EUROPENIZARE 2022: UN AN FOARTE DIFICIL

June 26, 2022 | GEOPOLITICĂ, UE | No Comments

Emilian M. Dobrescu

Anul European al Tineretului

Pe teritoriul UE, tinerii reprezintă 16% din totalul populaţiei, cu toate că în categoria „tineri” au fost trecute și grupele de vârstă cuprinse între 15-29 de ani[1]. Tinerii sunt puţini şi, de asemenea, destul de vulnerabili: îmbătrânirea populației țărilor Europei indică faptul că vor fi necesare politici demografice diferite în viitor.

Este motivul pentru care instituţiile UE au decis să facă din 2022, Anul European al Tineretului. În UE, doar una din 6 persoane avea vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani, în momentul studiului Eurostat. Cu alte cuvinte, dintr-o populaţie totală de 447,3 milioane de cetăţeni ai UE, doar 73,6 milioane sunt „tineri”. Dintre aceştia, 37,8 milioane sunt bărbaţi (51 la sută) şi 35,8 milioane sunt femei (49 la sută).

Avatarurile policii fiscale

Reacționând la consecințele economice ale invaziei ruse din Ucraina, Comisia Europeană a anunțat pe 23 mai 2022, amânarea aplicării regulilor sale fiscale cu încă un an, până în 2024[2]. Scopul amânării este de a oferi guvernelor statelor membre posibilitatea de a-i sprijini pe cei mai afectați de creșterea prețurilor la energie și de a crește investițiile publice necesare tranziției verzi. „Economia noastră se confruntă cu un al doilea șoc extern în doi ani”, a declarat cu acest prilej comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni: „Este evident că Uniunea nu a ieșit încă din perioada de recesiune economică severă și de aceea am ajuns la concluzia extinderii clauzei generale de salvare din Pactul de Stabilitate și Creștere Economică și pe parcursul anului 2023”. Comisia cere statelor membre să adopte politici fiscale prudente, arătând că pachetele mari de stimulente nu sunt justificate în situația actuală.

Regulile fiscale ale UE impun ca deficitele guvernamentale să rămână sub 3% din PIB, iar nivelul datoriei publice sub 60% din PIB. Statele membre cu un nivel al datoriei de peste 60% sunt obligate să revină în ținta stabilită în cel mult 20 de ani (sic!!!).

Decizia de a prelungi aplicarea clauzei generale de salvare încă un an ridică o parte din presiunea de a găsi un acord pe tema controversată din punct de vedere politic a reformei regulilor fiscale. Procesul de reformă a fost reluat în toamna anului 2021, cu scopul de a avea noi reguli în vigoare pentru anul fiscal 2023. Cu regulile fiscale suspendate încă un an, guvernele statelor membre vor avea mai mult Timp să găsească un compromis cu privire la această reformă. Limitarea cheltuielilor curente în paralel cu creșterea investițiilor este unul dintre principiile cel mai des citate referitor la căile de reformă a regulile fiscale.

Capitale Culturale Europene

În 2022, au fost stabilite trei Capitale Culturale Europene: Esch-sur-Alzette din Luxemburg, Kaunas din Lituania și Novi Sad din Serbia. Asocierea în acest program a unui oraș extracomunitar, adică Novi Sad, este o noutate. Capitala provinciei Voivodina ar fi trebuit să fie CCE în 2021, alături de Timișoara, dar, din cauza pandemiei, titulatura s-a amânat pe 2022, respectiv 2023. Novi Sad este ușor accesibil din România…

