CHINA. ALTE DOVEZI ALE PUTERII SALE MONDIALE, DAR ȘI A FRIABILITĂȚII SALE…

Emilian M. Dobrescu

            Automobilul electric zburător

            Producătorul chinez de automobile electrice și rival al Tesla, Xpeng, a prezentat la începutul lunii noiembrie 2022, prototipul mașinii electrice zburătoare cunoscută sub numele de X3, care arată practic ca o mașină obișnuită, doar că posedă rotoare ca și o dronă comercială[1]: într-o înregistrare video a zborului inaugural al lui X3, se poate vedea cum acesta se ridică treptat de la sol și plutește la o înălțime de peste 30 de metri. Odată stabilizat, X3 zboară încet înainte și reușește chiar să se întoarcă și să revină la punctul de plecare, unde aterizează fără probleme. X3 cântărește aproape 1.500 de kilograme, așa că reușita de a face ca această masă impresionantă să zboare este o realizare admirabilă.             Caroseria mașinii este neobișnuit de lungă, probabil pentru a acomoda rotoarele masive și hardware-ul aferent. Deoarece rotoarele pot fi retractabile, X3 poate rula și pe carosabil, ceea ce nu este cazul majorității mașinilor zburătoare. X3 nu este singura mașină zburătoare a companiei, în octombrie 2022, Xpeng a prezentat prototipul său X2 în Dubai: X2 este mai puțin tradițional decât X3 și pare mai agil în aer datorită formei sale mai mici, asemănătoare unui avion.

            Cel mai mare parc eolian din lume

            China deține recordul pentru cel mai mare parc eolian din lume, însă acesta urmează să fie depășit… tot de China[2]: până în 2025, chinezii plănuiesc să construiască un parc eolian care ar putea alimenta peste 13 milioane de locuințe. Al 14-lea plan cincinal pentru Chaozhou, din provincia chineză Guangdong, a fost lansat la mijlocul lunii octombrie 2022, subliniind planurile ambițioase ale orașului pentru un proiect de 43,3 gigawați (GW), localizat în strâmtoarea Taiwan. Lucrările la proiect vor începe „înainte de 2025”: acesta va depăși cel mai mare parc eolian din lume actual atunci când va fi terminat, potrivit oficialilor din provincia Guangdong.

            Baza Jiuquan Wind Power din China, o instalație uriașă cu o capacitate de 20 de gigawați, deține în prezent titlul de a fi cel mai mare astfel de parc. Un oraș din provincia Fujian din apropiere a propus la începutul lui 2022 un proiect de 1 trilion de yuani (138 de miliarde de dolari) care include și producerea a 50 de gigawați de energie eoliană offshore. Cu mai mult de 25% din capacitatea de energie eoliană a lumii, China ar putea deveni liderul mondial în energia eoliană: parcul de 10 km lungime, care va avea mii de turbine eoliene puternice, va fi construit pe mare la o distanță cuprinsă între 75-185 km față de țărm.

            Și datorită caracteristicilor topografice distinctive ale regiunii bogate în vânt, aceste turbine vor putea funcționa între 43% și 49% din Timp, adică 3.800-4.300 de ore în fiecare an. Un gigawatt înseamnă un miliard de wați și sunt necesare 3 milioane de panouri solare pentru a produce un gigawatt de putere. 100 de milioane de LED-uri sau 300.000 de case tipic europene pot fi alimentate cu un singur gigawatt.

            Capacitatea instalației de a genera 43,3 GW de energie ar putea furniza energie electrică pentru 13 milioane de gospodării, ceea ce este egal cu 4,3 miliarde de becuri LED. Peste 99% din energia electrică a Norvegiei provine din hidrocentrale cu o capacitate de 31 GW, ceea ce este mai puțin decât noul proiect eolian chinezesc. Noul parc eolian demn de cartea recordurilor va fi mai mare decât toate centralele electrice din Norvegia la un loc.

