ROMÂNIA: ALȚII NE GÂNDESC BINELE. NOI NU-L DORIM

Emilian M. Dobrescu

          Despre PNRR

          Pentru cine nu știe încă semnificația termenului PNRR, el însemană Planul Național de Redresare și Reziliență. Toate statele membre UE au construit/gândit, unele se mai gândesc încă dacă să aplice sau nu propriul PNRR – un astfel de plan imediat după pandemia de COVID-19. În esență, PNRR al fiecărei țări – nu trebuie neapărat să fie membră UE și nu este necesar să-l denumeaacă așa – trebuie să ducă la depășirea problemelor cu care acea țară se confruntă în actuala conjunctură internațională, care acum ar trebui să ia în considerare și războiul prelungit din Ucraina, dar, mai ales restructurarea oridinii internaționale după marea criză economică, financiară și bancară din anii 2008-2014, dar și criza de materii prime strategice, cliamtică, energetică, a noilor lanțuri de aprovizionare etc.etc. cu care statele lumii se confruntă în prezent, după ce iată am depășit cu brio – cum a putut/gândit/aplicat măsuri fiecare stat atins de pandemia artificialăde  COVID-19.

            PNRR-ul României – au analizat experții cum a fost construit și la servește – conține două grupe mari de obiective: una se referă la 107 proiecte de investiții, teoretic finanțabile cu bani din împrumuturi și din granturi oferite de UE în anumite condiții. A doua cuprinde 64 de reforme structurale, care nu cer bani, ci, sacrificii. Cum spunea recent un ziarist cunoscut, Octavian Știreanu, cuvântul magic în PNRR a devenit „reforma”, nu „proiectul”. Comisia Europeană a organizat un grup special de birocrați cu mânecuță cărora nu le pasă de ce e în țară, de pensionari, de mineri etc. Ei doar se uită la hârtii: ai făcut „reforma”…, primești banii, nu faci „reforma”, nu primești banii. Situația este foarte riscantă. Dacă ratezi un proiect, pierzi banii pentru toate celelalte.

            Pe orice piață financiară normală, singura condiție a acordării unui împrumut este folosirea banilor pentru scopul declarat, oferind garanțiile corespunzătoare. Guvernul Cîțu a împrumutat România cu peste 50 miliarde euro în doi ani și jumătate fără ca România să fie condiționată de „reforme”. Și la fel face acum actualul Guvern. Dovadă că nimeni nu știe – nici măcar creditorii respectivi – pe ce s-au dus/se duc acei bani. De regulă, pe plata pensiilor și a salariilor bugetarilor…

            Spre deosebire de regulile normale ale pieței financiare internaționale, împrumuturile organizate de Bruxelles prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) maschează mai ales scopuri politice, nu de susținere financiară. Multe țări au sesizat acest lucru și au refuzat darul otrăvit al granturilor… România încă visează la… marea cu sarea… Includerea în PNRR a unui capitol de reforme a fost făcută dintr-un dublu interes: pe de o parte, Bruxelles-ul a vrut o pârghie și mai puternică de control asupra politicii interne a României. Pe de altă parte, grupul de politicieni care a scris PNRR-ul României, acum aflați deja pe tușă și, în curând, cine știe, cum vor evolua au găsit prilejul să treacă sub antetul Comisiei Europene propriile  interese politice. De aceea, proiectul PNRR România a fost scris la ”secret” și adoptat de Guvern fără vreo dezbatere publică.

            Acum, când au început să pocnească aberațiile din PNRR, funcționarii de la Bruxelles s-au spălat pe mâni, aruncând vina pe cei care au scris PNRR-ul României. Aceștia procedează invers, afirmând că ei n-au vrut cutare lucru, dar „așa ne-a cerut Bruselul”… Ca și în alte dăți în pokerul pe care-l joacă la două capete, România a căzut la mijloc… PNRR pare, dar nu este, instrumentul ideal pentru ambele părți: cei de la Bruxelles pot controla și mai mult țara, impunându-și interesele drept condiție a finanțării, iar o gașcă de prostocrați își rezolvă frustrările născute din obsesii politice nesatisfăcute…

            Ce era MCV pentru justiție a devenit PNRR pentru economie – mManevra a fost aceeași: ce le-a bubuit mintea unora din București – din prostie, interes sau rea-credință – a fost trimis în cel mai mare secret la Bruxelles. De acolo s-a întors la vedere ca obligație pentru țară. Sloganul „ne cere PNRR-ul” circulă la fel ca obsedantul „ne cere MCV-ul”. Ambele nefiind decât un alibi parșiv pentru prostia, lașitatea și uneori chiar trădarea unora de la București, dependenți de casieriile de la Bruxelles.

