ÎNȚELEGERI ÎN TABĂRA (FOȘTILOR) ALIAȚI

Emilian M. Dobrescu

Acordul privind transportul cerealelor și alte înțelegeri

          Ucraina şi Rusia sunt ambele țări exportatoare de cereale. Rusia a renunţat la acst acord în iulie 2023, la un an după ce a fost intermediat de ONU şi Turcia pentru a combate criza alimentară globală. Exporturile de cereale şi îngrăşăminte ale Rusiei nu fac obiectul sancţiunilor occidentale, dar Moscova a spus că restricţiile privind plăţile, logistica şi asigurările au reprezentat o barieră în calea transporturilor (https://www.stiripesurse.ro/rusia-poarta-deschisa-spre-banii-din-intreaga-lume-o-banca-ar-putea-avea-acces-la-sistemul-swift-in-urmatoarele-zile_3061813.html, postat pe 10 septembrie 2023): o cerere cheie a Rusiei a fost reconectarea Băncii Agricole Ruse, Rosselkhozbank, la sistemul internaţional de plăţi SWIFT; acesta a fost întrerupt de Uniunea Europeană în iunie 2022, după invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022.

            Oficialii ruși au arătat că exporturile de cereale se confruntă cu obstacole şi nu ajung să fie suficiente cerealele ucrainene plecate către ţările care au nevoie de ele, în temeiul Acordului de la Marea Neagră. Ucraina a exportat aproape 33 de milioane de tone metrice de cereale în 2022, pe baza acordului privind transportul cerealelor despre care ONU a spus că a fost în beneficiul statelor sărace, ajutând la scăderea preţurilor alimentelor cu peste 20% la nivel global. Antonio Guterres a subliniat patru măsuri pe care Naţiunile Unite le-ar putea facilita pentru a îmbunătăţi exporturile de cereale şi îngrăşăminte ale Rusiei, în încercarea de a convinge Moscova să revină la acordul care a permis exportul sigur de cereale ucrainene prin Marea Neagră. El i-a spus ministrului de externe rus că ONU este gata să treacă imediat la toate măsurile, ”pe baza înţelegerii clare a faptului că realizarea lor va duce la revenirea Federaţiei Ruse în Iniţiativa Mării Negre şi la reluarea completă a operaţiunilor”.

            O scrisoare de la ONU, din 8 septembrie 2023, anunță Rusia că o filială a Băncii Agricole Ruse (RAB) din Luxemburg poate aplica imediat la SWIFT pentru a permite în mod eficient accesul ei la sistemul internaţional de plăţi, în termen de 30 de zile. SWIFT a confirmat că banca este eligibilă să solicite aderarea şi accesul la SWIFT pentru tranzacţii cu alimente şi îngrăşăminte, pe baza statutului său actual de emitent de titluri de creanţă”, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, ministrului rus de Externe Serghei Lavrov, încă din 28 august 2023.

            Antonio Guterres a spus că, din punct de vedere operaţional, ONU vede filiala RAB din Luxemburg ca acţionând ca un intermediar între instituţiile financiare globale şi RAB din Moscova. Filiala ar putea face schimb de mesaje pe SWIFT cu băncile globale. Apoi ar putea transmite acele mesaje către RAB din Moscova prin sistemul de mesagerie rusesc numit SPFS: ”SWIFT a confirmat deja că un proces accelerat de aplicare ar putea fi posibil, reducând timpul pentru acces efectiv la 30 de zile”, a scris Guterres, care a a mai anunțat că o facilitate de asigurare co-sponsorizată de ONU pentru exporturile de alimente şi îngrăşăminte ruseşti poate fi finalizată cu Lloyd’s of London şi un alt asigurator principal pentru a fi ”gata de operaţionalizare în 4-6 săptămâni. Facilitatea va furniza produse de asigurare cheie pentru exporturile de alimente şi îngrăşăminte ruseşti, începând cu asigurarea mărfurilor şi, potenţial, extinzându-se pentru a include şi cocă de făină şi P&1. Naţiunile Unite sprijină creşterea numărului de participanţi pe piaţă cu scopul final de a reduce costurile de asigurare pentru exportatorii ruşi”. Directorul general al Lloyd’s, John Neal, a declarat pe 7 septembrie 2023, că Lloyd’s este în discuţii cu Naţiunile Unite pentru asigurarea transporturilor de cereale din Ucraina, în cazul în care acordul cu cereale la Marea Neagră poate fi reînviat…

            A patra măsură prezentată de secretarul general al ONU, Antonio Guterres a fost dorinţa ONU de a explora în continuare modalităţi de a facilita accesul în porturile UE pentru navele ruseşti care transportă produse agricole: ”A avut loc deja un angajament cu Comisia Europeană şi cu autorităţi portuare selectate din Germania, Belgia, Spania, Ţările de Jos pentru a evalua starea actuală. ONU poate ajuta la clarificarea procesului de autorizare pentru diferite porturi din UE şi poate colabora cu omologii ruşi pentru obţinerea autorizaţiilor/permiselor înainte de plecarea în curse maritime către porturile respective, dacă este necesar”.

