EMIRATELE ARABE UNITE: PROGRESUL CONTINUU

Emilian Dobrescu

            Abu Dhabi: clădiri vechi de 8.500 de ani

Arheologii au descoperit rămășițele unei clădiri cu o vechime de 8.500 de ani, datând din epoca neolitică, pe Insula Ghagha, în largul emiratului Abu Dhabi[1]. O analiză a izotopilor de carbon sau a versiunilor carbonului, din fragmente de cărbune de lemn conținute în sit arată că structura este cu 500 de ani mai veche decât orice altă structură descoperită anterior în EAU.

            Descoperirea evidențiază legătura istorică dintre locuitorii EAU și mare; noua descoperire arată că așezările neolitice au existat înainte de evoluția comerțului în zonă: Structurile descoperite pe Insula Ghagha au fost casele unei mici comunități, care a trăit pe insulă: încăperile au formă rotunda și pereți de piatră, ale căror rămășițe măsoară 1 m înălțime.

            Arheologii au descoperit în site artefacte – cum sunt vârfurile de săgeți din piatră, folosite pentru vânătoare – locuitorii insulei bazându-se, în general, pe mare pentru resurse: arheologii nu știu cu exactitate cât Timp a fost locuită așezarea, dar înmormântarea unei persoane în sit acum 5.000 de ani – după ce așezarea a fost abandonată – ilustrează faptul că structura a reprezentat un aspect cultural și istoric important al insulei. Când Oamenii din neolitic trăiau pe Insulele Ghagha și Marawah, aceste insule nu erau aride și inospitaliere, în timp ce astăzi au o coastă fertilă.

Abu Dhabi: Compania Națională de Petrol (Adnoc)

În ultimii ani, această companie a angajat o echipă de aproape 50 de experţi în tranzacţii comerciale și financiare şi urmăreşte afaceri de 50 de miliarde de dolari ca parte a eforturilor de diversificare a afacerilor şi de extindere în străinătate. Condusă din 2016 de Sultan al-Jaber, care deţine şi funcţia de ministru al industriei şi tehnologiilor avansate al Emiratelor Arabe Unite, Adnoc a recrutat pe tăcute o suită de talente de pe Wall Street, transformându-se dintr-o companie de stat cândva leneşă într-un jucător important pe piața energiei mondiale. Echipa pentru investiţii condusă de fostul director senior al Morgan Stanley, Klaus Froehlich, a devenit una dintre cele mai importante unităţi pentru strategia companiei, persoane din interior descriind-o ca fiind o „bancă internă de investiţii“.

Urmărirea unui pachet de achiziţii de mai multe miliarde de do­lari în cadrul strategiei lui Jaber a fă­cut ca Adnoc să se remarce în tranzacţii: grupul a urmă­rit achiziţii simultan cu producă­to­rul brazilian din petrochimie Bras­kem, cu OMV din Austria şi cu com­pania chimică germană Covestro, ceea ce a transformat Adnoc dintr-un producător de stat foarte profitabil, dar stabil, de petrol şi gaze într-o companie cu ambiţia de a construi un portofoliu global care să cuprindă produse chimice, materiale plastice şi nu numai.

Numirea lui al-Jaber în ianuarie 2023 în funcţia de preşedinte al summitului COP28 asupra climei din Emiratele Arabe Unite a stârnit critici puternice din partea activiştilor de mediu, precum şi a unui grup de peste 130 de parlamentari din UE şi SUA, care au cerut înlăturarea sa; dar el a transformat Adnoc în mo­duri până acum de neimaginat printre companiile petroliere de stat din Golf, eficientizând forţa de muncă şi monetizând activele.

Klaus Froehlich, director de investiţii al grupului, s-a alăturat în 2020 după o carieră de peste 16 ani la Morgan Stanley, inclusiv ca şef al serviciilor bancare de investiţii pentru Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Cei care cunosc ce se întâmplă în companie spun că în timp ce multe alte tranzacţii din industrie eşuează, Adnoc are un istoric de execuţie agresivă.

