UCRAINA: PROBLEME INSURMONTABILE

Emilian M. Dobrescu

Ajutorul militar primit

Conform unui studiu realizat de Institutul Kiel, Ucraina a primit de la Occident pentru apărare în primele şapte luni de război 41 miliarde de dolari ajutor militar, cât aproape bugetul Rusiei pentru apărare pe un an întreg[1]. Potrivit reprezentantului permanent al Ucrainei la ONU, Serhiy Kislitsa, acesta este cu 14% mai puţin decât bugetul militar al Rusiei. Datele oferite de Institutul de Economie Mondială de la Universitatea din Kiel estimează că volumul asistenţei militare străine primite de Ucraina în raport cu bugetele de apărare ale statelor aliate depăşeşte pragul de 50%.

Potrivit cercetătorilor de la Institutul de Economie Mondială, Letonia rămâne lider, oferind asistenţă Ucrainei, în valoare de 41% din cheltuielile sale militare. Primele zece țări europene care au oferit ajutor militar includ şi Estonia, Lituania, Polonia, Luxemburg, Cehia, Slovacia, Slovenia, Marea Britanie şi Norvegia. România este la coada acestui clasament, alaturi de Austria, cu doar 0,1% din bugetul apărării alocat Ucrainei. Polonia a transferat 15%, Estonia 37%, iar Bulgaria de 4 ori mai mult ca noi, adică 0,4% din bugetul pt armată.

În ceea ce priveşte volumele absolute de asistenţă militară acordată Ucrainei, Statele Unite conduc cu o marjă uriaşă, iar valoarea totală a asistenţei lor militare se ridică la aproape 20 de miliarde de euro, alţi 30 de miliarde fiind alocaţi pentru 2023. Pe locul doi se află Uniunea Europeană, care a alocat diverse asistenţe în valoare de 29 de miliarde de euro, inclusiv pentru programele umanitare.

Suma de 41 de miliarde de euro, acordați ca ajutor military în primele șapte luni de război este de 7,6 ori mai mare decât întregul buget militar al Ucrainei pentru anul 2022.

De la începutul războiului în Ucraina, Kievul a reuşit să-i alunge pe ruşi din nordul ţării, unde a câştigat bătălia pentru Kiev, din est după ce a eliberat Harkovul, dar şi din vestul  Mării Negre, după ce a eliberat Insula Şerpilor. Din frontul deschis de Rusia pe 24 februarie 2022, de 2.500 km, cele două armate se bat acum pe o linie de 500 km. Armata rusă a trecut la apărare, doar forţele de mercenari Wagner mai duc lupte ofensive în Doneţ, pe direcţia localităţii Bahmut, în timp ce Ucraina se concentrează la sud, pe ofensiva din Herson.

Cu toate acestea, războiul este departe de a se fi încheiat, de la jumătatea lunii octombrie frontul s-a stabilizat, aproape 100.000 de rezervişti mobilizaţi de Federația Rusă au ajuns la unităţile din Ucraina şi alţi 200.000 sunt în centrele de pregătire sau pe drum, iar viitoarea bătălie pentru oraşul Herson, capitala regiunii cu acelaşi nume, va testa abilitatea Ucrainei de a continua acţiunile ofensive.

La începutul lunii decembrie 2022, Polonia a blocat un nou ajutor de 18 miliarde de dolari acordat Ucrainei de UE[2]: statele membre ale UE plănuiau să adopte pachetul de măsuri pe 14 decembrie 2022, dar Polonia a cerut o prelungire a termenului.  Pachetul de sprijin de 18 miliarde de euro are ca scop să ajute Ucraina să plătească serviciile publice esenţiale, să menţină stabilitatea macroeconomică şi să restabilească infrastructura critică distrusă de atacurile ruseşti. 

          Poligon de încercare

            În spatele cantităților uriașe de armament trimise de Occident în Ucraina se mai ascunde și altceva decât ambiții geopolitice[3]: Ucraina a devenit un „laborator” pentru armele occidentale, iar războiul le-a oferit SUA și aliaților săi oportunitatea de a vedea cum se comportă armele lor într-un conflict real cu o mare putere, cum este Rusia; o sursă aflată la curent cu informațiile din Occident pe acest subiect a declarat pentru CNN: „Evident, (Ucraina) este un laborator militar din toate punctele de vedere, deoarece nici unul dintre aceste echipamente nu a mai fost folosit până acum într-un război între două țări industriale dezvoltate. Este un test în condiții de luptă reală”.