Cheltuielile UE pentru acțiune climatică

Cheltuielile pentru acțiune climatică în bugetul UE 2014-2020 „nu au fost la fel de mari pe cât s-a raportat” în documentele oficiale, se arată într-un raport al Curții de Conturi Europene, dat publicității la finalul lunii mai 2022[3]: Curtea susține că Uniunea Europeană și-a ratat cu aproximativ șapte puncte procentuale obiectivul de a cheltui cel puțin 20% din buget pentru acțiunile climatice. Comisia Europeană, care gestionează și implementează bugetul UE, a raportat anterior că s-au cheltuit 216 miliarde de euro pentru acțiunile climatice în perioada bugetară 2014-2020. În realitate, cheltuielile relevante pentru climă sunt de cca 13% din bugetul UE – sau 144 de miliarde de euro – față de 20% raportate, se arată în raportul citat: „Nu toate cheltuielile raportate legate de climă din bugetul UE au fost de fapt relevante pentru acțiunea climatică”, a declarat Joëlle Elvinger, membr al Curții de Conturi Europene care a condus auditul. Raportarea se face „înainte ca banii să fie efectiv cheltuiți”, ceea ce înseamnă că cifrele sunt „umflate de fondurile neutilizate sau nedistribuite”, a explicat aceasta. Mai mult, „metodologia de urmărire a cheltuielilor pentru climă ia în considerare doar impactul pozitiv potențial asupra climei și nu urmărește impactul potențial negativ al măsurilor care servesc altor obiective ale UE”, a adăugat ea.

Dând drept exemplu agricultura ecologică, Joëlle Elvinger a spus că cifrele Comisiei ignoră potențialele dezavantaje ale acesteia, cum ar fi scăderea productivității agricole și creșterea importurilor de cereale din țări cu reguli de mediu mai puțin stricte; cele mai mari supraevaluări de cheltuieli pentru climă au fost identificate la capitolul politica agricolă – 60 de miliarde de euro. Similar, contribuția la climă a cheltuielilor în domenii precum transportul feroviar, electricitatea și biomasa a fost, de asemenea, supraevaluată, au spus auditorii…

În bugetul actual, Uniunea Europeană s-a angajat să cheltuiască cel puțin 30% din bani pentru acțiunile climatice, o țintă care crește la 37% atunci când vine vorba de fondul de redresare al UE de 800 de miliarde de euro, adoptat în contextul pandemiei. Însă auditorii și-au exprimat „îngrijorarea cu privire la fiabilitatea” raportării climatice în perioada actuală, spunând că „majoritatea problemelor identificate pentru 2014-2020 rămân în continuare”… În cadrul fondului de 800 de miliarde de euro, Comisia va calcula în avans contribuțiile la cheltuielile climatice, pe baza costurilor estimate stabilite în planurile naționale. Dar verificarea conformității va fi dificilă, a avertizat Curtea, spunând că există un „risc de denaturare a cheltuielilor climatice” semnificativ în raport cu sumele bugetate.

Dependența de Materiile Prime de Importanță Critică (CRM)

Tranziția UE către neutralitatea climatică nu ar trebui să înlocuiască dependența de combustibilii fosili cu dependența de alte materii prime, avertizează Parlamentul European în Rezoluția privind Strategia privind Materiile Prime de Importanță Critică (CRM)[4]: documentul abordează și controversata problemă a exploatărilor de CRM, pe care oficialii UE o evită în discuțiile despre economia verde.

Strategia industrială pentru Europa 2020 conține în varianta actualizată 137 de produse și materii prime (reprezentând 6 % din valoarea totală a mărfurilor importate în UE) utilizate în ecosisteme sensibile de care UE este foarte dependentă – cele mai multe, în industriile energointensive și în ecosistemele de sănătate, precum și alte produse necesare pentru sprijinirea transformării verzi și digitale. Aproximativ 52% din aceste produse sunt importate din China. Numărul de CRM stabilit în 2021 de către UE este de 30.

La finalul anului 2021, UE asigura următoarele CRM astfel: a) doar 1% din materiile prime pentru fabricarea de turbine eoliane; b) mai puțin de 1% pentru bateriile cu litiu finite; c) mai puțin de 1% din pilele de combustie; d) doar 2% din materiile prime relevante pentru robotică; e) doar 1% din asamblajele fotovoltaice pe bază de siliciu. În schimb, alte țări se află în situația următoare în fața UE: a) China aprovizionează UE cu pământuri rare în procent de 98%; b) Turcia asigură 98% din stocul UE de borat[5]; c) Africa de Sud furnizează 71% din necesarul de platină, 92% din necesarul de iridiu, 80% din cel de rodiu și 93% din cel de ruteniu al UE.