            Capacitatea mondială combinată de energie eoliană onshore și offshore a atins 830 GW până la sfârșitul anului 2021, iar peste jumătate din aceasta provine din China. În perioada 2017-2022, China a instalat mai multă capacitate de energie eoliană offshore decât orice altă națiune din lume. Până în 2025, China a anunțat că o treime din electricitatea sa va proveni din surse regenerabile. Spre deosebire de multe alte națiuni, China are obiectivul de a ajunge la zero emisii de carbon până în 2060: „Vom lucra activ și prudent în vederea atingerii nivelului maxim de emisii de carbon și a neutralității carbonului”, a declarat președintele Chinei, Xi Jinping, pe 16 octombrie 2022, în Timp ce s-a adresat Congresului Partidului Comunist Chinez, care l-a ales a treia oară secretar general. „Pe baza dotărilor resurselor și a capacităților de energie ale Chinei, vom promova inițiative pentru a atinge nivelul maxim de emisii de carbon într-un mod bine planificat și treptat, în conformitate cu principiul obținerii noului înainte de a arunca vechiul”, a mai spus președintele țării.

            Eolianul onshore este o tehnologie matură, prezentă în 115 țări din întreaga lume, în timp ce eolianul offshore se află încă în stadiile incipiente de extindere, fiind prezent în doar 19 țări, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), o organizație interguvernamentală independentă, cu sediul la Paris. Potrivit AIE, 2021 a înregistrat o creștere record a producției eoliene, dar, cu toate acestea, este necesară o creștere considerabil mai mare pentru a atinge traiectoria scenariului zero pentru emisiile de carbon.

Cel mai lent ritm de creștere economică

            PIB-ul Chinei a înregistrat în 2022 cel mai lent ritm de creștere de la mijlocul anilor 1970, în contextul în care a doua cea mai mare economie a lumii s-a confruntat cu noi restricții epidemiologice. Economia Chinei a crescut cu 3% din PIB în 2022, foarte departe de ritmul de 5,5% vizat de guvernul de la Beijing la începutul anului menționat și de avansul de 8,1% înregistrat pentru 2021. Totuși, rata reală a fost mai bună decât prognoza de 2,7% a Băncii Mondiale.

            PIB-ul Chinei a crescut în cel mai lent ritm din ultima jumătate de secol, dacă este exclus procentul din 2020, de 2,2% din PIB, primul an afectat de pandemie. În cea mai mare parte a anilor 2020-2022, guvernul de la Beijing a fost nevoit să continue cu restricțiile și testările în masă, parte a strategiei de zero toleranță la Covid. Această politică a fost abandonată la începutul lunii ianuarie 2023, cu puține avertismente și fără pregătiri pentru implementarea unor campanii de vaccinare sau alte măsuri medicale…

            Consumul a contribuit cu o treime sau un punct procentual la rata anuală de creștere a Chinei. Investițiile au contribuit cu 1,5 puncte procentuale la creșterea de anul trecut, în condițiile în care autoritățile au continuat să investească fonduri semnificative în noile linii feroviare, poduri și alte infrastructuri.

Insula nucleară

            Construcția lui Linglong One, un reactor multifuncțional cu apă sub presiune, primul de acest fel din lume, situat pe „Insula nucleară” a Chinei a început din iulie 2021 în provincia Hainan din sudul țării[3]: odată finalizat, reactorul Changjiang ACP100 va produce anual un miliard de kilowați-oră de energie electrică, suficient pentru a satisface nevoile a 526.000 de gospodării. Reactorul este proiectat pentru energie electrică, încălzire, abur sau desalinizarea apei de mare.

            În aprilie 2022, fosa reactorului din oțel a fost instalată pentru proiectul demonstrativ de reactor modular mic multifuncțional ACP100 la centrala nucleară Changjiang din provincia insulară chineză Hainan. Construcția este estimată a fi finalizată în 4,5 ani, deci către finalul anului 2027. Proiectul este un joint venture între trei mari companii: China National Nuclear Power, proprietarul și operatorul, Institutul de Energie Nucleară din China, care se ocupă de proiectarea reactorului și China Nuclear Power Engineering Group, care se ocupă de construirea centralei. Shanghai Boiler Works Limited furnizează vasul reactorului, o filială China National Nuclear Company, furnizează generatoarele de abur, iar Dongfang Electric Corporation furnizează alte componente interne ale reactorului pentru instalația de demonstrație.

