ARABIA SAUDITĂ: TRADIȚII ȘI SUCCESE

Emilian M. Dobrescu

            Arabia Saudită a fost un deșert până la descoperirea rezervelor sale masive de petrol, ceea ce a dus la transformarea foarte rapidă a țării într-un stat modern. În 2022, țara a avut cea mai mare creștere a PIB-ului dintre toate țările G20, de 8,7%, consolidându-și locul printre cele mai puternice țări islamice din lume. Războaiele desfășurate în apropierea fromtierelor sale au dus la accelerarea cheltuielilor Arabiei Saudite pentru apărare, în Timp ce aproape 80% din achizițiile sale de arme provin din SUA.

          Acordul cu Huawei

          Pe 8 decembrie 2022, Arabia Saudită și China au arătat legături din ce în ce mai adânci, cu o serie de acorduri strategice, în Timpul unei vizite a președintelui Xi Jinping, inclusiv una cu gigantul tehnologic Huawei, a cărui vizită în Arabia Saudită a ridicat preocupări de securitate în SUA[1]: Regele Salman a semnat un „acord de parteneriat strategic cuprinzător” cu Xi Jinping, care a fost primit cu fast în Arabia Saudită, o țară arabă care formează noi parteneriate globale. Mașina președintelui chinez a fost escortată la palatul regelui de către membrii Gărzii Regale Saudite, călare pe cai arabi și purtând steaguri chinezești și saudite, iar mai târziu a participat la un banchet de bun venit. Liderul chinez a purtat discuții cu prințul moștenitor Mohammed bin Salman, conducătorul de facto al gigantului petrolier, care l-a întâmpinat cu un zâmbet cald. Xi a anunțat „o nouă eră” în relațiile arabe.

            Statele Unite, urmărind cu prudență influența în creștere a Chinei și legăturile sale cu Riad-ul, aflate la un nivel maxim, au declarat apreciat călătoria lui Xi ca un exemplu de încercări ale Chinei de a exercita influență în întreaga lume și nu vor schimba politica SUA față de Orientul Mijlociu.

            Un memorandum cu Huawei Technologies din China, privind cloud computing-ul și construirea de complexe de înaltă tehnologie în orașele saudite, a fost convenit în ciuda neliniștii SUA față de aliații din Golf cu privire la un posibil risc de securitate în utilizarea tehnologiei companiei chineze. Huawei a participat la construirea de rețele 5G în majoritatea statelor din Golf, în ciuda preocupărilor din SUA.

Aderarea la BRICS

Autoturisme electrice

Lucid Motors, cu sediul în SUA, firmă la care Arabia Saudită a achiziționat o participație majoritară de două miliarde de dolari, intenționează să producă aproximativ un sfert din cele 500.000 de mașini pe an dorite în regat până în 2030[2]. Arabia Saudită a decis să își poată folosi forța financiară pentru a „cumpăra” pe piața electrică, ajutată de surplusul său mare de petrodolari, mai degrabă decât să construiască ceva de la zero. ”Este un sector care a fost deja dezvoltat”, a adăugat Monica Malik, economist-șef la Abu Dhabi Commercial Bank.

Există unele îndoieli cu privire la capacitatea țării de a concura cu rivali precum China, care dispune de o bază puternică de producție de vehicule electrice, de o tehnologie robustă, de o productivitate ridicată și de costuri ieftine ale forței de muncă. Dar, cu toate acestea, producția de vehicule electrice este planificată ca un pilon important al campaniei de diversificare a regatului, care este supravegheată de Fondul Suveran de Investiții Publice, care deține 600 miliarde de dolari.

Scopul acestei campanii de diversificare este de a extinde forța de muncă locală, de a învăța noi competențe și de a crea joburi în sectorul privat, atrăgând în același Timp investiții străine directe. Planul economic mai amplu al țării include crearea noului oraș futurist Neom, a unui centru financiar în capitala țării, Riyadh și a unor stațiuni turistice. În același Timp, saudiții vor continua să cheltuiască pentru companii tehnologice din străinătate: în acest sens, producătorul australian de baterii EV Metals plănuiește o fabrică de hidroxid de litiu în regat.