Tehnologiile cheie pentru care UE trebuie să-și dezvolte lanțurile valorice, pentru a-și atinge obiectivele de competitivitate, independență și reducere a poluării sunt tehnologii de înaltăfinețe, cum sunt cele pentru producerea de bateriile cu litiu-ion, pentru fabricarea celulelor de combustie, a turbinelor eoliene, motoarelor cu tracțiune electrică, tehnologia fotovoltaică, robotica, dronele (UEV), imprimarea 3D și o gamă largă de tehnologii digitale și dispozitive medicale.

Analizele realizate la comanda Comisiei Europene arată că numai pentru bateriile vehiculelor electrice și stocarea energiei, UE va avea nevoie de până la de 18 ori mai mult litiu și de 5 ori mai mult cobalt în 2030, față de acum. Pentru anul 2050, estimările indicăun consum de aproape 60 ori mai ridicat de litiu și de 15 ori mai mult cobalt, comparativ cu nivelul actual al aprovizionării pentru întreaga economie a UE.

În 2010, Beijingul a direcționat resurse uriașe către industria sa fotovoltaică, iar acum cei mai mari 10 producători mondiali de panouri solare sunt parțial chinezii. Similar, China este hotărâtă să devină lider global în domeniul vehiculelor electrice, iar până în prezent a reușit să se impună pe piața bateriilor litiu-ion, folosite pentru autovehiculele electrice.

După ce a pierdut războiul fotovoltaicelor, UE a decis să se impună în domeniul bateriilor litiu-ion, în care speră să devină până în 2025 al doilea producător mondial, după China. În 2018, UE a lansat Planul de acțiune pentru baterii, astfel încât să poată concura rivalii asiatici. Știind că nu pot învinge China la preț, europenii s-au concentrat pe dezvoltarea unor baterii mai ecologice și mai eficiente: astfel, în 2021 s-a investit în bateriile litiu-ion de două ori mai mult în UE (cca 25 miliarde euro), decât în China, conform vicepreședintelui Comisiei Europene pentru relaţii interinstituţionale şi prognoză, Maros Sefcovic.

Pentru anii 2020 -2030, în Europa a fost anunțată lansarea a aproape 30 de unități de producție de mare capacitate (gigafactories, după denumirea dată de Tesla unității sale din Germania unde se vor produce și autovehicule și baterii); în afară de Gigafactory Tesla din Germania, SUA mai au doar două alte unități de producție de baterii. Dacă ritmul actual va continua, în 2030 UE și SUA vor avea doar 10 gigafactories, iar în același an în China vor exista 140 de fabrici de baterii pentru autoturismele elctrice….

Strategia UE solicită să se analizeze mai în profunzime posibilitățile de aprovizionare din statele europene bogate în CRM (vezi mai jos, Serbia și Ucraina). În afara acestor țări, eurodeputații consideră necesară o cooperare mai strânsă cu principalii furnizori internaționali din Balcanii de Vest, Europa de Est, Africa etc, și cer Comisiei să apeleze la forurile internaționale pentru a limita restricțiile instituite de unele state la exportul CRM-urilor.

Gazele din Federația Rusă

Costurile refacerii stocurilor de gaze naturale ale UE pentru iarna 2022-2023 vor putea fi cu cel puțin 40 de miliarde de euro mai mari decât pentru iarna 2021-2022, la care se adaugă incertitudinile de pe piață, datorate întreruperii livrărilor rusești[6].