Două discuții private între șefii serviciilor secrete

            În noiembrie 2022, William Burns s-a întâlnit cu Serghei Narîjkin la Ankara (Turcia), ca să avertizeze Rusia în legătură cu consecințele pe care țara va trebui să le suporte dacă, în conflictul din Ucraina, va apela la armament nuclear…

Pe 30 iunie 2023, majoritatea marilor mass-media americane au relatat că șeful Agenției Centrale de Informații (CIA), William Burns i-a telefonat şefului Serviciului de Informaţii Externe al Rusiei (SVR), Serghei Narâșkin, după rebeliunea de 24 de ore condusă la 24 iunie 2023 de şeful grupului paramilitar rus Wagner, Evgheni Prigojin, pentru a-l asigura că Statele Unite nu au fost implicate.

            Convorbirea lui Burns, un fost diplomat deseori însărcinat să transmită mesaje mai delicate în Rusia și în alte țări, se înscrie într-o strategie mai largă a Casei Albe, menită să semnaleze lui Putin și apropiaților săi că Statele Unite nu au jucat nici un rol în demersul lui Prigojin și nu urmăresc o agravare a tensiunilor din Rusia. În plan privat, oficialii americani afirmă că nu doresc să îi ofere Kremlinului nici un motiv ca să pună vina revoltei și a consecințelor ei pe umerii inamicilor externi ai Rusiei. Mesajul directorului CIA a fost următorul (Au scurs în presă abia acum – Șeful CIA a sunat de urgență la Moscova după insurecția armată a Wagner (stiripesurse.ro), postat pe 3 iulie 2023): “Statele Unite nu au fost implicate, este o problemă internă a Rusiei”.

            Alte detalii pe tema conversației, care a avut loc după ce Prigojin a oprit brusc marșul spre Moscova al forțelor sale, nu au fost precizate. Casa Albă a mai menționat: “Nu vom face nici un fel de precizări despre discuții diplomatice la nivel individual”.

Tot în cursul lunii iunie 2023, înaintea rebeliunii lui Prigojin, William Burns a făcut o vizită neanunțată în Ucraina pentru discuții cu președintele Volodimir Zelenski și cu oficiali ai serviiilor ucrainene de informații, după cum a informat un oficial American: ”directorul CIA s-a întâlnit cu omologi ai serviciilor ucrainene de informații și cu președintele Volodimir Zelenski, reafirmând hotărârea Statelor Unite de a face schimb de informații ca să ajute Ucraina să se apere împotriva agresiunii ruse”.

            Având în spate o carieră diplomatică de 32 de ani, în care se include și perioada de timp când a fost ambasador la Moscova, William Burns a fost deseori interlocutorul preferat al lui Joe Biden în discuțiile sale despre Rusia. Încă din noiembrie 2021, Biden l-a trimis la Moscova, unde Burns a discutat cu Putin pe o linie telefonică securizată în timp ce acesta se afla la Soci, stațiunea preferată a lui Vladimir Putin de pe malul Mării Negre. Burns i-a spus președintelui rus că SUA cred că el se pregătește să invadeze Ucraina și că, dacă va face acest lucru, va trebui să facă față unor sancțiuni dure.

              Pe 12 iulie 2023, Serghei Narâșkin, declara următoarele: ”partea principală a discuției noastre s-a axat pe problemele și evenimentele legate de Ucraina. Ne gândim, discutăm ce să facem în legătură cu Ucraina”. Mai mult, în aceeași declarație, Narîșkin spune că există posibilitatea unei a doua întâlniri, față în față, cu directorul CIA, după cea care a avut loc la Ankara cu trei luni înainte de declanșarea invadării Ucrainei, într-o încercare a SUA și a aliaților săi de a-l convinge pe Vladimir Putin să renunțe la declanșarea războiului.

