Emilian M. Dobrescu

Alianța cu China

În mijlocul vuietelor conflictului dintre Israel și Hamas și al tulburărilor economice,  la al treilea forum Belt and Road (BRI) de la Beijing (China), din 18-19 octombrie 2023 a fost făcută o declarație răsunătoare de unitate și alianță strategică (A Tale of Two Giants: Putin-Xi Meeting Emphasizes Strategic Partnership (msn.com)): întâlnirea de la acest forum dintre președintele rus Vladimir Putin și președintele chinez Xi Jinping nu numai că a subliniat parteneriatul înfloritor dintre cele două națiuni, dar a reliefat imaginea vie a unei schimbări tectonice în echilibrul global al puterii.

În timp ce puterile occidentale și-au sporit sancțiunile asupra Rusiei, Moscova și-a îndreptat privirea spre Est, găsind în China nu numai un aliat stategic, dar și un partener economic și militar formidabil. Întâlnirea dintre Putin și Xi a avut ca scop aprofundarea cooperării și discutarea problemelor presante ale cooperării practice bilaterale, precum și ale politicii globale. Dincolo de declarațiile oficiale și retorica diplomatică, această întâlnire a fost o afișare simbolică a sprijinului Chinei pentru Rusia, un mesaj clar pentru lumea întreagă.

În centrul discuției a fost inițiativa BRI, promovată de China, un proiect colosal care încearcă să remodeleze comerțul și politica globală prin conectarea țărilor Asiei și Europei care participă la o rețea de drumuri și căi ferate, centrale electrice și porturi interconectate, pe cele două continente. Președintele Xi, care a creat BRI în urmă cu un deceniu, a portretizat Noul Drum al Mătăsii ca pe o alternativă la ordinea mondială condusă de SUA și a criticat sancțiunile unilaterale ale SUA și aliaților săi, rivalitatea geopolitică din present și politica blocului aliat împotriva Rusiei.

Xi și Putin au avut 42 de întâlniri în ultimii 10 ani, o dovadă a prieteniei lor personale strânse și a viziunii comune pentru țările lor: președintele rus a lăudat progresul și succesul Chinei, declarând obiectivul de a crește volumul comerțului dintre Rusia și China la 200 de miliarde de dolari, un obiectiv despre care crede că va fi atins până la sfârșitul anului 2023. Pe de altă parte, președintele Xi, a subliniat necesitatea implementării acordurilor semnate și a intensificării cooperării strategice.

Într-o lume din ce în ce mai definită de diviziuni și rivalități, alianța dintre Rusia și China este o reamintire clară a faptului că tabla de șah globală este în continuă evoluție. Întâlnirea dintre Putin și Xi nu numai că evidențiază aprofundarea parteneriatului strategic dintre cele două țări, dar subliniază și importanța Inițiativei BRI în strategia globală a Chinei. Este o narațiune a două națiuni, legate de interese reciproce și ambiții comune, care își croiesc propria cale într-o ordine mondială în continuă schimbare…

Chestiuni de cooperare strategică

Pe 19 septembrie 2023, Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului Securităţii Rusiei,un aliat apropiat al lui Putin, a declarat că “Rusia este angajată în dezvoltarea progresivă şi consolidarea relaţiilor ruso-chineze”, adăugând că cele două puteri au un “parteneriat cuprinzător şi o cooperare strategică” (Putin și Xi se pregătesc să se întâlnească în octombrie la Beijing, conform anunțului făcut de Moscova (stiripesurse.ro)): în ziua menționată, Nikolai Patruşev s-a întâlnit la Moscova cu Wang Yi, ministrul afacerilor externe al Chinei, pentru a discuta chestiuni de securitate strategică în cadrul celei de-a 18-a runde de consultări de acest gen între partea rusă şi cea chineză; precedentele negocieri ruso-chineze privind securitatea strategică au avut loc în septembrie 2022, în China.

Nikolai Patruşev şi Wang Yi au continuat să se întâlnească şi în alte formate: în luna iulie 2023 s-au întâlnit în marja summitului BRICS de la Johannesburg, unde au discutat despre aprofundarea cooperării şi a interacţiunii ruso-chineze în formate multilateral; tot atunci, cei doi oficiali au făcut un schimb de opinii cu privire la situaţia din regiunea Asia-Pacific, subiect pe care l-au abordat şi în cadrul întâlnirii din 19 septembrie 2023.

Pe 18 septembrie 2023, Wang Yi s-a întâlnit cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, căruia i-a reafirmat angajamentul Chinei faţă de o abordare paşnică în discuţiile cu Ucraina şi disponibilitatea Beijingului de a juca un “rol constructiv” în rezolvarea politică a conflictului.
Lavrov a subliniat rolul Rusiei în calitate de preşedinte prin rotaţie al BRICS, exprimându-și dorinţa de a lucra cu gigantul asiatic pentru impulsionarea dezvoltării acestui mecanism de cooperare.

Vizita lui Wang Yi la Moscova urmează unei întâlniri pe care a avut-o cu consilierul pentru securitate naţională al SUA, Jake Sullivan, în Malta, pe care Casa Albă a calificat-o drept “sinceră şi constructivă”.

 

”Dar, cine sunteți voi?”

Pe 5 octombrie 2023, Vladimir Putin a rostit un nou discurs la Cubul de Discuții Valdai din stațiunea Soci (https://www.stiripesurse.ro/putin-a-rabufnit-la-adresa-occidentului-dar-cine-sunteti-voi-ce-drept-aveti-sa-avertizati-pe-cineva-misiunea-rusiei-este-sa-construiasca-o-noua-lume_3094874.html): ”Auzim mereu din partea liderilor occidentali “Trebuie”, “Aveţi obligaţia”, “Vă avertizăm serios”. Dar cine sunteţi voi? Ce drept aveţi să avertizaţi pe cineva? Probabil ar fi timpul să renunţaţi la această aroganţă, să nu vă mai comportaţi în acest mod cu lumea întreagă. Ar fi timpul să renunţaţi la această gândire, rămasă din epoca domniei coloniale. Acea epocă s-a terminat demult şi nu se va mai întoarce vreodată.

Toată lumea îşi dă seama că în sistemul internaţional în care domneşte arbitrariul (…) oricine poate fi atacat pentru simplul motiv că el sau ţara sa nu este pe placul hegemonului, care şi-a pierdut simţul măsurii şi, aş spune, simţul realităţii. Din nefericire, trebuie să admitem că omologii noştri din Occident şi-au pierdut simţul realităţii. Noi am încercat mereu şi încercăm în continuare să oferim soluţii care ţin cont de interesele tuturor, dar interlocutorii noştri din Occident par să fi uitat complet de concepte precum reţinerea rezonabilă, compromisul, disponibilitatea de a renunţa la ceva pentru a ajunge la un rezultat acceptabil pentru toată lumea. Ei sunt cu adevărat obsedaţi de un singur lucru: să-şi atingă interesele cu orice preţ. Dacă aceasta este alegerea lor, hai să vedem ce va rezulta din asta!

Noi suntem confruntaţi în principal cu sarcina de a construi o nouă lume, o lume multipolară: ofensiva rusă în Ucraina nu este un conflict teritorial, ci, un eveniment care trebuie să determine principiile pe care va fi fondată noua ordine mondială. Războiul din Ucraina a fost provocat de Occident, întrucât Statele Unite sunt un hegemon care se consideră deţinătorul adevărului absolut pe Planetă. Nu noi am început aşa-numitul război în Ucraina. Dimpotrivă, noi încercăm să-l încheiem, iar armata ucraineană a pierdut circa 90.000 de soldaţi numai de când a lansat contraofensiva din vara lui 2022; Europa poate ajuta Ucraina, dar pe seama propriei sale economii şi a cetăţenilor europeni: acum, situaţia economică în UE este mai dificilă decât în SUA, iar multe companii îşi mută afacerile din Europa către SUA. Dar vor găsi bani să ajute Ucraina, îi vor imprima…

În urma sancţiunilor occidentale, economia rusă poate susţine financiar efortul pentru conflictul din Ucraina, trecând în prezent prin schimbări structurale. Au fost depăşite problemele generate de sancţiuni, deşi există în continuare unele provocări”.

Noul spărgător de gheață atomic

Pe 26 ianuarie 2024, preşedintele Vladimir Putin a dat startul lucrărilor la un nou spărgător de gheaţă atomic (Preşedintele rus Vladimir Putin dă startul construcţiei unui nou spărgător de gheaţă atomic (stiripesurse.ro)): evenimentul a avut loc la şantierul naval Sankt Petersburg, de la Marea Baltică, iar nava se va numi Leningrad – numele oraşului în perioada sovietică. Spărgătorul de gheaţă cu propulsie nucleară construit de compania Rosatom va avea peste 170 m lungime şi va putea face faţă unui strat de gheaţă gros de până la trei metri.

