Emilian M. Dobrescu

5.000 de militari NATO în România

Numărul de militari NATO prezenți în România este de peste 5.000, a declarat pe 6 iunie 2022 șeful Statului Major al Apărării, Daniel Petrescu: “Soldații aliați au luat parte la activități privind consolidarea vigilenței, poliție aeriană și se antrenează alături de soldații români”, a afirmat șeful SMAp, cu ocazia ceremoniei de schimbare a comenzii Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est (HQ MND-SE). Generalul-maior Cristian Dan, comandant al HQ MND-SE în perioada iunie 2020-iunie 2022, a predat comanda generalului de brigadă Dorin Toma, locțiitor al Șefului Statului Major al Forțelor Terestre din aprilie 2020.

Daniel Petrescu a apreciat că existența HQ MND-SE “este mai importantă decât anticipam în 2014, când a fost luată decizia de a crea un comandament aliat în România. Atunci ne confruntam cu provocări structurale, create de Federația Rusă, împotriva echilibrului de securitate european și am fost martori ai provocărilor acesteia care aveau ca scop o nouă ordine mondială; anul acesta (2022-n.n.), echilibrul a fost din nou pus la încercare de brutalitatea atacului Federației Ruse împotriva Ucrainei, iar Aliații au dat dovadă de unitate și hotărâre pentru a proteja pacea din Europa de orice agresiune, NATO luând noi măsuri pentru a crește capacitatea sa de apărare și descurajare”.

Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a vorbit despre sporirea efectivelor în țara noastră după începerea războiului în Ucraina. “Comandamentul Național de Divizie Sud-Est are misiunea de a fi în măsură să asigure comanda și controlul unei operațiuni NATO de tip articol 5, apărare colectivă, contribuind la consolidarea apărării pe Flancul Sud-Est al Alianței, la asigurarea securității teritoriale și a populației statelor din zona de responsabilitate”.

În cadrul diviziei NATO din țara noastră activează militari din 15 țări, inclusiv România; noul comandant, Dorin Toma, a spus cu acest prilej: “Dislocarea acestor structuri multinaționale pe teritoriul României, contingentele diferitelor națiuni care se instruiesc în comun cu militarii români pregătesc din perspectivă militară inclusiv acest eveniment la nivel politico-militar. Armata României și structurile NATO dislocate pe teritoriul României sunt gata pentru îndeplinirea misiunii oricând”. În privința prezenței aliate la Marea Neagră, Dorin Toma a afirmat că “din perspectiva forțelor terestre există această prezență și misiunile de descurajare sunt vizibile”.

Armata NATO

NATO va crește masiv numărul forțelor sale de înaltă pregătire, de la 40.000 la peste 300.000 de soldați, a declarat pe 27 iunie 2022, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg[1]: „Vom transforma forța de răspuns a NATO și vom crește numărul trupelor de înaltă pregătire la peste 300 de mii; vom face provizii de armament, vom spori capabilitățile de apărare aeriană, vom moderniza planurile de apărare în privința unor aliați”, a declarat Jens Stoltenberg, înaintea summit-ului NATO de la Madrid.

La summitul de la Madrid din 29-30 iunie 2022, NATO și-a schimbat și conceptul cu privire la Rusia, care în ultima strategie a alianței din 2010 era încă descrisă ca un partener strategic. La 25 februarie 2022, cu prilejul summitului extraordinar al NATO, desfăşurat prin videoconferinţă, pe fondul situaţiei militare din Ucraina, liderii Consiliului Nord-Atlantic au stabilit, pentru prima dată în istoria Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, desfăşurarea unor elemente ale Forţei de Reacţie Rapidă a NATO.

Cine greșește: NATO sau Rusia? Diferențe majore în perceperea securității în Europa

”Divergențele dintre NATO și Rusia pe tema Ucrainei vor fi dificil de rezolvat”, a declarat pe 12 ianuarie 2022, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, în urma celor patru ore de discuții în cadrul Consiliului NATO-Rusia care a avut loc la Bruxelles, dar ”este un semn pozitiv că toți aliații NATO și Rusia s-au așezat în jurul aceleiași mese și s-au angajat în discuții pe teme substanțiale”[2]. Cele două părți au convenit să continue discuțiile, dar nu a fost stabilit niciun calendar oficial în acest sens; totodată, niciuna dintre cele două părți nu au făcut concesii față de pozițiile de negociere anunțate anterior. Astfel, NATO a reiterat că nu va renunța la prezența trupelor în flancul estic, dar și-a exprimat disponibilitatea de a se întâlni din nou cu Rusia, de a crește transparența exercițiilor militare, de a discuta politicile nucleare și limitarea amplasării de rachete.

Secretarul general al NATO a mai susținut că țările membre au propus „un set de întâlniri pentru a trata un set de probleme”, lucru la care „Rusia nu a fost în măsură să fie de acord cu această propunere, chiar dacă nu a respins-o”.

”Reuniunea de astăzi (12 ianuarie 2021 –n.n.), a fost dedicată în mod precis analizării factorilor care contribuie la degradarea securităţii europene, pe care noi i-am observat în ultimii ani”, a declarat, la rândul său, reprezentantul Rusiei, Aleksandr Gruşko: discuțiile dintre cele două părți au avut loc în contextul în care Rusia a adunat aproximativ o sută de mii de soldați la granița cu Ucraina, fosta republică sovietică având aspirații de aderare la NATO, în contextul în care NATO a anunțat că va continua amplasarea de rachete cu rază medie de acțiune pe flancul estic al NATO; Rusia a negat orice planuri de invazie și a solicitat o serie de garanții de securitate, legate de extinderea NATO și retragerea forțelor alianței din Europa Centrală și de Est.

