspendat producția la fabricile sale din orașele Mariupol și Odesa, în luna martie 2022.

Exporturile de gaze nobile, pe care Rusia obișnuia să le furnizeze Japoniei și altor țări, vor putea fi făcute doar cu permisiune specială din partea statului până la 31 decembrie 2022, a declarat guvernul rus; măsura oferă oportunitatea de a „rearanja acele lanțuri care au fost acum rupte și de a construi altele noi”, a declarat ministrul adjunct al comerțului, Vasily Shpak. Rusia oferea 30% din aprovizionarea globală cu gaze nobile. Taiwan, principalul producător mondial de cipuri, a impus restricții asupra exporturilor acestui produs în Rusia după ce trupele Moscovei au intrat în Ucraina, pe 24 februarie 2022.

Noua doctrină navală

Pe 31 august 2022, preşedintele Federației Ruse a semnat o nouă doctrină navală ce prezintă Statele Unite ca principal rival al Rusiei şi stabileşte ambiţiile maritime globale ale Rusiei pentru zone cruciale, precum Arctica şi în Marea Neagră[7]: exprimându-se de Ziua Flotei Militare ruse în fosta capitală imperială Sankt Petersburg, fondată de ţarul Petru cel Mare, Putin l-a lăudat pe Petru pentru că a făcut din Rusia o mare putere maritimă şi a crescut poziţia globală a statului rus. După ce a inspectat Marina, Putin a ţinut un scurt discurs în care a promis livrarea a ceea ce el a prezentat drept rachete de croazieră hipersonice unice Zircon, avertizând că Rusia are puterea militară de a învinge orice potenţial agresor. Cu puţin Timp înainte de discurs, el a semnat o nouă doctrină navală de 55 de pagini, care stabileşte obiectivele strategice generale ale Marinei ruse, inclusiv ambiţiile sale de “mare putere maritimă” care se extind asupra întregii lumi.

Principala ameninţare la adresa Rusiei, spune doctrina, este “politica strategică a Statelor Unite de a domina oceanele lumii” şi apropierea alianţei militare NATO de graniţele Rusiei. Rusia îşi poate folosi forţa militară în mod corespunzător situaţiei în oceanele lumii când alte puteri “soft”, precum instrumente diplomatice şi economice, vor fi epuizate, declară doctrina. Putin nu a menţionat conflictul din Ucraina în Timpul discursului său, dar doctrina militară prevede o “cuprinzătoare întărire a poziţiei geopolitice a Rusiei” în Marea Neagră şi Marea Azov. Ea stabileşte Oceanul Arctic ca zonă de o importanţă deosebită pentru Rusia: Arctica este pe cale “să se transforme într-o regiune de concurenţă internaţională, nu doar din punct de vedere economic, ci şi din punct de vedere militar”.

Având în vedere aceşti factori, Rusia îşi va consolida “poziţiile de conducere în exploatarea şi cucerirea Arcticii” şi a zăcămintelor minerale din această parte a lumii şi îşi va asigura “stabilitatea strategică” în zonă printr-o consolidare a potenţialului militar a Flotelor ruse de Nord şi de la Pacific, se precizează în document. În Arctica, Rusia vrea să “dezvolte deplin Ruta Maritimă a Nodului”, denumită şi Trecătoarea de Nord-Est, care leagă Europa de Asia de-a lungul coastei ruse, cu scopul de a o transforma într-o cale “securizată şi competitive, care să funcţioneze tot anul”. Noua doctrină maritimă a Rusiei denunţă voinţa Statelor Unite de a “domina apele mondiale din apropierea infrastructurilor militare ale NATO de frontierele ruse” şi cataloghează aceste evoluţii drept “principalele ameninţări” la adresa Rusiei. Vastul litoral al Rusiei de 37.650 km, care se întinde de la Marea Japoniei până la Marea Albă, include de asemenea Marea Neagră şi Marea Caspică.

Pandemia

Redeschiderea

De la începutul pandemiei în Rusia, în aprilie 2020, peste 800.000 de persoane au murit din cauza coronavirusului sau din cauze legate de COVID-19, țara înregistrând peste 18 milioane de infecții[8]. Rusia s-a grăbit să dezvolte și să lanseze vaccinul său Sputnik V când a lovit pandemia, dar adoptarea acestuia a fost lentă, mulți ruși invocând neîncrederea în autorități și teama de noi produse medicale – cu toate acestea, cca 52% din populație a fost complet vaccinată.