”Va trebui să acţioneze pe ruta maritimă din nord, să participe la cele mai importante programe de explorare şi cercetare în Arctica şi să asigure transportul de mărfuri”, a declarat Putin în discursul rostit pe şantier, pe o vreme închisă. El a adăugat că numele Leningrad reprezintă ”un nou omagiu”, adus curajului locuitorilor în faţa asediului german din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Intrarea în funcțiune a acestui vas urmează să contribuie la supremaţia Moscovei în regiunea arctică, unde Rusia se confruntă cu poziția altor puteri, în special ale Chinei, şi cu ale rivalilor occidentali, printre care şi Statele Unite.

Rusia este singura ţară din lume care dispune de o flotă de spărgătoare de gheaţă atomice; în ultimii ani au fost lansate încă trei nave de acest tip, iar un altul, lung de peste 200 m, urmează să fie disponibil în 2027. Spărgătoarele de gheaţă sunt ncesare pentru a deschide drumul petrolierelor şi navelor pentru transportul gazelor, care livrează producţia în special din Siberia.

Aşa-numita “rută maritimă din nord” între Atlantic şi Pacific este mai uşor navigabilă în condiţiile topirii gheţii din cauza schimbărilor climatice. Directorul general al Rosatom, Aleksei Lihaciov, a declarat că pe traseul arctic a fost déjà livrată în 2023 o cantitate “record” de 36 de milioane de tone de mărfuri…

O nouă ordine mondială

Pe 27 noiembrie 2023, în salutul său adresat participanților la forumul internațional Primakov Readings, președintele rus Vladimir Putin a declarat următoarele (https://www.stiripesurse.ro/vladimir-putin-anunta-o-noua-ordine-mondiala-se-formeaza-un-sistem-nou_3154111.html): „Este evident că modelul globalizării, care a fost format în mare măsură de statele occidentale – în mod natural, pentru propriile interese – și-a depășit utilitatea și se află într-o criză profundă. Se formează un sistem nou, mai echitabil și mai democratic de relații internaționale, menit să răspundă nevoilor majorității mondiale.

Un anumit grup de țări, obișnuite să domine lumea, nu se dă în lături de la nimic pentru a-și menține influența slăbită, practică șantajul fățiș și presiunea coercitivă. O astfel de politică destabilizatoare a provocat atât situația de criză din jurul Ucrainei, cât și escaladarea tragică a conflictului palestiniano-israelian”.

 

Războiul din Ucraina

Rusia a cheltuit 167 de miliarde de dolari cu invazia din Ucraina, iar ucrainenii au distrus echipamente ruseşti în valoare de aproximativ 34 de miliarde de dolari din 22 februarie 2022 și până la 24 august 2023, potrivit unui material Forbes Ucraina, realizat pe baza datelor publicate de Statul Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei (https://cursdeguvernare.ro/cheltuielile-rusiei-razboi-167-miliarde-dolari.html): totalul nu include cheltuielile de apărare ale Rusiei, care nu sunt legate de război şi nici pierderile economice ale Rusiei ca urmare a multiplelor sancţiuni internaţionale. Cele mai importante categorii de cheltuieli au fost: a) aprovizionarea armatei – 51,3 miliarde de dolari; b) salariile militarilor – 35,1 miliarde de dolari; c) despăgubirile acordate familiilor celor căzuţi la datorie – 21 miliarde de dolari. După ce rubla s-a depreciat în raport cu valutele străine, cheltuielile bugetare per soldat au scăzut semnificativ, de la 200 de dolari pe zi la 120 de dolari pe zi, potrivit Forbes.

Rusia a cheltuit aproape 5.600 de miliarde de ruble pentru apărare în prima jumătate a anului 2023, ceea ce depăşeşte deja întregul buget federal de apărare al Rusiei planificat pentru 2023. Moscova a fost nevoită să dubleze bugetul apărării la aproape 10.000 de miliarde de ruble (105 miliarde de dolari) sau o treime din întregul buget pentru anul 2023. Războiul din Ucraina pune o presiune tot mai mare asupra finanțelor Rusiei – Moscova dublează ținta pentru apărare din 2023 la peste 100 de miliarde de dolari, ceea ce reprezintă o treime din totalul cheltuielilor publice.

În prima jumătate a anului 2023, Rusia a cheltuit pentru apărare cu 12% (600 de miliarde de ruble), mai mult decât cele 4,98 de miliarde de ruble (54 de miliarde de dolari) pe care le viza inițial pentru 2023. Cheltuielile pentru apărare în primele șase luni ale anului 2023 s-au ridicat la 5,59 trilioane de ruble, 37,3% dintr-un total de 14,97 trilioane de ruble cheltuite în perioada respectivă, arată documentul. Planul bugetar al Rusiei prevede 17,1% din totalul fondurilor cheltuite pentru „Apărarea Națională”. Producția militară a impulsionat o redresare puternică a producției industriale, iar analiștii spun că aceste contracte de stat din domeniul apărării au fost un motor cheie în redresarea economică a Rusiei, care a ajuns la o creștere a PIB-ului în 2023, după o contracție de 2,1% în 2022. Documentul mai arată că Rusia a cheltuit aproape 1.000 de miliarde de ruble pentru salariile militarilor în primul semestru din 2023, cu 543 de miliarde de ruble mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2022.

Revendicarea unui mare teritoriu arctic

La începutul lunii decembrie 2023, președintele rus Vladimir Putin a revendicat 1,2 milioane de kilometri pătrați în Arctica, într-o competiție acerbă pentru resurse între marile puteri mondiale (https://www.stiripesurse.ro/vladimir-putin-polul-nord-rusia_3167327.html, postat pe 11 decembrie 2023): acțiunile sale trebuie văzute într-un context mai larg, unul în care Rusia a revenit în jocul internațional și vrea să răstoarne dominația Statelor Unite la nivel mondial.

Principalele sale obiective par a fi colonizarea Arcticii și a Polului Nord. Este un proiect care se pregătește de mai bine de 20 de ani; zona este practic neexploatată, fiind ultima zonă de tip „El Dorado” de pe planet: subsolul ei este plin cu petrol, gaze, pământuri rare și minerale prețioase precum aurul, uraniul și cuprul, iar odată cu încălzirea globală și topirea gheții oceanului, aceste bogății sunt acum mai accesibile.

În această revendicare a unor teritorii arctice, Rusia are deja un avans. De ani de zile, Rusia a fost echipată cu spărgătoare de gheață gigantice cu propulsie nucleară, care au fost folosite pentru a ajuta la navigarea în apele înghețate din jurul Polului Nord. În plus, Federația Rusă a investit în Arctica în proiecte industriale extraordinare.

Un astfel de proiect este o imensă uzină de prelucrare a gazelor; un alt proiect este construcția unei incredibile centrale nucleare plutitoare destinată să furnizeze energie la Pevek, un mic port izolat la nord de Cercul Polar nordic. Acestea sunt doar câteva exemple de proiecte emblematice ale Rusiei, în cucerirea în scopuri economice a Arcticii.

Pentru Moscova, această politică implică și militarizarea regiunii. NATO a reacționat prin trimiterea unui mesaj ferm președintelui rus: ”Alianța Atlantică a adunat recent o armată de 35.000 de oameni în Norvegia pentru a arăta că poate respinge în orice moment o eventuală invazie rusă”… Unde dai și unde crapă…

Solicitări referitoare la inteligența artificială

Pe 7 septembrie 2023, Vladimir Putin a cerut Guvernului Federației Ruse să accelereze dezvoltareași ”să se asigure, până în 2030, de punerea în practică a măsurilor vizând susținerea activităților centrelor de cercetare în domeniul inteligenței artificiale” (Putin anunță investiții masive în Inteligența Artificială. A fost lansată o cursă nebună pentru `suveranitate tehnologică` (stiripesurse.ro)): acest anunț al Kremlinului vine în momentul în care statul rus își întărește influența asupra sectorului digital și al tehnologiilor de vârf.

Președintele rus a recomandat o serie de măsuri care trebuie instituite: a) deblocarea de fonduri federale pentru susținerea cercetării, în special în ce privește algoritmii de învățare automată; b) promovarea ”marilor modele de limbaj” – roboții conversaționali – și a ”supercalculatoarelor”; c) ”să accelerarea introducerii tehnologiilor IA” în întreprinderile publice, iar societățile care doresc să obțină subvenții de la bugetul de stat vor avea ”obligația” să utilizeze inteligența artificială; d) începând din 2024, un modul numit ”Sisteme de IA” este obligatoriu în cadrul programelor de învățământ superior; e) atingerea ”suveranității tehnologice” acum când sancțiunile internaționale împotriva Rusiei o împiedică să aibă acces la softuri străine și la componente precum semiconductoarele.

În aprilie 2023, Sber, unul din liderii ruși ai noilor tehnologii, a lansat propriul robot conversațional, intrând în cursa mondială pentru aceste instrumente, create pornind de la IA, care promite să revoluționeze un evantai larg de profesii.

