ROMÂNIA ÎN 2021 și 2022: NOI ORIZONTURI

Emilian M. Dobrescu

            Principalele rezultate înregistrate de țara noastră în 2021 au fost următoarele: a) PIB: 1.190 miliarde lei, adică aproape 240 miliarde euro – cel mai mare PIB obținut vreodată! (în 2020, PIB-ul a fost de 219 miliarde euro); România este pe locul 47 în clasamentul mondial al națiunilor în funcție de PIB, între Pakistan și Cehia, respectiv pe locul 72 în lume în funcție de PIB/locuitor, între Chile și Panama; b) creştere economică de cca 5,9%; c) rezervele valutare aflate la BNR au crescut la 31 decembrie 2021 la nivelul de 40,475 miliarde euro; d) datoria publică a României se ridică la aproape 48,9% din PIB și va crește în 2022.

            În perioada 1 ianuarie 2020-28 februarie 2022, datoria publică a României a crescut cu 223,39 miliarde lei, de la 373,509 miliarde lei la 596,899 miliarde lei; media lunară a datoriei publice pe perioada decembrie 2021-februarie 2022 a fost de 13 miliarde lei.

            România s-a situat pe locul 8 din cele 27 de state membre UE la ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile în anul 2020, potrivit datelor publicate de Eurostat. În ce privește ponderea energiei din surse regenerabile utilizate pentru încălzire și răcire (confort termic), România se situează ușor peste media UE, cu un procentaj de 25,3% față de 23,1%, însă se află pe un trend de scădere început în 2016 (când ne situam la 26,9%).

            România a fost în 2021 al doilea cel mai mare exportator de grâu din UE, după Franța și primul exportator de porumb.

            Inflația în 2021 a fost de 8,19%. Statul va fi nevoit să împrumute echivalentul a 11% din PIB în 2022 pentru a finanța deficitul bugetar și rostogolirea datoriei publice, la dobânzi în creștere: dobânda pe termen lung s-a dublat pe parcursul anului 2021 și a crescut din nou în decembrie 2021, până la 5,37%, potrivit datelor medii lunare publicate de Eurostat. 

            România s-a poziționat în luna ianuarie 2022 ca având cel mai mic cost  al vieții între țările UE, pe locul 37 din 42 de state europene și pe locul 102 din 139 de state analizate pe plan mondial de către site-ul numbeo.com[1]. Poziția ocupată este relevantă pentru zona din care facem parte, nu doar geografic, dar și ca nivel de dezvoltare, cu observația că figurăm suprinzător de bine atunci când se calculează puterea locală de cumpărare.

            Potrivit estimării specialiștilor ONU, românii aruncă anual la gunoi o cantitate de 1,35 de milioane de tone de hrană. E vorba doar de alimentele sau mâncarea gătită ce sunt aruncate din gospodăriile românilor, pentru deșeurile alimentare rezultate din comerț sau HoReCa nefiind disponibile nici un fel de date.

            A treia cea mai coruptă țară din UE

            România ocupă locul trei în UE în clasamentul Transparency International privind percepția corupției, după Bulgaria și Ungaria, conform ultimului raport al aceste asociații[2]. Punctajul mediu totalizat de România este de numai 45 de puncte, comparativ cu media europeană, de 64 de puncte. ”Cu doar 45 de puncte din 100, România rămâne în rândul celor trei cele mai corupte ţări din Uniunea Europeană, alături de Ungaria (43 de puncte) şi Bulgaria (42 de puncte). Percepţia asupra corupţiei din sistemul public este similară nu doar de la un an la altul, ci şi prin comparaţie cu rezultatele din anul 2012, când ţara noastră avea 44 de puncte din 1001.

            Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) reflectă modul în care experţi independenţi şi din mediul de afaceri percep corupţia existentă în sectorul public din 180 de state şi teritorii. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă “foarte corupt”, iar 100 “deloc corupt””. În pofida angajamentelor luate la nivel oficial, 131 de state din cele 180 analizate nu au făcut progrese semnificative în combaterea corupţiei, în ultimii 10 ani, iar România nu face excepţie.