          Cine este Mohammed Saad al-Beshi

Născut în 1961, acesta este călăul Arabiei Saudite din 1998; a fost descris drept „cel mai important călău al Arabiei Saudite”. Beshi susține că a executat și zece persoane într-o singură zi.

Al-Beshi efectuează execuții prin decapitare, folosind o sabie și ocazional folosește o armă de foc; Al-Beshi efectuează, de asemenea, amputații ale membrelor atunci când această pedeapsă este cerută de legea sharia a Arabiei Saudite.

Al-Beshi este căsătorit și tată a șapte copii. Arabia Saudita, țara care aplică strict sharia, legea islamica, nu are niciodată remușcări față de condamnații pe care-i decapitează, deoarece el consideră întotdeauna ca aici este “mâna lui Allah”. “Dorm foarte bine”, spune Mohammed Saad al-Beshi, adăugând: “Nu contează pentru mine: doi, patru, zece: atâta vreme cât împlinesc voia lui Allah, nu contează câți Oameni execut”, afirmă Beshi. În 2003, în Arabia Saudită au fost executate șapte persoane, iar în 2002 cel puțin 45 de Oameni…

 În vârstă de 62 de ani în 2023, al-Beshi este mândru de sabia lui, cadou din partea guvernului, pe care o ascute foarte des și o curăță mereu de pete de sânge. Pentru amputări, Beshi folosește un cuțit special: “Oamenii sunt uimiți de rapiditatea cu care pot să separ capul de trup”, spune acesta.

„Mă descurc cu familia mea, cu bunătate și cu dragoste, nu le este frică când mă întorc de la o execuție; uneori, mă ajută să-mi curăț sabia. L-am antrenat cu succes pe fiul meu Musaed, de la 22 de ani, să fie călău și a fost aprobat și ales”.

            Fondul Suveran de Investiții (PIF)

            Prezidat de prințul moștenitor Mohammed bin Salman, PIF din Arabia Saudită demonstrază măsura în care conducătorul țării a răsturnat vechea ordine feudală din țară, în Timp ce-și afirmă controlul asupra economiei și încearcă să o diversifice, îndepărtând-o de veniturile din petrol[3].

            PIF are în pregătire megaproiecte și infrastructuri în valoare de miliarde de dolari, nclusiv un oraș futurist, planificat să se dezvolte în deșertul saudit. Controlul proiectelor este centralizat, fondul acționând din ce în ce mai mult în calitate de planificator și contractant principal prin intermediul companiilor pe care le deține sau în care deține participații.

            PIF a anunțat că investește 1,3 miliarde de dolari în patru companii care, în ultimii ani, au devenit proeminente: Nesma & Partners Contracting Company, El Seif Engineering Contracting Company, Albawani Holding Company și Almabani General Contractors. Deși toate aceste companii există de zeci de ani, ele au ajuns în prim-plan pe măsură ce rivalii care au obținut cândva cele mai mari contracte au pierdut sprijinul Riadului.
            Mai multe companii dintre cele care au fost favorizate anterior, precum Saudi Binladin Group, au fost obligate să predea active “obținute în mod ilicit” în valoare de 100 de miliarde de dolari, după ce a fost lansată o campanie anticorupție la mai puțin de un an de la numirea lui Mohammed din Salman în 2017 ca prinț moștenitor. Saudi Binladin a intrat sub controlul unui comitet numit de Guvern, iar o participație de aproape 40% a fost transferată către o companie de stat.

            Oficialii PIF susțin că unele companii se obișnuiseră cu contractele și subvențiile guvernamentale și, prin urmare, erau reticente în a-și asuma riscuri sau în a inova. Acest lucru a însemnat că nu se putea conta doar pe sectorul privat pentru a conduce singur transformarea economică a țării…

            Motorină ieftină din Rusia

            Arabia Saudită importă milioane de barili de motorină rusească ieftină, pentru consumul propriu, şi simultan trimite spre UE propria sa producţie de motorină[4]: datele furnizate de firma de analiză Kpler arată că în aprilie 2023, Arabia Saudită a importat din Rusia o cantitate de 174.000 de barili de motorină în fiecare zi, cel mai ridicat nivel de după 2017, iar importurile au continuat să crească în luna mai. Simultan, Arabia Saudită a devenit principalul furnizor de motorină al Europei, devansând cu mult Rusia începând din luna februarie 2022.