Prețurile de referință la gaze, în mai 2022, au crescut cu aproape 300% față de nivelurile de acum un an, din cauza nesiguranței livrărilor ca urmare a războiului Rusiei din Ucraina. Gigantul energetic rus Gazprom a anunțat pe 12 mai 2022 că nu va mai exporta gaze Europei prin conducta Yamal. Federația Rusă exporta cca 40% din necesarul de gaze al UE. Deși încasa mari sume pe exportul de gaze, Rusia s-a decis, totuși, să riposteze împotriva sancţiunilor Europei prin reducerea livrărilor, îngreunând reumplerea depozitelor: „Iarna va fi dificilă fără gazele ruseşti. Cheia este să umplem cât mai mult posibil depozitele în Timpul verii”, a declarat Guy Smith, director de comercializare a gazelor naturale şi GNL la compania Vattenfall.

Comisia Europeană a solicitat operatorilor de stocare a gazelor să umple depozitele la cel puţin 80% din capacitate, până la 1 noiembrie 2022. Atingerea ţintelor cerute de Comisie nu va fi ieftină, având în vedere preţurile mari, ceea ce înseamnă că volumul de gaz care trebuie achiziţionat va costa de aproximativ 4 ori mai mult decât ar fi fost în aceeaşi perioadă a anului 2021.

„Luând ca punct de plecare sfârşitul lunii aprilie 2022, volumul total de gaze introdus în depozite de la începutul lunii mai până la sfârşitul lunii octombrie 2022 trebuie să atingă 52,5 miliarde de metri cubi. Costul va fi în jur de 58 de miliarde de euro, luând în calcul un preţ de aproximativ 105 de euro/MWh”, a declarat Leon Izbicki, asociat la European Natural Gas la Energy Aspects. Aceeaşi cantitate de gaze ar fi costat doar 14 miliarde de euro, la preţuri de aproximativ 25 de euro/MWh în mai 2021. În 10 mai 2022, depozitele de gaze ale Europei erau pline în proporţie de aproape 38%, în creştere faţă de 26% la 21 martie, potrivit Gas Infrastructure Europe.

Unele state membre, dependente de gaze au mers şi mai departe: Germania şi Italia vor ca depozitele lor să fie pline în proporţie de 90% până la 1 noiembrie 2022. În România, nivelul minim obligatoriu pentru „fiecare furnizor este de minimum 30% din cantitatea de gaze naturale necesară consumului clienţilor finali din portofoliu”, spune un comunicat ANRE (?! – sic)… Gazele păstrate în depozite reprezintă de obicei aproximativ un sfert din combustibilul folosit în Europa în Timpul iernii, când cererea este mare.

Comisia Europeană a declarat că urgenţele de aprovizionare imediată au prioritate faţă de reumplerea stocurilor, o decizie foarte greșită după părerea naostră… Posibilitatea unor reduceri semnificative a livrărilor este în creştere. Bulgaria şi Polonia deja nu mai primesc gaze ruseşti. Gazprom nu mai livrează prin conducta Yamal, după ce Ucraina a oprit tranzitul gazelor ruseşti printr-un punct de tranzit major, într-un teritoriu deţinut de Federația Rusă. Nici unele filiale ale furnizorului de gaze Gazprom Germania, care a fost plasat sub tutela autorităţii germane de reglementare în domeniul energiei la începutul acestui an, nu mai primesc gaze…

Litiul din Serbia

Mii de sârbi au blocat pe 4 decembrie 2021, şosele, autostrăzi şi artere urbane, într-un nou protest la adresa guvernului şi a proiectului companiei anglo-australiene Rio Tinto de exploatare a unei mine de litiu: numeroşi manifestanţi s-au adunat pe principalul pod al capitalei Belgrad, scandând „Rio Tinto, pleacă de pe râul Drina!” şi purtând lozinci cu mesaje precum „Stop investitorilor, salvaţi natura!” sau „Pentru pământ, apă şi aer”. Demonstranții au acuzat guvernanții că au modificat Legea referendumului şi pe cea a exproprierii, în beneficiul investitorului.