NATO și Rusia au reluat dialogul în cadrul Consiliului NATO-Rusia, după doi ani de la ultima reuniune oficială din 2019. Reuniunea, la care delegația rusă a fost reprezentantă de viceministrul de externe, Aleksandr Gruşko, iar cea americană de subsecretarul de stat Wendy Sherman, a fost prezidată de Jens Stoltenberg, celelalte țări membre NATO participând la nivel de ambasadori. Ultimul Consiliu NATO-Rusia a avut loc la 5 iulie 2019, discuțiile de atunci axându-se pe Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare (INF) care și-a încetat efectele în august 2019, după retragerea SUA și Rusiei din acest tratat.

Consiliul NATO-Rusia s-a reunit de zece ori începând din 2016, când a fost convocat pentru prima dată după intervenția rusă în Ucraina în 2014, care a dus la anexarea peninsulei Crimeea. După acest al zecelea Consilu, NATO a decis să-și suspende orice cooperare cu Moscova și a pus în aplicare cea mai importantă consolidare militară a flancului său estic după Războiul Rece, dar a decis să mențină deschise și canalele de dialog.

          Expulzarea a opt diplomați ruși

NATO a expulzat opt diplomați ruși, membri ai Misiunii Rusiei la NATO, acuzându-i că au calitatea de ofițeri de informații[3]. În plus, alianța nord-atlantică a anunțat că reduce la jumătate (de la 20 la 10), începând cu 1 noiembrie 2021, dimensiunea misiunii Rusiei care lucrează în sediul său din Bruxelles. Ultima oară când NATO a luat astfel de măsuri împotriva Moscovei a fost în 2018, când a expulzat șapte diplomați ruși membri ai misiunii ruse ca replică la atacul cu neurotoxină de la Salisbury (Marea Britanie). În replică, oficialii ruși acuză Occidentul că folosește Moscova pe post de sperietoare: „Occidentul, colectiv, își continuă politica de confruntare diplomatică cu Rusia”, a declarat vice-ministrul rus de externe Alexander Grushko.

Expulzările au venit „ca răspuns la presupuse activități rusești, inclusiv crime și spionaj: ”Putem confirma că am retras acreditarea a opt membri ai misiunii ruse la NATO, care erau ofițeri de informații ruși nedeclarați. Politica NATO față de Rusia rămâne consecventă. Ne-am întărit descurajarea și apărarea ca răspuns la acțiunile agresive ale Rusiei, în același Timp rămânând deschiși pentru un dialog semnificativ”, a declarat pentru BBC un oficial NATO.

Leonid Slutsky, președintele Comisiei pentru afaceri externe din camera inferioară a parlamentului rus, a respins acuzațiile formulate împotriva diplomaților și a avertizat că decizia NATO va degrada și mai mult relațiile bilaterale. Slutsky a declarat agenției de știri Interfax că Moscova poate răspunde în represalii, fără să detalieze afirmația sa.

Flancul estic al NATO în 2022

Pe 24 martie 2022, Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a reconfirmat în avanpremiera summit-ului NATO, că Alianța va înființa patru noi grupuri de luptă în România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia[4]. Decizia militară a fost luată încă din februarie 2022, comanda grupului din România fiind asumată de Franța. ”Sunt convins că aliații vor decide în unanimitate”, a spus secretarul general când a fost întrebat despre opoziția Ungariei. Cele patru noi grupuri de luptă multinaționale, vor avea în componență fiecare între 1.000 și 2.000 de militari: grupul din România are în componență militari francezi și belgieni. Grupul va primi și militari polonezi și va avea ”o importantă componentă națională”, a explicat Jens Stoltenberg. Aceste patru noi grupuri dublează practic prezența și reacția rapidă a NATO pe flancul de Est, primele patru grupuri fiind deja consolidate în Polonia, Estonia, Letonia și Lituania. Adică în nordul flancului estic: ”Elemente ale noilor grupuri sunt deja stabilite acolo și sunt din ce în ce mai integrate. Este reacția imediată a NATO, iar grupurile vor rămâne pe poziție atât timp cât este necesar: am început resetarea pe termen lung pentru că NATO trebuie să se adapteze unei noi realități”, a spus Jens Stoltenberg.

Precizările secretarului general apar în contextul în care Estonia a cerut public resetarea concentelor NATO și constituirea de grupuri de luptă permanente pe flancul de est al Alianței. Organizația este presată și de Canadă să întărească și flancul nordic din cauză că Rusia a reocupat bazele arctice părăsite după Războiul Rece. În contextul războiului în Ucraina, unii lideri ai țărilor aliate NATO și-au exprimat dorința de a prelungi contractul Secretarului General Jens Stoltenberg cu cel puțin încă un an – până în septembrie 2023. NATO demarase în primăvară campania de identificare a unui succesor. Jens Stoltenberg, fost prim-ministru norvegian, are deja un nou loc de muncă din această toamnă, șef al Băncii Centrale a Norvegiei. Liderii aliați erau așteptați să anunțe un înlocuitor până la sfârșitul lunii iunie, la un summit-ul de la Madrid. Dar războiul Rusiei inițiat parțial din cauza dorinței Ucrainei de a adera la NATO, a modificat calcululele, au declarat diplomați europeni.

