POLITICA EXTERNĂ A AUSTRIEI ÎN RELAȚIA CU FEDERAȚIA RUSĂ. ÎNVĂȚĂMINTE PENTRU ROMÂNIA

Emilian M. Dobrescu

Austria este unul dintre cele şase state europene care au statut de neutralitate; este stat membru ONU, OSCE, OCDE, OMC. Austria nu este membră NATO, ci membru-partener al Parteneriatului pentru Pace în cadrul NATO, din 1995. Austria a aderat la Uniunea Europeană în 1995 și asemnat Tratatul de la Lisabona în 1997.

Austria urmărește consolidarea cadrului multilateral de cooperare, precum și întărirea autorității ONU. Un rol important în acest sens îl are și faptul că Viena găzduiește peste 20 de organizații internaționale, printre care Secretariatul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), unul dintre sediile ONU – Agenția Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), sediul Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) etc.

Alte priorităţi ale Austriei includ dezvoltarea regiunii Balcanilor de Vest, întărirea rolului Vienei ca loc al dialogului multilateral în domeniul dezarmării, respectarea drepturilor Omului, apărarea democrației și a sistemului de valori occidentale, neproliferarea armelor de distrugere în masă, sprijinirea iniţiativelor pentru stabilitate şi dezvoltare în spaţiul mediteranean şi Orientul Mijlociu, lupta împotriva terorismului internaţional și extremismului, gestionarea provocărilor legate de schimbările climatice și clivajele geopolitice, soluţionarea paşnică a conflictelor. Austria este un important partener economic al Rusiei.

Pe 18 iunie 2015, OMV şi Gazprom au semnat un memorandum neangajant, referitor la proiecte de business, pe termen lung, potrivit unui comunicat al companiei austriece[1]: documentul a fost semnat, la Sankt Petersburg, între şeful Gazprom Alexei Miller şi Manfred Leitner, membru al conducerii OMV. Părţile au agreat să evalueaze posibilitatea ca OMV să devină partener cu gigantul rus în dezvoltarea unui zăcământ de petrol şi gaze din Rusia, pe fondul unui posibil schimb de active, se arată în comunicat, unde se precizează, de asemenea, că cele două companii explorează intenţiile să examineze o posibilă cooperare în proiectul de construcţie a două conducte adiţionale Nord Stream. Restul detaliilor din Memorandum sunt confidenţiale, potrivit comunicatului.

Relația apropiată dintre Austria și Rusia în ciuda izolării Moscovei ca urmare a declanșării de către Vladimir Putin a războiului din Ucraina a făcut obiectul a numeroase analize:

Cazul Reiffeisen Bank International

Pe 22 martie 2023, Alexander Schallenberg a luat apărarea Raiffeisen Bank International, a doua cea mai mare bancă a ţării, criticată pentru că a continuat să facă afaceri în Rusia după invazia din Ucraina, şi a apreciat că nu este rezonabil ca această instituţie bancară să fie singularizată în contextul în care multe alte firme occidentale au procedat similar[2]: „A crede că Rusia va înceta să existe şi că ne putem decupla de ea în toate domeniile este iluzoriu”, a declarat Schallenberg pentru Reuters, adăugând că, şi în cazul în care Austria şi-ar slăbi legăturile cu această ţară, acest lucru „nu s-ar putea întâmpla peste noapte. Dostoievski şi Ceaikovski rămân parte a culturii europene, fie că ne place sau nu. Ea (Rusia – n.n.) va continua să fie cel mai mare vecin al nostru. Va rămâne a doua putere nucleară a lumii”, a spus şeful diplomaţiei austriece.

Austria, care s-a promovat drept o punte între Est şi Vest, transformându-şi capitala, Viena, într-un magnet pentru banii ruseşti, este membră a UE, o alianţă occidentală mai largă care a impus sancţiuni Rusiei după invazia ei în Ucraina în februarie 2022. Dar, Austria importă în continuare gaze ruseşti, deşi a spus că va încerca să reducă această dependenţă în anii următori, remarcă Reuters. Cu toate acestea, unii oficiali austrieci speră într-o încheiere rapidă a războiului şi o revenire la relaţii mai normale cu Rusia, după cum mărturisesc persoane familiarizate cu acest subiect.