Compania a alocat 150 de miliarde de dolari pentru cheltuieli de capital până în 2027 pentru extinderea producţiei de petrol şi gaze, din care 15 miliarde de dolari rezervaţi pentru soluţii cu emisii scăzute de carbon pe o perioadă mai lungă. Prin vânzarea de active şi fluidizarea afacerilor, Adnoc a a avut o abordare diferită faţă de cea a liderului regional de sector, Saudi Aramco, care a cotat la bursă o parte din întreaga companie. În 2019, Adnoc a vândut participaţii la oleoductele sale către BlackRock şi KKR într-o tranzacţie de 4 miliarde de dolari, menită să strângă bani pentru a finanţa dezvoltarea. În ultimii 2021 și 2022, compania a lansat pe bursă cinci subsidiare, la o capitalizare de piaţă combinată de aproximativ 140 de miliarde de dolari…

Dubai: Muzeul Viitorului

            Dubaiul are un nou și spectaculos obiectiv turistic, Muzeul Viitorului, găzduit în ceea ce șeicul Al Maktoum, conducătorul emiratului, consideră a fi „cea mai frumoasă clădire de pe Pământ”[2]. Șeicul Mohammed bin Rashid Al Maktoum poate fi suspectat de subiectivism: clădirea în formă de inel a fost ridicată cu banii lui și, în plus, inscripția „gravată” în pereții exteriori este un poem despre viitor, scris chiar de domnia sa. Dacă nu este cea mai frumoasă clădire de pe Pământ, Muzeului Viitorului este un candidat cât se poate de serios la acest titlu. În orice caz, vorbele șeicului au devenit sloganul muzeului, reprodus pe conturile de social media unde instituția este prezentă.

            Inaugurat pe 22 februarie 2022, muzeul promite să transforme percepția vizitatorilor asupra viitorului, așa cum este ea astăzi, printr-o experiență unică, un mix de știință, tehnologie și ecologie, adresată tuturor celor cinci simțuri. Construcția fără coloane de susținere este una dintre cele mai complexe structuri arhitectonice – forma se numește „tor” în geometrie și este obținută prin rotația unui cerc în spațiul tridimensional, în jurul unei axe care nu-l intersectează. Amplasat în vârful unui deal înverzit, torul înalt de 78 de metri are o suprafață utilă de 30.548 de metri pătrați și este „animat” de 4.000 de megawați de energie solară.

            Literele în caligrafie arabă, care alcătuiesc gravura de pe exterior, servesc drept ferestre: este vorba despre peste 1.000 de panouri dintr-un material ignifug încastrat în oțel, fiecare panou având un design unic; fiecare dintre cele șapte niveluri ale muzeului găzduiește o expoziție permanentă. Tematica variază de la viitorul Omenirii în Spațiu la wellbeing și tehnologii care vizează sănătatea, consumul de apă, alimentația și transportul. Există o sală de conferințe cu 420 de locuri, cafenea, restaurant și spații comerciale; ultimul nivel este destinat exclusiv copiilor. „Nu suntem nemuritori, dar ceea ce am creat va fi moștenirea noastră multă vreme după ce nu vom mai fi”, spune una dintre frazele gravate pe exteriorul muzeului.

            Dubai: programul de robotică și automatizare

            Dubai a lansat un program de robotică și automatizare, condus de Dubai Future Foundation, pentru a-și crește economia (Dubaiul contează pe sute de mii de roboți pentru avansul economic | Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (uzp.org.ro), postat pe 15 noiembrie 2022): inițiativa urmărește să avanseze contribuția sectorului roboticii la echivalentul a 9% PIB până în următorii 10 ani. Programul a fost anunțat de prințul moștenitor al Dubaiului și președintele Consiliului Executiv al Dubaiului, șeicul Hamdan bin Mohammed bin Rashid Al Maktoum, care a dezvăluit că măsura urmărește să dea un imbold emiratului, care ar urma să plaseze Dubai ca unul dintre primele 10 orașe în robotică și automatizare la nivel global.