            În iulie 2022, ministrul ucrainean al Apărării, Alexei Reznikov, își oferise în mod cinic țara ca ”poligon de ăncercare” pentru producătorii de arme occidentali: „Suntem interesați să testăm sisteme moderne în luptă împotriva inamicului și invităm producătorii de arme să-și testeze noile produse aici”.

            Regimul Zelenski și-a văzut dorința împlinită: SUA și aliații lor au mărit semnificativ cantitățile de echipamente militare din ce în ce mai sofisticate și mai scumpe trimise în Ucraina. Drept răspuns, Rusia a început să lovească obiective din infrastructura energetică ucraineană folosind drone kamikaze foarte ieftine, pentru a căror contracarare și doborâre occidentalii sunt obligați să folosească echipamente cu mult mai scumpe. Consecința este că, în ultimele luni, producătorii de arme occidentali s-au dedicat construirii de echipamente care să permită o apărare mai ieftină în fața dronelor kamizaze, au declarat mai multe surse cu care reporterii CNN au discutat.

            Războiul din Ucraina a devenit pentru armata americană o „incredibilă sursă de informații utile despre propriile sisteme”, au mai afirmat sursele. Pentagonul a descoperit de exemplu că lansatoarele de rachete HIMARS sunt foarte eficiente împotriva forțelor ruse, în vreme ce mortierele M777 s-au dovedit mai puțin eficiente și precise decât se aștepta. De asemenea, războiul din Ucraina este mană cerească pentru producătorii de arme și pentru că a fost revitalizată producția unor articole care păreau depășite – cum ar fi rachetele sol-aer Stinger. Raytheon nu mai producea lansatoare și rachete Stinger de ani de zile, însă acum Pentagonul i-a cerut să-și reia producția, în condițiile în care mii de astfel de echipamente sunt trimise în Ucraina.

          Sărăcia ridică necesarul de finanțare

Atacurile Rusiei asupra infrastructurii civile din orașele ucrainene aflate departe de linia frontului complică situația economică a țării, care a înregistrat pe primele trei trimestre din 2022 o creștere de zece ori a sărăciei, a declarat pe 15 octombrie 2022, Arup Banerji, directorul regional de țară al Băncii Mondiale pentru Europa de Est[4]: acesta a mai declarat că restabilirea rapidă a energiei electrice în Ucraina după atacurile rusești pe scară largă din prima jumătate a lunii octombrie 2022 asupra instalațiilor energetice a ridicat riscurile, iar ”dacă acest lucru continuă, perspectivele vor fi mult, mult mai dificile. Pe măsură ce iarna începe să muște cu adevărat… cu siguranță până în decembrie sau ianuarie, și dacă casele nu sunt reparate… ar putea exista un alt val intern de migrație, de persoane strămutate în interiorul țării”.

Președintele Volodimir Zelenski, a declarat donatorilor internaționali că Ucraina are nevoie de aproximativ 55 de miliarde de dolari – 38 de miliarde de dolari pentru a acoperi deficitul bugetar estimat pentru 2023 și alte 17 miliarde de dolari pentru a începe să reconstruiască infrastructura critică, inclusiv școlile, locuințele și instalațiile energetice. Oficialii ucraineni au subliniat că au nevoie de asistență financiară continuă și previzibilă pentru a menține guvernul în funcțiune, în timp ce încep reparațiile critice și reconstrucția. 25% din populație trăiește în sărăcie în 2022, față de puțin peste 2% înainte de război, a spus el, iar numărul săracilor ar putea crește la 55% din populație până la sfârșitul lui 2023.

Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva a spus că partenerii internaționali ai Ucrainei s-au angajat deja să aloce 35 de miliarde de dolari sub formă de granturi și împrumuturi pentru Ucraina în 2022, dar că nevoile sale de finanțare rămân “foarte mari” în 2023. Arup Banerji a declarat că Ucraina și-a redus deja planurile bugetare la minimum, fondurile fiind destinate finanțării salariilor și pensiilor, cheltuielilor militare și serviciului datoriei interne.

Bugetul pe 2023 include doar 700 de milioane de dolari pentru cheltuieli de capital, în timp ce costurile de reconstrucție, estimate de Banca Mondială sunt de 349 miliarde de dolari. În cazul în care Ucraina nu va reuși să obțină un sprijin suficient, va trebui fie să tipărească mai mulți bani, într-un moment în care inflația se situează deja în intervalul de 20 de procente, fie să reducă și mai mult cheltuielile sociale.