            Reactorul ar putea furniza energie distribuită, dar și încălzire industrială și regională, desalinizarea apei de mare etc: un miliard de kilowați-oră de electricitate poate fi produs de fiecare set Linglong One, care are o capacitate de putere de 125.000 de kilowați. Linglong One ilustrează investițiile sporite ale Chinei în proiecte energetice, nu numai pentru că națiunea își intensifică eforturile de a asigura aprovizionarea cu energie în cazul unei pene de curent, dar și pentru că țara promovează în mod activ trecerea la surse de energie ecologice și cu emisii scăzute de carbon. Linglong One ar putea servi drept proiect demonstrativ; un dezavantaj al reactorului compact este că, datorită capacității sale, comercializarea este dificilă.

Motorul pe kerosen

            Cercetătorii chinezi au creat, „în premieră mondială”, motorul cu undă de detonare hipersonică, tehnologie care poate propulsa un avion la Mach 9, adică de nouă ori peste viteza sunetului, folosind un combustibil de avioane ieftin[4]: motorul a efectuat cu succes mai multe teste la sol în tunelul hipersonic JF-12 din Beijing: „Nici un alt rezultat pentru motoare cu detonare hipersonică ce au folosit kerosen de aviație nu a mai fost făcut public până acum”, au transmis oamenii de știință din China. Echipa care a desfășurat experimente cu motorul, care generează propulsie prin intermediul mai multor explozii, a fost coordonată de Liu Yunfeng, inginer la Institutul de Mecanică din cadrul Academiei Chineze de Științe. În comparație cu alte motoare hipersonice, cum ar fi statoreactorul, un motor cu detonare poate funcționa mai eficient și cu mai multă forță. O succesiune de explozii este declanșată de o undă de detonare. Aceste explozii apar aproape instant și eliberează mai multă energie decât combustia tradițională cu aceeași cantitate de combustibil, în special la viteze de peste Mach 8, adică de opt ori peste viteza sunetului. Motoarele cu detonare au fost dezvoltate de oamenii de știință din toată lumea și folosesc de regulă hidrogen drept combustibil, care este scump și exploziv.

            Combustibilul de avioane, cunoscut drept RP-3, găsit frecvent în aeroporturile din China, alimentează motorul lui Yunfeng. Având în vedere densitatea de înaltă energie și simplitatea depozitării și a transportului, „kerosenul de aviație este combustibilul ales pentru toate motoarele cu reacție”, a explicat Yunfeng. Deși utilizarea de combustibil pentru avioane pentru a propulsa un zbor hipersonic este un concept vechi și frecvent întâlnit, „nu este ușor de detonat”, a mai subliniat Yunfeng. De fapt, kerosenul este greu de aprins în aerul fierbinte și aflat în mișcare. Potrivit simulărilor computerizate, un motor alimentat cu kerosen ar necesita o cameră de detonare de 10 ori mai mare decât un motor pe hidrogen.

            Lungimea adițională ar fi impracticabilă pentru majoritatea aeronavelor hipersonice având în vedere că fiecare milimetru contează, iar cercetătorii chinezi au descoperit că o modificare simplă ar putea permite arderea kerosenului și păstrarea unei camere compacte: rachetele hipersonice DF-17 și YJ-21 pot lovi o structură sau un vas în mișcare, evitând concomitent majoritatea sistemelor de apărare aeriană.

            Guvernul Chinei speră să descopere utilizări pentru tehnologia hipersonică în sectorul civil. O aeronavă hipersonică trebuie să fie capabilă să efectueze zboruri regulate pe distanțe lungi, în condiții dificile. Cu toate acestea, inginerii și oamenii de știință care lucrează la tehnologie spun că prețurile crescute de operare și construcție continuă să reprezinte o problemă semnificativă.

Noua Stație Spațială

            Pe 29 noiembrie 2022, la ora locală 23:08, de la Centrul de lansare a sateliților Jiuquan din deșertul Gobi, în Mongolia interioară, trei astronauți au decolat spre stația spațială chineză aproape finalizată, marcând începutul prezenței pe termen lung al Chinei în Spațiul Cosmic[5]: cei trei astronauți au fost lansați la bordul navei spațiale Shenzhou-15, care a andocat la stația spațială Tiangong după 6,5 ore de la lansare. Sosirea celor trei astronauți, Fei Junlong, Deng Qingming și Zhang Lu, a marcat prima rotație a echipajului pe stația spațială, unde au locuit Timp 10 zile împreună cu echipajul Shenzhou-14, care a aterizat pe stație în iunie 2022 și s-a întors pe Pământ pe 9 decembrie 2022.