Fondul de inovare 2021

Pe 22 octombrie 2021, Aliații au lansat Fondul de inovare al NATO pentru a investi în tehnologii de ultimă oră[5]. Fondul este de așteptat să investească 1 miliard de euro cu inovatorii din cadrul Alianței care lucrează la tehnologii emergente și perturbatoare. În tandem, NATO creează un Accelerator de Inovare în Domeniul Apărării pentru Atlanticul de Nord, cu acronimul DIANA, care va oferi o rețea de centre de testare tehnologică și locuri de accelerare pentru a valorifica mai bine inovația civilă pentru securitatea noastră. 

Miniștrii Apărării NATO au convenit, de asemenea, asupra primei strategii de Inteligență Artificială a Alianței, care include standarde de utilizare responsabilă a Al, în conformitate cu dreptul internațional. Cu ocazia lansării Fondului de inovare, miniștrii apărării din țările membre NATO s-au întâlnit, de asemenea, cu partenerii apropiați ai NATO, Finlanda, Suedia și Uniunea Europeană, pentru a discuta despre provocările globale și despre cum să ne consolidăm în continuare cooperarea. Referitor la cele de mai sus, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a spus următoarele: ”Mă aștept ca acest fond să investească 1 miliard de euro cu inovatori din întreaga Alianță, care lucrează pe tehnologii emergente și disruptive[6]. Noile tehnologii ne remodelează lumea și securitatea, iar noul Fond al Inovării al NATO va asigura Aliaților să nu rateze cele mai noi tehnologii și capabilități care vor fi esențiale pentru securitatea noastră. Fondul de inovare al NATO este o parte a unui tablou de ansamblu. Un exemplu de astfel de tehnologii este propulsia supersonică, care este dezvoltată şi de China şi Rusia; altele sunt aparatele de zbor autonome, precum şi sistemele robotice. Acordul cu privire la înființarea acestui fond a fost semnat de miniştrii de externe din Belgia, Republica Cehia, Estonia, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ţările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia şi Regatul Unit.

Apoi pe 30 iunie 2022, liderii țărilor NATO prezenți la summit-ul alianței de la Madrid au semnat Scrisoarea de angajament privind Fondul de Inovare al NATO, primul fond  multinațional de investiții cu capital  de risc din lume, potrivit unui comunicat al organizației[7]. Fondul va investi 1 miliard de euro în start-up-uri aflate în stadiu incipient și în alte fonduri cu capital de risc, care dezvoltă tehnologii cu dublă utilizare, prioritare pentru NATO. Țintele de plasament sunt start-up-urile care se concentrează pe: inteligența artificială, prelucrarea marilor baze de date, tehnologii cuantice, autonomie, biotehnologie și îmbunătățire umană, materiale noi, energie, propulsie și spațiu.

„Acest fond este unic, timp de 15 ani, Fondul de inovare al NATO va contribui la geneza acelor tehnologii în curs de dezvoltare, care au puterea de a ne transforma în deceniile următoare, consolidând ecosistemul inovației al Alianței și asigurând securitatea miliardului de cetățeni ai noștri”, a spus secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.

„România va participa cu două centre de testare, două institute care au fost selectate de către NATO pe baza criteriilor stabilite. Aceasta înseamnă că şi România va fi implicată în acest proces de modernizare tehnologică, de avans tehnologic al NATO”, a declarat ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu…

Fondul va completa Acceleratorul NATO de Inovare în Domeniul Apărării pentru Atlanticul de Nord  (DIANA), lansat în aprilie 2022, o rețea de laboratoare de cercetare și testare, care reunesc eforturile corporatiste și academice. DIANA va sprijini dezvoltarea și adaptarea tehnologiilor emergente cu dublă utilizare la provocările critice de securitate și apărare.

„Și pentru DIANA s-au înregistrat progrese semnificative la Summit-ul de la Madrid din 2022, unde Aliații au convenit că inovatorii care participă la programele DIANA vor avea acces la o rețea de site-uri de accelerare și peste 63 de centre de testare din Europa și America de Nord”, potrivit comunicatului NATO.

Linia roșie declarată de Rusia în noiembrie 2021

Extinderea infrastructurii militare a NATO în Ucraina reprezintă „o linie roşie”, a declarat președintele rus Vladimir Putin pe 30 noiembrie 2021, înaintea reuniunii miniștrilor de Externe din statele membre NATO, la care s-au discutat tensiunile de pe flancul estic al alianței[8]. De cealaltă parte, NATO și SUA au avertizat că Rusia va plăti un preţ mare pentru orice nouă agresiune militară împotriva Ucrainei; tensiunile au fost în creştere de săptămâni întregi, Rusia, Ucraina şi NATO organizând exerciţii militare pe fondul reproşurilor reciproce.

Vladimir Putin a mers mai departe decât anterior, explicând ”liniile roşii” ale Rusiei referitoare la Ucraina, spunând că va trebui să răspundă dacă NATO va desfăşura sisteme avansate de rachete pe teritoriul vecinei sale. „Dacă pe teritoriul Ucrainei apar sisteme de atac, timpul de zbor către Moscova va fi de 7-10 minute şi de cinci minute în cazul unei arme hipersonice care este desfăşurată. Imaginaţi-vă, ce trebuie să facem într-un astfel de scenariu? Va trebui să creăm apoi ceva similar în raport cu cei care ne ameninţă în acest fel. Şi putem face asta acum”, a spus el, arătând spre testarea recentă de către Rusia a unei arme hipersonice, despre care a spus că ar putea zbura cu de nouă ori viteza sunetului.