Emilian M. Dobrescu

100.000 de persoane forțate să plece în exil

Cel puțin 100.000 de oameni și-au părăsit țara în perioada 2020-2022, din cauza fricii, a represiunii și presiunii judiciare împotriva vocilor disidente[1]: potrivit unei statistici efectuate pe 21 martie 2023 de către serviciile Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Volker Türk, nu mai puțin de 1.459 de persoane au fost reținute în mod arbitrar pentru „acuzații motivate de considerente politice. În februarie 2023, cel puțin 2.416 de persoane au fost condamnate pentru extremism, inclusiv pentru încălcări grave ale ordinii publice, insultarea președintelui țării și incitarea la discordie socială”, a declarat Nada Al-Nashif, Înaltul Comisar adjunct al Națiunilor Unite pentru drepturile Omului. În fața Consiliului pentru Drepturile Omului al Națiunilor Unite, ea a descris un climat de teroare care nu cruță nici presa: „Majoritatea presei independente a fost declarată extremistă de către autorități, așa cum s-a întîmplat recent cu Asociația Jurnaliştilor din Belarus (BAJ)”, a adăugat doamna Al-Nashif.

Potrivit unui bilanţ întocmit în februarie 2023, numărul ONG-urilor dizolvate a ajuns la 797, iar 432 de organizaţii şi-au închis porţile pentru a evita urmărirea penală. În acest context, în decembrie 2022, Comisia de experți a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) pentru aplicarea convențiilor și recomandărilor a cerut Minsk-ului să renunțe la politica sa de distrugere a mișcării sindicale independente și să reducă la tăcere vocile libere ale muncitorilor: Oficiul Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului (OHCHR) a declarat că a documentat „o persistență a practicilor larg răspândite și sistematice de tortură și rele tratamente împotriva persoanelor din cauza opoziției lor reale sau aparente față de guvern. Unele dintre încălcările drepturilor Omului documentate pot constitui, în continuare, crime împotriva Umanității, având în vedere caracterul lor intenționat îndreptat, larg și sistematic împotriva populației civile, definit prin opoziția reală sau aparentă a acesteia față de guvern și pretenția sa de legitimitate electorală”, a confirmat șeful adjunct al Drepturilor Omului al Națiunilor Unite.

În ultimii ani, Minsk-ul și-a intensificat arsenalul represiv. Potrivit ONU, modificările legislative recente fac posibilă ierderea cetățeniei de către o persoană condamnată pentru „participare la activități extremiste sau pentru lezarea gravă a intereselor Republicii Belarus”, insultarea președintelui, participarea la revolte în masă sau deteriorarea proprietății publice. Pentru OHCHR, noțiunea de „extremism” este definită prea larg în legislația națională, ceea ce a permis deschiderea multor dosare penale de către biroul procurorului general: „Aceste amendamente, care autorizează în linii mari represiunea abuzivă și deschid ușa apatridiei, ar trebui abrogate”, a spus doamna Al-Nashif.

Pe iulie 2022, codul de procedură penală a fost modificat pentru a permite procese în lipsă, făcând posibilă astfel judecarea activiștilor politici din străinătate: „Sfera de aplicare a pedepsei cu moartea a fost extinsă și în 2022 pentru a include actele de terorism în sens larg, adică a acelor acte care nu sunt considerate, conform standardelor internaționale, infracțiuni foarte grave”, a adăugat ea, menționând că un proiect de lege semnat pe 9 martie 2023, extinde în continuare pedeapsa cu moartea la „trădarea împotriva statului”.

Raportul OHCHR îndeamnă guvernul Republicii Belarus să elibereze imediat toți prizonierii condamnați politic, precum și alte persoane deținute în mod arbitrar și de a pune capăt tuturor celorlalte încălcări ale drepturilor Omului în curs, inclusiv represiunii sistematice a societății civile, a presei independente, a grupărilor de opoziție și a sindicaliștilor. Confruntat cu această situație sumbră, descrisă de serviciile Înaltului Comisar, Volker Türk, reprezentantul Minskului notează că țara sa „trăiește și se dezvoltă în ciuda presiunii și isteriei exercitate de un anumit număr de țări occidentale și de așa-zisa expertiză OHCHR care, ”de ani de zile a produs rapoarte părtinitoare despre țara mea, dintre care unul este prezentat astăzi. Republica Belarus își menține stabilitatea în ciuda sancțiunilor impuse de o serie de țări occidentale și a provocărilor regulate care vizează destabilizarea situației și atragerea Belarusului într-un conflict armat”.

          Asociația Jurnaliștilor din Belarus (AJB)

            A fost distinsă cu Premiul Mondial pentru Libertatea Presei UNESCO, Guillermo Cano 2022, la recomandarea unui juriu internațional format din profesioniști media. Ceremonia de premiere a avut loc pe 2 mai 2022, la Punta Del Este (Uruguay), cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei[2]. Sub tema „Jurnalism in the Digital Influence”, conferința a examinat impactul erei digitale asupra libertății de exprimare, a siguranței jurnaliștilor, a accesului la informații și confidențialitate.

            Asociația Jurnaliștilor din Belarus (AJB) a fost înființată în 1995 ca o asociație neguvernamentală a lucrătorilor mass-media, cu scopul de a promova libertatea de exprimare și jurnalismul independent în Belarus. Reunește peste 1.300 de jurnaliști asociați și este membru al Federației Internaționale a Jurnaliștilor (IFJ) și al Federației Europene a Jurnaliștilor (EFJ). În august 2021, în urma unui raid al poliției în birourile sale din Belarus, Curtea Supremă a Belarusului a dispus dizolvarea acestei organizații, la cererea Ministerului Justiției.

            „Timp de 25 de ani, Premiul UNESCO/Guillermo Cano, în vaoare de 25.000 de euro, a atras atenția la nivel mondial asupra curajul jurnaliștilor din întreaga lume care dau dovadă de sacrificiu de sine în căutarea adevărului și transparenței; încă o dată, exemplul lor ne inspiră și ne reamintește de importanța de a ne asigura că jurnaliştii, oriunde s-ar afla, pot lucra liber și în siguranță”, a declarat directorul general UNESCO, Audrey Azoulay.

            Premiul Guillermo Cano recunoaște contribuțiile remarcabile la apărarea sau promovarea libertății presei, în special în fața pericolului; premiul poartă numele de la Guillermo Cano Isaza, un jurnalist columbian asasinat la 17 decembrie 1986, la Bogota (Columbia), în fața birourilor ziarului său, El Espectador.

            Criza post-electorală 2020

            Cel puțin 37.000 de persoane au fost reținute din mai 2020 până în mai 2021 în Belarus în legătură cu criza postelectorală în urma renumirii președintelui Alexandru Lukașenko, a declarat șeful ONU pentru drepturile Omului într-un raport care detaliază „încălcările drepturilor Omului comise cu deplină impunitate”[3]. Aceste persoane au fost plasate în detenție, mai multe dintre ele în detenție administrativă pentru o perioadă de până la 15 zile, potrivit unui raport publicat pe 9 martie 2022 la Geneva, de Oficiul Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR). Din cele 37.000 de detenții, peste 13.000 de persoane au fost reținute în mod arbitrar doar pentru perioada care a început cu 9 august 2020 – începutul săptămânii dinainte de alegeri și în săptămâna care a urmat. Potrivit situațiilor analizate și a aproape 150 de discuții cu martori, raportul adaugă că în Timpul acestor „arestări aleatorii”, forțele de securitate au arestat pe toți cei care au ajuns la îndemâna lor, în plus, indivizi neidentificați au suprimat violent demonstrațiile, „creând astfel o atmosferă de frică și anarhie”.

            Potrivit biroului Înaltului Comisar Michelle Bachelet, folosirea pe scară largă a forței inutile și disproporționate a încălcat în mod repetat drepturile Oamenilor; tortura și abuzul au fost, de asemenea, „răspândite și sistematice”, multe persoane fiind vizate pentru opoziția lor reală sau percepută față de guvern. Analiza OHCHR a constatat că indivizii au fost vizați într-un model consecvent de arestare, detenție – inclusiv lipsa comunicării cu ei – tortură sau rele tratamente. Au fost confirmat și acte de viol și violență sexuală, bazată pe gen și negarea sistematică a dreptului la un proces echitabil și la un proces echitabil. În plus, 969 de persoane au fost reținute la sfârșitul anului 2021 din motive care pot fi considerate politice și mai multe persoane au fost condamnate la pedepse de 10 ani închisoare sau mai mult. Începând cu 4 martie 2022, această cifră a crescut la 1.084, în special în legătură cu reprimarea manifestațiilor după referendumul care a permis reconsiderarea statutului non-nuclear al Belarusului: „Acțiunile pe scară largă și susținute ale autorităților, care vizează zdrobirea disidenței și suprimarea societății civile, a presei independente și a grupurilor de opoziție, protejând în același timp pe autorii acestor acte, indică o situație de impunitate totală în Belarus”, a spus Michelle Bachelet.