            Misiunea Shenzhou-15 a încheiat construirea primei Stații Spațiale Chineze la sfârșitul lunii decembrie 2022, a declarat Ji Qiming, asistent al directorului Agenției Spațiale din China. În Timpul misiunii, echipajul a efectuat peste 40 de experimente și teste în domeniile cercetării științifice, medicinei și tehnologiei spațiale. Specialiștii consideră că evenimentul reprezintă o realizare majoră pentru ambițiosul program spațial al Chinei, care a explorat deja partea îndepărtată a Lunii și a planetei Marte.

Obiectul spațial lansat pe orbita Terrei

După ce a fost plasat pe orbită în august 2022, avionul spațial al Chinei a lansat un obiect necunoscut, care acum înconjoară, probabil, Pământul[6]: cei interesați nu știu nimic despre acest avion spațial, de fapt o „navă spațială reutilizabilă, experimentală” a Chinei, cu excepția faptului că a fost lansată de o rachetă Long March 2F; nu se știe care este scopul său, cum arată sau ce fel de încărcătură transporta în Timpul lansării. Obiectul necunoscut a fost lansat cândva între 24 și 31 octombrie 2022, potrivit datelor de monitorizare analizate de Forțele Spațiale ale SUA.

Conform lui Jonathan McDowell, astronom la Universitatea Harvard, obiectul ar putea fi „un modul de servicii, posibil indicând o viitoare ardere la reintrare în atmosferă”. Având în vedere dimensiunea și greutatea încărcăturilor transportate de obicei de rachetele Long March, avionul spațial misterios al Chinei este cel mai probabil similar cu avionul spațial X-37B al Forțelor Aeriene ale SUA, care și acesta este, în mod asemănător, învăluit în mister și momentan desfășoară a șasea sa misiune în Spațiul Cosmic. Cu excepția părții chineze, nimeni nu știe când se va întoarce modulul chinez pe Pământ, însă având în vedere activitățile de la baza Lop Nur din Xinjiang, obiectul ar putea ateriza acolo în viitorul apropiat. Situația navei spațiale chineze este interesantă, însă ridică unele semne de întrebare, dar și posibilitatea unui interes reînnoit pentru avioanele spațiale, un mod de lansare pe orbită reutilizabil și de loc costisitor.

Pandemia

Explozia de cazuri Covid

            Ridicarea bruscă a restricțiilor severe anti-COVID în China ar putea duce la o explozie de cazuri și la foarte multe decese până în 2023, potrivit noilor proiecții ale Institutului pentru Măsurarea şi Evaluarea Sănătăţii (IHME)[7]: conform previziunilor IHME, cazurile din China vor atinge un vârf în jurul datei de 1 aprilie 2023, când numărul deceselor ar putea ajunge la 322.000. Aproximativ o treime din populația Chinei va fi fost infectată până atunci, a declarat directorul IHME, Christopher Murray. Pe 16 decembrie 2022, Autoritatea Națională de Sănătate din China nu raportase oficial nici un deces COVID de la ridicarea restricțiilor COVID: ultimele decese oficiale au fost raportate pe 3 decembrie 2022 și astfel, numărul total al deceselor cauzate de pandemie se ridică în China la 5.235.

            China a ridicat unele dintre cele mai severe restricții COVID din lume la începutul lunii decembrie 2022, după mari proteste publice, după care s-a confruntat cu o creștere a numărului de infecții, existând temeri că virusul ar putea infecta întreaga populație de 1,4 miliarde de locuitori în Timpul sărbătorii de Anul Nou Lunar din ianuarie 2023. Politica zero-COVID a Chinei a fost eficientă pentru a ține la distanță variantele anterioare ale virusului, dar transmisibilitatea ridicată a variantelor Omicron a făcut-o imposibil de susținut.

            Experții se așteaptă ca aproximativ 60% din populația Chinei să fie în cele din urmă infectată, cu un vârf așteptat în ianuarie 2023, lovind cel mai puternic populațiile vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă și cele cu afecțiuni preexistente. Printre principalele motive de îngrijorare se numără numărul mare de persoane vulnerabile din China, utilizarea unor vaccinuri mai puțin eficiente și acoperirea vaccinală scăzută în rândul persoanelor de 80 de ani și mai în vârstă, care prezintă cel mai mare risc de îmbolnăvire gravă.