            Arabia Saudită nu trimite Europei aceiaşi carburanţi pe care îi importă din Rusia, pentru că asta ar fi o încălcare a sancţiunilor impuse de Uniunea Europeană. Arabia Saudită a devansat SUA şi a devenit în aprilie 2023 al doilea mare exportator mondial de motorină. Aproximativ 35% din exporturile totale realizate de Arabia Saudită în aprilie au mers spre ţări din Uniunea Europeană şi Marea Britanie. Majoritatea acestor livrări au provenit din porturile Jubail şi Yanbu din Arabia Saudită. O parte din livrări au mers şi spre Africa.

            Importurile de motorină ale Arabiei Saudite au crescut de la o medie de 31.500 de barili pe zi în 2022, până la o medie de 150.000 de barili pe zi în restul acestui an. Aceste fluxuri comerciale sunt un alt exemplu al modului în care piaţa petrolieră a absorbit până acum sancţiunile agresive introduse de statele occidentale, printre care se numără şi un plafon de preţ, impus vânzărilor de petrol ale Rusiei, permiţând ţiţeiului şi carburanţilor ruseşti să continue să ajungă pe piaţă în cantităţi mari.

            Exporturile rusești de petrol către Emiratele Arabe Unite s-au triplat în 2022 la un record de 60 de milioane de barili: Rusia exporta în martie 2022, în medie, 100.000 de barili pe zi în Arabia Saudită, ceea ce echivalează cu peste 36 de milioane de barili pe an, comparativ cu aproape zero înainte de izbucnirea conflictului Rusia-Ucraina. Prețurile țițeiului din Ural, produsul emblematic al exporturilor rusești de țiței, sunt cu peste 30% mai mici decât țițeiul Brent, din cauza sancțiunilor impuse de Occident.

          Mecca – orașul sacru al Islamului

            În 2004 avea 1,3 milioane locuitori, fiind situat în vestul Arabiei Saudite, într-un bazin încercuit de două lanțuri muntoase, la 80 km de Marea Roșie. Este capitala Provinciei Mecca din regiunea Hijaz[5]. 

            Mecca se bucură de o poziție privilegiată încă din preislam, ca localitate aflată la întretăierea drumurilor comerciale ce legau regiunile din sud, Yemenul (locul de obținere a mirodeniilor), de cele din vest – Egipt, Jedda, și de cele din est – Golful Persoc și Mesopotamia. Totodată, Mecca era și locul de pelerinaj al arabilor idolatri. În perioada preislamică (până la începutul secolului VII), Mecca a fost condusă de puternicul trib al kuraișiților (ar.: qurayš) din care făcea parte și profetul Muhammad. În anul 622, Muhammad părăsește Mecca, stabilindu-se la Yathrib, viitoarea Medina. După ce recucerește Mecca, se întoarce în 630, însoțit de aproximativ 10.000 de adepți pentru a efectua “pelerinajul de adio” la moscheea Ka’ba, pelerinaj care va consacra sanctuarul Ka’ba și implicit Mecca ca prim loc sfânt al Islamului.

            Istoria a reținut o singură încercare, cea a lui Abdullah bin Zubayr, un rival al ummayazilor, de a crea un califat la Mecca, lipsită de succes. În secolul al X-lea, Karmiții – adepții unei mișcări politico-religioase îndreptate împotriva Abbasizilor – au marcat o perioadă de tulburări profunde, marcate de atacarea orașului, confiscarea în 930 a “pietrei negre”, restituită apoi în 950).