            Dobânda la împrumutul pe care-l face România angajând viitorul generațiilor de azi și de mâine de 15 miliarde euro – pe care-l poate primi în tranșe, ca și altă dată de la Banca Mondială – nu e cunoscută. Este un alt exemplu de transparență al d-nei Ursula von der Leyen, ca și obligația de a achiziționa tranșe de milioane ca număr și valoare în euro de vaccin anti-covid.

            Nici așa-zisele ”granturi” nu sunt o pomană dată de Bruxelles. Cele 12,1 miliarde euro (față de 14,2 aprobate inițial) sunt/vor fi recuperate de Bruxelles prin introducerea sau majorarea a tot felul de taxe. Cotizația de țară deja s-a majorat, de la 1,2 la 1,4% din PIB. După creșterea artificială a PIB prin umflarea prețurilor la carburanți și energie, cotizația României la UE pentru anul în curs va fi de 4,2 miliarde euro. Ținând seamă de creșterea agregată a PIB pe durata celor șase ani de finanțare a PNRR, rezultă că România va plăti la CE în această perioadă peste 26 miliarde euro numai din cotizațiile anuale, deci aproape dublu decât putem primi ca împrumuturi și granturi… dar cine are Timp să gândeacă la așa ceva?

            Din cele 723,8 miliarde euro puse la dispoziția statelor membre de către Comisia Europeană pentru a-și finanța Planurile Naționale de Redresare și Reziliență au rămas nefolosite 77 miliarde euro: e vorba de partea de creditare – cu dobânzi mici, dar necunoscute, față de costurile de piață, parte evitată de multe state membre UE care au accesat – ca șițara noastră – doar componenta de granturi. Prin Regulamentul Mecanismulului de Redresare și Reziliență (MRR) –  altă aberație recentă a Bruxelului – , statele membre au termen până în luna august 2023 să decidă dacă accesează sau nu componenta de creditare. Comisia Europeană a consultat statele membre în această chestiune și a constatat că, rămân disponibili 77 miliarde euro din componenta de credite cu dobândă preferențială, necunoscută; suma a fost anunțată pe 18 aprilie de vicepreședintele Comisiei  Europene, Valdis Dombrovskis.

            Modificarea PNRR

În cazul unui număr de 11 componente, printre care se numără și reforma pensiilor (care cuprinde și pensiile speciale), modificările PNRR al României propuse Comisiei Europene sunt de substanță, conform unui comunicat al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) (https://cursdeguvernare.ro/modificarile-pnrr-schimbari-de-substanta-11-componente.html, postat pe 30 aprilie 2023): propunerile vizează fie modificarea indicatorilor cantitativi aferenţi ţintelor, fie solicitarea de fonduri suplimentare pentru a acoperi necesarul de finanţare ca urmare a creşterii preţurilor.

            ”Guvernul a mandatat MIPE să facă propuneri către reprezentanţii Comisiei Europene pentru a identifica cea mai bună opţiune. În acest sens, cele două părţi sunt într-un dialog constructiv permanent, iar propunerea finală avansată de România va veni inclusiv în funcţie de recomandările primite din partea CE. Până prezent nu este definitivată o listă finală în acest sens”,precizează comunicatul MIPE.

            În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2023/435 privind capitolele REPowerEU, statele membre pot transmite Comisiei Europene noile capitole la Planurile de redresare şi rezilienţă începând cu data de 1 martie 2023. Totodată, în comunicarea sa, Comisia Europeană a recomandat ca statele membre să transmită propunerile de modificare a planurilor, inclusiv noul capitol, până la sfârşitul lunii aprilie 2023, şi nu mai târziu înainte de 31 august 2023 care reprezintă termenul legal pentru transmiterea unui plan modificat ca urmare a solicitării unei cereri de împrumut, precizează MIPE.