            Într-o postare realizată pe 21 decembrie 2022 seara, pe contul său de WeChat, Spitalul Shanghai Deji a estimat că există aproximativ 5,43 milioane de rezultate pozitive în oraș și că 12,5 milioane persoane din principalul centru comercial al Chinei se vor infecta până la sfârșitul anului 2022: „Ajunul Crăciunului din acest an, Anul Nou și Anul Nou Lunar sunt destinate să fie nesigure”, a spus spitalul privat, care are cca 400 de angajați. “În această luptă tragică, întregul Shanghai Mare va cădea și vom infecta tot personalul spitalului! Vom infecta întreaga familie! Pacienții noștri vor fi cu toții infectați, nu avem de ales și nu putem scăpa…”. Postarea nu mai era disponibilă pe WeChat pe 22 decembrie 2022 după-amiază… O persoană care a răspuns la linia telefonică principală a spitalului a spus că nu poate comenta imediat articolul[8]…

            Poziția OMS

            Pe 21 decembrie 2022, șeful OMS și-a exprimat îngrijorarea cu privire la evoluția situației Covid-19 în China, spunând că agenția ONU a continuat să primească din ce în ce mai multe rapoarte privind prezența bolii în toată țara[9]. Pentru a efectua o evaluare completă a riscului situației la fața locului, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesis a declarat reporterilor invitați la un briefing de presă la Geneva că OMS are nevoie de informații mai detaliate cu privire la gravitatea situației, a bolii, a spitalizărilor și a nevoilor de terapie intensivă.

            „OMS ajută China să-și concentreze eforturile pe vaccinarea celor mai expuși riscurilor din întreaga țară și continuăm să oferim sprijinul nostru pentru îngrijirea clinică și protecția sistemului său de sănătate”, a declarat el. „Continuăm să cerem Chinei să împărtășească datele și să efectueze studiile pe care le-am cerut și pe care le solicităm în continuare, iar toate ipotezele despre originile acestei pandemii rămân deschise”.

            Pe 6 ianuarie 2023, OMS a avertizat că autoritățile din China nu prezintă suficient de bine impactul valului COVID-19 în țară[10]: cele mai mari probleme sunt legate de raportarea deceselor: eliminarea celor mai multe restricții în luna decembrie 2022 a dus la o creștere a numărului de cazuri de infectare COVID-19; în tot acest Timp,  China a încetat să mai publice datele zilnice privind cazurile de COVID-19 și a anunțat doar 22 de decese cauzate de COVID-19.

            De asemenea, au fost schimbate criteriile privind declararea unui deces COVID, fiind numărați doar cei care mor de boli respiratorii. Acest lucru contravine îndrumărilor OMS, care încurajează țările să contabilizeze numărul de decese în exces, comparația făcându-se cu perioadele fără pandemie: „Credem că noua definiție a unui deces COVID-19 este prea îngustă”, a declarat directorul pentru situații de urgență al OMS, Michael Ryan, care a mai spus că cifrele Chinei „subevaluează adevăratul impact al bolii în ceea ce privește internările în spitale, în ceea ce privește internările la terapie intensivă și, în special, în ceea ce privește decesele”.

            Compania britanică Airfinity estimează că în fiecare zi în China sunt peste două milioane de cazuri COVID-19 și cca 14.700 de decese…

            Ridicarea restricțiilor

            La începutul lnuii decembrie 2022,China şi-a schimbat brusc politica vizând bolnavii de COVID-19 ridicând majoritatea restricţiilor sanitare în vigoare de la finalul anului 2019, de la apariţia primelor cazuri de coronavirus în oraşul Wuhan, sitaut în centrul țării[11]. După ridicarea restricţiilor, un val de cazuri a cuprins ţara, însă autorităţile încearcă să îi liniştească pe locuitori asupra naturii benigne a virusului, în pofida contagiozităţii sale.

            Municipiul-provincie Chongqing (din sud-vestul țării), cu o populaţie de 30 de milioane de locuitori, este unul dintre primele care a autorizat revenirea la muncă în pofida simptomelor de COVID-19: “Pacienţii asimptomatici şi uşor simptomatici pot merge la muncă în mod normal”, se arată într-un anunţ al autorităţlor locale, publicat pe 18 decembrie 2022; documentul prevede că nu vor mai fi necesare testările de screening, cu excepţia şcolilor şi a unităţilor sanitare.