Tot pe 30 noiembrie 2021, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat NATO că a desfăşurat o cantitate semnificativă de echipament militar greu în apropierea graniţelor Rusiei şi a spus că Moscova ar putea să răspundă ameninţărilor de securitate din partea ţările occidentale şi a Ucrainei dacă este necesar.

Oficiali americani, NATO şi ucraineni au tras un semnal de alarmă în luna noiembrie 2021 din cauza a ceea ce spun ei că sunt mişcări neobişnuite de trupe ruseşti în apropierea graniţei cu Ucraina şi au sugerat că Moscova s-ar putea pregăti să lanseze un atac; Moscova a negat orice planuri de a face acest lucru. Ministrul Lavrov a spus că manevrele militare ucrainene şi utilizarea dronelor în estul ţării, deţinut de separatişti proruşi, reprezintă o ameninţare la adresa Rusiei care este gata să răspundă dacă va fi necesar. „Pur şi simplu nu putem exclude posibilitatea ca Kievul să pornească într-o aventură militară”, a declarat el într-o conferinţă de presă la Moscova. „Preşedintele Putin a subliniat că nu avem nevoie de conflict, dar dacă Occidentul nu poate reţine Ucraina – şi dimpotrivă o încurajează – bineînţeles că vom face toţi paşii necesari pentru a ne asigura securitatea”, a mai spus el.

Răspunzând preocupărilor legate de masarea de trupe, Rusia a spus în repetate rânduri că este liberă să şi le mute pe propriul teritoriu şi că astfel de mişcări nu ar trebui să fie un motiv de alarmă. Moscova a informat Washingtonul că nu are nici un plan de agresivitate împotriva Ucrainei, dar că va continua să monitorizeze îndeaproape activitatea trupelor NATO şi ucrainene în apropierea graniţelor Rusiei, a declarat în aceeași zi și Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului Securităţii Rusiei.

Noul concept strategic 2022 al NATO

            A fost lansat la summitul NATO de la Madrid și conține 49 de puncte, structurate în patru capitole mari[9]: scopul și principiile, mediul strategic, obiectivele de bază ale NATO (cu subcapitolele descurajare și apărare, prevenirea și managementul crizelor și securitatea cooperativă) și asigurarea succesului continuu al Alianței.

                  ”În zona euro-atlantică nu este pace”, este propoziția cu care se deschide    capitolul dedicat mediului strategic. ”Federația Rusă a încălcat normele și principiile care           au contribuit la o securitate europeană stabilă și previzibilă. Nu putem ignora posibilitatea      unui atac împotriva suveranității și integrității teritoriale a Aliaților”. Documentul descrie       amenințările și provocările ce decurg din strategiile subversive ale regimurilor autoritare,           precum și tacticilor hibride utilizate tot mai des, de tipul dezinformărilor, a atacurilor          cibernetice sau chiar a coerciției economice.

                  Cu privire la Rusia, documentul prevede că Alianța nu vizează o confruntare           directă cu Federația Rusă, dar aceasta reprezintă cea mai semnificativă amenințare directă            la securitatea, pacea și stabilitatea zonei euro-atlantice: ”Consolidarea militară a   Moscovei, inclusiv în regiunile Mării Baltice, Mării Negre și Mării Mediteraneene, împreună cu integrarea sa militară cu Belarus, ne amenință securitatea și interesele”, se       arată în noul concept strategic.

                  Documentul abordează apoi problema terorismului: ”Conflictul, fragilitatea și        instabilitatea din Africa și Orientul Mijlociu ne afectează în mod direct securitatea și          securitatea partenerilor noștri. Vecinătatea sudică a NATO, în special Orientul Mijlociu,    Africa de Nord și regiunile Sahel, se confruntă cu provocări de securitate, demografice,    economice și politice interconectate. Acestea sunt agravate de impactul schimbărilor       climatice, al instituțiilor fragile, al urgențelor sanitare și al insecurității alimentare;           situația oferă teren fertil pentru proliferarea grupărilor armate nestatale, inclusiv            a          organizațiilor teroriste. De asemenea, permite interferența stabilizatoare și coercitivă a    concurenților strategici”, se arată la punctul 11 din document.

                  China este menționată direct la două dintre cele 49 de puncte strategice. Liderii             NATO susțin că ambițiile și politicile coercitive ale Republicii Populare Chineze (RPC)       afectează ”interesele, securitatea și valorile” Alianței, care avertizează și cu privire la        parteneriatul dintre Beijing și Moscova. ”RPC urmărește să controleze sectoare    tehnologice și industriale cheie, infrastructură critică, materiale strategice și lanțuri de       aprovizionare. Își folosește pârghia economică pentru a crea dependențe strategice și          pentru a-și spori influența. Se străduiește să submineze ordinea internațională bazată pe reguli, inclusiv în domeniul spațial, cibernetic și maritim”, susține noul Concept Strategic NATO.

                  Documentul face referire și la provocările de securitate ce decurg din adoptarea        noilor tehnologii, uneori foarte disruptive. Este semnalată eroziunea mecanismelor de         control a armelor (punctul 18). Este menționat, de asemenea, impactul schimbărilor            climatice, care ”pot exacerba conflictele, fragilitatea și competiția geopolitică”.