            Transparency International a spus că, în România, unul dintre cele mai vulnerabile domenii a fost cel al achiziţiilor publice, cu efecte implicite asupra transparenţei cheltuielilor publice făcute în pandemie. Transparency International Romania readuce în atenţia publică Pactele de Integritate – o soluţie pentru asigurarea transparenţei, eficienţei şi tratamentului egal în achiziţiile publice, prin care societatea civilă poate monitoriza investiţiile publice, inclusiv din prisma utilităţii şi corectitudinii.

            Recomandările Transparency International România

• Includerea Pactelor de integritate ca mecanism obligatoriu de monitorizare publică a procedurilor de achiziţii, de la momentul planificării până la execuţia integrală, pentru toate achiziţiile care depăşesc pragurile prevăzute de lege pentru publicarea în Jurnalul Oficial UE.
• Introducerea Pactelor de Integritate ca măsură în cadrul proiectelor finanţate prin fondurile structurale şi de investiţii.
• Îmbunătăţirea SICAP cu informaţii necesare pentru a înţelege punctele slabe ale sistemului şi ale procedurilor de achiziţie şi pentru a permite formularea unor politici publice coerente în domeniu, care să remedieze problemele identificate.
• Transpunerea în legislaţia naţională a Directivei UE privind avertizarea în interes public la standarde înalte de conformitate.
• Transparency International Romania reiterează faptul că este nevoie de o implicare constantă a tuturor reprezentanţilor societăţii, de la clasa politică, instituţii publice, la mediul privat şi cetăţeni, fiecare având rolul şi responsabilitatea sa în combaterea corupţiei.

            Cinci poduri peste Dunăre

            La întâlnirea premierilor României și Bulgariei de la Sofia, partea bulgară a propus realizarea a cel puțin cinci poduri peste Dunăre pentru completarea realizării infrastructurii rutiere și feroviare dintre cele două țări[3]: ”Am discutat propunerea părții bulgare de realizare a cel puțin cinci poduri peste fluviul Dunărea și am insistat pe ceea ce înseamnă demararea procesului de dragare a fluviului Dunărea astfel încât să asigurăm navigația pe tot parcursul anului”, a declarat cu acest prilej premierul Nicolae Ciucă.

            Depozitele bancare ale românilor

            Un număr de 51.435 de persoane fizice aveau la finalul lunii septembrie 2021, depozite mai mari de 100.000 de euro, cu o valoare cumulată de 55,4 mld. lei (circa 11,3 mld. euro), potrivit statisticilor Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB)[4].

            Comparativ cu situaţia de la final de septembrie 2020 se observă că valoarea sumelor economisite peste plafonul de 100.000 de euro s-a majorat cu 8,2 mld. lei (1,7 mld. euro), respectiv cu 17,4%, iar numărul persoanelor fizice cu depozite peste acest prag a crescut cu 6.581. În cei doi ani de pandemie, 2020  şi 2021, numărul românilor bogaţi, cu depozite peste 100.000 de euro, a crescut cu 11.555, iar valoarea depozitelor de acest tip a crescut cu 12,9 mld. lei (2,6 mld. euro), respectiv cu 30%, comparativ cu nivelul de la finalul lui 2019.

            Educația climatică

            Actualizarea programelor şcolare de biologie, geografie și ştiinţe cu noţiuni de schimbări climatice şi mediu este una dintre propunerile din Raportul „Educaţia privind schimbările climatice şi mediul în şcoli sustenabile”, lansat în dezbatere publică pe 11 ianuarie 2022, la Palatul Cotroceni[5]. Iată câteva propuneri conținute în raport:

• lărgirea componenţei de activităţi legate de schimbări climatice şi mediu în „Şcoala Altfel” în anul de învăţământ 2021–2022;
• introducerea unei săptămâni dedicate – „Săptămâna Verde”, începând cu 2022 – 2023;
• promovarea de bune practici educaţionale privind schimbările climatice şi mediul deja pilotate la nivel de ONG-uri şi anumite şcoli;
• dezvoltarea de şcoli sustenabile şi să îmbunătăţim mediul de învăţare inclusiv prin dotarea aferentă studiului ştiinţelor aplicate şi a noilor tehnologii;
• susţinerea şi dezvoltarea de parteneriate la nivel local, naţional şi internaţional care să implice elevi şi cadre didactice în proiecte şi activităţi în domeniu (raportul prezintă și câteva ținte în acest sens: 25% din elevi/ profesori să beneficieze anual de aceste parteneriate – până în decembrie 2023; 75% din elevi/ profesori să beneficieze anual de aceste parteneriate – până în decembrie 2025);
• realizarea unei platforme web care să faciliteze participarea elevilor la acţiuni dedicate protecţiei mediului;
• manuale şi auxiliare digitale şi în format clasic;
• kituri gratuite de măsurarea poluanţilor din atmosferă, aplicaţii gratuite pentru şcoli pentru a măsura şi analiza factorii poluanţi, inclusiv în cadrul unor proiecte şcolare;
• competiţii pe teme de mediu şi schimbări climatice;
• reducerea amprentei de carbon a clădirilor școlilor/ grădinițelor din România prin măsuri de creștere a eficienței energetice, generare de energie verde, planificare a spațiului verde, colectare selectivă și prin proiecte școlare de carbon offsetting etc.
• desemnarea, la nivel de școală, a unui profesor responsabil cu promovarea principiilor dezvoltării durabile la nivelul acesteia, care să contribuie și la deschiderea școlii spre comunitate pe teme de mediu, schimbări climatice;
• elaborarea și includerea în oferta de activități de formare continuă și dezvoltare profesională a profesorilor a unor cursuri/programe de formare pe teme de schimbări climatice, mediu și sustenabilitate, precum și pentru facilitarea experiențelor în natură și pregătirea pentru un act didactic în natură;
• recompensarea cadrelor didactice, inspectorilor, directorilor pentru implicarea în educația privind schimbările climatice și mediul (bonificații salariale și bonusuri sub formă de participare la mobilități interne/ externe);
• „Educația, protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice reprezintă teme prioritare pentru mandatul meu de președinte”, a declarat Klaus Iohannis cu ocazia lansării documentului care a fost în consultare publică până pe 11 februarie 2022. 

            Educația pentru mediu vine, de altfel, în continuarea proiectului România Educată, a explicat șeful statului: „Sunt domenii esenţiale, asupra cărora decidenţii politici încă se apleacă prea puţin şi, tocmai de aceea, am organizat la nivelul Administraţiei Prezidenţiale grupuri de lucru, grupuri de reflecţie, care să producă o serie de propuneri concrete. Un astfel de demers a fost cel finalizat prin elaborarea Proiectului România Educată, care, prin sumele record obţinute prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, capătă în sfârşit şi alocare financiară pentru a putea fi pus în practică. În continuarea Proiectului România Educată, am decis ca, pe parcursul anului 2021, la nivelul Administraţiei Prezidenţiale să funcţioneze şi un grup de lucru pe tema educaţiei privind schimbările climatice şi mediul”.

            În vara anului 2021, Guvernul a adoptat Memorandumul privind implementarea Proiectului „România Educată”, asumându-și obiectivele și țintele strategice în domeniul educației stabilite de Președinție. S-a stabilit și un calendar de implementare, conform căruia, în lunile octombrie – noiembrie 2021 urmau să fie consultați cei din domeniu pentru definitivarea pachetului legislativ ce va însoți România Educată.

            Lada de gunoi a Europei

            Numărul punctelor de frontieră pe unde vor putea fi introduse în ţară deşeuri s-a redus la 15 și se va înființa un registru electronic – nu s-a precizat până când – în care vor fi înscrise toate firmele cu astfel de activități, precum și toate importurile, a anunțat pe 7 februarie 2022 ministrul Mediului, Tanczos Barna[6].

            “După cum ştiţi, la sfârşitul lui decembrie (2021 – n.n.), printr-o Hotărâre de Guvern, împreună cu Ministerul de Interne, am propus ca pentru a eficientiza controalele la frontieră să limităm la 15 numărul punctelor de trecere a frontierei, pe unde se pot aduce în România deşeuri în vederea reciclării și am subliniat faptul că în Europa, libera circulaţie a bunurilor prevede într-o directivă modificată această posibilitate pentru ca orice companie din UE să transporte liber deşeuri pentru reciclare dintr-o ţară membră în cealaltă, dar pentru noi cel mai important este ca aceste cantităţi să ajungă într-adevăr la punctele de reciclare, să nu fie pierdute pe parcurs, să nu fie depozitate sau aruncate pe câmp sau arse în diverse locuri. De aceea, am propus, pe lângă limitarea punctelor de trecere a frontierei, un sistem de trasabilitate şi un registru în care trebuie să se înregistreze toţi operatorii economici care desfăşoară astfel de activităţi, toate transporturile care intră în ţară trebuie să fie înregistrate în acest registru, care va fi unul electronic în cel mai scurt timp posibil”, a afirmat ministrul Mediului.