            Aceasta este o inversare spectaculoasă a strategiei sanitare a celei mai populate ţări de pe planetă: în virtutea unei aşa-numite politici stricte “zero COVID”, chinezii au fost supuşi cel uțin în 2022, aproape zilnic, la teste de depistare a virusului şi la carantine obligatorii în cazul unui test PCR cu rezultat pozitiv. Cartiere sau chiar oraşe întregi puteau fi închise de îndată ce erau descoperite câteva cazuri. Guvernul încurajează acum populaţia să se izoleze acasă doar în cazul apariţiei unor simptome de COVID-19.

            Provincia Zhejiang, învecinată cu Shanghai, a decis, de asemenea, că persoanele care prezintă simptome uşoare pot “continua să lucreze”, cu condiţia să îşi ia “măsuri de protecţie”. Dar, China nu este pregătită să facă faţă acestui val de infecţii, se tem experţii, pe măsură ce ţara continuă să se redeschidă, iar milioane de persoane în vârstă, vulnerabile, sunt încă nevaccinate. Cei 22 de milioane de locuitori ai Beijingului sunt afectaţi în mod deosebit de valul de cazuri de infectare, fără precedent în acest oraş de la începutul pandemiei şi care s-a răspândit cu repeziciune în luna decembrie 2022.

            Testarea COVID a călătorilor din China

            Autoritățile chineze au decis să le permită Oamenilor să călătorească liber începând cu 8 ianuarie 2023, după aproape trei ani de restricții stricte în condițiile în care numărul de infecții cu Covisd-19 a crescut îngrijorător de mult în această țară asiatică, cea mai populată din lume[12].

            Italia a fost prima țară din UE care a anunțat că vrea să-i testeze pe cei care sosesc din China și, dacă este necesar, să-i pună în carantină. La rândul lor, SUA, Japonia, Taiwan și India au anunțat și ele introducerea testelor obligatorii, în Timp ce China se confruntă cu o creștere a numărului de persoane infectate cu COVID. Dar, Centrul European de Prevenire și Control ale Bolilor (ECDC) a anunțat că „nu se așteaptă ca această creștere să aibă un impact” asupra UE. Pe 29 decembrie 2022, oficialii din domeniul sănătății din UE au purtat discuții la Bruxelles despre China: „Varianta BF7 omicron, care este răspândită în China, este deja prezentă în Europa și nu a reușit să devină dominantă. Cu toate acestea, rămânem vigilenți și vom fi pregătiți să folosim frâna de urgență dacă este necesar”, au declarat reprezentanții ECDC.

            Politica demografică a Chinei

          Populaţia Chinei, cea mai populată ţară din lume, a scăzut în 2022, conform statisticii de stat, o premieră istorică de la începutul anilor 1960. Comparând politica nașterii unui singur copil în China cu “o tragedie umanitară filmată cu încetinitorul”, cunoscutul demograf american Nicholas Eberstadt a insistat încă din octombrie 2007, pe lângă guvernul chinez ca “imediat și fără rezerve” să anuleze programul de control demografic coercitiv care a fost “o greșeală tragică și istorică”. Eberstadt le-a spus oficialităților că atunci când programul de control demografic își va atinge obiectivul de scădere a numărului de nașteri în China, acesta va “submina direct potențialul de dezvoltare viitoare al țării”. Potrivit cercetărilor realizate de Eberstadt, până în 2015 populația cu drept de muncă a Chinei, cuprinsă între 15 și 64 de ani, a fost într-o continuă descreștere și, în decursul unei generații, forța de muncă a Chinei va fi mai mică decât era în 2005. Între 2005 și 2030, populația Chinei, cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani, se va diminua și va atinge un procent de declin estimat la 20%. Eberstadt a subliniat faptul că “singurul segment de populație activă care va tinde să crească, până în 2030 va fi cel al persoanelor de peste 50 de ani”.