            Inițiativa se concentrează pe cinci domenii cheie: producție, servicii pentru consumatori și turism, mobilitate și logistică conectată, medii extreme și asistență medicală. Khalfan Belhoul, CEO al Dubai Future Foundation, afirmă că robotica și inteligența artificială combinate vor schimba viitorul economic și social – de la procedurile de asistență medicală și intervențiile chirurgicale până la sectorul de consum și retail. „Ne putem imagina doar implicarea roboticii pentru a accesa viața noastră de zi cu zi atunci când vine vorba de experiența noastră de retail, de la mers la școală până la vizita la doctori. Deci, probabil, veți vedea mai multe în domeniul roboticii de înaltă clasă, pe măsură ce avansăm”, a explicat Belhoul.

            Comentând anunțul, Scott Livermore, economist șef și director general al Oxford Economics Middle East a declarat că trebuie să existe mai mulți piloni pentru a se realiza acest lucru: „1. un plan strategic clar, pe termen lung; 2. investiții publice semnificative în cercetare și dezvoltare, parcuri științifice de afaceri pentru a dezvolta un ecosistem; 3. construirea infrastructurii educaționale potrivite, precum și, 4. oferirea de stimulente pentru a determina firmele să investească în tehnologie”. Robotizarea aduce cu ea costuri de producție mai mici, o varietate mai mare de bunuri și servicii, precum și crearea de noi locuri de muncă; ca parte a programului anunțat, 200.000 de roboți vor fi desfășurați în perioada 2022-2031 în sectoarele de servicii, logistică și industrial ale emiratului Dubai.

            EAU: Emisii de carbon nedeclarate de 10 ani

Emiratele Arabe Unite (EAU), țara care va organiza summit-ul crucial COP 28 al ONU privind clima, în luna decembrie 2023, nu a reușit să-și raporteze emisiile de gaz metan cu efect de seră la ONU timp de aproape un deceniu[3]. Organismul climatic al ONU a cerut țărilor să-și prezinte emisiile de metan la fiecare doi ani, din 2014, dar EAU nu a transmis nici un raport, spre deosebire de alte state producătoare de petrol din Orientul Mijlociu, inclusiv Arabia Saudită, Kuweit și Oman.

Compania petrolieră de sta a EAU, Adnoc, al cărei director executiv, Sultan Al Jaber, va prezida summitul climatic, și-a stabilit o țintă de scurgere de metan mult mai mare decât nivelul pe care susține că l-a atins deja. În același timp, Al Jaber le-a cerut recent țărilor și companiilor să fie „brutal de sincere” cu privire la inadecvarea acțiunii globale pentru combaterea crizei climatice. Criticii spun că extinderea uriașă planificată de Emiratele Arabe Unite a producției de petrol și gaze, împotriva recomandărilor științifice, subminează credibilitatea lui Al Jaber.

Metanul este responsabil pentru aproximativ un sfert din încălzirea globală, iar scurgerile de la exploatarea combustibililor fosili sunt o sursă cheie. Adnoc a raportat emisiile totale de metan din operațiunile de petrol și gaze dinaintea anului 2021 ca fiind de 38.000 de tone. Aceasta reprezintă 3% din emisiile totale de metan din Emiratele Arabe Unite provenite din astfel de operațiuni, potrivit datelor Agenției Internaționale pentru Energie, doar că o estimare recentă a constatat că emisiile operaționale ale Adnoc au fost de 7%.

Kjell Kühne, cercetător la ”Leave it in the Ground Initiative”, a declarat: „EAU dorește să conducă summitul global în ceea ce privește clima în 2023, iar metanul este un test de turnesol. Construirea de noi proiecte de gaze fosile, stabilirea de obiective incoerente și eșecul de a raporta în mod corespunzător emisiile de metan sunt trei moduri prin care EAU arată contrariul”.

Potrivit lui David Tong, de la Oil Change International, „pare puțin probabil ca un director de mare companie petrolieră să poată convinge țările să renunțe treptat la petrol și gaze atunci când propria sa companie este ocupată cu creșterea producției de petrol și gaze”.