                  Subcapitolul ”descurajare și apărare” descrie principiile pe baza cărora își   propune Alianța să asigure securitatea zonei euro-atlantice, prin recalibrarea modului în       care sunt distribuite forțele armate și echipamentele (punctele 20-23). Se face referire la       importanța securității cibernetice, dar și a altor amenințări ”non-militare”. ”Vom lucra       pentru a identifica și atenua vulnerabilitățile și dependențele strategice, inclusiv în ceea           ce privește infrastructura noastră critică, lanțurile de aprovizionare și sistemele de      sănătate. Ne vom spori securitatea energetică și vom investi într-o aprovizionare,        furnizori și surse de energie stabile și fiabile”, se arată la punctul 26: cu privire     la capabilitățile nucleare, se reiterează că acestea sunt menite să asigure pacea.

                  În ceea ce privește prevenirea și managementul crizelor, aliații se angajează să         asigure ”resursele, capacitățile, pregătirea și aranjamentele de comandă și control pentru      desfășurarea și susținerea operațiunilor militare și civile de gestionare a crizelor,          

                  La subcapitolul ”securitate cooperativă”, documentul subliniază sprijinul NATO    pentru ”independența, suveranitatea și integritatea teritorială” a statelor care doresc să       adere la Alianța Nord-Atlantică.

                  Documentul subliniază totodată ”importanța strategică” a Balcanilor de Vest și a regiunii Mării Negre. ”Vom continua să sprijinim aspirațiile euro-atlantice ale țărilor         interesate din aceste regiuni. Vom spori eforturile pentru a le consolida capacitățile de a   aborda amenințările și provocările distincte cu care se confruntă și le vom spori rezistența       împotriva interferențelor și constrângerilor din partea unor terți”, se arată la punctul 45,        care adresează și importanța strategică a Orientului Mijlociu, Africii de Nord și Indo-           Pacificului.

                  Ultimele trei puncte ale documentului se referă la alocarea resurselor necesare          asigurării obiectivelor de securitate menționate, respectiv ”creșterea cheltuielilor            naționale de apărare și finanțarea NATO proporțional cu provocările de securitate”.

          Mandatul și rolul NATO

NATO a fost creat în lumina Războiului Rece și mandatul său ar fi trebuit să se supună Cartei Națiunilor Unite[10]. Deși Războiul Rece s-a terminat, rolul NATO ar fi trebuit și el să se termine. Și totuși ca marile puteri sunt interesate să extindă NATO și mai mult, lucru care ar rezulta în mai multe țări care se înarmează cu arme mortale sub numele de „securitate”. Această expansiune face ca unele companii americane să producă și mai multe arme.

Exista multe motive pentru care NATO nu ar trebui să se extindă. NATO este pur și simplu o nebunie. Contrazice absolut orice viziune a unei lumi în care încercăm să interacționăm ca persoane civilizate, să rezolvam conflictele prin negocieri și respect mutual și să ne dedicăm energiile demilitarizării, societății civile, democrației, justiției, dezvoltării durabile, păcii și co-existenței în diversitate.

NATO nu trebuie lăsată să conducă și să monopolizeze securitatea globală. Prioritățile sale militare și nucleare în particular fac din NATO o parte a problemei Umanității și nu un instrument în explorarea noilor politici pentru pace care ar trebui să se desfășoare în această eră absolut nouă.

            O versiune reorientată a Ghidului de Planificare a Apărării într-un raport al  Pentagonului din 1994-1999 sfătuiește că Statele Unite « trebuie să caute să prevină apariția aranjamentelor de securitate exclusiv europene care ar putea submina NATO… Astfel, este de o importanță fundamentală să se păstreze NATO ca și instrumentul principal al apărării și securității vestice, un canal pentru ca influența și participarea SUA să ajungă la chestiunile europene de securitate.          

NATO a fost de mai multe ori în posibilitatea de a acționa fără autorizarea Consiliului de Securitate al ONU auto-numindu-se forță a păcii. Nici ONU nu este foarte aproape de perfecțiune, are mult mai multă experiențăa în activități de păstrare a păcii, dar a fost în mod constant subminată sau folosită de mai puternicile națiuni atunci când le-a convenit lucrul acesta. În Europa funcționează, de asemenea, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), compusă din 55 de state membre; aceste două organizații ONU și OSCE – au mai mulți membri decât NATO și, astfel, pot oferi o diversitate mai mare de experiențe.

 NATO ar trebui să rămână sub jurisdicția ONU sau/și OSCE mai mult decât să încerce să le dedubleze, acolo unde surclasează ONU și/sau OSCE la capacitate militară, care nu este de ajuns când este vorba de păstrarea păcii ; ca efect al continuării procesului de globalizare, marile puteri ale lumii își vor folosi adesea suportul militar pentru a-și atinge scopurile globalizatoare și alte interese pentru a-și maximiza profitul de pe urma altor țări.

Planul de acțiune al NATO pentru Femei, Pace și Securitate

Primul Plan de acțiune NATO pentru Femei, Pace și Securitate (WPS) a fost lansat în 2010 pentru perioada 2010-2015[11]: pe 21 octombrie 2021, miniștrii apărării NATO au aprobat al treilea Planul de acțiune al NATO 2021-2025 pentru Femei, Pace și Securitate (WPS).

Plan de acțiune WPS sprijină angajamentul Aliaților NATO, reafirmat la summitul de la Bruxelles din 21-22 ocotmbrie 2021, de a promova în continuare egalitatea de gen și de a integra perspectivele de gen în tot ceea ce face NATO, în structurile politice, civile și militare, de la politici și planificare, instruire și educație, până la misiuni și operațiuni.