Compania Rio Tinto a anunțat că dorește să investească 2,4 miliarde de dolari în acest proiect de exploatare a zăcământului din regiunea Loznica. Conform planului prezentat de companie, exploatarea litiului ar putea aduce Serbiei un profit anual direct de 627 milioane de dolari şi va genera 885 milioane de dolari în sectoarele conexe.

Ucraina – parteneriatul strategic cu UE

Vicepreședintele CE Maroš Šefčovič și prim-ministrul Ucrainei, Denys Shmyhal, au semnat în iulie 2021 un memorandum ce stă la baza parteneriatului strategic privind materiile prime, prin care Ucraina a devenit parte a lanțului european al materiilor prime critice și a Alianței europene a bateriilor.

„Sunt 30 de materii prime critice, iar 21 dintre acestea se află în Ucraina, care extrage, de asemenea, 117 din 120 de minerale utilizate la nivel global (…) Vorbim despre litiu, cobalt, mangan, pământuri rare – toate sunt în Ucraina”, a declarat în acel moment vicepreședintele Šefčovič. În cadrul acestui parteneriat, UE va ajuta Ucraina să elaboreze un cadru legal privind mineritul corespunzător normelor europene și, de asemenea, să realizeze o strategie de reducere a emisiilor de carbon și a unei foi de parcurs pentru decarbonizarea mineritului, a extracției și a prelucrării materiilor prime.

Inflația cea mai mare din ultimii 30 de ani

Inflația din Germania a urcat la 3,1% în 2021, potrivit calculelor institutului Ifo[7]: după recorduri negative în 2020, prețurile au crescut vertiginos în 2022. În Germania, vestea că avansul a fost cel mai ridicat din ultimele trei decenii a dus la o creștere a costurilor de împrumut.

Inflația a atins cote record și în Marea Britanie, unde a sărit la 5,4% în decembrie 2022, cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani, punând presiune pe veniturile gospodăriilor și pe Banca Angliei de a majora dobânzile.

Creșterea anuală mare a indicelui prețurilor de consum a reflectat creșteri pe scară largă ale costului majorității bunurilor și serviciilor și a depășit din nou previziunile economiștilor.

Eurostat a confirmat pe 20 ianuarie 2022 datele privind inflația aferentă lunii decembrie 2021: prețurile au crescut cu 5% în Zona Euro, respectiv cu 5,3% în UE. Cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost înregistrate în Malta (2,6%), Portugalia (2,8%) și Finlanda (3,2%). Cele mai mari rate anuale au fost înregistrate în Estonia (12,0%), Lituania (10,7%) și Polonia (8,0%).

Modificarea Tratatelor europene

Ziua de 9 mai 2022 a marcat finalul Conferinței privind viitorul Europei, declanșată în marie 2021[8]: raportul final a fost prezentat la Strasbourg, președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, și președintelui francez Emmanuel Macron, a cărui țară deținea președinția de șase luni a Consiliului UE.

Printre cele 49 de propuneri ale raportului se numără și modificarea Tratatelor europene, cea mai sensibilă dintre schimbări referindu-se la eliminarea dreptului de veto; preşedintele francez Emmanuel Macron a susţinut apelul la convocarea unei Convenţii pentru a discuta revizuirile la Tratatele care guvernează Uniunea Europeană. Liderul de la Elysee a spus că este de acod cu „această reformă instituţională”.

Conferința privind viitorul Europei a fost lansată cu mare fast în martie 2021, în încercarea de a răspunde la întrebarea: cum să oferim cetățenilor un cuvânt de spus cu privire la modul în care ar trebui să funcționeze UE. De atunci, „comitete de cetățeni” au fost convocate în întreaga UE pentru a avansa soluții și idei, iar factorii de decizie politică s-au reunit în mod regulat pentru sesiuni plenare la Strassbourg.