            Populația îmbătrânită a Chinei va cunoaște un boom nemaiîntâlnit: până în 2030, în China, numărul celor de peste 65 de ar putea fi mai mult decat dublu, depășind 235 de milioane de persoane. Un alt rezultat surprinzător va fi colapsul tradiției culturale chineze. Aceasta pentru că noua fațetă a culturii chineze va avea o compoziție de “4-2-1”: patru bunici, doi părinți și un copil. Noua ecuație va obstrucționa dezvoltarea economică pentru că va supune populația tânără, în minoritate, la presiuni mult mai mari. Spre deosebire de Japonia unde un sistem național de pensii este deja instituit, înainte de începerea creșterii procentului populației îmbătrânite, China nu beneficiază de un astfel de sistem: cei mai în vârstă depind de fii lor, care îi vor susține la bătrânețe, dar, din cauza scăderii rapide a fertilității, acești fii nu vor mai exista. “Cum își vor duce zilele bătrânii din China în lumea cu care vor fi foarte curând confruntați?” – se întreabă demograful.

            Altă consecință a politicii demografice chineze este debalansarea crescută a sexelor. De obicei se nășteau în jur de 105 băieți la un număr de 100 de fete. Eberstadt susține că foarte curând după intrarea în vigoare a politicii demografice potrivit căreia fiecare familie poate avea un singur copil, China a început să raporteze inegalități biologice imposibil de conceput. Acum, procentul sexelor este de 123 de băieți la 100 fete. Într-o generație sau mai puțin, China va trebui să facă față problemei a zece milioane de bărbați care nu-și vor mai găsi soții.

            Eberstadt a pledat pentru ca guvernul Chinez să abandoneze politica de control demografic ca metodă de a reduce “criza incipientă a îmbătrânirii populației, problemele alarmante la nivelul structurii familiare și sâcâitoarea problemă a debalansării sexelor” și încurajează guvernul să considere resursele umane o binecuvantare care poate fi “cheia spre succesul Chinei în abolirea sărăciei și căștigării prosperității maselor în decadele și generațiile care vor urma”. Deși mulți demografi chinezi pot fi de acord cu analiza lui Eberstadt, ei au ezitat să critice direct politica demografică chineză un copil pentru fiecare familie…

---

[1] Vezi site-ul Cum arată noul prototip al mașinii electrice zburătoare produsă de chinezi? Aceasta ar fi adaptată și pentru carosabil (descopera.ro), postat și vizitat pe 10 noiembrie 2022

[2] Vezi site-ul Cel mai mare parc eolian din lume va depăși recordul anterior al Chinei. Câte locuințe ar putea alimenta? (descopera.ro), postat și vizitat pe 1 noiembrie 2022

[3] Vezi site-ul Primul reactor de pe „Insula nucleară” a Chinei a fost instalat (descopera.ro), postat și vizitat pe 8 decembrie 2022

[4] Vezi site-ul China susține că a dezvoltat motorul pe kerosen care poate propulsa avioane la Mach 9 (descopera.ro), postat și vizitat pe 23 noiembrie 2022

[5] Vezi site-ul China a trimis trei astronauți către noua stație spațială (descopera.ro), postat și vizitat pe 30 noiembrie 2022

[6] Vezi site-ul https://www.descopera.ro/stiinta/20212434-un-avion-spatial-al-chinei-a-lansat-un-obiect-necunoscut-pe-orbita-pamantului, postat și vizitat pe 7 noiembrie 2022

[7] Vezi site-ul China: Explozia de cazuri COVID, un pericol iminent. Se pot înregistra peste un milion de decese până în 2023 – Stiri pe surse – Cele mai noi stiri, postat și vizitat pe 17 decembrie 2022

[8] Vezi site-ul Shanghai hospital warns of ‘tragic battle’ as COVID spreads | Reuters, postat și vizitat pe 22 decembrie 2022

[9] Vezi site-ul Le chef de l’OMS demande des informations supplémentaires sur la propagation de la Covid-19 en Chine | ONU Info (un.org), postat și vizitat pe 22 decembrie 2022

[10] Vezi site-ul OMS acuză China că nu prezintă adevărata amploare COVID-19 din țară (descopera.ro), postat și vizitat pe 7 ianuarie 2023

[11] Vezi site-ul Schimbare la 180 de grade în China: Chinezilor li se permite să revină la lucru chiar şi cu COVID-19 – Stiri pe surse – Cele mai noi stiri, postatși vizitat pe 20 decembrie 2022

[12] Vezi site-ul Testarea COVID a călătorilor din China este „nejustificată”, consideră UE (descopera.ro), postat și vizitat pe 2 ianuarie 2023