”Următorul Afganistan”

            Economistul american Jeffrey Sachs a declarat pe 7 noiembrie 2022, pentru postul de televiziune RTP, din Portugalia că Europa s-ar putea alege, în interiorul granițelor sale, cu un ”nou Afganistan”, adică Ucraina, dacă Europa nu își va schimba actuala poziție în privința Rusiei și nu va reveni la masa negocierilor[5]: ”Europa a fost campioană a diplomației. Acum însă ea adoptă doar linia americană: trebuie să-l învingem pe (președintele Rusiei, Vladimir) Putin! Noi nu negociem! Și așa mai departe… O asemenea abordare este foarte periculosă pentru Uniunea Europeană. Înainte ca acest conflict să înceapă, am spus că, dacă SUA vor continua în același spirit, Ucraina se va transforma în următorul Afganistan. Pentru că noi am iubit atât de mult Afganistanul, încât l-am distrus. Este stilul american”.

            Valul de demisii și corupția ucrainiană

            SUA au creat un institut care să monitorizeze și să investigheze eventuale fraude și acte de corupție care ar putea deturna sprijinul poporului american în Ucraina, scrie presa ucraineană[6]: pe 18 ianuarie 2023, pe site-ul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) a apărut documentul „Planul strategic de supraveghere pentru asistența pentru Ucraina”. Documentul amintește că, Congresul SUA a alocat ajutoare în valoare de peste 113 miliarde de dolari pentru a sprijini Ucraina, sprijin care se realizează prin intermediul a 11 organisme și instituții de stat. Textul afirmă că, în supravegherea planificării, Statele Unite caută să „identifice zonele cu cel mai mare risc de fraudă, risipă sau abuz”. În acest scop, a fost creat un Grup de Lucru Interagenții format din organismul de conducere din Ministerul Apărării, Departamentul de Stat și USAID, precum și din alți oficiali guvernamentali.

            Într-un interviu exploziv, la mai puțin de o săptămână de la demisia sa, fostul consilier al lui Zelenski și șef al propagandei de la Kiev a anunțat catastrofa pentru țara sa[7]: pe 21 ianuarie 2023, Alexei Arestovici a acordat un amplu interviu lui Iuri Romanenko pentru canalul You Tube al Grupului de presă ucrainean Alpha Media. În acest interviu el afirmă nu doar că Ucraina are foarte mici șanse să câștige războiul, dar și că ar putea să dispară ca țară: „Acum sunt o persoană neoficială, pot să spun ce vreau. Dacă lumea crede că vom câștiga războiul cu siguranță, eu vreau să spun că este foarte puțin probabil. Din 14 ianuarie, nu mai este așa. Ce credeți, că declarația făcută de președintele Duda al Poloniei despre lunile decisive (care urmează) și că nu se știe dacă Ucraina va supraviețui ca țară, au fost doar niște vorbe în vânt sau spunea despre asta pe baza unor informații?”.

            În 14 ianuarie 2023, data pe care Arestovici și o serie de experți militari o consideră un moment de cotitură al războiului, trupele ruse au cucerit orașul strategic Soledar, care a deschis calea unei ofensive ample spre vest. De atunci, rușii au înregistrat victorii pe toată linia frontului. Tot pe 14 ianuarie a avut loc și tragedia din orașul Dnepr, când o rachetă rusească a căzut peste un bloc de locuințe, ucigând câteva zeci de persoane. Arestovici a dezvăluit că la originea catastrofei s-a aflat o eroare a antiaerianei ucrainene, care a lovit racheta rusă în timp ce se afla deja deasupra orașului și deviindu-i traiectoria. Din cauza acestei declarații care contrazicea flagrant discursul Kievului – că rușii sunt vinovați -, consilierul preziden’ial a fost for’at s[ demisioneze. De atunci, au urmat mai multe evenimente, care indică apariția unor fisuri în cercul de putere de la Kiev și lupte interne la vârf. Chiar interviul din 21 ianuarie 2023 al lui Arestovici este un indiciu al frământărilor mari care au loc în sânul regimului Zelenski. Este pentru prima dată când un personaj important de la Kiev contrazice discursul triumfalist al puterii ucrainene, adoptat fără rețineri de liderii și presa din Occident.

            Fost lucrător în serviciile secrete, fost șef al propagandei regimului de la Kiev și o adevărată eminență cenușie a acestuia, Arestovici este cu mult mai mult decât un fost consilier, frustrat pentru că a fost obligat să demisioneze în urma unei gafe. Nici măcar nu este sigur că declarația sa despre eroarea antiaerienei ucrainene a fost o gafă și dacă ea nu făcea cumva jocurile unuia din cercurile de interese de la Kiev.