            Cele 15 puncte de trecere a frontierei prin care pot fi introduse în țară deșeuri sunt următoarele: a) cinci în vestul ţării: Stamora-Moraviţa, Nădlac 1, Nădlac 2, Curtici şi Borş; b) trei în partea de nord: Petea, Halmeu şi Siret; c) două în est: Albiţa şi Galaţi; d) cinci la granița din sud: Drobeta Turnu Severin, Calafat, Giurgiu, Cernavodă, Constanţa Sud Agigea. În 2021 au fost sesizate 513 infracţiuni în legătură cu transportul deşeurilor, fiind descoperite: a) 14.839 tone de deşeuri amestecate şi deşeuri substanţe periculoase; b) 81.478 litri de substanţe şi deşeuri periculoase; c) 147 de kilograme mercur.

            În top trei judeţe cu cele mai multe infracţiuni sesizate în anul 2021 se numără municipiul Bucureşti, judeţele Galaţi şi Giurgiu. La nivelul frontierei cu Bulgaria şi Ungaria au fost depistate cele mai multe transporturi ilegale de deşeuri, în procent de 42%, respectiv 44% din total cazuri. Cele mai mari cantităţi de deşeuri au fost identificate la nivelul frontierei maritime – 6.777 de tone şi la nivelul frontierei cu Bulgaria – 6.207 tone, acestea reprezentând practic 91% din cantitatea totală confiscată de Poliţia de Frontieră.

            Pandemia

          Economiile populației au crescut mult

            Criza coronavirus i-a făcut pe români să pună mai mulți bani deoparte, în depozite bancare dar și „la saltea”[7]: astfel s-a ajuns la o creștere cu 26% a depozitelor bancare în lei în decembrie 2021 față de decembrie 2019, până la 165 de miliarde de lei. Numerarul și conturile curente s-au dublat, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR)…

            Creșterea depozitelor populației în valută, de 30%, până la echivalentul a mai mult de 118,8 miliarde de lei, asigură o acoperire și mai puternică a constatării inițiale. În ciuda crizei, banii trimişi în ţară de românii din străinătate au ajuns la 3,4 miliarde de euro în 2020, cel mai ridicat nivel din UE.

            Vaccinul autohton

            Deși au fost împiedicați cu toate forțele și pe toate planurile de autoritățile statului român, cercetătorii de la Institutul Oncogen Timișoara au reușit să finalizeze cele mai importante cercetări pentru vaccinul anti-Covid[8]. Rezultatele au arătat că vaccinul stimulează imunitatea celulară, reușind, astfel, să asigure protecție maximă și de durată în fața SARS-Cov-2.

            După doi ani de hărțuiri, batjocură și refuz din partea Guvernului de a finanța cel mai important proiect de cercetare românesc din pandemie, cercetătorii de la Institutul Oncogen au reușit să finalizeze prima etapă a cercetării, care a demonstrat că vaccinul românesc anti-Covid produce imunitate celulară, care persistă 11 ani și protejează de toate variantele noului coronavirus. Dacă ar fi primit bani de la autorități, aceste rezultate ar fi trebuit să apară în primele luni de la declararea pandemiei, trecându-se apoi, rapid, la studiile pe oameni, care ar fi grăbit fazele II și III cumulate și, implicit, producerea vaccinului care ar fi pus capăt pandemiei.

            Tenacitatea guvernelor care s-au perindat în a pune piedici dezvoltării vaccinului românesc, în timp ce se aruncau inutil miliarde de euro, a fost, cel mai probabil, impusă din afară, pentru că un vaccin cu protecție sigură și de durată ar fi distrus profiturile uriașe ale Big Farma.