            Raportul OHCHR mai concluzionează că amploarea și caracteristicile încălcărilor identificate, caracterul lor larg răspândit și sistematic, necesită o evaluare suplimentară a probelor disponibile din perspectiva dreptului penal internațional aplicabil: acesta este în special cazul în ceea ce privește detențiile arbitrare în masă din 9 până în 14 august 2020. În fața acestei represiuni asupra Oamenilor, Înaltul Comisar atacă autoritățile din Belarus pentru că nu și-au onorat obligațiile de stabilire a responsabilităților. Mai rău, guvernul a urmat „o politică activă” prin intimidare, în special împotriva avocaților. „Impunitate totală”, a adăugat doamna Bachelet. Raportul menționat solicită investigații independente prompte și eliberarea tuturor deținuților: „Evaluarea nu numai că evidențiază încălcările aduse drepturilor persoanelor care au încercat să-și exercite drepturile fundamentale, dar a evidențiat și incapacitatea victimelor de a avea acces la justiție”, a concluzionat șeful ONU pentru drepturile Omului.

Guvernul recunoaște

Aproximativ 200 de cetățeni belaruși fac parte din batalioanele naționaliste ucrainene, a anunțat ministrul adjunct al afacerilor interne din Belarus, Gennady Kazakevich[4]: „Potrivit rapoartelor, în rândurile batalioanelor naționaliste din Ucraina se află aproximativ 200 de cetățeni belaruși, participanți la acțiunile de protest din 2020, care au comis diferite tipuri de infracțiuni și au reușit să scape de instanță și de anchetă”, a declarat șeful adjunct al Ministerului Afacerilor Interne pe site-ul departamentului.

Pe 6 iunie 2022, liderul opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, care se află în Polonia, a făcut o declarație potrivit căreia cel puțin 1.500 dintre compatrioții săi luptă de partea forțelor armate ale Ucrainei: „A fost organizat un batalion. Acum are 1.500 de luptători. De fapt, el nu este singur, se află în diferite orașe subordonate armatei ucrainene”, a declarat Tihanovskaia într-un interviu acordat ziarului Corriere della Sera. „Acum, unii urmează cursuri de formare în alte țări, nu pot să spun unde”, a adăugat ea.

Liderul Republicii Belarus, Alexander Lukașenko, a subliniat în repetate rânduri că țara sa nu este implicată în conflictul din Ucraina, el fiind un apropiat al președintelui Vladimir Putin…

          Opțiuni…

          Președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, a declarat pe 3 decembrie 2022 că Occidentul încă ia în considerare „opțiuni pentru continuarea ostilităților în Ucraina”, ceea ce va însemna că operațiunea militară specială a armatei ruse va continua[5]: “Ei caută cum să continue războiul și atunci operațiunea specială nu se va opri”, a spus Lukașenko la o întâlnire cu ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu.

            Alexander Lukașenko a mai spus că ”oponenții Rusiei nu se grăbesc să negocieze. Dacă vor să lupte până la capăt, fie că este un ucrainean, polonez sau chiar mercenar, ei bine, e treaba lor, este dreptul lor și nu cred că oponenții sunt pregătiți pentru negocieri, cu drepturi depline. Republica Belarus este pregătită însă să facă totul conform unui acord deschis și real privind finalul conflictului. Nnici Rusia, nici Belarus nu au vrut și nici nu-și doresc acest război”…

          Teama de represiune

            Frica de represiune a determinat zeci de mii de cetățeni belaruși să fugă în străinătate, a declarat un expert independent al ONU în drepturile Omului[6]: „Din 23 mai 2021 și de la aterizarea forțată la Minsk a unui avion de linie, cu unicul scop de a aresta un dizident care se afla la bord, oponenții au simțit că nu se pot simți în siguranță nicăieri”, a declarat d-na Anaïs Marin, raportorul special al ONU pentru situația drepturilor Omului în Belarus. Potrivit acesteia, incidentul cu avionul de linie somat să aterizeze la Minsk, care a șocat comunitatea internațională, ilustrează voința autorităților de la Minsk „de a pune capăt oricăror forme de disidență”, a adăugat ea în Timpul unui discurs în fața Consiliului pentru Drepturile Omului, la Geneva (Elveția). În aceste condiții, alegerea oferită în prezent belarușilor care nu împărtășesc opiniile liderilor lor se rezumă la trei variante: supunere, ceea ce înseamnă autocenzură; rezistența, care îi expune arestării sau fuga pentru cei care reușesc să plece din țară: „Este o formă de purificare care amintește de cele practicate de regimurile totalitare”, a regretat expertul independent ONU.

            În ciuda acestor provocări imense, actorii și organizațiile societății civile au dat dovadă de „curaj, rezistență și pacifism exemplar”; pe teren, „persecuțiile împotriva oponenților, a apărătorilor drepturilor Omului, a jurnaliştilor independenţi şi a liderilor asociaţiilor care critică politicile guvernamentale au fost sistematice de zeci de ani în Belarus”. Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât continuă să se deterioreze. Potrivit expertului independent, autoritățile par să fi lansat un atac oficial împotriva întregii societăți civile, vizând Oameni din toate categoriile sociale, fără să cruțe nici o generație sau categorie socio-profesională. De asemenea, au fost loviți personal medical, profesori, studenți, pensionari, muncitori, antreprenori, informaticieni, bloggeri, artiști și chiar persoane implicate în activități de caritate. Pe lângă represiune și intimidare, există represalii, care afectează rudele – părinții, copiii, vecinii, colegii victimelor. Aceștia din urmă sunt, de asemenea, supuși hărțuirii, șantajului și presiunii, într-un mod deosebit de nedrept și crud.

            Raportul prezentat Consiliului pentru Drepturile Omului menționează „numeroasele descinderi ale poliției în sediul mai multor redacții, precum și la locuințele angajaților acestora; aceste descinderi se încheie de fiecare dată cu „sechestrarea de echipamente informatice, reținerea jurnaliștilor și deschiderea de cercetări penale sub pretexte dubioase (acuzații de evaziune fiscală sau organizare de demonstrații neautorizate, de exemplu)”. 24 de jurnalişti au fos trimiși în detenţie pentru că şi-au făcut meseria, chiar și comunitatea universitară a fost vizată: „Aceste măsuri urmăresc să reducă la tăcere toți cei care ar dori să contribuie la dezbaterea publică”, a spus expertul. Această politică represivă îi lovește și pe cei care se mulțumesc să-și exprime o opinie personală, într-un cadru privat sau pe rețelele de socializare. „De acum înainte, simplul fapt de a arăta atașamentul față de simbolurile naționale istorice poate fi considerat un act extremist și expus la urmărire penală”, a deplâns doamna Marin.

            În 2020-2021, peste 35.000 de persoane au fost reținute în mod arbitrar pentru că și-au exercitat dreptul la libertatea de întrunire pașnică sau și-au exprimat solidaritatea cu victimele abuzului: „Mii de Oameni au suferit violențe, bătăi, umilințe și intimidare din partea forțelor de securitate”, a observat raportorul special. „Mi s-a spus despre utilizarea aproape sistematică a torturii sau a altor forme de tratament degradant sau inuman împotriva persoanelor aflate în detenție”, a adăugat doamna Marin, menționând că aceste „încălcări extrem de grave nu au dus la nici o urmărire penală în Belarus, unde justiția sistemului nu reușește să protejeze victimele încălcărilor drepturilor Omului”. Pentru raportorul special, această impunitate persistentă explică de ce abuzurile continuă până în zilele noastre. „Autorii celor mai grave încălcări vor trebui, totuși, să răspundă”, a concluzionat d-na Anaïs Marin, subliniind că „majoritatea drepturilor Omului au suferit un regres clar în Belarus; trebuie remarcat faptul că delegația Belarusului a lipsit în Timpul examinării raportului d-nei Anaïs Marin în fața Consiliul pentru Drepturile Omului.