Pe 1 iulie 2022, autoritățile au declarat că pun capăt tuturor restricțiilor pentru combaterea răspândirii COVID-19, inclusiv obligației de a purta mască, invocând o scădere constantă a deceselor cauzate de virus. Rospotrebnadzor, organul de supraveghere a consumatorilor, a declarat că „suspendă restricțiile introduse anterior, inclusiv regimul măștilor, interzicerea alimentației publice pe timp de noapte și o serie de alte măsuri”; acesta a spus că dinamica virusului a fost în concordanță cu tendințele globale – fără a menționa că pe plan modial există închideri, nu deschideri cauzate de pandemie – și că 93% dintre cazurile confirmate au fost ușoare sau asimptomatice. Cu toate acestea, nu a exclus reintroducerea măsurilor restrictive în cazul în care situația se deteriorează.

Poziția ambasadorilor unor țări din America de Sud

Șefii misiunilor diplomatice din Argentina, Brazilia și Venezuela au declarat pe 30 aprilie 2022, la Moscova, că statele lor nu susțin politica de presiune a sancțiunilor desfășurată de Statele Unite și o serie de țări occidentale împotriva Rusiei. Acest lucru a fost prezentat în fața Camerei de Comerț și Industrie (CCI) a Rusiei, la webinarul „Noi oportunități pentru importurile din America Latină și Caraibe”[9]: „Nu sprijinim sancțiunile împotriva Rusiei”, a declarat ambasadorul argentinian la Moscova, Eduardo Antonio Zuain – sancțiunile „sunt lipsite de sens, pentru că au lovit grupul cel mai puțin protejat al populației”.

Ambasadorul Braziliei la Moscova, Rodrigo Baena Soares, a avut o poziție similară, subliniind că lumea se află într-o situație nouă și Brazilia nu sprijină sancțiunile „pentru că acestea afectează securitatea alimentară”. El a amintit că Brazilia este principalul partener comercial al Rusiei în America Latină, iar cifra de afaceri comercială este de 7 miliarde de dolari, Brazilia furnizează Rusiei soia, porumb, carne și importă îngrășăminte minerale.

La rândul său, Ambasadorul Venezuelei la Moscova, Carlos Rafael Faria Tortosa, a condamnat, de asemenea, „sancțiunile coercitive unilaterale” impuse Rusiei: „Noi înșine trăim sub sancțiuni, precum Cuba sau Nicaragua, și credem că poporul fratern rus va face față acestor sancțiuni”, a subliniat șeful misiunii diplomatice venezuelene, care a fost citat și de serviciul de presă al ministerului rus de externe. Ambasadorul a spus că din ianuarie 2021 până în ianuarie 2022, 15.000 de turiști din Rusia au vizitat stațiunea de pe insula Margherita și interesul pentru cooperare și turism se menține datorită existenței unui zbor direct Moscova – Caracas – Moscova.

Sergey Katyrin, șeful Camerei de Comerț și Industrie a Rusiei, a numit webinarul o „întâlnire fără precedent”, la care au participat aproape toți șefii de misiuni diplomatice din America Latină și Caraibe, de la Ecuador și Chile până la Panama și Mexic. „Scopul acestui webinar este de a familiariza afacerile regionale din Rusia cu perspectivele de cooperare și particularitățile lucrului cu țările din America Latină. Astăzi avem o oportunitate unică de a vorbi despre noi înșine, de a stabili contacte directe cu stimații noștri colegi din America Latină și de a obține informații de afaceri actualizate la prima mână” – a subliniat șeful Camerei de Comerț și Industrie a Federației Ruse.

Poziția lui Dmitri Medvedev

Cariera lui Dmitri Medvedev, originar din Sankt Petersburg ca și președintele rus, a fost strâns legată de Vladimir Putin, cu care a lucrat îndeaproape din 1999, mai întâi ca director de campanie, șef al administrației prezidențiale și mai târziu ca prim-ministru. El a fost în fruntea guvernului rus între 2018 și 2020, când Putin a fost reales șef al Kremlinului, dar și între 2012 și începutul lui 2018, când Putin s-a întors la Kremlin.