            “M-am simțit tot timpul nedreptățit și batjocorit. Mai mult, am fost anchetat administrativ de vreo trei ori în problema vaccinului, până când ambasadorul Angliei în României a dat din proprie inițiativă un comunicat, exasperat de persecuțiile la care suntem supuși să spună că România trebuie să fie mândră că are astfel de cercetători. Am fost anchetați la cererea fostului ministru Nelu Tătaru, iar acum suntem hărțuiți de Curtea de Conturi Timișoara, care vrea să ne trimită la Procuratură, la DNA, deși nu au găsit nimic la controale și doar au mințit. De altfel, Curtea de Conturi a României i-au și sancționat pe cei de la Timișoara, după ce au constatat exagerările și falsurile. Culmea este că au controlat doar vaccinul”, a declarat prof. dr. Virgil Păunescu, într-un interviu.

            Grație unei finanțări acordate de Ministerul Cercetării, de 700.000 de euro, cercetătorii de la Institutul Oncogen au reușit să încheie cercetarea pe șoarecii modificați genetic, cu sistem imun de tip uman, cumpărați din SUA. Rezultatele acestei vaccinări pe șoareci umanizați, după cercetarea încheiată luna trecută, au fost extrem de bune.

            “Au confirmat ceea ce noi credeam despre acest vaccin: șoarecii cu sistem imun uman, care au primit vaccinul pe cale nazală, au dezvoltat clone de limfocite T specifice, între 10 și 120. Englezii au anunțat că vor face același lucru, dar cu plasture, pe aceeași stimulare a celulelor T”, a afirmat prof. dr. Virgil Păunescu, vicepreședintele Academiei de Științe Medicale.

            Vaccinul dezvoltat de Institutul Oncogen este specific speciei umane, spre deosebire de celelalte vaccinuri, care ar putea fi testate și pe animale. Varianta de început a fost creată pe specificul imun al populației României și a Europei, însă acum este adaptat pentru întreaga populație la nivel global.

            “Ne-ar fi trebuit în jur de două milioane de euro ca să ajungem să autorizăm la Agenția Europeană a Medicamentului studiile de fază I, pe Oameni. Cât s-a dat pe testele de salivă la copii la ultima licitație, care teste au fost, practic, aruncate ? La miliardele de euro risipite în această pandemie, două milioane de euro pentru testarea unui vaccin și a unei idei românești era prea mult? Vaccinul de la Institutul Oncogen stimulează imunitatea celulară, care este mai rezistentă la schimbările virusului și este de durată”, a mai declarat prof. dr. Virgil Păunescu.

          Pensiile

          În România sunt circa 5 milioane de pensionari, iar statul cheltuieşte anual 100 de miliarde de lei cu pensiile „normale“ şi 10 miliarde de lei cu pensiile „speciale“[9]. Peste un milion de pensionari cu pensii de peste 2.000 de lei plătesc de câţiva ani impozit pe venit de 10% pe sumele care depăşesc valoarea de 2.000 de lei.

            Din ianuarie 2022, peste 300.000 de pensionari cu pensii de peste 4.000 de lei/lună plătesc contribuţia la sănătate (CASS) de 10%; în această categorie intră cei 200.000 de pensionari „speciali“. Peste 330.000 de pensionari cu pensii de peste 4.000 de lei încasează, începând din ianuarie 2022, pensii mai mici, întrucât plătesc contribuţia la sănătate în valoare de 10%. Măsura a fost adoptată la finalul lui 2022, prin Ordonanţa de urgenţă 130/2021, publicată în Monitorul Oficial pe 18 decembrie 2021 şi care aduce modificări la Codul Fiscal. Din totalul celor 330.000 de pensionari care plătesc contribuţia la sănătate, cei mai mulţi – circa 200.000 – sunt pensionari speciali (proveniţi din structurile Ministerului de Interne, Ministerului Apărării, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe etc.), iar restul de circa 130.000 sunt pensionari din sistemul de asigurări sociale cu pensii mai mari de 4.000 de lei pe lună.