---

[1] Vezi site-ul https://news.un.org/fr/story/2023/03/1133527, postat și vizitat pe 22 martie 2023

[2] Vezi site-ul L‘Association des journalistes du Bélarus reçoit le Prix mondial de la liberté de la presse de l’UNESCO | ONU Info, postat și vizitat pe 2 mai 2022

[3] Vezi site-ul Bélarus : plus 37.000 détentions liées à la crise post-électorale de 2020, selon l’ONU | ONU Info (un.org), postat și vizitat pe 9 martie 2022

[4] Vezi site-ul https://www.stiripesurse.ro/guvernul-de-la-minsk-recunoaste-sute-de-cetateni-din-belarus-lupta-in-ucraina-impotriva-rusilor_2426720.html, postat și vizitat pe 13 iunie 2022

[5] Vezi site-ul Lukashenko says war will continue because West considers options to «continue hostilities» (msn.com), postat și vizitat pe 4 decembrie 2022

[6] Vezi site-ul Peur, exil, prison et harcèlement : comment le Bélarus neutralise ses dissidents (experte indépendante de l’ONU) | ONU Info (un.org), postat și vizitat pe 5 iulie 2021

Emilian M. Dobrescu

          Armata Rusă

          La începutul celei de-a treia decade a lunii august 2022, președintele Vladimir Putin a hotărât prin decret mărirea armatei regulate a Rusiei cu 137 de mii de soldați, până la circa 1,15 milioane de persoane (vezi site-ul Putin Orders an Expansion of Russia’s Hard-Hit Armed Forces – The New York Times (nytimes.com), postat pe 25 august 2022). Un indiciu că războiul va fi lung… 

            New York Times scrie că decizia de a spori armata rusă regulată cu 137 de mii de soldați va duce numărul total al militarilor ruși la 1,15 milioane în ianuarie 2023, alături de cei 900 de civili care lucrează pentru Armata Rusă. 

            Semnificația decretului de la Kremlin are mai multe valențe. Rusia a pierdut deja în război 80.000 de militari, pierderi semnificative pe care nu le anticipa și care trebuie compensate… 

          Armistițiu cosmic

          La jumătatea lunii iulie 2022, NASA și Agenția spațială a Rusiei – Rosatom, au  semnat un acord pentru integrarea zborurilor spre Stația Spaţială Internaţională (ISS)[1]: astonauții ruși vor putea zbura acolo cu rachete americane și, viceversa, astronauții americani vor putea folosi rachetele rusești Soyuz.

            Primele zboruri integrate vor avea loc în septembrie 2022, a comunicat NASA. Astronautul american Frank Rubio va fi lansat în Spaţiu împreună cu cosmonauţii ruşi Serghei Prokopiev şi Dmitri Petelin, de la cosmodromul Baikonur din Kazahstan, utilizat de Rusia. În schimb, cosmonauta rusoaică Anna Kikina va decola spre ISS cu o navă SpaceX Crew Dragon de la centrul spaţial Kennedy al NASA, din Florida (SUA), împreună cu doi astronauţi americani. „Acordul este în interesul Rusiei şi al Statelor Unite şi va promova dezvoltarea cooperării în cadrul programului ISS”, a spus Rosatom, adăugând că astfel se va facilita „explorarea Spaţiului Cosmic în scopuri paşnice”.

            NASA și Roscosmos, partenerii principali ai stației spațiale veche de două decenii, au căutat de ani de zile să reînnoiască zborurile de rutină cu echipaj integrat, ca parte a alianței civile de lungă durată a agențiilor. Acordul încheiat acum este una dintre ultimele legături de cooperare dintre Statele Unite și Rusia, pe fondul tensiunilor produse de războiul din Ucraina.

            După finalul programului navetelor spațiale americane în 2011, SUA s-au bazat pe rachetele rusești Soyuz, pentru a trimite astronauți americani la stația spațială până în 2020: atunci, capsula Crew Dragon de la SpaceX (a lui Elon Musk) a resuscitat capacitatea de transport spațial uman a NASA, pentru zborurile de rutină spre ISS din Florida.

            Anna Kikina, singura femeie din echipa astronauților ruși, s-a antrenat la Houston pentru misiunea ISS, cât încă acordul era pe cale de a fi semnat. Cu puțin Timp înainte de anunțarea acordului, președintele Vladimir Putin l-a înlocuit pe șeful Roscosmos, Dmitri Rogozin, cu Iuri Borisov, fost vice prim-ministru și adjunct al ministrului apărării.

            Un armistițiu de doar doi ani

            Rusia spune că se va retrage de la Stația Spațială Internațională (ISS) după 2024 și își va construi propria stație[2]: cosmonauții ruși de pe ISS au afișat pe 25 iulie 2022, steagul Republicii Populare Lugansk. Noul șef al agenției spațiale ruse, Yuri Borisov, a declarat că Roskosmos își va onora toate obligațiile până atunci.

            SUA și Rusia, împreună cu alți parteneri, au lucrat împreună cu succes la ISS din 1998, dar, relațiile s-au înrăutățit de când Rusia a invadat Ucraina, iar Rusia a amenințat anterior că va renunța la proiect din cauza sancțiunilor occidentale împotriva acesteia. ISS – un proiect comun care implică cinci agenții spațiale – se află pe orbită în jurul Pământului din 1998 și a fost folosită pentru a efectua mii de experimente științifice. Este aprobat să funcționeze până în 2024, dar SUA doreau să îl prelungească pentru încă șase ani, cu acordul tuturor partenerilor.

            La o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin, dl Borisov a spus că a fost luată decizia de a renunța la proiect după 2024. „Cred că vom începe să construim o stație orbitală rusă”, a spus Borisov, adăugând că noua stație este prioritatea principală a agenției sale. „Bine”, a răspuns domnul Putin. Nu este imediat clar ce înseamnă decizia pentru viitorul ISS, un oficial înalt al NASA spunând că agenția americană nu a fost informată oficial despre planurile Rusiei.

            Cooperarea pe ISS dintre Rusia și SUA a părut relativ nevătămată de războiul din Ucraina, cele două țări semnând un acord la jumătatea lui iulie 2022 pentru a permite cosmonauților ruși să călătorească la stație cu nave spațiale americane și invers: acordul „promovează dezvoltarea cooperării în cadrul programului ISS”, se arată într-un comunicat al lui Roskosmos. Rușii sunt de acord să aducă astronauții american aflați pe ISS înapoi pe Pământ

            Agenția Spațială Europeană (ESA) și-a încheiat colaborarea cu Roskosmos pentru a lansa un rover pe Marte, iar Rusia a oprit lansările navei sale spațiale Soyuz de pe un loc de lansare al ESA din Guyana Franceză. Uniunea Sovietică și Rusia au o istorie lungă de explorare a spațiului, iar realizări precum lansarea primului om în Spațiul Cosmic în 1961 rămân o sursă de mândrie națională. În întâlnirea sa cu Vladimir Putin, șeful Roskosmos, dl Borisov, a spus că noua stație spațială rusă va oferi Rusiei serviciile spațiale necesare vieții moderne, de exemplu navigația și transmisia de date.

Dezvoltarea relației cu China

                  „Dacă Occidentul dorește să ofere ceva în ceea ce privește reluarea relațiilor, atunci ne vom gândi serios dacă vom avea nevoie sau nu, Rusia trebuie să înceteze să mai fie dependentă în vreun fel de aprovizionarea venită din Occident”, a spus ministrul Serghei Lavrov pe 23 mai 2022[3]. Cu același prilej, el a acuzat țările occidentale că îmbrățișează „rusofobia”, de când Moscova și-a lansat „operațiunea militară specială” în Ucraina, așa cum își definește Kremlinul invazia.          

            Scopul Moscovei este acum de a dezvolta în continuare legăturile cu China. Rusia se va baza „numai pe noi înșine și pe țările care s-au dovedit a fi de încredere și care nu dansează pe muzica altora”, a mai spus ministrul de Externe al Rusiei. „Dacă țările occidentale se răzgândesc, dacă ne propun o formă de cooperare, atunci vom decide la acel moment”, declară Serghei Lavrov.

Eurasia Mare

            Pe 26 mai 2022, preşedintele Vladimir Putin a cerut conturarea unei strategii de dezvoltare a unei „mari asocieri eurasiatice”, care să facă faţă noilor provocări internaționale. Între aceste noi provocări, președintele Rusiei a amintit acțiunile statelor occidentale împotriva țărilor care au „politici independente”: „A sosit momentul să elaborăm o strategie integrală de dezvoltare pentru o mare asociere eurasiatică ce trebuie să reflecte provocările cheie cu care ne confruntăm” și care să facă pașii necesari pentru noi acorduri complementare regulilor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), a indicat Vladimir Putin. Intervenția sa, prin legătură video, s-a produs la Forumul Economic Eurasiatic, desfășurat la Bişkek, capitala Kîrgîzstanului. Acest forum, a fost premergător summit-ului din aceeași zi al Uniunii Economice Eurasiatice (UEE), care reuneşte Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan şi Rusia.

            La rândul său, președintele kazah Kasim-Yomart Tokaiev, prezent la forum, a apreciat drept posibilă implementarea ambițiosului proiect denumit „Eurasia Mare”, propus de Putin şi care prevede în esenţă sporirea cooperării economice cu China a statelor din această regiune, foste republici sovietice. „Mai devreme sau mai târziu, vom implementa acest proiect… Şi, cum a spus preşedintele rus, Vladimir Vladimirovici, este posibil ca şi alte ţări să ni se poată alătura… Această iniţiativă a preşedintelui rus prevedea iniţial şi posibilitatea participării unor ţări europene la proiectul „Eurasia Mare”; referindu-se la sancţiunile occidentale impuse ţării sale şi Belarusului după agresiunea militară a Rusiei contra Ucrainei, Vladimir Putin a susţinut că acestea au ca scop „izolarea şi slăbirea” ţărilor care dezvoltă „politici independente”, dar pe care „nici un jandarm mondial” nu le va putea opri.