 

Finalizarea războiului din Ucraina

Ministrul chinez de externe și consilierul lui Joe Biden s-au întâlnit pe 16 și 17 septembrie 2023 în Malta și au avut discuţii „sincere, de fond şi constructive”, a declarat Casa Albă (Se coace marele plan pentru Ucraina? Emisarul Chinei a plecat spre Rusia după negocieri cu SUA (stiripesurse.ro)): ”cei doi au discutat aspecte-cheie din relația bilaterală SUA – China, probleme de securitate globală și regională, războiul Rusiei împotriva Ucrainei și relațiile China – Taiwan, printre alte subiecte”, a informat Casa Albă. O înaltă responsabilă a executivului american, sub protecţia anonimatului, a precizat că reuniunea a durat în total 12 ore, pe parcursul a două zile. Pe de altă parte, în aceste discuţii din Malta, China şi Statele Unite s-au angajat să “desfăşoare consultări” în anumite domenii, în special privind “evoluţiile în domeniul politic şi de securitate din Asia-Pacific”, potrivit sursei de la Casa Albă.

Wang Yi, șeful diplomației chineze, a plecat apoi pe 18 septembrie 2023 în Rusia, unde a rămas patru zile pentru discuții „pe teme de securitate”. Într-un briefing, Ministerul rus de Externe a indicat că Wang Yi și secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, îşi vor “concentra eforturile pe consolidarea colaborării pe scena internaţională. Va avea loc un schimb detaliat de opinii asupra problemelor legate de soluţionarea situaţiei din Ucraina, precum şi a modalităţilor de asigurare a stabilităţii şi securităţii în regiunea Asia-Pacific”, a indicat un purtător de cuvânt.

Aliaţi de lungă durată, China şi Rusia laudă adesea parteneriatul lor “nelimitat” şi cooperarea lor economică şi militară care urmează să se intensifice. Legăturile dintre Beijing şi Moscova s-au strâns şi mai mult de la invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, pe care China a refuzat să o critice. China a căutat să se poziţioneze ca o parte neutră în războiul din Ucraina, oferind în acelaşi timp Rusiei, din ce în ce mai izolată pe scena internaţională, un sprijin diplomatic şi financiar crucial.

Incidentul din septembrie 2022

Un pilot rus a încercat în septembrie 2022, să doboare un avion de supraveghere al armatei britanice după ce a crezut că are permisiunea de a trage (Un pilot a fost aproape să provoace un război între Rusia și NATO. Povestea unui episod mai puțin cunoscut, deasupra Mării Negre (stiripesurse.ro), postat pe 14 septembrie 2023): Rusia a susţinut atunci că incidentul a fost cauzat de o “defecţiune tehnică”, iar Londra a acceptat public explicaţia rusă, dar în septembrie 2023, trei surse occidentale de rang înalt din domeniul apărării au declarat că interceptări ale comunicaţiilor ruseşti realizate chiar din avionul vizat de atac oferă o versiune cu totul diferită faţă de de cea oficială. Avionul britanic – cu un echipaj de până la 30 de persoane – efectua o misiune de supraveghere deasupra Mării Negre, în spaţiul aerian internaţional, la 29 septembrie 2022, când s-a întâlnit cu două avioane de vânătoare ruseşti SU-27: unul dintre piloţii ruşi a tras două rachete în avionul RC-135 Rivet Joint al Forţelor Aeriene Regale (RAF). Prima rachetă şi-a ratat de fapt ţinta, şi nu a fost vorba de o defecţiune, aşa cum s-a afirmat la momentul respectiv.

Comunicaţiile interceptate arată că unul dintre piloţii ruşi a crezut că a primit permisiunea de a ţinti avionul britanic, în urma unei comenzi ambigue primite de la o staţie rusă de la sol. Cu toate acestea, cel de-al doilea pilot rus nu a crezut acest lucru. Acesta a protestat şi şi-a înjurat tovarăşul de zbor atunci când pilotul a tras prima rachetă. Avionul Joint Rivet are senzori pentru a intercepta comunicaţiile, iar echipajul RAF a putut asculta incidentul ce ar fi putut duce la moartea lor.

Ministerul Apărării de la Londra a transmis că nu va face publice detalii despre aceste comunicaţii. Răspunzând la aceste noi dezvăluiri, un purtător de cuvânt al Ministerului britanic al Apărării a declarat: “Intenţia noastră a fost întotdeauna de a proteja siguranţa operaţiunilor noastre, de a evita escaladarea inutilă şi de a informa publicul şi comunitatea internaţională”.