Alexander Schallenberg a făcut acest comentariu după ce autoritatea SUA în materie de sancţiuni a lansat o anchetă, mai devreme în 2023 privind afacerile Raiffeisen legate de Rusia, intensificând monitorizarea băncii austriece. Raiffeisen este profund ancorată în Rusia, fiind una din cele două bănci străine dintre cele 13 instituţii sistemice de pe lista Băncii Centrale a Rusiei, ceea ce subliniază importanţa sa pentru economia rusă, care se confruntă cu sancţiuni occidentale drastice. O schemă rusească de amânare a rambursării împrumuturilor de care beneficiază militarii Moscovei trimişi să lupte în Ucraina, la care Raiffeisen a participat, a atras, de asemenea, critici dure din partea investitorilor.

Schallenberg a declarat că este de competenţa Austriei să aplice sancţiuni şi a spus că şi alte bănci occidentale fac afaceri în Rusia: „Companiile austriece trebuie să respecte regulile Austriei, dintre care o parte o reprezintă sancţiunile Uniunii Europene”, a afirmat ministrul austriac, exclamând: „Haideţi să fim realişti!”. „91% dintre companiile occidentale sunt încă în Rusia, făcând ceea ce trebuie: aşteptare, restricţionare, izolarea activelor”, a adăugat el. „Există destule bănci americane, una cu numele Bank of America, prezente în Rusia”, a declarat Schallenberg. „Lista este o Who’s who în lumea bancară occidentală”, a mai spus el.

Chestiunea aderării la NATO a Austriei

Austria a criticat Moscova și s-a alăturat sancțiunilor pe care UE le-a impus Rusiei în urma invaziei Ucrainei. Spre deosebire de Finlanda și Suedia, care au decis să renunțe la pozițiile lor nealiniere în mai 2022, solicitând aderarea la NATO, Austria a rămas angajată față de neutralitatea militară pe care a adoptat-o în 1955, iar această poziție se bucură încă de un sprijin semnificativ în rândul populației.

„Cred că neutralitatea austriacă poate juca încă un rol pozitiv astăzi. Alternativa ar fi aderarea la NATO, dar fiecare politician austriac este foarte conștient de faptul că acest lucru nu este susținut de majoritatea publicului austriac”, spune Ralph Janik, expert în drept internațional și cercetător la Universitatea (privată) Sigmund Freud din Viena..

Au început să se pronunțe personalități austrice, care solicită ca politica externă austriacă să fie reevaluată după războiul din Ucraina: Werner Fasslabend, fost ministru austriac de externe și președinte al Institutului Austriac pentru Politică Europeană și de Securitate, se numără printre puținele, dar proeminentele voci care susțin renunțarea la neutralitate și aderarea la NATO.

Chestiunea neutralității Austriei

Odată cu sfârșitul Războiului Rece în 1990 și aderarea Austriei la UE, neutralitatea austriacă „și-a pierdut funcția”, consideră Werner Fasslabend. În calitate de membru NATO, Austria „ar fi într-o poziție mai bună de a modela politica europeană de securitate și va beneficia de o mai mare securitate”, a spus Fasslabend, admițând că este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple în perioada imediat următoare, având în vedere că este nevoie de modificarea Constituției țării, iar pentru acest lucru trebuie să se pronunțe o majoritate de două treimi din parlamentari.

Situația Austriei pune însă în evidență poziția delicată în care se află o țară europeană care încearcă să-și mențină neutralitatea militară în condițiile actualului război din Ucraina, iar Guvernul austriac se confruntă cu presiuni și tendințe antagoniste: acesta a trebuit să condamne invadarea Ucrainei de către Rusia, și-a redus la o pătrime importul de gaze naturale din Rusia și a aderat la o mare parte din sancțiunile internaționale impuse acesteia și chiar a expulzat opt diplomați ruși despre care se credea că ar fi fost implicați în spionaj la începutul războiului rus împotriva Ucrainei.