O modificare a Tratatelor europene ar fi eliminarea dreptului de veto al statelor membre pentru anumite domenii de politică sensibile, cum sunt: sănătatea, impozitele, apărarea și viitorii membri. În lipsa dreptului de veto, deciziile în domenii esențiale s-ar putea lua cu majoritate calificată – 15 din cele 27 de state membre votează pentru, dacă reprezintă mai mult de 65% din populația UE de 450 de milioane de cetățeni. Acest format favorizează însă, deciziile susținute de cele două țări cele mai populate ale UE, Germania și Franța, și ridică, evident, obiecții în rândul statelor mai mici; de aceea, Emmanuel Macron și Ursula von der Leyen se numără printre susținătorii schimbării Tratatelor europene; președinta Comisiei Europene a declarat că este de acord cu modificarea Tratatelor UE pentru eliminarea votului în unanimitate în decizii-cheie, „dacă va fi necesar”.

Plenul Parlamentului European a solicitat Comisiei pentru afaceri constituționale să pregătească propuneri de reformare a Tratatelor UE, care ar avea putea avea loc prin intermediul unei convenții, în conformitate cu articolul 48 din Tratatul pentru Uniunea Europeană.

Un grup de 12 țări membre UE adună sprijin pentru un document de poziție care critică în special ideea modificării tratatelor UE: Danemarca, Polonia, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Slovenia, Suedia, România, Bulgaria, Republica Cehă și Malta sunt între semnatari: „Deși nu excludem nici o opțiune în această etapă, nu susținem încercările premature de a lansa un proces de modificare a Tratatelor. Avem deja o Europă care funcționează. Nu trebuie să ne grăbim cu alte reforme instituționale pentru a obține rezultate”, arată documentul. Din punct de vedere tehnic, nu există obligație pentru UE să adopte vreuna dintre propuneri.

Moneda digitală euro

Pe 9 februarie 2022, Comisia Europeană a anunțat că intenționează să propună, la începutul anului 2023, un proiect de lege pentru moneda digitală euro[9]. Proiectul va servi drept bază legală pentru activitatea curentă a Băncii Centrale Europene (BCE) privind versiunea virtuală a monedei unice europene. Băncile centrale din întreaga lume dezvoltă bani virtuali pentru a se asigura că moneda clasică nu este subminată de popularitatea în creștere a criptomonedelor: „Dacă nu satisfacem această cerere, atunci alții o vor face. În calitate de colegislatori, veți juca un rol cheie în orice modificări aduse cadrului legislativ al UE necesar pentru introducerea unui euro digital”, afirma Fabio Panetta, membru al Comitetului executiv al BCE, în fața Parlamentului European la mijlocul lunii noiembrie 2021.

BCE efectuează în prezent experimente interne cu moneda euro digital și se așteaptă să înceapă să lucreze la un prototip începând cu 2023. Guvernatorii Zonei Euro vor decide apoi dacă ”minarea” de euro digital merită efortul și astfel, moneda virtuală ar putea fi gata până în 2025, cel mai devreme. Acest calendar este adaptat procesului legislativ al UE: proiectul Comisiei va trebui să treacă prin negocieri în Consiliul UE și în Parlament înainte de a deveni lege. Băncile care participă la proiect se tem că, în cazul unei crize financiare, deponenții ar putea să-și transforme foarte simplu depozitele clasice în moneda digitală susținută de BCE, în ceea ce descriu a fi un posibil ”exod în online”.

Deși Consiliul guvernatorilor BCE este cel care va da ultimul cuvânt cu privire la necesitatea adoptării euro digital, factorii de decizie din cadrul Comisiei și din întreaga Europă sunt deja convinși de necesitatea acestui proiect. În 2021, Germania și Franța au cerut BCE să accelereze procesul, pe fondul temerilor că Zona Euro ar putea rămâne în urmă. Banca Populară Chineză și-a început demersurile către yuanul digital încă din 2014. Ministerul de Finanțe al Indiei s-a angajat să aibă o versiune virtuală a rupiei în cursul lui 2022. Președintele Eurogrupului, Paschal Donohoe, a pus de asemenea, euro digital pe agenda sa de lucru, urmând ca ideea să fie discutată de miniștrii de finanțe din UE.