Importuri paralele

Pe 7 mai 2022, Federația Rusă a publicat lista detaliată de bunuri de la producători de mașini, companii de tehnologie și mărci de consum străine, pe care guvernul rus le-a inclus în schema de importuri paralele, menită să protejeze consumatorii de izolarea survenită în contextul sancţiunilor impuse de Occident[4]. În martie 2022, Guvernul rus a anunțat că permite sistemul importurilor paralele, acesta fiind anterior ilegal în Rusia. Mecanismul permite unei companii ruse să cumpere mărfuri de la orice companie din afara Rusiei, inclusiv din țara de origine a mărfurilor, care a achiziționat anterior acele bunuri în mod legal, a declarat o sursă din cadrul ministerului rus al Comerțului.

Lista guvernamentală include bunuri de la toți marii producători auto străini, companii de tehnologie precum Apple și Cisco și o listă lungă de mărci de modă. „Importul paralel nu înseamnă permisiunea de a importa și de a circula mărfuri contrafăcute în Rusia – produsele trebuie să fie legal puse în circulație în țara de import”, a precizat ministerul Comerțului într-un comunicat.

„Volumul importurilor va fi probabil mai mic decât înainte de cele mai recente sancțiuni, deoarece problemele legate de logistică trebuie rezolvate”, a declarat Dmitri Polevoy, șef de investiții la compania de asset management LockoInvest și fost economist șef la Fondul de investiții directe deţinut de statul rus. El a avertizat că producătorii ar putea impune restricții pentru a se conforma sancțiunilor, dar şi că eventualele costuri suplimentare suportate de aceştia va duce, probabil, la creşterea preţurilor.

          Kosmos 2555

            Pe 29 aprilie 2022, de pe cosmodromul Plesetsk (de lângă orașul Mirny, situat în regiunea Arhangelsk, nord-vestul federației Ruse) a fost lansată pe orbită o navă spațială militară secretă, cu ajutorul noii rachete Angara 1.2[5]:încărcătura utilă neidentificată, despre care se presupune că ar fi un nou satelit-radar ultrasecret pentru războiul din Ucraina, a fost lansată de un echipaj spațial de luptă în interesul Ministerului rus al Apărării, conform unui comunicat emis a doau zi, pe 30 aprilie: „De pe Cosmodromul de Testare al Ministerului Apărării al Federației Ruse, Cosmodromul Plesetsk, din regiunea Arhangelsk, echipajul de luptă al Forțelor Spațiale din cadrul Forțelor Aerospațiale (VKS) a lansat cu succes un vehicul de lansare clasa-ușoară Angara-1.2 cu o navă spațială, în interesul Ministerului rus al Apărării”: „S-a reușit și s-a menținut o comunicare stabilă cu nava, iar sistemele sale de bord au operat în condiții normale; după ce nava a fost lansată pe orbită, ofițerii Centrului de Control Spațial au introdus datele în Catalogul Principal al Obiectelor Spațiale. În total, peste 30 de instrumente de măsurare de la sol și peste 50 de echipaje de luptă ale Armatei a 15-a a Forțelor Aerospațiale au fost implicate pentru a asigura lansarea navei cosmice de către Ministerul rus al Apărării”.

            Deși sarcina lui Kosmos 2555 este necunoscută, parametrii săi sunt similari cu cei ai celor doi sateliți de imagistică militară lansați în 2018 și 2021 și cunoscuți sub numele de EMKA-1 și EMKA-2, ceea ce sugerează că și de data aceasta este vorba de un satelit de imagistică.

          Limitarea exporturilor de gaze nobile

            La începutul lunii iunie 2022, Rusia a limitat exporturile de gaze nobile precum neonul, un ingredient cheie pentru fabricarea cipurilor, până la sfârșitul anului 2022[6], pentru a-și consolida poziția pe piață. Limitarea exporturilor Rusiei ar putea agrava criza de aprovizionare de pe piața mondială a cipurilor. Ucraina a fost unul dintre cei mai mari furnizori de gaze nobile din lume până când și-a suspendat producția la fabricile sale din orașele Mariupol și Odesa, în luna martie 2022.

            Exporturile de gaze nobile, pe care Rusia obișnuia să le furnizeze Japoniei și altor țări, vor putea fi făcute doar cu permisiune specială din partea statului până la 31 decembrie 2022, a declarat guvernul rus; măsura oferă oportunitatea de a „rearanja acele lanțuri care au fost acum rupte și de a construi altele noi”, a declarat ministrul adjunct al comerțului, Vasily Shpak. Rusia oferea 30% din aprovizionarea globală cu gaze nobile. Taiwan, principalul producător mondial de cipuri, a impus restricții asupra exporturilor acestui produs în Rusia după ce trupele Moscovei au intrat în Ucraina, pe 24 februarie 2022.

Noua doctrină navală

Pe 31 august 2022, preşedintele Federației Ruse a semnat o nouă doctrină navală ce prezintă Statele Unite ca principal rival al Rusiei şi stabileşte ambiţiile maritime globale ale Rusiei pentru zone cruciale, precum Arctica şi în Marea Neagră[7]: exprimându-se de Ziua Flotei Militare ruse în fosta capitală imperială Sankt Petersburg, fondată de ţarul Petru cel Mare, Putin l-a lăudat pe Petru pentru că a făcut din Rusia o mare putere maritimă şi a crescut poziţia globală a statului rus. După ce a inspectat Marina, Putin a ţinut un scurt discurs în care a promis livrarea a ceea ce el a prezentat drept rachete de croazieră hipersonice unice Zircon, avertizând că Rusia are puterea militară de a învinge orice potenţial agresor. Cu puţin Timp înainte de discurs, el a semnat o nouă doctrină navală de 55 de pagini, care stabileşte obiectivele strategice generale ale Marinei ruse, inclusiv ambiţiile sale de “mare putere maritimă” care se extind asupra întregii lumi.

Principala ameninţare la adresa Rusiei, spune doctrina, este “politica strategică a Statelor Unite de a domina oceanele lumii” şi apropierea alianţei militare NATO de graniţele Rusiei. Rusia îşi poate folosi forţa militară în mod corespunzător situaţiei în oceanele lumii când alte puteri “soft”, precum instrumente diplomatice şi economice, vor fi epuizate, declară doctrina. Putin nu a menţionat conflictul din Ucraina în Timpul discursului său, dar doctrina militară prevede o “cuprinzătoare întărire a poziţiei geopolitice a Rusiei” în Marea Neagră şi Marea Azov. Ea stabileşte Oceanul Arctic ca zonă de o importanţă deosebită pentru Rusia: Arctica este pe cale “să se transforme într-o regiune de concurenţă internaţională, nu doar din punct de vedere economic, ci şi din punct de vedere militar”.

Având în vedere aceşti factori, Rusia îşi va consolida “poziţiile de conducere în exploatarea şi cucerirea Arcticii” şi a zăcămintelor minerale din această parte a lumii şi îşi va asigura “stabilitatea strategică” în zonă printr-o consolidare a potenţialului militar a Flotelor ruse de Nord şi de la Pacific, se precizează în document. În Arctica, Rusia vrea să “dezvolte deplin Ruta Maritimă a Nodului”, denumită şi Trecătoarea de Nord-Est, care leagă Europa de Asia de-a lungul coastei ruse, cu scopul de a o transforma într-o cale “securizată şi competitive, care să funcţioneze tot anul”. Noua doctrină maritimă a Rusiei denunţă voinţa Statelor Unite de a “domina apele mondiale din apropierea infrastructurilor militare ale NATO de frontierele ruse” şi cataloghează aceste evoluţii drept “principalele ameninţări” la adresa Rusiei. Vastul litoral al Rusiei de 37.650 km, care se întinde de la Marea Japoniei până la Marea Albă, include de asemenea Marea Neagră şi Marea Caspică.

          Pandemia

          Redeschiderea

            De la începutul pandemiei în Rusia, în aprilie 2020, peste 800.000 de persoane au murit din cauza coronavirusului sau din cauze legate de COVID-19, țara înregistrând peste 18 milioane de infecții[8]. Rusia s-a grăbit să dezvolte și să lanseze vaccinul său Sputnik V când a lovit pandemia, dar adoptarea acestuia a fost lentă, mulți ruși invocând neîncrederea în autorități și teama de noi produse medicale – cu toate acestea, cca 52% din populație a fost complet vaccinată.