Nunta și vizitele la Moscova ale lui Karin Kneissl

Vizita din martie 2019

”Relațiile dintre Rusia și Austria se dezvoltă în mod constant în multe domenii, în ciuda situației complicate din Europa”, a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, la întâlnirea sa cu şefa diplomaţiei austriece, Karin Kneissl, de la Moscova[3]: ”Reuniunea de astăzi confirmă intensitatea dialogului nostru politic, inclusiv la nivel înalt. Ne-am exprimat aprecierea față de creșterea stabilă a comerțului reciproc, care a sporit  în 2018 cu 42,7%, până la aproape 6 miliarde dolari. În ciuda circumstanțelor nefavorabile, inclusiv a sancțiunilor, investitorii austrieci nu s-au retras de pe piața rusă. Investițiile  bilaterale continuă să crească. Am subliniat rolul pozitiv și eficient al Comisiei mixte ruso-austriece privind cooperarea comercială și economică. Am discutat, de asemenea, punerea în aplicare a celor mai mari proiecte comune, inclusiv extinderea liniei de cale ferată cu ecartament larg de la orașul Kosice în Slovacia până la Viena. Am apreciat înalt cooperarea noastră în domeniul energiei, unde Gazprom și OMV colaborează pentru implementarea unui număr de proiecte de infrastructură”.

Karin Kneissl, membru al Partidul Libertății din Austria (în germană, Freiheitliche Partei Österreichs, FPÖ, de extremă dreapta) a elogiat astăzi  ”relaţiile biaterale tradiţionale excelente” între Moscova şi Viena. ”Noi urmăm principiile Uniunii Europene, dar în acelaşi Timp încercăm să menţinem legături puternice cu Rusia”.

În prmăvara lui 2019, Austria intenţiona să deschidă un consulat general la Sankt Petersburg, al doilea cel mai important oraș din Rusia de nord-vest, şi un consulat onorific la Novosibirsk, în Siberia, a mai spus Kneissl. Preşedintele rus, Vladimir Putin, s-a întâlnit în mod repetat cu şeful statului austriac, Alexander Van der Bellen, şi cu cancelarul Sebastian Kurz în 2018, a mai  precizat Lavrov. 

Vizita amânată la Moscova din decembrie 2019

Cu mai puțin de o lună înainte de a efectua această vizită, Karin Kneissl a fost nevoită să o anuleze, pe fondul unui scandal de spionaj, a scris publicația austriacă Kleine Zeitung[4]: vizita urma să aibă loc pe 2 și 3 decembrie 2018 și să fie dedicată punerii în aplicare a concluziilor „Dialogului de la Soci”. De asemenea, în cadrul vizitei urma să aiba loc Forumul societății civile din Rusia și Austria, anunțat de președintele rus Vladimir Putin în timpul vizitei sale din iunie 2018, la Viena.

Ministerul austriac de Externe l-a convocat pe însărcinatul rus cu afaceri pentru a da explicații în legătură cu cazul colonelului în rezervă. Cancelarul austriac Sebastian Kurtz a decarat că, în această etapă, partea austriacă solicită „informații transparente” din partea Rusiei;  el nu a vorbit despre posibila expulzare a diplomaților ruși în legatură cu scandalul: „Astfel de acțiuni nu vor îmbunătăți relațiile noastre cu Rusia, o astfel de abordare este inacceptabilă”, a declarat cancelarul austriac Sebastian Kurtz, la o conferință de presă specială cu ministrul Apărării în cadrul careia au fost facute publice detaliile scandalului de spionaj cu Rusia.

Ministrul austriac al Apărării, Mario Kunasek, a declarat, la rândul său, că au fost informați despre un spion în randul ofițerilor de rang înalt ai armatei austriece, aflat acum în rezervă, primite de la un serviciu secret al unei țări prietene: după cum s-a raportat anterior, un colonel în rezerva al forțelor armate din Austria a fost reținut sub suspiciunea de activități de culegere de informații în favoarea Rusiei, fiind de 20 de ani spion în solda Moscovei.

Nunta din august 2019

În iunie 2018, Karin Kneissl, încă ministru de Externe al Austriei, l-a invitat la nunta sa pe președintele rus, Vladimir Putin. Liderul de Kremlin a venit în august la acest eveniment, aducându-i în dar o pereche de cercei din aur alb, în valoare de 50.000 de euro. Potrivit publicației austriece Kronen Zeitung[5], cerceii se află acum în seiful țării, iar marea problemă a lui Kneissl a fost că nu a vrut să se despartă de cadoul primit de la Putin.