Oman a ratificat Convenția Muncii Maritime

            Pe 11 aprilie 2022, Omanul a devenit al 100-lea stat membru al Organizației Internaționale a Muncii (OIM), care a ratificat Convenția Muncii Maritime, în cadrul unei ceremonii desfășurate la sediul OIM din Geneva[4]. În prezent, peste 96% din tonajul brut al navelor din lume este acoperit de acest standard internațional, care se aplică și majorității țărilor care furnizează forță de muncă maritimă din lume: „Aderarea Sultanatului Oman la Convenția Muncii Maritime confirmă poziția noastră istorică ca națiune maritimă lider în regiune. Această ratificare reafirmă angajamentul țării mele de a respecta prevederile Convenției în vederea realizării unui loc de muncă decent pentru navigatori; nu vom precupeți nici un efort pentru a proteja drepturile de muncă ale navigatorilor”, a declarat ambasadorul Omanului, Idris Abdul Rahman Al Khanjari.

            Directorul general al OIM, Guy Ryder, care a primit instrumentul de ratificare, l-a descris drept o piatră de hotar: „Este o mare plăcere să salut cea de-a 100-a ratificare a Convenției Muncii Maritime din 2006 și să vedem cum Sultanatul Oman, o națiune maritimă de lungă durată, a arătat calea altor țări din regiune. Sultanatul Oman a devenit primul membru al Consiliului de Cooperare al Golfului, care s-a alăturat eforturilor globale de a asigura muncă decentă pentru navigatori și concurență loială pentru armatori”, a spus el. Potrivit domnului Ryder, „această ratificare marchează un punct de cotitură globală și celebrează curajul navigatorilor, armatorilor și guvernelor care, în 2006, au îndrăznit să viseze la o convenție OIM care să consolideze 70 de convenții și recomandări adoptate anterior; de atunci, Convenția Muncii Maritime a devenit un reper global pentru industria maritimă și al patrulea pilon al regimului maritim internațional”.     Adoptată de statele membre OIM în februarie 2006, Convenția Muncii Maritime a reunit un număr mare de standarde de muncă existente în industrie, care nu mai reflectau condițiile de viață și de muncă contemporane, aveau o rată scăzută de ratificare sau sisteme inadecvate de aplicare și conformare. Combinând aceste instrumente adesea foarte detaliate într-o singură convenție, țările pot reglementa și aplica mai ușor standardele industriale consecvente în întreaga lume: „Salutăm ratificarea de către Oman a Convenției Muncii Maritime”, a declarat Stephen Cotton, Secretarul General al Federației Internaționale a Muncitorilor din Transporturi. „Fiind primul stat din Golf care a adoptat Convenția Muncii Maritime, Oman extinde garanțiile acestei convenții nu numai propriilor navigatori, ci și celor care fac escală în porturile sale și navighează în apele sale importante din punct de vedere strategic”. Guy Platten, secretarul general al Camerei Internaționale de Navigație, a subliniat și el importanța acestei ratificări. „Atingerea la 100 de semnatari este o etapă importantă. După cum am văzut pe parcursul pandemiei și a crizei de schimbare a echipajului, guvernele care au ratificat Convenția trebuie să poarte discuții și să ia măsuri pentru a proteja drepturile navigatorilor”.

          Qatar: 20 noiembrie-18 decembrie 2022 – turneul final al Cupei Mondiale la fotbal

            Turneul final al Cupei Mondiale a necesitat cheltuirea a cca 200 miliarde de dolari din rezervle valutare ale autorităţilor din Qatar pentru stadioane, hoteluri, şosele, aeroporturi, construite de multe ori de la zero, în comparaţie cu aproximativ 11 miliarde de dolari, bani cheltuiţi de Rusia în 2018[5]: la începutul lunii noiembrie 2022, Qatarul a inaugurat o amplă extindere a principalului său aeroport internaţional: lucrări de miliarde de dolari au permis mărirea capacităţii de primire a Aeroportului Internaţional Hamad de la 40 la 58 de milioane de pasageri pe an, a declarat Akbar Al-Baker, şeful companiei Qatar Airways, într-o conferinţă de presă. Proiectul a fost inaugurat cu zece zile înainte de lovitura de start a Mondialului 2022, care a adus în Qatar peste un milion de vizitatori în cea mai mică ţară ce a găzduit vreodată acest eveniment. Conform unor calcule ale specialiştilor, Qatarul a cheltuit pentru acest turneu final cca 200 de miliarde de dolari, cea mai mare sumă din istoria turneelor sportive. 