            Pensionarii ar putea primi bonuri de masă, mai precis peste 4,5 milioane de români sunt în această categorie pentru care parlamentarii vor să aducă un plus de 300 de lei lunar prin tichete de masă. Proiectul de lege este în Parlament și are mari șanse să fie votat, bonurile de masă ar urma să fie primite la fel ca la angajați în ziua în care este achitată și indemnizația din partea statului și ar fi pentru 30 de zile. Pensionarii care doresc bonuri de masă nu mai pot folosi în schimb alte facilitați, cum ar fi călătoriile gratuite cu trenul. Valoarea unui bon de masă pentru pensionari ar fi valoarea minimă stabilită de lege, acum este de 15,09 lei. Astfel, în cazul în care biletele de valoare nu au fost folosite în cursul anului, de către pensionarii din sistemul asigurărilor sociale de stat, din sistemul de pensii și asigurări sociale de stat pentru agricultori, precum și de către pensionarii din celelalte sisteme proprii de asigurări sociale, acestea pot fi compensate în tichete de masă”, se arată în expunerea de motive a inițiativei legislative. De tichetele de masă pot beneficia aproximativ 4.537.000 de pensionari, aflați în evidența Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), precum și cei aflați în evidența Caselor Sectoriale de Pensii”, mai precizează inițiatorii proiectului legislativ.

            Pensia medie pentru limită de vârstă a fost în anul 2021 de 1.799 lei în cazul asigurărilor sociale de stat, potrivit datelor comunicate de CNPP[10]. Suma a fost ușor mai mare în decembrie 2021, când a ajuns la 1.804 lei, iar raportul față de venitul salarial mediu comunicat pentru 2021 de Comisia Națională de Strategie și Prognoză a fost de 52%. Valoarea amintită mai sus privește 3,65 milioane de beneficiari care au atins vârsta legală de pensionare, cu sau fără a avea și vechimea normată prevăzută de lege, și a condus la cheltuieli din bugetul public de aproape 80 miliarde lei sau 6,6% din PIB-ul prognozat pentru 2021 (1.190,3 miliarde lei), fiindcă PIB-ul real obținut va putea fi calculat până în iunie 2022.

            În ordinea ponderii cu care intră în calculul general al așa-numitei pensii la nivel național, figurează în datele CNPP urmașii (10%, care primesc bani „in-memoriam”, în baza contribuției unui fost membru al familiei), cei încadrați pe trei clase de dizabilități care îi împiedică să lucreze (9,2%), cei care au ieșit la pensie mai devreme decât prevăd normele standard legale (2%, majoritatea cu șanse minime de angajare la o vârstă relativ înaintată). Doar 0,28% dintre pensionari au reușit să se încadreze în cerințele impuse pentru a beneficia de pensia fără penalizări (aplicate doar până la împlinirea vârstei legale), iar categoriile care intră la invaliditate, orfani, văduve de război (IOVR) – reprezintă 0,017% și includerea excepțională la ajutor social (0,004%) sunt neglijabile numeric.

            Includerea tuturor acestor categorii de persoane în categoria mare de pensionari ca și beneficiari de pensii, dar nu și neapărat de foști contributori la sistemul de asigurări sociale, conduce la anunțarea unei pensii medii pe sistem la valoarea de 1.602 lei (vehiculată îndeobște în mass-media), în creștere cu 10,53% față de anul 2020 (contrar percepției publice). De reținut, fără a intra în amănunte, dar pe baza datelor mai detaliate prezentate, pensia medie pentru limită de vârstă pentru femei (care reprezintă 55,6% din numărul de beneficiari) a fost în 2021 de numai 1.567 lei, respectiv doar 75% din suma medie încasată de bărbați (2.090 lei).

            Cert este că, din datele oferite de CNPP rezultă o sumă cheltuită de stat pentru plata tuturor tipurilor de pensii de asigurări sociale de aproape 90 miliarde lei sau 7,5% din PIB. Acest procent este de departe SUB cota de 9,4% impusă prin PNRR și conestată acum, după ce ni s-au aprobat condiționat fondurile europene. Dacă facem corelația cu lucrarea publicată de INS pentru anul 2020, unde pensia medie de asigurări sociale din 2019 este specificată a fi fost de 1.247 lei, rezultă că majorarea cumulată la pensii pe cei doi ani de pandemie a fost de 28,5%(până la cei 1.602 lei din 2021). În mod evident, cu mult peste creșterile de salarii taxate pentru a asigura aceste pensii, ceea ce ar putea să ne dea un indiciu major în privința majorării excesive a deficitului bugetar și a datoriei publice, deoarece dacă banii strânși la așa-numitul CAS nu ajung, se suplimentează obligat prin lege de la bugetul de stat.