Compromisul care a fost convenit în octombrie 2019, la câteva luni după ce Karin Kneissl a părăsit funcția de ministru de Externe, a fost un contract de împrumut. Astfel, Kneissl putea păstra cerceii, dar aceștia aparțineau oficial Austriei: Kneissl a semnat contractul de împrumut, dar, evident, a fost extrem de nemulțumită. La solicitarea publicației austriece, Ministerul Afacerilor Externe a precizat cum s-a încheiat disputa asupra cerceilor primiți în dar de Karin Kneissl: nu s-a putut găsi o soluție, motiv pentru care Kneissl s-ar fi retras din contractul de împrumut, care fusese încheiat. Așadar, din februarie 2020, darul lui Putin pentru Kneissl a rămas într-unul dintre seifurile Austriei.

După ce și-a încheiat activitatea ca ministru de Externe al Austriei, în 2019, Karin Kneissl s-a alăturat Consiliului de administrație al Rosneft, companie petrolieră controlată majoritar de guvernul rus. Kneissl a fost al doilea nume important al unui guvern European, care intră în Consiliul de administrație al Rosneft, după fostul cancelar german Gerhard Schroeder. Fosta șefă a diplomației austriece s-a retras din această funcţie abia în luna mai 2022, spre deosebire de alţi înalţi oficiali europeni, care şi-au abandonat imediat posturile pe care le aveau în companiile ruse de stat, după ce Rusia a invadat Ucraina, la 24 februarie 2022.

”Portavionul spionajului rusesc

În 2021, în plină pandemie, cancelarul austriac de la acel moment, Sebastian Kurz a fost de acord ca vaccinul rusesc, Sputnik V, sau cel chinezesc, Sinopharm, împotriva COVID-19 să fie produse în ţara sa, dacă obţin o autorizaţie de introducere pe piaţă în Uniunea Europeană. Până în februarie 2022, partidele de dreapta din Austrai erau extrem de bine conectate la Kremlin.

În martie 2022, Financial Times scria că Austria poate fi considerată „portavionul” spionajului rusesc[6]: un diplomat aflat în misiune la Viena, intervievat de Financial Times (FT) a apreciat că ministerul austriac al Apărării este practic un departament al GRU, iar serviciul austriac de contraspionaj a fost atât de compromis încât pentru o vreme, nu a mai primit informații de la serviciile simiare din Vest.

Iată cum au evoluat în 2022, relațiile Austriei către Rusia, pe fondul invaziei din Ucraina: a) 11 aprilie 2022: Cancelarul austriac Karl Nehammer a vizitat Rusia, la inițiativa sa, și s-a întâlnit cu Vadimir Putin. A fost primul lider occidental care a făcut acest pas, după atacul Rusiei asupra Ucrainei; b) 13 aprilie 2022: după vizita la Moscova, Nehammer anunță că „deocamdată” nu se poate renunța la gazul rusesc; c) 27 mai 2022: Nehamer vorbește la telefon cu Putin, din nou la inițiativa Austriei, care acceptă să plătească gazele rusești în ruble; Bulgaria și Polonia au refuzat acest lucru; d) august 2022: Austria este împotriva suspendării vizelor pentru cetățenii ruși. Țările baltice și nordice vor ca cetățenii ruși să nu mai fie primiți în Schengen. Poziția Austriei este susținută de Ungaria, Germania și Franța… ; e) septembrie 2022: Austria a lansat o anchetă cu privire la o tentativă a presupușilor oficiali guvernamentali pro-ruși de la Viena de a crea un serviciu de informații în 2018. Efortul nu a reușit. Unii susțin însă că, dacă ar fi devenit operațional, noul serviciu de spionaj din acest stat al Uniunii Europene s-ar fi aflat sub influența Rusiei. Există întrebări dacă ministrul de externe al Austriei de la acea vreme, Karin Kneissl, era conștientă de acest efort…

Susținerea prezenței ruse la reuniunea OSCE de la Viena, 23-24 februarie 2023

Austria a fost criticată puternic pentru acordarea vizelor care le-a permis parlamentarilor ruși aflați sub sancțiuni internaționale să participe la reuniunea de la Viena a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) (https://www.defenseromania.ro/austria-este-criticata-de-pentru-sustinerea-prezentei-ruse-la-reuniunea-osce_621128.html): Moscova a trimis delegați la reuniunea menționată a Adunării Parlamentare a OSCE, inclusiv 15 parlamentari ruși, aflați sub sancțiunile Uniunii Europene, printre care s-a numărat vicepreședintele Dumei de Stat, Piotr Tolstoi, dar și controversatul Leonid Slutsky.