            În concluzie, nimeni din statele membre UE nu accesează credite în necunoscut, doar ”granturi”, iar în această capcană a căzut și România. Cine este pregătit să anunțe retragerea României din MRR și PNRR? Așa cum vedem noi lucrurile, PNRR este nefericit denumit așa, fiindcă are doi termeni cu conotație negativă – ”redresare” și ”reziliență” – primul mai cunoscut, iar al doilea intrat în vocabularul popoarelor de foarte curând și foarte puțin înțeles și explicat nu numai de UE, dar și de mediile academice și, slavă Domnului, avem destule astfel de medii în toate țările planetei, dar și la noi în România… Într-o altă concluzie PNRR ar trebui să fie denumit, mai simplu și mai pe înțelesul tuturor, program de țară, așa cum avea România încă din penultimul deceniu al secolului trecut, pentru cine își mai amintește formularea, o strategie de trecere la o nouă societate, chiar dacă numele nu mai este la modă acum, după mai mult de 30 de ani de atunci. Dar, PNRR, după cum vedem/aflăm/știm nu mai este la modă nici la trei ani de la construirea lui… 

          Propunerile Băncii Mondiale de reformă a fiscalității

Banca Mondială a propus Ministerului de Finanțe încă din luna martie 2023 o reformă majoră a actualului sistem de impozite și taxe, dar și ”îmbunătățirea semnificativă” a activității de administrare fiscală. Sunt măsuri propuse care, cu excepția notabilă a guvernanților, sunt unanim acceptate de societate: 1. nevoia de reformă a sistemelor de pensii și de salarizare: 2. renunțarea la cota unică de impozitare, dar și măsuri asupra cărora Banca Mondială nu a insistat: 3. reducerea evaziunii și, 4. aducerea la lumină a economiei gri.

Propunerile Băncii Mondiale vizează următoarele reforme:

1. Impozitarea veniturilor din muncă, astfel:

a) renunțarea la cota unică de impozitare – ”reevaluarea avantajelor structurii actuale a ratei impozitului pe venitul personal și luarea în considerare a introducerii unui program progresiv de cote pentru veniturile din muncă”;

b) eliminarea scutirilor pentru lucrătorii din sectoarele agricultură, construcții și IT;

c) reducerea sarcinii totale impuse lucrătorilor cu venituri mici prin: fie eliminarea contribuției de 10% la sănătate (și finanțarea integrală a asistenței medicale) fie prin introducerea unui credit rambursabil pentru impozitul pe venitul câștigat care să compenseze o parte din povara contribuțiilor pentru sănătate și/sau pesie pentru lucrătorii cu venituri mici. În cazul în care contribuțiile pentru sănătate sunt menținute, Banca Mondială sfătuiește Ministerul de Finanțe să ia în considerare extinderea bazei de contribuție, de exemplu, eliminând scutirea pentru lucrătorii din construcții și pentru pensionarii cu venituri mari.

Ca parte a PNRR, a fost deja convenită un calendar pentru reducerea treptată a reducerilor fiscale pentru lucrătorii din sectorul construcțiilor să aibă loc între 2025 și 2028. Banca Mondială propune ca pachetul de reforme de mai sus să fie anunțat imediat, dar implementarea coordonată să aibă loc între 1 ianuarie 2025 și 1 ianuarie 2028.

2. Impozitarea veniturilor din capital, prin: 

• eliminarea impozitului pe tranzacții la vânzarea proprietății rezidențiale și înlocuirea lui cu un impozit pe câștigurile de capital de 10%. Impozitul pe câștigurile de captal ar trebui să se aplice doar proprietăților achiziționate după data anunțării reformei. Măsura reduce veniturile bugetare, dar elimină cheltuielile cu reevaluarea tuturor proprietăților;
• menținerea actualei cote de impozitare de 10% asupra câștigurilor de capital obținute prin intermediar (de exemplu, un fond de investiții);
• creșterea cotei de impozitare a dividendelor la 10% pentru a se potrivi cu impozitarea majorității celorlalte forme de venit din capital.