Când cele două avioane SU-27 ruseşti se apropiau de avionul de spionaj al RAF, ele au primit o comunicare de la staţia lor de control de la sol. O sursă occidentală a declarat că vorbele pe care le-au auzit au fost ceva de genul “Aveţi ţinta”. Acest limbaj ambiguu a fost interpretat de unul dintre piloţii ruşi ca fiind permisiunea de a trage. Discuţiile llibere par însă să arate un grad ridicat de neprofesionalism din partea piloţilor, au declarat sursele. Pilotul rus a lansat o rachetă aer-aer. A fost lansată cu succes, dar nu a reuşit să se fixeze pe ţintă. A fost vorba despre o ratare, nu despre o defecţiune. Surse din ministerul britanic al Apărării au declarat că între cei doi piloţi ruşi a izbucnit apoi o ceartă. Pilotul celui de-al doilea SU-27 nu a crezut că i s-a dat permisiunea de a trage. Acesta şi-ar fi înjurat camaradul, întrebându-l ce crede că face. Cu toate acestea, primul pilot a lansat încă o rachetă. La vremea respectivă, s-a spus că cea de-a doua rachetă a căzut pur şi simplu de pe aripă – ceea ce sugerează fie că arma a funcţionat defectuos, fie că lansarea a fost anulată.

Într-o declaraţie făcută în faţa parlamentarilor la 20 octombrie 2022, secretarul apărării al SUA Ben Wallace, a spus că a fost un “angajament potenţial periculos”, dar a acceptat explicaţia Rusiei, spunând: “Nu considerăm că acest incident constituie o escaladare deliberată din partea ruşilor, iar analiza noastră este de acord că s-a datorat unei defecţiuni”. Cu toate acestea, o scurgere de informaţii secrete a dezvăluit că armata americană a vorbit despre ceea ce s-a întâmplat în termeni mai duri: într-o serie de documente, publicate online de Jack Teixera, tânărul care lucra la o bază aeriană a Gărzii Naţionale din SUA şi care a scurs pe internet documente secrete, în prezent fiind arestat, acelaşi incident este descris ca fiind ”un incident în care avionul britanic era cât pe ce să fie doborât. Incidentul a fost mult mai grav decât a fost descris iniţial şi ar fi putut constitui un act de război”.

Este posibil să existe mai multe motive pentru care Ministerul Apărării din Marea Britanie a fost reticent în a oferi toate detaliile. În primul rând, Regatul Unit nu ar fi dorit să facă publică amploarea activităţilor sale de colectare de informaţii şi detaliile comunicaţiilor interceptate. Mai important, nici una dintre părţi nu a dorit o escaladare – una care putea atrage un membru NATO într-o confruntare militară cu Rusia. Dar incidentul arată, încă o dată, cum o greşeală şi un calcul greşit al unei singure persoane pot declanşa un conflict mai amplu.

Nu este însă prima dată când un pilot rus vizează, din nesăbuinţă, un avion NATO în spaţiul aerian internaţional: în martie 2023, un avion rusesc a doborât o dronă americană de supraveghere fără pilot, care zbura, de asemenea, deasupra Mării Negre. În urma acelui incident, pilotul rus a primit o medalie, dar majoritatea experţilor sunt de acord că a fost mai degrabă noroc decât îndemânare sau discernământ.

După septembrie 2022, în ciuda faptului că a fost cât pe ce să aibă un avion doborât, forţele aeriene britanice au continuat să efectueze zboruri de supraveghere deasupra Mării Negre. De la incident, însă, aceste zboruri de supraveghere ale RAF au fost escortate de avioane de vânătoare Typhoon, înarmate cu rachete aer-aer. Marea Britanie este singurul aliat NATO care efectuează misiuni cu echipaj uman deasupra Mării Negre.

Ipoteză privind Istoria Europei de Est după 1989

O explicație a paradoxurilor Istoriei europene după decembrie 1989, pe care o dau ca autor al acestui articol, stă în înțelegerile, încă secrete ale fostei Uniuni Sovietice (reprezentate de Mihail Gorbaciov) și ale SUA (reprezentate de George Bush tatăl), semnate la Malta, în 3 decembrie 1989 și valabile timp de 50 de ani, deci până în decembrie 2049…

Dacă SUA, cu concizia ei bine cunoscută a decis trimiterea la lada de gunoi a Istoriei a Imperiului Austro-Ungar, înainte și după încheierea – așa cum a fost încheiat prin Tratatele de Pace de la Paris – a Primului Război Mondial, tot la fel, după 100 de ani, SUA s-a înțeles cu fosta URSS și cu continuatoarea ei de drept și de facto, Federația Rusă, cum să facă jocurile în Europa (de Est), acum la începutul secolului al XXI-lea, iar Istoria curge așa cum este înscrisă în aceste protocoale secrete de la Malta, de care am uitat prea repede noi europenii și noi, românii.