            În secolul al XI-lea se instalează la Mecca o dinastie de guvernatori hașemiți, descendenți în linie directă ai lui Hasan bin Ali, fiul cel mare al califului Ali, ginerele profetului Muhammad care va rămâne la conducerea orașului până la începutul secolului XX. Ei vor funcționa sub suzeranitatea fatimizilor, a selgiucizilor, a ayyubizi, a mamelucilor și, în sfârșit, din 1517, a otomanilor. Ei primesc titlul de șarif (ar.: šarĭf ”nobil”, “protector”). Șarifatul (demnitatea de șarif) se termină la puțin timp după domnia lui Husayn bin Ali, care se răzvrătește împotriva otomanilor în 1916 în timpul Revoltei arabe. După înfrângerea Imperiului Otoman în 1918 și prăbușirea sa definitivă în 1923, Husayn se autodeclară calif. Fiii săi, Faysal și Abdullah, sunt declarați regi în nou formatele state aflate sub control britanic, Irak și TransIordania. În 1924, în fața atacurilor repetate ale lui Ibn Sa’ud, Husayn abdică în favoarea fiului său, Ali bin Husayn, care devine astfel ultimul șarif al Meccăi. La sfârșitul anului 1924, Ibn Sa’ud cucerește întreaga regiune a Hijaz-ului în care se află și Mecca) și-i expulzează pe hașemiți. Din 1924 dinastia saudită are în administrație Mecca (și Medina) și instituie pelerinajul la locurile sfinte, fără să pretindă titlul de șarif.

            Însemnătatea pentru Islam

            Mecca, locul nașterii profetului Mahomed, este leagănul Islamului. În perioada preislamică (înainte de secolul al VII-lea), Mecca era un puternic centru caravanier și comercial, precum și un loc de pelerinaj – la sanctuarul Ka’ba – pentru arabii idolatri care se închinau la pietre.

            Ka’ba a fost construită de patriarhul evreu și musulman Avraam, cu ajutorul fiului său mai mare, Ismail, pe care a vrut să-l sacrifice pentru a-l aduce ofrandă lui Dumnezeu; apoi, în anul 630, reîntors aici, Profetul Muhammad a transformat Ka’ba în cel mai sacru loc de pelerinaj ritual (hağğ) pentru Musulmani.

            Numai musulmanii au voie să meargă la Mecca și la Marea Moschee Ka’ba. Totodată Ka’ba este punctul spre care trebuie să-și îndrepte fața orice musulman în timpul rugăciunii (salāt) rituale. Direcția, către Ka’ba numită kibla (ar.: qibla), este marcată în orice moschee printr-o nișă (mihrāb) aflată în peretele opus ușii de la intrare, numit și peretele kibla, către care stau cu fața cei prezenți. Kibla este calculată cu exactitate pentru fiecare loc de rugăciune.

            Ka’ba (în arabă înseamnă cub), un monument de formă aproape cubică, de 15 m înălțime și aproape 12 m lățime, are încastrată în colțul dinspre nord-vest “piatra neagră” – ocul de unde s-a înălțat la Cer Mahommed – de aceea este situată în centrul Marii Moschei, Al-Masğid al-Harām (Preasfânta Moschee), construită din ordinul califului Omar (634-644). Tot în incinta Marii Moschei se mai află un alt loc important și anume, maqām Ibrāhīm (locul lui Abraham), locul pe care s-a urcat (ar.: qāma ”a se ridica”, “a se înălța”, maqām ”loc de înălțare”) de unde Abraham s-a înălțat pentru a sfărâma idolii ce înconjurau Ka’ba, redând astfel templului puritatea inițială din vremea lui Adam.

            Pelerinajul la Mecca

            Asemenea învățăturilor budiste și miturilor Greciei antice, pelerinajul de la Mecca atestă conexiunea între locurile sacre și ființele extraterestre: pelerinajul ritual comunitar (al-hagg) este unul din cei „cinci stâlpi” ai Islamului și se desfășoară în fiecare an între zilele de 8 și 12 ale lunii dhū-l-hiğğa, ultima lună din calendarul islamic, la Mecca și împrejurimile sale. Acest pelerinaj are loc din anul 630, deci de 1.390 de ani. Principalele etape ale pelerinajului sunt:

• intrarea în starea de sacralitate (ar.: ihrām) care se face prin abluțiuni (spălări) totale, prin adoptarea ținutei de pelerinaj care constă, la bărbați, în două bucăți de pânză (albă) fără cusături sau noduri, puse, una în jurul taliei, cealaltă peste umăr acoperind o parte din bust, iar ca încălțăminte, sandale; pentru femei însă nu există o ținută anume în afară de cea tradițional islamică. Bărbații se rad în cap, iar femeile își taie simbolic o șuviță. Orice deosebire de clasă socială este astfel anulată. Intrarea în starea de sacralitate se face înainte de a ajunge la Mecca, de obicei, la aeroportul din Jeddah;
• rotirea (ar.: tawāf) de șapte ori în jurul Ka‘bei, în sens invers acelor de ceasornic[6] – punctul central al pelerinajului, cu o scurtă rugăciune către maqām Ibrāhīm – „locul lui Abraham”, cel care, în tradiția islamică, a redat sanctuarului Ka‘ba puritatea inițială; apropiindu-se de “piatra neagră” cei mai mulți pelerini încearcă să o sărute – unii spun că aceasta emană o energie supranaturală, care îi ajută pe cei care cred în această energie să se vindece de orice boală; de asemenea, “piatra neagră” le transmite musulmanilor care o ating o energie specială, ceva ce înainte de a o atinge nu aveau.
• băutul apei de la izvorul Zamzam cel care i-a salvat viața lui Ismail și mamei sale, Hagar (sau Agar), alungați în deșert;
• parcurgerea (ar.: sa’y) de șapte ori a distanței (de 394m) dintre colinele Safā și Marwah, în amintirea rătăcirilor disperate ale lui Hagar și ale copilului său, Ismail, părăsiți în deșert;
• oprirea (ar.: wuqūf), în timpul zilei de 9 dhū-l-hiğğa, pe muntele (platoul) Arafat, situat la 19 km de Mecca, de la prânz și până la miezul nopții, într-o stare de meditație;
• în ziua de 10 dhū-l-hiğğa, începe Sărbătoarea Sacrificiului (ar.: ‘Īd al-Adhā)), celebrată prin sacrificarea (ar.: nahr) unui berbec sau a unei cămile în amintirea gestului lui Abraham (ar.:Ibrāhīm) de a-și sacrifica fiul, pe Ismail, pentru a-și dovedi credința în Dumnezeu, gest oprit de Dumnezeu prin trimiterea unui berbec care a fost sacrificat în locul fiului. Ultimele zile ale pelerinajului sunt petrecute la Minā, o localitate între Arafat și Mecca, unde are loc „aruncarea cu pietre în Satan” (ar.: rağm aš-šaytān), adică aruncarea a șapte pietricele în direcția a trei stânci ce-l simbolizează pe diavol;
• ieșirea din starea de sacralitate în ziua de 12 dhū-l-hiğğa, când pelerinajul ia sfârșit.

            În afară de pelerinajul ritual comunitar, există și un pelerinaj individual (ar.: ‘umra), mai simplu (fără oprirea pe muntele Arafat), care are loc în orice perioadă a anului. Numărul pelerinilor la Mecca atinge, în ultimii ani, câteva milioane, conform surselor islamice.

            De la pelerinajul de adio al profetului Muhammad, în anul 630, Mecca a devenit o localitate în exclusivitate a Musulmanilor: prezența ne-Musulmanilor este total interzisă în Mecca și în împrejurimile sale. Pelerinii au o viză specială care atestă apartenența lor la religia islamică. Pe drumurile care duc spre Mecca sunt numeroase puncte de control menite să-i depisteze pe eventualii intruși. În secolele trecute, unii călători sau cercetători de altă religie, ca Ulrich Jasper Seetzen (1809), Heinrich von Maltzan (1860) sau Johann Ludwig Burckhardt (1814), au reușit să pătrundă tainic în oraș, fiind îmbrăcați ca Musulmani sau ca sclavi ai Musulmanilor[7].