            3. Impozitul pe proprietate

• schimbarea sistemului – ”Trecerea de la un sistem bazat pe zonă la unul bazat pe valoarea de piață pentru a îmbunătăți atât echitatea, cât și eficiența. Luarea în considerare, de asemenea, fuzionarea impozitelor pe teren și clădiri într-un singur impozit, care ar permite ca valorile de piață să fie mai ușor estimate pe baza tranzacțiilor de pe piață”;
• majorarea impozitelor – ”Odată cu trecerea la o bază de impozitare ce ține cont de valoarea de piață, reevaluarea întregii structuri a impozitelor în vederea creșterii veniturilor totale peste nivelul actual (un nivel scăzut în rândul țărilor UE)”;
• reducerea ariei scutirilor de impozit pe proprietate la contribuabilii cu venituri mici, vârstnici, clădiri guvernamentale și la un număr cât mai limitat posibil de ONG-uri. Efectuarea unei reevaluări periodice și a unei analize cost-beneficiu a scutirilor fiscale pe proprietate.

            4. Impozitul pe profit

• reformarea stimulentelor din impozitul pe profit pentru a îmbunătăți eficacitatea și transparența;
• simplificarea stimulentului fiscal pentru cercetare și dezvoltare: o deducere unică, mărită, eliminând scutirea actuală pentru întreprinderile nou-înființate în domeniul cercetării și dezvoltării. Revizuirea și clarificarea definirii cheltuielilor de cercetare și dezvoltare eligibile;
• reevaluarea eficienței scutirii de impozit pentru profiturile reinvestite – ”Dacă scopul principal este de a stimula investițiile, atunci luați în considerare implementarea unui credit fiscal pentru investiții. Nu continuați cu extinderea anunțată a sferei de aplicare a scutirii de impozit pentru profiturile reinvestite până când nu a fost întreprinsă reevaluarea eficacității regimului existent”;
• eliminarea reducerilor de impozit pe profit pentru companiile care cresc capitalul propriu. ”Deși această măsură este programată să fie în vigoare doar între 2021-2025, este o măsură ineficientă deoarece reducerea inițială de 2 puncte procentuale poate fi primită de companiile care nu își cresc capitalul propriu”;
• reevaluarea periodic a stimulentelor fiscale corporative, pentru a vă asigura că acestea își ating obiectivele în mod eficient, publicați estimări ale cheltuielilor fiscale pentru fiecare stimulent într-un raport anual de cheltuieli fiscale.

            5. Regimul microîntreprinderilor

• scăderea pragului de eligibilitate la regimul microîntreprinderilor până la egalarea pragului de TVA (în prezent 88.500 euro). Pentru a acorda întreprinderilor timp să se adapteze, această reformă ar putea fi implementată în mod treptat, până în 2025;
• implementarea unor reguli de consolidare pentru a preveni divizarea artificială a întreprinderilor doar cu scopul de a se încadra în regim de microîntreprindere;
• eliminarea posibilității de a deduce cheltuieli specificate din cifra de afaceri: acest lucru va simplifica și mai mult regimul și va reduce oportunitățile de evaziune fiscală. Ar putea fi aplicată o sumă fixă de deducere (ca procent din cifra de afaceri);
• efectuarea unei reevaluări a ratei de impozitare pe cifra de afaceri. Argument: ”Rata de 1% propusă implică o marjă de profit de aproximativ de 6,25%, care este, probabil, sub marja de profit reală a majorității microîntreprinderilor“;
• eliminarea plafonului contribuțiilor sociale aplicat în prezent lucrătorilor independenți. O opțiune alternativă ar fi aplicarea unui plafon similar al contribuțiilor sociale atât angajaților, cât și lucrătorilor independenți.

            6. Impozitarea consumului de energie

• eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili (cărbune, gaze naturale, termoficare). O condiție prealabilă necesară pentru reforma prețurilor la energie este absența subvențiilor pentru combustibilii fosili. Eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibili fosili ar trebui, în mod ideal, să înceapă în 2024 și să se finalizeze în 2030;
• introducerea costurilor suplimentare pentru emisiile de carbon (de exemplu, prin rate mai mari ale accizelor). Estimarea Băncii Mondiale este că prețurile combustibililor fosili vor trebui să crească până în 2030 cu aproximativ 50% la benzină, 62% la motorină, 34% la GPL, 55% la kerosen,113 % la cărbune, 32 % la gaze naturale și 7 % la electricitate în raport cu nivelurile de referință;
• folosirea unei părți din veniturile generate pentru a compensa grupurile vulnerabile.