            Pentru a reduce presiunea, Qatarul a redeschis vechiul Aeroport Internaţional din Doha. Qatar Airways a renunţat la 18 destinaţii din programul său, pentru a creşte numărul de zboruri care deservesc principalele pieţe ale Cupei Mondiale şi pentru a permite altor companii aeriene să opereze zboruri charter.

            Akbar Al-Baker a respins criticile aduse capacităţii ţării sale de a gestiona situaţia: ”Au fost mereu zvonuri, deși sistemele şi inovaţiile introduse pentru Cupa Mondială au fost testate, ne-am asigurat că zborurile suplimentare şi cursele charter respectă capacitatea maximă pe oră a fiecăruia dintre cele două aeroporturi; prin urmare, suntem foarte bine poziţionaţi pentru a face faţă acestui aflux foarte mare de pasageri”.

            În interiorul noului terminal al Aerportului Internațional Hamad există acum o grădină tropicală cu peste 300 de copaci diferiţi şi 25.000 de plante din întreaga lume. O nouă etapă de extindere este programată să înceapă în ianuarie 2023, având ca scop creşterea capacităţii aeroportului la peste 70 de milioane de pasageri pe an!

          Realităţi ale vieţii oamenilor obişnuiţi din Qatar

Numărul oficil al muncitorilor migranţi care au murit ca urmare a neglijenţei la proiecte legate de Cupa Mondială a fost de trei[6]. Numărul real nu va fi însă niciodată cunoscut. Potrivit Human Rights Watch (HRW), „autorităţile din Qatar nu au investigat cauzele morţii a mii de muncitori migranţi, multe decese fiind declarate ca având cauze naturale”. HRW a constatat şi că, în astfel de cazuri, familiile primesc rareori compensaţii, deoarece, în conformitate cu legislaţia muncii din Qatar, decesele care nu sunt considerate legate de muncă nu au dreptul la despăgubiri. Comitetul Suprem al Qatarului spune că alţi 36 de muncitori de pe şantierele stadioanelor au murit şi ei, dar din motive fără legătură cu munca – adică au murit după o zi de muncă din „cauze naturale”;

Conform unui studiu din 2019, publicat în revista Cardiology, „până la 200 din cele 571 de decese cardiovasculare ale muncitorilor nepalezi în perioada 2009-2017 ar fi putut fi prevenite” cu măsuri eficiente de protecţie împotriva caniculei: „Ştim că muncitorii sunt supuşi evaluărilor medicale înainte de a-şi părăsi ţările de origine şi la sosirea în EAU”, spune Isobel Archer, de la Centrul de Resurse pentru Afaceri şi Drepturile Omului. „Sunt consideraţi a fi în formă şi sănătoşi, dar ştim că au existat multe, multe decese în rândul tinerilor care erau în formă şi sănătoşi”…

Amnesty International şi alte organizații consideră că FIFA ar trebui să pună la dispoziţie familiilor celor afectați suma de 440 de milioane de dolari pentru a ajuta la compensarea muncitorilor migranţi care au murit sau au fost răniţi în Qatar; suma este echivalentă cu premiul în bani de la Cupa Mondială. Ministrul Muncii din Qatar a respins astfel de propuneri, susţinând că, ”criticile la adresa guvernului sunt considerate rasiste”. Ministrul Ali bin Samikh al-Marri, a mai declarat că „nu există criterii pentru stabilirea acestor fonduri şi a întrebat Unde sunt victimele? Aveţi numele victimelor? Cum obţineţi aceste numere?”…