            Pe 1 iulie 2022, autoritățile au declarat că pun capăt tuturor restricțiilor pentru combaterea răspândirii COVID-19, inclusiv obligației de a purta mască, invocând o scădere constantă a deceselor cauzate de virus. Rospotrebnadzor, organul de supraveghere a consumatorilor, a declarat că „suspendă restricțiile introduse anterior, inclusiv regimul măștilor, interzicerea alimentației publice pe timp de noapte și o serie de alte măsuri”; acesta a spus că dinamica virusului a fost în concordanță cu tendințele globale – fără a menționa că pe plan modial există închideri, nu deschideri cauzate de pandemie – și că 93% dintre cazurile confirmate au fost ușoare sau asimptomatice. Cu toate acestea, nu a exclus reintroducerea măsurilor restrictive în cazul în care situația se deteriorează.

          Poziția ambasadorilor unor țări din America de Sud

            Șefii misiunilor diplomatice din Argentina, Brazilia și Venezuela au declarat pe 30 aprilie 2022, la Moscova, că statele lor nu susțin politica de presiune a sancțiunilor desfășurată de Statele Unite și o serie de țări occidentale împotriva Rusiei. Acest lucru a fost prezentat în fața Camerei de Comerț și Industrie (CCI) a Rusiei, la webinarul „Noi oportunități pentru importurile din America Latină și Caraibe”[9]: „Nu sprijinim sancțiunile împotriva Rusiei”, a declarat ambasadorul argentinian la Moscova, Eduardo Antonio Zuain – sancțiunile „sunt lipsite de sens, pentru că au lovit grupul cel mai puțin protejat al populației”.

            Ambasadorul Braziliei la Moscova, Rodrigo Baena Soares, a avut o poziție similară, subliniind că lumea se află într-o situație nouă și Brazilia nu sprijină sancțiunile „pentru că acestea afectează securitatea alimentară”. El a amintit că Brazilia este principalul partener comercial al Rusiei în America Latină, iar cifra de afaceri comercială este de 7 miliarde de dolari, Brazilia furnizează Rusiei soia, porumb, carne și importă îngrășăminte minerale.

            La rândul său, Ambasadorul Venezuelei la Moscova, Carlos Rafael Faria Tortosa, a condamnat, de asemenea, „sancțiunile coercitive unilaterale” impuse Rusiei: „Noi înșine trăim sub sancțiuni, precum Cuba sau Nicaragua, și credem că poporul fratern rus va face față acestor sancțiuni”, a subliniat șeful misiunii diplomatice venezuelene, care a fost citat și de serviciul de presă al ministerului rus de externe. Ambasadorul a spus că din ianuarie 2021 până în ianuarie 2022, 15.000 de turiști din Rusia au vizitat stațiunea de pe insula Margherita și interesul pentru cooperare și turism se menține datorită existenței unui zbor direct Moscova – Caracas – Moscova.

            Sergey Katyrin, șeful Camerei de Comerț și Industrie a Rusiei, a numit webinarul o „întâlnire fără precedent”, la care au participat aproape toți șefii de misiuni diplomatice din America Latină și Caraibe, de la Ecuador și Chile până la Panama și Mexic. „Scopul acestui webinar este de a familiariza afacerile regionale din Rusia cu perspectivele de cooperare și particularitățile lucrului cu țările din America Latină. Astăzi avem o oportunitate unică de a vorbi despre noi înșine, de a stabili contacte directe cu stimații noștri colegi din America Latină și de a obține informații de afaceri actualizate la prima mână” – a subliniat șeful Camerei de Comerț și Industrie a Federației Ruse.

Poziția lui Dmitri Medvedev

Cariera lui Dmitri Medvedev, originar din Sankt Petersburg ca și președintele rus, a fost strâns legată de Vladimir Putin, cu care a lucrat îndeaproape din 1999, mai întâi ca director de campanie, șef al administrației prezidențiale și mai târziu ca prim-ministru. El a fost în fruntea guvernului rus între 2018 și 2020, când Putin a fost reales șef al Kremlinului, dar și între 2012 și începutul lui 2018, când Putin s-a întors la Kremlin.

În vârstă de 56 de ani, Dmitri Medvedev este în 2022 șef adjunct al Consiliului de Securitate Națională al Federației Ruse: „Sunt adesea întrebat de ce postările mele de pe Telegram sunt atât de dure. Răspunsul este că îi urăsc, sunt niște nenorociți și degenerați. Ei vor moartea pentru Rusia. Și atâta timp cât voi fi în viață, voi face totul pentru a-i face să dispară”, a transmis Medvedev. Acest mesaj a fost publicat imediat după un altul cu avertismentul că Rusia este gata să-și extindă ofensiva dacă teritoriul său va fi atacat de rachetele furnizate Ucrainei. „Călăreții Apocalipsei sunt deja pe drum”, Moscova va ataca orașe din vest, lângă UE, dacă Ucraina va folosi rachete furnizate de SUA pentru a ataca Rusia.

            Previziunile lui Medvedeev

            Rusia se confruntă cu un viitor economic incert din cauza măsurilor care au urmat invadării Ucrainei de către Vladimir Putin, fapt care a izolat țara de sistemul financiar mondial[10]. Dimitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a scris pe 13 mai 2022, pe canalul său de socializare Telegram că efectele sancțiunilor împotriva țării sale vor fi resimțite la nivel internațional. Într-o postare intitulată „Ce se va întâmpla în continuare sau lumea după sancțiunile anti-ruse”, Medvedev a subliniat în 10 puncte cum s-ar putea prăbuși lanțurile de aprovizionare, ar putea crește inflația și ar urma crize alimentare și financiare:

1. sancțiunile energetice împotriva Rusiei vor duce la prețuri mai mari la combustibilii fosili și vor încetini dezvoltarea economiei digitale;
2. ar putea exista o „criză alimentară internațională cu drepturi depline”, în care unele țări să se confruntă cu „foamete”;
3. conflictele militare nerezolvate vor izbucni, vor apărea noi epidemii și instituțiile internaționale care nu au reușit să rezolve „situația din Ucraina”, precum Consiliul Europei, își vor pierde relevanța.

            Dimitri Medvedev a sugerat, de asemenea, că sancțiunile împotriva țării sale ar putea fi stimulentul către o nouă ordine mondială pe care Moscova a declarat anterior că o va saluta; „se vor forma noi alianțe internaționale ale țărilor bazate pe criterii pragmatice mai degrabă decât pe ideologii anglo-saxone. Ca urmare, va fi creată o nouă arhitectură de securitate, ar scoate în evidență „slăbiciunea conceptelor occidentalizate ale relațiilor internaționale, cum ar fi ordinea bazată pe reguli, prăbușirea ideii unei lumi centrate pe America”.

            Într-un discurs, rostit la Kremlin pe 21 februarie 2022, Putin a acuzat SUA și NATO de „dezvoltarea nerușinată a teritoriului Ucrainei ca teatru de operațiuni militare”.

          “Plecarea” din Europa

            Marea Europă capitulează economic și financiar în fața războiului ruso-ucrainean și se predă Statelor Unite ale Americii[11]: Statele Unite vor vinde Europei pe lângă arme și cereale, gaze naturale și petrol. Prețul este mai mare, evident, decât dacă ar fi cumpărat din Rusia și Ucraina. Europa a întors spatele Rusiei și a pus restricții în toate domeniile: cultură, sport, știință, educație, economie și finanțe. Firme cu capital privat și de stat ale Federației Ruse au fost blocate să mai desfășoare activități economice în Europa.

            O altă greșeală este blocarea firmelor europene de a avea activități economice și financiare în Federația Rusă. Scoaterea Rusiei sau blocarea Rusiei în multe organisme internaționale pot produce perturbări catastrofale pentru toată lumea, dar, mai ales pentru Europa. Am scris corect că Rusia va pleca din Europa, nu fizic, ci, economic, sportiv etc. Primul pas l-a făcut Federația de Fotbal, care se pregătește să se înscrie în asociația de profil din Asia. Vor urma, probabil, și alte asociații: în Asia sunt multe țări care nu văd cu ochi buni multe practici ale SUA.

            Statele Unite au impus multe restricții multor state din Asia: China, Corea de Nord, Pakistan, Iran, Arabia Saudită, Afghanistan, Siria. Economic, Rusia poate colabora cu aceste țări și, astfel, să-și poată vinde o parte din produsele brute și finite…

            Prin diferite fonduri de investitii și investitori de origine rusă, România are cca 30% din economie implicată în acest joc politic, cu blocaje economice și financiare. Din zel, autoritățile române respectă tot ce transmit instituțiile europene și blochează tot ce aparține de Rusia: nu mai contează că se vor închide firme, că Oamenii vor fi pe drumuri…

Sectorul financiar – dispute privind pierderile înregistrate

Sectorul financiar al Rusiei ar fi suferit pierderi directe de sute de miliarde de dolari ca urmare a sancțiunilor impuse de SUA și UE de la invazia rusească în Ucraina, relevă Bloomberg, care citează un document intern al Ministerului rus de Finanțe[12]: estimarea a fost inclusă într-o prezentare pentru o reuniune la nivel înalt a oficialilor ruși pe tema răspunsului la sancțiunile occidentale, organizată în august 2022. Potrivit sursei citate, sancțiunile internaționale impuse de la declanșarea războiului au provocat pagube semnificative pe piețele de capital și în sectorul bancar, pe lângă pierderea accesului la rezerve valutare în valoare de 300 de miliarde de dolari, precum și la echipamente și software cheie.