În vârstă de 56 de ani, Dmitri Medvedev este în 2022 șef adjunct al Consiliului de Securitate Națională al Federației Ruse: „Sunt adesea întrebat de ce postările mele de pe Telegram sunt atât de dure. Răspunsul este că îi urăsc, sunt niște nenorociți și degenerați. Ei vor moartea pentru Rusia. Și atâta timp cât voi fi în viață, voi face totul pentru a-i face să dispară”, a transmis Medvedev. Acest mesaj a fost publicat imediat după un altul cu avertismentul că Rusia este gata să-și extindă ofensiva dacă teritoriul său va fi atacat de rachetele furnizate Ucrainei. „Călăreții Apocalipsei sunt deja pe drum”, Moscova va ataca orașe din vest, lângă UE, dacă Ucraina va folosi rachete furnizate de SUA pentru a ataca Rusia.

Previziunile lui Medvedeev

Rusia se confruntă cu un viitor economic incert din cauza măsurilor care au urmat invadării Ucrainei de către Vladimir Putin, fapt care a izolat țara de sistemul financiar mondial[10]. Dimitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a scris pe 13 mai 2022, pe canalul său de socializare Telegram că efectele sancțiunilor împotriva țării sale vor fi resimțite la nivel internațional. Într-o postare intitulată „Ce se va întâmpla în continuare sau lumea după sancțiunile anti-ruse”, Medvedev a subliniat în 10 puncte cum s-ar putea prăbuși lanțurile de aprovizionare, ar putea crește inflația și ar urma crize alimentare și financiare:

sancțiunile energetice împotriva Rusiei vor duce la prețuri mai mari la combustibilii fosili și vor încetini dezvoltarea economiei digitale;
ar putea exista o „criză alimentară internațională cu drepturi depline”, în care unele țări să se confruntă cu „foamete”;
conflictele militare nerezolvate vor izbucni, vor apărea noi epidemii și instituțiile internaționale care nu au reușit să rezolve „situația din Ucraina”, precum Consiliul Europei, își vor pierde relevanța.

Dimitri Medvedev a sugerat, de asemenea, că sancțiunile împotriva țării sale ar putea fi stimulentul către o nouă ordine mondială pe care Moscova a declarat anterior că o va saluta; „se vor forma noi alianțe internaționale ale țărilor bazate pe criterii pragmatice mai degrabă decât pe ideologii anglo-saxone. Ca urmare, va fi creată o nouă arhitectură de securitate, ar scoate în evidență „slăbiciunea conceptelor occidentalizate ale relațiilor internaționale, cum ar fi ordinea bazată pe reguli, prăbușirea ideii unei lumi centrate pe America”.

Într-un discurs, rostit la Kremlin pe 21 februarie 2022, Putin a acuzat SUA și NATO de „dezvoltarea nerușinată a teritoriului Ucrainei ca teatru de operațiuni militare”.

“Plecarea” din Europa

Marea Europă capitulează economic și financiar în fața războiului ruso-ucrainean și se predă Statelor Unite ale Americii[11]: Statele Unite vor vinde Europei pe lângă arme și cereale, gaze naturale și petrol. Prețul este mai mare, evident, decât dacă ar fi cumpărat din Rusia și Ucraina. Europa a întors spatele Rusiei și a pus restricții în toate domeniile: cultură, sport, știință, educație, economie și finanțe. Firme cu capital privat și de stat ale Federației Ruse au fost blocate să mai desfășoare activități economice în Europa.

O altă greșeală este blocarea firmelor europene de a avea activități economice și financiare în Federația Rusă. Scoaterea Rusiei sau blocarea Rusiei în multe organisme internaționale pot produce perturbări catastrofale pentru toată lumea, dar, mai ales pentru Europa. Am scris corect că Rusia va pleca din Europa, nu fizic, ci, economic, sportiv etc. Primul pas l-a făcut Federația de Fotbal, care se pregătește să se înscrie în asociația de profil din Asia. Vor urma, probabil, și alte asociații: în Asia sunt multe țări care nu văd cu ochi buni multe practici ale SUA.