100.000 este numărul minim de muncitori migranţi avansat de Amnesty International, care a spus că au fost exploataţi şi au suferit abuzuri din cauza legislaţiei muncii şi a accesului insuficient la justiţie în Qatar în perioada 2010-2021. Mulţi lucrători migranţi din Qatar au recunoscut că lucrează 14-18 ore de muncă pe zi. Un raport al organizației Equidem din 2021 a înfățișat poveşti similare, inclusiv despre un muncitor kenyan care a povestit că lucrează de peste doi ani 14 ore pe zi pe Stadionul Lusail fără să fie plătit pentru orele suplimentare.

Salariul minim pe lună legal în Qatar – de 1.000 de riali – este echivalentul a aproximativ o liră sterlină pe oră, plus hrană şi cazare. În ultimii ani, autorităţile au introdus o serie de reforme în muncă, inclusiv introducerea unui salariu minim şi abolirea sistemului kafala (rețienerea a jumătate din salariu de către cel care asigură hrana și cazarea). Cu toate acestea, grupurile de apărare a drepturilor omului spun că, în continuare au loc multe abuzuri.

Suma în dolari plătită ca taxă de recrutare de unii muncitori migranţi din India, Bangladesh, Nepal şi din alte ţări care caută de lucru în Qatar este cuprinsă între 1.300 și 3.000 de dolari; deşi acest lucru este acum ilegal, mulţi muncitori încă au probleme în a-şi plăti datoriile legate de taxa de recrutare.

Qatarul ocupă locul 119 dintr-un total de 180 de ţări, în Indexul libertăţii presei prezentat de Reporteri fără frontiere, fiind printre ţările din regiune cu o situaţie mai bună, însă ”reporterii” au fost avertizaţi de grupările pentru apărarea drepturilor omului că vor fi supravegheaţi la Cupa Mondială.

Bărbaţii şi femeile care au relaţii sexuale în afara căsătoriei, pot fi condamnați la 7 ani de închisoare, conform articolului 281 din Codul Penal al Qatarului; HRW spune că acest lucru afectează în mod disproporţionat femeile, care sunt urmărite penal dacă  raportează un viol: „de multe ori, poliţia nu le crede pe femeile care raportează o astfel de violenţă, în schimb îi crede pe bărbaţii care susţin că a fost raport consensual şi orice dovadă sau sugestie că o femeie îl ştia pe agresor a fost suficientă pentru ca femeia să fie pusă sub acuzare”.

Cinci ani este numărul posibil de ani de închisoare în temeiul articolului 296 din Codul Penal al Qatarului pentru „atragerea, instigarea sau seducerea unui bărbat în orice mod pentru a comite sodomie” şi „seducerea unui bărbat în orice mod pentru a comite acţiuni ilegale sau imorale”.

---

[1] Vezi site-ul https://evenimentulistoric.ro/casele-de-piatra-vechi-de-8-500-de-ani-sunt-cele-mai-vechi-structuri-cunoscute-din-emiratele-arabe-unite.html, postat și vizitat pe 25 iunie 2022

[2] Vezi site-ul „Cea mai frumoasă clădire de pe Pământ”: Muzeul Viitorului, inaugurat în Dubai – Forbes.ro, postat și vizitat pe 26 februarie 2022

[3] Vezi site-ul Gazda viitorului summit pentru climă – Emiratele Arabe Unite – nu și-a declarat emisiile de aproape zece ani – Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (uzpr.ro), postat și vizitat pe 18 august 2023

[4] Vezi site-ul La Convention du travail maritime atteint sa 100e ratification | ONU Info (un.org), postat și vizitat pe 11 aprilie 2022

[5] O.D., Qatar 2022: miliarde de euro investite în capacitatea de primire a turiștilor, în cotidianul Bursa, 14 noiembrie 2022

[6] Vezi site-ul Cifrele negre ale CM de fotbal – Statisticile pe care Qatarul le-ar vrea șterse – Stiri pe surse – Cele mai noi stiri, postat și vizitat pe 20 noiembrie 2022