Principalele întâmpări ale anilor scurși după 1990 stau sub aceste înțelegeri de la Malta, din decembrie 1989: cine și câtă influență are în Bulgaria, în România și în celelalte țări ale Europei Centrale și de Est în perioada la care neferim. Dacă serviciile secrete și oamenii politici ar acorda mai mult atenție procentelor de influență americană și rusă pentru țările din Europa Centralăși de Est, stabilite la Malta din 1989, am înțelege mai repede cum a curs Istoria și pentru cine în acești 33 de ani care au trecut din cei 50 pentru care este valabil încă Tratatul sovieto (ruso) – american de la Malta.

Deci, din păcate, după mai bine de 100 de ani de la scrierea și petrecerea Istoriei la începutul secolului al XX-lea, ea se repetă în spirală, acum la începutul secolului al XXI-lea, inclusiv pentru țara noastră: de aceea, de 33 de ani, suferim influențele celor două imperii defuncte între timp – Țarist și Austro-Ungar – dar, a căror influență se prelungește și azi prin țările care le continuă istoric – Austria, Federația Rusă și Ungaria…

Opinia lui Adrian Sârbu

„Eu cred că nu o să intrăm în Schengen prin nici un fel de lobby al nostru… (Adrian Sârbu, teorie incendiară: ‘Nu vom intra în Schengen decât atunci când Putin și Xi vor primi ceva de la America, de la UE’ (stiripesurse.ro), postat pe 15 septembrie 2023): Europa are niște probleme pe care nu poate să le rezolve și sunt clare: primul lucru e problema războiului în care Europa se află și se face că nu se află. Domnul Scholz, într-un an și jumătate, nu a avut cum să cheltuiască 100 de miliarde: 100 de miliarde i-au dat voie americanii. Germania a primit, în ziua de 26 februarie 2022, duminică, dreptul de a se reînarma, drept care i-a fost tăiat în 1946 și de a deveni liderul militar al Europei. Asta a primit, ăsta a fost mesajul cu suta de miliarde, că trebuia să fie 100 de miliarde pe an. Cred că austriecii sunt niște speakeri ai lui Putin și că noi și bulgarii nu vom intra în Schengen decât în momentul în care Putin și Xi primesc ceva de la americani și de la UE, în așa fel încât Putin să fie obligat să renunțe la strategia lui de a ajunge prin România, Bulgaria și Serbia la Marea Adriatică, deci de a-și crea un punct de sprijin în Marea Mediterană… Dacă Putin nu obține ce vrea sau nu e obligat să se limiteze la mai puțin decât vrea, noi nu intrăm în Schengen și Ucraina va fi ocupată integral, va fi oferită o bucată Ungariei, o bucată Poloniei, ca să le închidă gura. Nouă nu ne dă nimic, Bucovina rămâne tot acolo și culoarul – noul Drum al Mătăsii – va fi de la Moscova la Budapesta, de la Budapesta la Belgrad și de acolo până în Grecia jos și se va întâlni cu infrastructura pe care o fac chinezii pornind din Grecia. Astăzi Putin e mai puternic decât în 24 februarie 2022, azi e mai puternic în relația cu toți adversarii”.

SSI – comentariu al NASA                                

În primele zile ale războiului din Ucraina, în februarie 2022, NASA şi Agenţia Spaţială Rusă (Roscosmos) au confirmat dorinţa lor de a continua să colaboreze la bordul Stației Spațiale Internaționale (SSI), în pofida tensiunilor dintre Moscova şi Washington.

Pe 23 iunie 2023, administratorul NASA, Bill Nelson, a reafirmat într-o conferință de presă că Statele Unite şi Rusia vor continua să colaboreze pe SSI în pofida invaziei ruse din Ucraina. Relaţiile profesionale dintre astronauţii americani şi cosmonauţii ruşi aflaţi la bordul SSI, precum şi legăturile dintre centrele de control ale misiunilor spaţiale din Houston şi Moscova nu se vor schimba şi vor continua „fără nici o problemă. Revenirea pe Terra a astronautului american Mark Vande Hei, alături de cosmonauţii ruşi Anton Şkaplerov şi Piotr Dubrov la bordul unei capsule ruseşti Soyuz, programată pe 30 martie 2023, s-a desfăşurat conform planurilor”, a adăugat administratorul NASA.