            Înainte de începutul războiului, Arestovici era văzut ca un viitor lider – premier sau chiar președinte. Deci un posibil rival pentru Zelenski. În ceea ce privește declarațiile sale explozive din 21 ianuarie 2023, trebuie precizat că Arestovici nu se lansează aiurea în profeții fără bază. Într-un alt interviu din 2019, dat înainte de alegerea lui Zelenski, el avertiza cu o halucinantă seninătate că prețul intrării Ucrainei în NATO este un „război major” cu Rusia: ”o operațiune militară masivă a Rusiei împotriva Ucrainei, deoarece rușii vor trebui să ne distrugă infrastructura, să devasteze tot teritoriul astfel încât (NATO) să nu ne mai dorească… Nu o să reușim (să intrăm în NATO înainte de invazia Rusiei). Ei (rușii) trebuie să o facă înainte ca noi să intrăm în NATO, astfel încât NATO să nu mai fie interesați de noi. Nu ar mai fi interesați din cauza devastării. Cu o probabilitate de 99,99%, prețul intrării noastre în NATO este un război major cu Rusia. Iar dacă nu intrăm în NATO, ne așteaptă o ocupare de către Rusia în următorii 10 sau 12 ani. Aceasta este răscrucea noastră”.

            Interviul a fost acordat înainte de alegerea lui Zelenski ca președinte, de unde rezultă că războiul a făcut parte de la bun început din „mandatul” echipei din spatele președintelui-actor. Mai mult, faptul că, de la alegerea lui Zelenski, în mai 2019,  până la invazia Rusiei, din februarie 2022, Statele Unite și NATO au încurajat permanent intenția de aderare a Ucrainei demonstrează în mod clar că războiul a fost planificat și asumat de Occident.

            Mai mulți oficiali ucraineni din cercul de apropiați ai lui Zelenski și-au anunțat pe 24 ianuarie 2023 demisiile, pe fondul unui scandal de corupție devastator[8]: într-o singură zi au demisionat trei oficiali de rang înalt. Este vorba de ministrul adjunct al Apărării, Vyacheslav Shapovalov, care a demisionat pe fondul unui scandal legat de achizițiile excesive de produse alimentare pentru armata ucraineană. Apoi, adjunctul șefului biroului prezidențial al Ucrainei, Kirilo Timoșenko, a anunțat tot pe 23 ianuarie 2023 că i-a cerut cu o zi înainte președintelui Volodimir Zelenski să-l elibereze din funcție; de asemenea, pe 24 ianuarie 2023, procurorul general adjunct Oleksiy Simonenko a fost demis la ordinul procurorului general, Andrey Kostin.

---

[1] Vezi site-ul https://monitorulapararii.ro/sunt-doua-lucruri-care-explica-victoriile-uimitoare-ale-ucrainei-impotriva-invaziei-ruse-dorinta-de-lupta-pentru-libertate-si-ajutorul-militar-urias-1-46280, postat și vizitat pe 2 noiembrie 2022

[2] Vezi site-ul https://monitorulapararii.ro/politico-polonia-blocheaza-un-pachet-de-masuri-al-ue-inclusiv-un-ajutor-de-18-miliarde-de-euro-pentru-ucraina-1-46974, postat și vizitat pe 15 decembrie 2022

[3] Vezi site-ul CNN recunoaște: Ucraina este un Poligon de Încercare | ActiveNews, postatși vizitat pe 18 ianuarie 2023

[4] Vezi site-ul https://www.stiripesurse.ro/banca-mondiala-spune-ca-in-ucraina-saracia-a-crescut-de-zece-ori-din-cauza-razboiului_2607385.html, postat și vizitat pe 17 octombrie 2022

[5] Vezi site-ul https://www.activenews.ro/stiri/Economistul-american-Jeffrey-Sachs-avertizeaza-„Ucraina-se-va-transforma-in-urmatorul-Afganistan-177270, postat și vizitat pe 7 noiembrie 2022

[6] Vezi site-ul Americanilor le-a ajuns și nu îi mai cred pe oamenii lui Zelenski. Măsuri dure de control anticorupție pentru a evita frauda, risipa și abuzul – Stiri pe surse – Cele mai noi stiri, postat și vizitat pe 29 ianuarie 2023

[7] Vezi site-ul Arestovici aruncă Bomba: Este puțin probabil ca Ucraina să câștige Războiul cu Rusia – Ucraina poate să dispară – Războiul a fost planificat – Legătura dintre Război și COVID | ActiveNews, postat și vizitat pe 22 ianuarie 2023

[8] Vezi site-ul Val de demisii în cercul de apropiați ai lui Zelenski. Trei oficiali și-au dat demisia, marți, iar alți 5 urmează să fie demiși în cursul zilei. Scârțâie Șandramaua? | ActiveNews, postat și vizitat pe 24 ianuarie 2023