            80% din activele sectorului bancar intră sub incidența sancțiunilor, iar instrumente financiare precum derivatele, operațiunile de hedging, euroobligațiunile și ofertele publice inițiale au „dispărut practic”. Documentul se concentrează pe efectele sancțiunilor asupra sistemului financiar și nu abordează impactul asupra economiei în general: Bloomberg notează că impactul unora dintre sancțiuni s-a atenuat în comparație cu cifrele din prezentarea datată 29 august.

            Pe de altă parte, un studiu al Universităţii americane Yale, prezentat tot în august 2022, arată că impactul sancţiunilor occidentale asupra economiei ruse este mult mai important decât arată datele oficiale: „În ciuda iluziilor de autosuficienţă şi de substituţie a importurilor, producţia internă rusă s-a oprit complet şi nu are capacitatea de a înlocui companiile, produsele şi talentele pierdute”. Companiile care au părăsit ţara „reprezintă aproximativ 40% din PIB-ul acesteia, anulând aproape complet cele trei decenii de investiţii străine”, mai notează autorii acestui studiu.

            Statisticile oficiale ruse arată că în primul semestru din 2022, economia Rusiei a înregistrat o scădere de 0,4% față de aceeași perioadă a anului 2021. Cu toate acestea, FMI și-a îmbunătățit în august 2022, estimarea privind evoluția economiei rusesți de la o scădere de 8,5%, la doar 6%. Pentru 2023, experții FMI estimează o scădere de doar 3,5%.

Singura cosmonaută rusă

Ana Kikina, singura cosmonaută rusă în activitate a declarat pe 26 august 2022 că este pregătită pentru un zbor programat la începutul lunii octombrie 2022 spre Staţia Spaţială Internaţională (ISS) în cadrul unei misiuni ce va fi realizată în comun cu NASA (vezi site-ul https://www.stiripesurse.ro/singura-cosmonauta-rusa-in-activitate-a-declarat-ca-este-pregatita-sa-participe-la-o-misiune-spatiala-internationala_2529345.html, postat pe 26 august 2022).

Anna Kikina, în vârstă de 37 de ani, va participa la zborul programat să aibă loc pe 3 octombrie la bordul unei capsule Crew Dragon, fabricată de compania americană privată SpaceX. Doi astronauţi americani – Nicole Mann şi Josh Cassada – şi un astronaut japonez – Koichi Wakata – vor participa şi ei la această misiune internaţională. Vehiculul va fi lansat de la Centrul Spaţial Kennedy din Florida (SUA): “Sunt pregătită pentru acest zbor. Voi merge în SUA pe 8 septembrie pentru ultima sesiune de antrenament, activităţi pre-lansare şi diverse proceduri”, a declarat Anna Kikina, care este de formaţie inginer, într-o conferinţă de presă difuzată de agenţia spaţială rusă Roscosmos.

Ana Kikina este cea de-a cincea femeie rusă care zboară în Spaţiu în calitate de cosmonaut profesionist şi, totodată, prima cosmonaută din ţara ei care participă la o misiune a companiei americane SpaceX. Întrebată despre atitudinea astronauţilor americani faţă de ea, în contextul tensiunilor diplomatice majore asociate războiului din Ucraina, Anna Kikina a spus că se simte apreciată de colegii ei din Statele Unite: “Sunt foarte fericită să fac parte din acest echipaj”, a spus cosmonauta rusă.

Ultima femeie rusă care a zburat în spaţiu înainte de Anna Kikina este Elena Serova, care a petrecut 167 de zile la bordul ISS în 2014 şi 2015. Fosta Uniune Sovietică este ţara care a trimis în Spaţiu prima femeie din Istoria Omenirii, Velentina Tereşkova, pe 16 iunie 1963, urmată de Svetlana Saviţkaia, prima femeie care a efectuat o ieşire extravehiculară în Spaţiu, în iulie 1984.

În octombrie 2021, Rusia a trimis în spaţiu o actriţă, Iulia Peresild, pentru a filma primul lungmetraj turnat pe orbita Terrei, înaintea unui proiect similar american cu Tom Cruise în distribuţie. Spaţiul reprezintă unul dintre rarele domenii în care Statele Unite şi Rusia continuă să coopereze în pofida tensiunilor diplomatice dintre cele două ţări. Pe 21 septembrie 2022, un astronaut de la NASA, Francisco Rubio, urmează să ajungă pe ISS la bordul unui vehicul rusesc Soyuz alături de doi cosmonauţi ruşi, Serghei Prokopiev şi Dmitri Petelin.

Toxina botulinică de tip B

Ministerul rus al Apărării a anunțat pe 20 august 2022 că Moscova are dovezi ale utilizării de către armata ucraineană împotriva armatei ruse a unor agenți chimici[13]: “Dovezile de terorism chimic din partea regimului de la Kiev vor fi trimise în mod oficial la OIAC (Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice) prin intermediul misiunii permanente a Rusiei”, a precizat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat citat de agenția rusă Interfax.

Potrivit Ministerului Apărării al Federației Ruse, la 31 iulie 2022, militarii ruși care executau sarcini în zona așezării Vasilievka, regiunea Zaporojie, au fost transportați la un spital militar cu semne de otrăvire gravă: “În urma examinării, în corpul militarilor a fost depistată o substanță toxică, toxina botulinică de tip B. Pentru a stabili cauza otrăvirii, specialiștii Institutului Principal de Cercetare și Testare a Medicinei Militare al Ministerului rus al Apărării (Sankt Petersburg) au efectuat o analiză suplimentară, care a confirmat fără echivoc prezența unei otrăviri organice de origine artificială – toxina botulinică de tip B. În prezent, Federația Rusă pregătește documente justificative cu rezultatele tuturor analizelor efectuate asupra faptului de terorism chimic realizat de regimul Zelenski. Pe fondul înfrângerilor militare din Donbas și din alte regiuni, regimul Zelenski a autorizat acte de terorism cu otrăvuri chimice împotriva militarilor și civililor ruși”, a preciza Ministerul rus al Apărării.

---

[1] Vezi site-ul Armistițiu cosmic ruso-american: Acord NASA-Rosatom privind transportul astronauților (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 16 iulie 2022

[2] Vezi site-ul Russia to pull out of International Space Station (msn.com), postat și vizitat pe 26 iulie 2022

[3] Vezi site-ul Serghei Lavrov: Prioritatea Rusiei este dezvoltarea relației cu China (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 24 mai 2022

[4] Vezi site-ul https://cursdeguvernare.ro/moscova-anunta-o-lista-de-importuri-paralele-dupa-ce-marile-branduri-au-iesit-de-pe-piata-rusa.html, postat și vizitat pe 7 mai 2022

[5] Vezi site-ul Rusia a lansat pe orbită o navă spațială militară secretă, ce ar putea fi folosită în războiul din Ucraina | ActiveNews, postat și vizitat pe 2 mai 2022

[6] Vezi site-ul Rusia a limitat exporturile de gaze nobile, un ingredient cheie pentru fabricarea cipurilor (descopera.ro), postat și vizitat pe 5 iunie 2022

[7] Vezi site-ul https://www.stiripesurse.ro/noua-doctrina-navala-a-rusiei-discursul-lui-vladimir-putin_2494075.html, postat și vizitat pe 31 august 2022

[8] Vezi site-ul Russia scraps remaining COVID restrictions (msn.com), postat și vizitat pe 1 iulie 2022

[9] Sursa: România Muncitoare, nr. 303, aprilie-mai 2022, pp. 17-18

[10] Vezi site-ul Russia’s Dmitry Medvedev Predicts ‘Collapse of…U.S.-Centric World’ (msn.com), postat și vizitat pe 13 mai 2022

[11] Sursa: România Muncitoare, nr. 303, aprilie-mai 2022, pp. 3-4

[12] Vezi site-ul Rusia – pierderi de sute de miliarde în sectorul financiar din cauza sancțunilor – CursDeGuvernare.ro, postat și vizitat pe 15 septembrie 2022

[13] Vezi site-ul https://www.stiripesurse.ro/rusia-acuza-ucraina-de-folosire-unor-arme-chimice-militari-rusi-din-zaporojie-otraviti-cu-toxina-botulinica_2521445.html, postat și vizitat pe 20 august 2022