În cadrul noului Plan de acțiune, cooperarea cu partenerii, organizațiile internaționale și societatea civilă va fi extinsă și îmbunătățită în continuare. Perspectivele de gen vor fi integrate în domenii precum inovarea și noile tehnologii, schimbările climatice și reziliența. Pregătirea și educarea personalului civil și militar al NATO, a Aliaților și a partenerilor va fi sporită în continuare, în special în prevenirea și răspunsul la violența sexuală legată de conflict, în conformitate cu noua politică aprobată a NATO în această problemă. Planul de acțiune WPS ghidează activitatea personalului din cadrul NATO, precum și a tuturor Aliaților NATO în Timp ce aceștia implementează politica NATO. 

”Războiul de uzură” din Ucraina

Urmează un lung „război de uzură” în Ucraina, iar țările occidentale trebuie să se pregătească, a avertizat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după întrevederea din 1 iunie 2022, cu preşedintele american Joe Biden, de la Washington[12]. „Trebuie să fim pregătiţi pe termen lung. Pentru că ceea ce vedem este că acest război a devenit acum un război de uzură”, a declarat Jens Stoltenberg. Războiul din Ucraina „s-ar putea termina mâine, dacă Rusia pune capăt agresiunii sale… Dar, nu vedem nici un semn în această direcţie în acest stadiu, a declarat secretarul general al NATO în cadrul unei conferinţe de presă alături de şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken.

Secretarul general NATO s-a aflat în capitala americană pentru a pregăti summit-ul NATO din 28-30 iunie 2022, de la Madrid. Războiul declanşat de Rusia în Ucraina va dura încă „multe luni”, a afirmat la rândul său Antony Blinken. Invazia rusă în Ucraina s-a soldat, până acum, cu preluarea controlului unor regiuni din sudul Ucrainei – cea mai mare parte din Herson şi a unei părți din regiunea Zaporojie. Rușii avansează lent în Donbas după cucerirea portului Mariupol din sud-est.

Relația NATO-Rusia

Jens Stoltenberg a susținut pe 6 octombrie 2021, o conferinţă la Universitatea Georgetown din Washington DC (SUA), în care a afirmat: „Cred că trebuie să conştientizăm că relaţia dintre familia transatlantică şi Rusia se află în punctul cel mai de jos de la sfârşitul Războiului Rece”. Secretarul general al NATO a spus că punctul de cotitură a fost anexarea ilegală a peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014 şi „destabilizarea care a continuat în estul Ucrainei”. În ultimii ani, Moscova şi-a sporit „semnificativ” cheltuielile militare, iar drept consecinţă a devenit „mai agresivă” în exterior şi mai „represivă” în interior. „Imaginea este gravă”, a avertizat el.

Întrebat despre posibilitatea extinderii NATO cu ţări precum Georgia sau Ucraina, lucru respins de Moscova, Jens Stoltenberg a spus că aderarea la Alianţa Nord-Atlantică reprezintă o „decizie suverană” a fiecărei naţiuni. Secretarul general al NATO a fost primit pe 25 octombrie 2021 la Casa Albă de preşedintele american Joe Biden, care şi-a exprimat „sprijinul total” faţă de Alianţă şi strategia convenită la summitul din iunie 2021 al ţărilor membre. NATO a decis atunci să demareze un proces de adaptare pentru a-şi îmbunătăţi răspunsul la provocări precum agresivitatea Rusiei, atacurile cibernetice şi schimbările climatice, poziţionând clar China drept o ameninţare la securitatea sa.

Rusia a dorit să intre în NATO

Vladimir Putin și-a dorit, la începutul primului său mandat de președinte al Rusiei, ca țara sa să intre în NATO, dar fără să treacă prin procesul obișnuit de aderare. Lordul George Robertson, fost secretar general al alianței nord-atlantice, a declarat pe 4 noiembrie 2021, că Vladimir Putin a considerat la acel moment inacceptabil ca Rusia să fie obligață să parcurgă procesul de aderare la fel ca ”multe alte țări care nu contează”[13]. Fost ministru laburist al apărării, lordul Robertson, care a condus NATO între 1999 și 2003, a spus că Vladimir Putin i-a transmis clar la prima lor întâlnire că dorește ca Rusia să fie o parte a Occidentului. „Au vrut să facă parte din acel Occident sigur, stabil și prosper în care Rusia nu era în acel moment”.

Lordul George Robertson a vorbit despre una din primele întâlniri cu Vladimir Putin, după ce acesta a devenit președinte, în anul 2000. Putin a întrebat: „Când ne vei invita să ne alăturăm NATO?”, iar Robertson i-a răspuns: „Noi nu invităm Oamenii să adere la NATO, ei solicită să se alăture”. Replica lui Putin a fost: „Ei bine, nu vrem să stăm la coadă cu o mulțime de țări care nu contează”.

Afirmațiile lordului Robertson corespund cu declarațiile făcute de Vladimir Putin într-un interviu acordat lui David Frost pentru BBC, cu puțin timp înainte să-și fi început primul mandat de președinte, în urmă cu 21 de ani: Vladimir Putin a spus atunci că nu exclude aderarea la NATO „dacă și când opiniile Rusiei sunt luate în considerare ca ale unui partener egal”.

Președintele rus mai spunea atunci că „Nu îmi pot imagina ca propria mea țară să fie izolată de Europa și de ceea ce numim adesea lumea civilizată”. Comentariile Lordului Robertson au fost făcute la podcastul One Decision, care este prezentat de Michelle Kosinski, fost jurnalist CNN și de Sir Richard Dearlove, fost șef al M16. Aceste comentarii pun în evidență modul în care viziunea pro-europeană a lui Putin a evoluat în timpul celor 21 de ani de conducere neîntreruptă a Rusiei.