Reluarea Marelui Pelerinaj Hajj

Cei cca 2,5 milioane de pelerini, din 160 de ţări, care au ajuns în ultima săptămână din iunie 2023 la Mecca, în cel mai sfânt oraş al islamului, în vestul regatului, după trei ani în care numărul participanţilor a fost limitat din cauza crizei Covid (https://www.stiripesurse.ro/incepe-hajj-eeste-doua-milioane-de-pelerini-din-160-de-tari-sunt-asteptati-la-mecca_2968098.html, postat pe 25 iunie 2023): în inima Marii Moschei de la Mecca, credincioşii au început sâmbătă 24 iunie să efectueze “tawaf”, adică ocolul în jurul Kaaba, o mare structură cubică drapată în pânză neagră brodată cu aur, spre care musulmanii din întreaga lume se îndreaptă pentru rugăciune.

Unul dintre cei cinci piloni ai islamului, Hajj trebuie să fie efectuat cel puţin o dată în viaţa unui musulman practicant, care îşi permite să aprticipe la această mare sărbătoare, ce constă într-o serie de ritualuri religioase desfăşurate pe parcursul mai multor zile în oraşul sfânt şi în împrejurimi.

Pe 25 iunie seara, pelerinii au mers la Mina, la cca cinci kilometri de Marea Moschee, înainte de ritualul principal de pe Muntele Arafat, unde se spune că Profetul Mahomed ar fi ţinut ultima sa predică. În afara Marii Moschei, mii de oameni s-au rugat pe covoarele colorate, care împodobesc trotuarul, majoritatea bărbaţilor purtând ihramul, două straturi de pânză albă care învelesc corpul; găzduirea celor două pelerinaje musulmane principale, Hajj şi Umrah (Micul Pelerinaj), conferă prestigiu şi legitimitate conducătorilor saudiţi.

Având în vedere că temperaturile ridicate – care se apropie de 45 de grade Celsius – într-una dintre cele mai fierbinţi regiuni din lume, sărbătoarea Hajj reprezintă o provocare tot mai mare, iar pentru a fi pregătite să acorde unor pelerini primul ajutor, autorităţile au înfiinţat numeroase centre de sănătate şi au adus să ajute, în caz de nevoie, 32.000 de paramedici. Patrulând pe jos, sub umbrele albe pentru a se proteja de Soare, poliţia a stropit pelerinii cu apă. În interiorul Marii Moschei, au fost aduși mii de lucrători care puteau acorda primul-ajutor.

Participarea la Hajj – care costă în prezent cel puţin 5.000 de dolari de persoană, este o sursă majoră de venituri pentru regat. Înainte de pandemia de coronavirus, sărbătoarea Hajj aducea încasări de câteva miliarde de dolari pe an. În 2023, a fost atins pragul de 2,5 milioane de pelerini, înregistrat și în 2019, față de 2022 când au participat doar 926.000 de pelerini. În 2020 şi 2021, în plină criză sanitară, au fost admise la pelerinaj doar câteva mii de persoane, față de 2023, când toate hotelurile din Mecca şi din împrejurimi au fost complet rezervate până în prima săptămână din iulie. Hajj este, de asemenea, o oportunitate pentru autorităţi de a demonstra schimbările sociale din regatul ultraconservator, în faţa acuzaţiilor de încălcare a drepturilor omului; începând din 2021, femeilor li s-a permis să facă pelerinajul fără a fi însoţite de un tutore de sex masculin.

---

[1] Vezi site-ul Saudi Arabia signs Huawei deal, deepening China ties on Xi visit | Reuters, postat și vizitat pe 8 decembrie 2022

[2] Vezi site-ul https://www.national.ro/diverse/marea-provocare-a-regelui-petrolului-788245.html, postat și vizitat pe 12 februarie 2023

[3] Vezi site-ul Țara petrodolarilor se îndreaptă spre “capitalismul de stat” | Ziarul National, postat și vizitat pe 28 mai 2023

[4]  Vezi site-ul Arabia Saudită importă motorină ieftină din Rusia și își vinde producția proprie în Europa (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 28 mai 2023

[5] Vezi site-ul https://ro.wikipedia.org/wiki/Mecca, vizitat pe 30 martie 2020

[6] Ca și planetele Sistemului nostru Solar, lucru cunoscut de vechii Musulmani

[7] Philip K. Hitti,.Istoria arabilor, traducere, note și index: Irina Vainovski-Mihai, București, Editura All, 2008