            Prețul terenului arabil

          Preţul mediu al unui hectar de teren arabil din România era în 2020 de 7.163 de euro, în Timp ce Franţa era de 6.000 de euro, iar în Ungaria era de 4.893 de euro, arată datele publicate de Eurstat pe 30 noiembrie 2021[11]. În rândul statelor membre UE, cele mai mari preţuri la terenuri arabile erau în Ţările de Jos (cu o medie de 69.632 de euro pentru un hectar în 2019), la polul opus fiind Croaţia unde un hectar de tern arabil costa, în medie, 3.440 de euro în 2020.

            La nivel regional, conform datelor disponibile, cel mai mare preţ pentru un hectar de teren arabil se înregistra în regiunea Insulele Canare din Spania (cu o medie de 120.477 de euro pe hectar în 2020) iar cele mai mici preţuri în regiunea sud-vest (Yugozapaden) din Bulgaria (cu o medie de 2.051 de euro pentru un hectar). În cazul României, cele mai mari preţuri la terenuri arabile sunt în regiunea Bucureşti-Ilfov (11.615 euro pentru un hectar) şi cele mai mici în regiunea Nord-Vest (6.261 de euro pentru un hectar).

            Eurostat subliniază că preţul terenului arabil depinde de mai mulţi factori precum legislaţia naţională, clima, apropierea de reţelele de transport, calitatea solului, sisteme de irigaţii, precum şi de forţele de piaţă ce ţin de cerere şi ofertă. Terenul arabil irigabil este mai scump decât terenul non-irigabil în aproape toate regiunile. De asemenea, în toate regiunile UE pentru care sunt disponibile date, cumpărarea de teren arabil a fost mai costisitoare decât cumpărarea de pajiști permanente.

---

[1] Numbeo.com este un site lansat în aprilie 2009, iar cercetările și datele disponibile prezentate nu sunt influențate de nici o organizație guvernamentală. Mladen Adamovic, Founder/CEO a lucrat ca inginer de  software la Google, în perioada 2007-2009, unde a dezvoltat aplicații interne. Site-ul condus de el a fost menționat ca sursă de mai multe publicații internaționale de prestigiu, precum Time, Forbes, The Economist, New York Times, The Telegraph, The Washington Post, USA Today, The Sydney Morning Herald, China Daily etc.

[2] Vezi site-ul România, a 3-a cea mai coruptă țară din UE – studiu de percepție (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 25 ianuarie 2022

[3] Vezi site-ul Bulgaria propune României construirea a cinci poduri peste Dunăre (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 28 martie 2022

[4] Vezi site-ul Cei mai bogaţi români au pus deoparte încă 1,7 miliarde de euro în al doilea an al pandemiei. Valoarea sumelor economisite peste plafonul de 100.000 de euro a ajuns la 55,4 mld. lei (11,3 mld. euro) (zf.ro), postat și vizitat pe 14 ianuarie 2022

[5] Vezi site-ul Raportul Educația privind schimbările climatice, lansat. Propunerile (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 11 ianuarie 2022

[6] Vezi site-ul ”Lada de gunoi a Europei”: Registru electronic pentru stoparea importurilor ilegale de deșeuri (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 3 februarie 2022

[7] Vezi site-ul Inundație de bani în pandemie: 400 mld. lei în depozite, conturi curente și ”saltea” (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 1 februarie 2022

[8] Vezi site-ul Vaccinul românesc este gata. Cercetătorii au avut dreptate | Ziarul National, postat și vizitat pe 17 ianuarie 2022

[9] Adelina Mihai, PSD începe cu impozitul progresiv direct la pensionari: peste 300.000 de pensionari vor plăti contribuţia la sănătate de 10%, în Ziarul Financiar, 8 ianuarie 2022

[10] Vezi site-ul Sistemul de pensii, angajamentul din PNRR, creșterea și contributivitatea (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 30 ianuarie 2022

[11] Vezi site-ul Preţul terenului arabil din România a ajuns mai mare decât cel din Franţa (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 30 noiembrie 2021