Statele Unite au impus multe restricții multor state din Asia: China, Corea de Nord, Pakistan, Iran, Arabia Saudită, Afghanistan, Siria. Economic, Rusia poate colabora cu aceste țări și, astfel, să-și poată vinde o parte din produsele brute și finite…

Prin diferite fonduri de investitii și investitori de origine rusă, România are cca 30% din economie implicată în acest joc politic, cu blocaje economice și financiare. Din zel, autoritățile române respectă tot ce transmit instituțiile europene și blochează tot ce aparține de Rusia: nu mai contează că se vor închide firme, că Oamenii vor fi pe drumuri…

Sectorul financiar – dispute privind pierderile înregistrate

Sectorul financiar al Rusiei ar fi suferit pierderi directe de sute de miliarde de dolari ca urmare a sancțiunilor impuse de SUA și UE de la invazia rusească în Ucraina, relevă Bloomberg, care citează un document intern al Ministerului rus de Finanțe[12]: estimarea a fost inclusă într-o prezentare pentru o reuniune la nivel înalt a oficialilor ruși pe tema răspunsului la sancțiunile occidentale, organizată în august 2022. Potrivit sursei citate, sancțiunile internaționale impuse de la declanșarea războiului au provocat pagube semnificative pe piețele de capital și în sectorul bancar, pe lângă pierderea accesului la rezerve valutare în valoare de 300 de miliarde de dolari, precum și la echipamente și software cheie.

80% din activele sectorului bancar intră sub incidența sancțiunilor, iar instrumente financiare precum derivatele, operațiunile de hedging, euroobligațiunile și ofertele publice inițiale au „dispărut practic”. Documentul se concentrează pe efectele sancțiunilor asupra sistemului financiar și nu abordează impactul asupra economiei în general: Bloomberg notează că impactul unora dintre sancțiuni s-a atenuat în comparație cu cifrele din prezentarea datată 29 august.

Pe de altă parte, un studiu al Universităţii americane Yale, prezentat tot în august 2022, arată că impactul sancţiunilor occidentale asupra economiei ruse este mult mai important decât arată datele oficiale: „În ciuda iluziilor de autosuficienţă şi de substituţie a importurilor, producţia internă rusă s-a oprit complet şi nu are capacitatea de a înlocui companiile, produsele şi talentele pierdute”. Companiile care au părăsit ţara „reprezintă aproximativ 40% din PIB-ul acesteia, anulând aproape complet cele trei decenii de investiţii străine”, mai notează autorii acestui studiu.

Statisticile oficiale ruse arată că în primul semestru din 2022, economia Rusiei a înregistrat o scădere de 0,4% față de aceeași perioadă a anului 2021. Cu toate acestea, FMI și-a îmbunătățit în august 2022, estimarea privind evoluția economiei rusesți de la o scădere de 8,5%, la doar 6%. Pentru 2023, experții FMI estimează o scădere de doar 3,5%.

Singura cosmonaută rusă

Ana Kikina, singura cosmonaută rusă în activitate a declarat pe 26 august 2022 că este pregătită pentru un zbor programat la începutul lunii octombrie 2022 spre Staţia Spaţială Internaţională (ISS) în cadrul unei misiuni ce va fi realizată în comun cu NASA (vezi site-ul https://www.stiripesurse.ro/singura-cosmonauta-rusa-in-activitate-a-declarat-ca-este-pregatita-sa-participe-la-o-misiune-spatiala-internationala_2529345.html, postat pe 26 august 2022).

Anna Kikina, în vârstă de 37 de ani, va participa la zborul programat să aibă loc pe 3 octombrie la bordul unei capsule Crew Dragon, fabricată de compania americană privată SpaceX. Doi astronauţi americani – Nicole Mann şi Josh Cassada – şi un astronaut japonez – Koichi Wakata – vor participa şi ei la această misiune internaţională. Vehiculul va fi lansat de la Centrul Spaţial Kennedy din Florida (SUA): “Sunt pregătită pentru acest zbor. Voi merge în SUA pe 8 septembrie pentru ultima sesiune de antrenament, activităţi pre-lansare şi diverse proceduri”, a declarat Anna Kikina, care este de formaţie inginer, într-o conferinţă de presă difuzată de agenţia spaţială rusă Roscosmos.

Ana Kikina este cea de-a cincea femeie rusă care zboară în Spaţiu în calitate de cosmonaut profesionist şi, totodată, prima cosmonaută din ţara ei care participă la o misiune a companiei americane SpaceX. Întrebată despre atitudinea astronauţilor americani faţă de ea, în contextul tensiunilor diplomatice majore asociate războiului din Ucraina, Anna Kikina a spus că se simte apreciată de colegii ei din Statele Unite: “Sunt foarte fericită să fac parte din acest echipaj”, a spus cosmonauta rusă.

Ultima femeie rusă care a zburat în spaţiu înainte de Anna Kikina este Elena Serova, care a petrecut 167 de zile la bordul ISS în 2014 şi 2015. Fosta Uniune Sovietică este ţara care a trimis în Spaţiu prima femeie din Istoria Omenirii, Velentina Tereşkova, pe 16 iunie 1963, urmată de Svetlana Saviţkaia, prima femeie care a efectuat o ieşire extravehiculară în Spaţiu, în iulie 1984.