7. Lărgirea bazei de TVA

Pe termen scurt, Banca Mondială spune că România ar trebui să ia în considerare: eliminarea cotelor reduse de TVA, cum ar fi cele percepute la restaurante, cazare la hotel, cărți, ziare, reviste, muzee, grădini zoologice, grădini și parcuri.

Pe termen mai lung, ”și numai după încheierea actualei crize a prețurilor la alimente și energie”, ar trebui luată în considerare eliminarea cotelor reduse de TVA la alimente, produse farmaceutice, furnizare apă, lemn de foc si termoficare. Pentru a se asigura că gospodăriile sărace nu sunt dezavantajate de o astfel de reformă, Banca Mondială spune că reforma ar trebui completată cu sprijin pentru gospodăriile cele mai sărace.

 

8. Reforma ANAF

Când vine vorba despre fiscalitate, Banca Mondială precizează: ”Trebuie avut în vedere și faptul că sunt necesare îmbunătățiri semnificative în administrarea fiscală în România”. Raportul Băncii Mondiale recomandă Ministerului de FInanțe să finalizeze procesul de digitalizare al ANAF angajat prin PNRR. ”Este esențial ca acest proces major de digitalizare să fie finalizat cu succes. Mai mult, este, de asemenea, nevoie de investiții suplimentare în capacitatea de administrare fiscală, în special pentru a aborda lipsa actuală de personal în domenii cheie, cum ar fi managementul riscurilor și auditul, precum și investiții suplimentare în formarea personalului”, arată raportul BM.

Banca Mondială a mai încercat în trecut să convingă România să modernizeze activitatea Fiscului, dar, sub guvernarea PSD, în 2018, a eșuat. Între reformele considerate esențiale de BM sunt enumerate:

• reformarea sistemului de pensii (inclusiv pensiile speciale) pentru a aborda aspectele legate de echitate într-o manieră sustenabilă din punct de vedere fiscal
• restructurarea sistemului public de salarizare pentru a se concentra mai mult pe performanță și echitate
• introducerea treptată a bugetării bazate pe programe în administrația centrală.

”Acestea sunt reforme cheie care vor consolida legăturile dintre resursele publice și rezultate și ar trebui să contribuie la atenuarea unora dintre presiunile bugetare în curs”.

Recorduri mai puțin cunoscute

• România deține cel mai vechi papirus întreg din Europa. Acest papirus descoperit în România datează din secolul IV i.Hr. (Curiozități despre România. Aceste detalii au fost ascunse multă vreme – Evenimentul Zilei (evz.ro), postat pe 13 mai 2023).
• România este prima țară din lume cu producție de petrol înregistrată în statisticile internaționale. În localitatea Lucacesti din județul Bacău a fost construită prima sonda petrolieră comercială din lume.
• Primul oraș din lume, iluminat cu petrol lampant, a fost Bucureștiul: pe 1 aprilie 1857, orașul era iluminat cu peste 1.000 de lămpi cu petrol lampant.
• România a avut în ultimii ani promoții record de studenți la Medicină și de rezidenți, cu cifre ce au propulsat-o pe prima poziție în clasamentul european al absolvenților raportați la populație (https://cursdeguvernare.ro/romania-tara-ue-cu-cei-mai-multi-absolventi-de-medicina.html, postat pe 15 mai 2023). Însă, din totalurile anuale de tineri medici, care și-au încheiat rezidențiatul, un sfert se angajează în România, iar restul, de 75%, pleacă să muncească în străinătate.
• Datoria României a urcat rapid, mai mult decât dublându-se – ca valoare brută, în lei – în patru ani, de la 330 miliarde lei în 2018 (34,5% din PIB) la 666,6 miliarde lei în 2022 (47,5% din PIB), în linie cu creșterea deficitului bugetar. Cheltuielile cu dobânzile se ridică la cel puțin 36 miliarde de lei în 2023, o sumă record, mai mare cu 6 miliarde lei, comparativ cu cât s-a plătit numai pentru dobânzi la creditele împrumutate în 2022. Datoria publică a României a înregistrat două recorduri nedorite în 2023: a depășit pragul de 700 miliarde lei încă din luna februarie, precum și pe cel de 50% raportat la PIB.
• Țara noastră se află pe primul loc din Uniunea Europeană în ceea ce privește cheltuielile pentru salariile bugetarilor, raportat la totalul veniturilor încasate, cu o alocare de 37% din venituri către plata bugetarilor, versus 16% în Germania, sau 23% media Uniunii Europene.
• 12% din tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 ani din UE nu lucrează și nu urmează vreo formă de învățământ sau de formare profesională, proporția acestora variind de la 4,2% (Țările de Jos) la 20% în România, a comunicat pe 26 mai 2023 Eurostat (România, primul loc în UE după tinerii care nici nu învață, nici nu muncesc (cursdeguvernare.ro).