După protestele din timpul Revoluției Portocalii din Ucraina din 2004, Vladimir Putin a devenit din ce în ce mai reticent față de Occident, pe care l-a acuzat de finanțarea ONG-urilor pro-democrație. El a fost și mai deranjat de expansiunea continuă a NATO în Europa Centrală și de Est: România, Bulgaria, Slovacia, Slovenia, Letonia, Estonia și Lituania au ales să se alăture alianței în 2004; au urmat Croația și Albania în 2009; Georgiei și Ucrainei li s-a promis aderarea în 2008, dar au rămas în afara NATO.

Strategia pentru Inteligență Artificială

La întâlnirea din octombrie 2021, miniștrii aliați ai apărării au adoptat în mod oficial o strategie de inteligență artificială pentru NATO[14]. Nu trebuie să privim departe pentru a vedea cum inteligența artificială (AI) – capacitatea mașinilor de a îndeplini sarcini care necesită de obicei inteligență umană – transformă mediul internațional de securitate în care operează NATO. Datorită naturii sale transversale, AI va prezenta un set larg de provocări de securitate internațională, care afectează atât capacitățile militare tradiționale, cât și domeniul amenințărilor hibride și, de asemenea, va oferi noi oportunități de a le răspunde. AI va avea un impact asupra tuturor sarcinilor de bază ale NATO de apărare colectivă, management al crizelor și securitate cooperativă.

AI va avea un impact asupra tuturor sarcinilor de bază ale NATO, așa cum sunt definite în Conceptul strategic 2010 al Alianței, și anume apărarea colectivă, managementul crizelor și securitatea cooperativă.

Având în joc noi oportunități, riscuri și amenințări la adresa prosperității și securității, promisiunea și pericolul asociate cu această tehnologie fundamentală sunt prea mari pentru ca un singur actor să le poată gestiona singur. Ca rezultat, cooperarea este în mod inerent necesară pentru a atenua în mod egal riscurile de securitate internațională, precum și pentru a valorifica potențialul tehnologiei de a transforma funcțiile întreprinderii, sprijinul misiunii și operațiunile.

pe măsură ce concurenții și potențialii adversari investesc în IA în scopuri militare, asigurarea faptului că Aliații dezvoltă răspunsuri comune pentru a asigura securitatea lor colectivă va deveni doar mai urgentă.

Odată cu adoptarea oficială a Strategiei NATO AI, Aliații s-au angajat să coopereze și să colaboreze necesare pentru a face față chiar acestor provocări atât în ​​domeniul apărării, cât și al securității, desemnând NATO drept principalul forum transatlantic. Scopul Strategiei AI a NATO este de a accelera adoptarea IA prin îmbunătățirea factorilor cheie de AI și prin adaptarea politicii, inclusiv prin adoptarea Principiilor de utilizare responsabilă pentru IA și prin protejarea împotriva amenințărilor provenite de la utilizarea rău intenționată a IA de către actori statali și nestatali.

Acționând colectiv prin NATO, guvernele aliate asigură, de asemenea, un accent continuu pe interoperabilitate și dezvoltarea standardelor comune. În ansamblu, având în vedere ecosistemele de inovare care implică diferiți actori și cicluri de viață mai rapide ale tehnologiei decât cele incluse în mod obișnuit în sistemele tradiționale de dezvoltare a capacităților, Strategia NATO AI este, de asemenea, o recunoaștere a faptului că exploatarea IA va necesita noi eforturi pentru a stimula și valorifica potențialul de inovare al Alianței, inclusiv prin noi parteneriate. si mecanisme; luate împreună, aceste eforturi vor întări, la rândul lor, capacitatea Alianței de a continua eforturile de cooperare în materie de securitate și de a se angaja cu parteneri internaționali și alte organizații internaționale în probleme de securitate internațională.

NATO – umbrela implicării SUA în Războiul din Ucraina

Motivul implicării SUA în Războiul din Ucraina a fost explicat de secretarul american pentru Apărare, Lloyd Austin, astfel[15]: „Dorim să vedem Rusia slăbită în asemenea grad încât să nu mai poată face lucrurile pe care le-a făcut invadând Ucraina.”

Printre cuvinte, motivul Washingtonului se putea citi clar: anihilarea capacității de mare putere militară a Rusiei. (Nota Bene: Rusia are cel mai mare arsenal nucear din lume – 6.257 de focoase, față de 5.550 – Statele Unite). Cât de mult este dispusă administrația Biden să se implice în Războiul din Ucraina pentru a-și realiza acest scop? Cât de departe este pregătită să meargă? Cu fiecare zi ce trece, răspunsul devine tot mai evident: foarte departe!

Pe 4 mai 2022, un articol din New Yok Times dezvăluia, citând surse oficiale din comunitatea de informații americană,  implicarea directă a serviciilor SUA în lichidarea de către ucraineni a 12 generali ruși; până atunci, Washingtonul dăduse doar explicații vagi cu privire la natura informațiilor pe care le transmite armatei ucraiene. Acum, pentru prima oară de la începutul războiului, Statele Unite recunosc că este vorba despre informații de primă mână „oferind localizarea și alte detalii privind cartierele generale mobile ale Rusiei, care își schimbă frecvent amplasamentul”.