În octombrie 2021, Rusia a trimis în spaţiu o actriţă, Iulia Peresild, pentru a filma primul lungmetraj turnat pe orbita Terrei, înaintea unui proiect similar american cu Tom Cruise în distribuţie. Spaţiul reprezintă unul dintre rarele domenii în care Statele Unite şi Rusia continuă să coopereze în pofida tensiunilor diplomatice dintre cele două ţări. Pe 21 septembrie 2022, un astronaut de la NASA, Francisco Rubio, urmează să ajungă pe ISS la bordul unui vehicul rusesc Soyuz alături de doi cosmonauţi ruşi, Serghei Prokopiev şi Dmitri Petelin.

Toxina botulinică de tip B

Ministerul rus al Apărării a anunțat pe 20 august 2022 că Moscova are dovezi ale utilizării de către armata ucraineană împotriva armatei ruse a unor agenți chimici[13]: “Dovezile de terorism chimic din partea regimului de la Kiev vor fi trimise în mod oficial la OIAC (Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice) prin intermediul misiunii permanente a Rusiei”, a precizat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat citat de agenția rusă Interfax.

Potrivit Ministerului Apărării al Federației Ruse, la 31 iulie 2022, militarii ruși care executau sarcini în zona așezării Vasilievka, regiunea Zaporojie, au fost transportați la un spital militar cu semne de otrăvire gravă: “În urma examinării, în corpul militarilor a fost depistată o substanță toxică, toxina botulinică de tip B. Pentru a stabili cauza otrăvirii, specialiștii Institutului Principal de Cercetare și Testare a Medicinei Militare al Ministerului rus al Apărării (Sankt Petersburg) au efectuat o analiză suplimentară, care a confirmat fără echivoc prezența unei otrăviri organice de origine artificială – toxina botulinică de tip B. În prezent, Federația Rusă pregătește documente justificative cu rezultatele tuturor analizelor efectuate asupra faptului de terorism chimic realizat de regimul Zelenski. Pe fondul înfrângerilor militare din Donbas și din alte regiuni, regimul Zelenski a autorizat acte de terorism cu otrăvuri chimice împotriva militarilor și civililor ruși”, a preciza Ministerul rus al Apărării.

[1] Vezi site-ul Armistițiu cosmic ruso-american: Acord NASA-Rosatom privind transportul astronauților (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 16 iulie 2022

[2] Vezi site-ul Russia to pull out of International Space Station (msn.com), postat și vizitat pe 26 iulie 2022

[3] Vezi site-ul Serghei Lavrov: Prioritatea Rusiei este dezvoltarea relației cu China (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 24 mai 2022

[4] Vezi site-ul https://cursdeguvernare.ro/moscova-anunta-o-lista-de-importuri-paralele-dupa-ce-marile-branduri-au-iesit-de-pe-piata-rusa.html, postat și vizitat pe 7 mai 2022

[5] Vezi site-ul Rusia a lansat pe orbită o navă spațială militară secretă, ce ar putea fi folosită în războiul din Ucraina | ActiveNews, postat și vizitat pe 2 mai 2022

[6] Vezi site-ul Rusia a limitat exporturile de gaze nobile, un ingredient cheie pentru fabricarea cipurilor (descopera.ro), postat și vizitat pe 5 iunie 2022

[7] Vezi site-ul https://www.stiripesurse.ro/noua-doctrina-navala-a-rusiei-discursul-lui-vladimir-putin_2494075.html, postat și vizitat pe 31 august 2022

[8] Vezi site-ul Russia scraps remaining COVID restrictions (msn.com), postat și vizitat pe 1 iulie 2022

[9] Sursa: România Muncitoare, nr. 303, aprilie-mai 2022, pp. 17-18

[10] Vezi site-ul Russia’s Dmitry Medvedev Predicts ‘Collapse of…U.S.-Centric World’ (msn.com), postat și vizitat pe 13 mai 2022

[11] Sursa: România Muncitoare, nr. 303, aprilie-mai 2022, pp. 3-4

[12] Vezi site-ul Rusia – pierderi de sute de miliarde în sectorul financiar din cauza sancțunilor – CursDeGuvernare.ro, postat și vizitat pe 15 septembrie 2022