Într-o scrisoare adresată cancelarului Austriei, ministrului de Externe și altor oficiali, 81 de delegați OSCE din 20 de țări, printer care Franța, Canada, Marea Britanie, Polonia și Ucraina, au cerut guvernului austriac să interzică participarea participarea reprezentanților ruși aflați sub incidența sancțiunilor: „Este important să ne amintim că parlamentarii ruși sunt parte integrantă a sistemului de putere și complici la crimele pe care Rusia le comite în fiecare zi în Ucraina. Nu-și au locul într-o instituție însărcinată să promoveze dialogul sincer și dezacordul față de război”.

De remarcat că delegații SUA la Adunarea Parlamentară nu au fost printre semnatarii scrisorii, deși ambasadorul SUA la OSCE, Michael Carpenter, a declarat că delegații ruși „nu sunt persoane care merită să poată călători în țările occidentale”; Carpenter a mai spus că „este la latitudinea guvernului austriac să stabilească dacă va acorda sau nu vize”.

Pe 5 februarie 2023, ministrul de externe Alexander Schallenberg a apărat decizia Austriei de a permite rușilor sancționați să intre în țară, argumentând că este important să se mențină deschise canalele de comunicare cu Moscova, în pofida „atacului brutal al Rusiei împotriva Ucrainei”. Ministerul de Externe austriac a mai insistat că, în calitate de gazdă a sediului OSCE din Viena, este obligat legal să acorde vize reprezentanților națiunilor participante care doresc să participe la întâlnirile de acolo.

          Concluzii

          De-a lungul Timpului, după 1955 când a fost creată, Austria a demonstrat că are o lungă tradiție – imperială – de a face Istorie. Așa că, politica ei externă s-a bazat, tot Timpul, pe înțelegerea interselor vecinilor ei, punând evident mai presus de acestea, propriile interese. La fel face și în prezent… de aceea, apreciem noi, interesele ei naționale, dar și cele în relația cu Rusia, trebuie înțelese în această notă, a bunei înțelgri și a promovării propriului interes național.

Și la fel ar trebui să facă și România, chiar dacă în ultimele sute de ani, noi nu am construit un imperiu, doar ne-m apărat statul național. Dar, cu mult înaintea Austriei, acum peste două milenii, geto-dacii, înaintașii noștri în Istorie, au construit cu un succes imperial, odată cu Imperiului Roman, statul dac centralizat, sub conducerea lui Burebista…

---

[1] Vezi site-ul https://www.bursa.ro/memorandum-de-cooperare-apropierea-dintre-omv-si-gazprom-tot-mai-stransa-89312724, postat și vizitat pe 19 iunie 2015

[2] Vezi site-ul https://defapt.ro/austria-isi-apara-relatia-cu-rusia/, postat și vizitat pe 23 martie 2023

[3] Vezi site-ul https://financialintelligence.ro/lavrov-relatiile-dintre-rusia-si-austria-se-dezvolta-in-mod-constant-in-multe-domenii-in-ciuda-situatiei-complicate-din-europa/, postat și vizitat pe 12 martie 2019

[4] Vezi site-ul https://www.ziarulnational.md/racire-brusca-a-relatiilor-dintre-viena-si-moscova-ministrul-de-externe-prietena-lui-putin-isi-anuleaza-vizita-in-urma-scandalului-de-spionaj/, postat și vizitat pe 9 noiembrie 2018

[5] Vezi site-ul https://stirileprotv.ro/stiri/international/darul-oferit-de-putin-fostului-ministru-de-externe-al-austriei-la-nunta-ei-un-adevarat-motiv-de-scandal.html, postat și vizitat pe 17 martie 2022

[6] Vezi site-ul https://defapt.ro/analiza-relatiile-prea-stranse-ale-austriei-cu-rusia-cancelarul-nehammer-vizita-la-moscova-in-plina-invazie-a-ucrainei-financial-times-austria-portavionul-agentilor-moscovei/, postat și vizitat p 6 ddecembrie 2022