Secție de poliție chinezească de la Doboiești (Ilfov)

Uniunea Salvați România (USR) cere anularea protocolului încheiat între Poliţia Dobroeşti şi Poliţia din Nantong (China) după apariţia unor informaţii despre existenţa unei secţii de poliţie chinezeşti în comuna ilfoveană (USR reclamă existența unei secții de poliție chinezești în Dobroiești (cursdeguvernare.ro), postat pe 6 mai 2023); vicepreşedintele USR Ilfov, Dumitru Văduva, a declarat într-un documentar al unui ONG din comuna Dobroeşti, că aici ar fi fost înfiinţată o secţie de poliţie chinezească: “În comuna Dobroeşti există cea mai mare comunitate de cetăţeni chinezi de pe teritoriul României şi aceşti chinezi desfăşoară activitate de comerţ în două centre comerciale importante din zonă”. Vicepreşedintele USR Dan Barna a declarat că România este arătată cu degetul la nivel internaţional că ar fi încheiat un asemenea acord cu China “Pare greu de crezut că într-o perioadă în care avem un război la graniţa de est, într-o perioadă în care dezinformarea şi manipularea informaţională este extraordinară în întreaga lume, Dobroeşti, o localitate care nu a atras niciun fond european în 20 de ani, Dobroieşti, o localitate mică de lângă Bucureşti, poate să devină subiect de politică internaţională”.

Dan Barna i-a cerut lui Marcel Ciolacu să-și trezească primarul la realitate pentru că refuză să anuleze respectivul protocol: “Aici nu e o chestiune suntem prieteni cu chinezii şi avem nişte beneficii, ăsta e rolul autorităţilor să constate, să descopere, faptul că există o astfel de dezbatere, că România este pe lista unei organizaţii internaţionale care arată unde se infiltrează dictatura chineză, este un lucru de neacceptat, la care trebuie să reacţionăm foarte ferm”.

Turismul – sector național de excepție

Semeringul Bănăţean este cea mai veche cale ferată de munte din România și a fost declarată în anul 2021 Destinaţia Anului. Ghizii de turism au explicat de ce merită vizitată Calea ferată Oraviţa – Anina și care sunt principalele atracții.

Turiștii pot să viziteze Semeringul Bănăţean, calea ferată Oraviţa-Anina, cea mai veche cale ferată de munte din România. Acesta este considerat cel mai spectaculos loc din Banat, iar cei care ajung aici au parte de o mulțime de atracții turistice. Semeringul Bănăţean este și o lucrare inginerească unică în România (Semeringul Bănățean. Plimbare cu trenul pe cea mai veche cale ferată. Peisajele depășesc Austria și Elveția – Evenimentul Zilei (evz.ro), postat pe 13 mai 2023): este prima cale ferată de munte de pe teritoriul României și cea mai spectaculoasă, inaugurată la 15 decembrie 1863: are 14 tunele şi 10 viaducte. Are o lungime de 33,4 km cu o diferenţă de nivel de 338 m, de la altitudinea de 218 m (Oraviţa) la 558 m (Anina).

Este o lucrare inginerească unică în România, prin pante de înclinare de 20 la mie şi razele unor curbe de 114 m. Totul este făcut în „piatra cioplită”: sunt 21 km de tăieri în stâncă. Construcţia acestei linii de cale ferată îngustă a fost un rezultat al exploatărilor miniere din ţinutul Banatului de Sud. În prezent, calea ferată este în proprietatea statului român…

NOTA administratorului blogului

Așa cum este cunoscut, opiniile exprimate de autori le aparțin în exclusivitate și reflectă în mod obligatoriu pe cele ale administratorului blogului.