Era de-abia începutul bombelor de presă: a doua zi, pe 5 mai, NBC News a venit cu o altă deflagrație: „Informații transmise de Statele Unite au ajutat Ucraina să scufunde crucișătorul rus Moskva, au declarat oficiali SUA pentru NBC News, confirmând rolul jucat de americani în, probabil, lovitura cea mai jenantă suferită de Vladimir Putin de la invadarea Ucrainei”. Crucișătorul purtător de rachete teleghidate Moskva, echipat cu rachete S-300 și având la bord un echipaj format din 510 oameni, era nava amiral a flotei ruse din Marea Neagră. La jumătatea lui aprilie 2022, când Moskva a fost scufundată de ucraineni cu un tir cu rachete Neptun, au existat mai multe voci care s-au îndoit de capacitatea forțelor militare ale Kievului de a realiza singure o asemenea performanță… Opinia a fost confirmată și de alți analiști, care au susținut că un avion de spionaj de tip P-8 al marinei americane a localizat Moskva și a transmis în Timp real informațiile armatei ucrainene.

 Însă, acestea erau doar analize ale unor experți independenți, care, până la urmă, nu dovedeau nimic. Dar, când două zile la rând, presa americană, citând oficiali de la Washington, dezvăluie că Statele Unite au avut o implicare directă în lichidarea a 12 generali ruși și a navei amiral a flotei ruse din Marea Neagră, lucrurile iau o turnură periculoasă. Vladimir Putin a plasat forțele nucleare ale Rusiei în stare de alertă maximă încă din 27 februarie 2022, la câteva zile după ce a început invadarea Ucrainei. După 2020, Vladimir Putin a revizuit politica nucleară a Rusiei – acum, ea permite utilizarea armelor nucleare ca răspuns la o agresiune convențională.

La sfârșitul lui aprilie 2022, ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a avertizat că riscul unui război nuclear este „serios”, „real” și „nu trebuie subestimat”. El a estimat acest risc mai mare decât cel din 1962, din timpul crizei rachetelor cubaneze. Cu aceeși ocazie, Lavrov, care este un vulpoi al diplomației și își măsoară foarte bine cuvintele, a acuzat: „NATO poartă practic un război împotriva Rusiei prin interpuși (Ucrainenii)”. Acum, regimul Putin are dovada pentru asta, oferită chiar de adversari.

            Concluzie: dezvăluirea brutală, în cascadă, a implicării Statelor Unite în uciderea celor 12 generali ruși și a scufundării navei amiral ruse Moskva nu poate avea decât două scopuri: 1.   Punerea într-o situație umilitoare a lui Vladimir Putin în preajma zilei de 9  mai (2022 – n.n.) pentru a-l provoca să facă un gest necugetat – utilizarea armelor de distrugere în masă în Ucraina, care să justifice o implicare și mai mare a SUA în război. Aeriană sau chiar terestră. 2.   Pregătirea terenului mediatic pentru o operațiune sub steag fals a Washingtonului în Ucraina, prin care Putin să fie acuzat de folosirea armelor de distrugere în masă. Indiferent de variantă, lui Putin i s-a pregătit soarta lui Saddam Hussein. I s-a pregatit, dar Vladimir Putin nu a fost, nu este și nu mai poate fi Saddam Hussein… pentru că Rușii nu sunt Irakieni.

[1] Vezi site-ul Forța de reacție rapidă a NATO va fi majorată la peste 300.000 de soldați (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 27 iunie 2022

[2] Vezi site-ul Consiliul NATO-Rusia: ”Diferențe majore privind securitatea în Europa” (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 12 ianuarie 2022

[3] Vezi site-ul https://cursdeguvernare.ro/nato-a-expulzat-8-membri-ai-misiunii-rusiei.html, postat și vizitat pe 7 octombrie 2021

[4] Vezi site-ul 4 noi grupuri de luptă NATO pe flancul estic – Alianța își dublează forța de reacție rapidă (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 23 martie 2022

[5] Vezi site-ul https://www.nato.int/cps/en/natohq/news_187605, postat și vizitat pe 22 octombrie 2021

[6] Vezi site-ul https://www.nato.int/cps/en/natohq/opinions_187634.htm, postat și vizitat pe 22 octombrie 2021

[7] Vezi site-ul NATO și-a lansat Fondul de Inovare, de investiții de capital de risc (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 30 iunie 2022

[8] Vezi site-ul Vladimir Putin: Extinderea infrastructurii NATO în Ucraina este o linie roşie (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 1 Decembrie 2021

[9] Vezi site-ul Document / Revoluția Conceptului NATO și noutățile pe care le aduce viitorul deceniu (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 29 inie 2022

[10] Laura Stanciu. Editorial, Jurnalul Pacii, nr. 1, editia a II-a, 31 octombrie 2003

[11] Vezi site-ul https://www.nato.int/cps/en/natohq/news_187547, postat și vizitat pe 22 octombrie 2021

[12] Vezi site-ul Avertisment NATO: Urmează un lung „război de uzură” în Ucraina (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 3 iunie 2022

[13] Vezi site-ul Vladimir Putin dorea, în 2000, ca Rusia să adere la NATO (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 4 noiembrie 2021

[14] Zoe Stanley-Lockman, Edward Hunter Christie, An Artificial Intelligence Strategy for NATO, pe site-ul https://www.nato.int/docu/review/articles/2021/10/25/an-artificial-intelligence-strategy-for-nato/index.html, postat și vizitat pe  25 octombrie 2021

[15] Vezi site-ul https://www.activenews.ro/opinii/Acum-stim-ce-vrea-America-in-Ucraina-Lui-Putin-i-a-fost-pregatita-soarta-lui-Saddam-Hussein-174208, postat și vizitat pe 6 mai 2022