Noua normalitate

Marea Britanie va implementa un program pilot, în care săptămâna de lucru va fi de patru zile în loc de cinci[10]. 30 de companii s-au înscris în acest program, care se va derula pe parcursul a șase luni. Programul va fi inițiat în iunie 2022. Fiecare companie le va plăti angajaților salariul normal, iar în schimb, angajații vor trebui să lucreze la 100% productivitate, în 80% din timpul disponibil.

Fiecare companie va fi monitorizată de un angajator care deja a implementat acest sistem, iar cercetători de la Univertitățile din Cambridge și Oxford vor urmări productivitatea și starea de bine a angajaților.

Microsoft Japonia a declarat că a observat o creștere de 40% a productivității și costuri mai mici, când a făcut acest test al săptămânii de lucru de patru zile, în 2019. Suporterii modelului afirmă că ar aduce și economii în procesul de recrutare, de vreme ce angajații mai fericiți ar fi mai puțin înclinați să-și părăsească locurile de muncă.

Totodată, sistemul ar putea avea beneficia și asupra mediului înconjurător: studiile efectuate în Marea Britanie arată că săptămâna de lucru de patru zile ar reduce amprenta de carbon cu 21,3%.

Și în Islanda s-a făcut un test-pilot de acest fel la care au participat 2.500 de angajați ai sectorului public, în perioada 2015-2019. Rezultatele au fost de mare succes, starea de bine a angajaților a crescut semnificativ, iar de atunci 80% din personal fie și-a redus orele de lucru, fie va putea să facă acest lucru, după negocieri între sindicate și angajatori.

Și în Spania și Scoția s-au realizat teste privind săptămâna de patru zile, în Timp ce divizia Unilever din Noua Zeelandă a anunțat că va începe un test-pilot care va dura 12 luni. Dar, nu toată lumea este încântată de idee, mulți cred că productivitatea ar putea să scadă, iar tranziția la acest sistem ar putea fi prea costisitoare.

Noua președintă a Parlamentului European

Roberta Metsola a devenit cel mai tânăr președinte al Parlamentului European[11]. După alegerea sa din 18 ianuarie 2022, ea a vorbit despre nevoia consolidării proiectului european. Adresându-se plenului, aceasta a spus: „Îmi doresc ca Oamenii să-și recapete încrederea și entuziasmul pentru proiectul nostru; încrederea că putem să facem spațiul nostru comun mai sigur, mai echitabil, mai just și mai egal. Europa […] este despre noi toți sărindu-ne în ajutor unul altuia, aducând popoarele noatre mai aproape împreună, este despre noi toți cei care apărăm principiile mamelor și taților noștri, care ne-au dus de la cenușa războiului și Holocaustului la pace, speranță și prosperitate”.

Metsola a declarat că Europa se confruntă cu numeroase provocări, printre care dezinformarea, presiunea externă, necesitatea redresării economice, tranziția verde și digitală: „Modelul nostru european, cu economii și societăți deschise, este unul de care sunt mândră; este un model care trebuie susținut pentru a rezista presiunii la care este supus”, a mai spus ea.

Roberta Metsola, care a împlinit 43 de ani în chiar ziua alegerii sale, este cel mai tânăr președinte pe care l-a avut Parlamentul vreodată. Ea a vorbit despre nevoia de a implica tinerii în proiectul european: „Pentru a ridica Europa la nivelul promis generației următoare, trebuie să croim ceva și mai puternic, ceva în ton cu vremurile, care să dea motive unui public mai tânăr și mai sceptic să creadă în Europa”.

Metsola a câștigat majoritatea voturilor deputaților pe 18 ianuarie 2022, într-o competiție la care au participat alte două candidate femei: Alice Kuhnke (Grupul Verzilor/ALE, Suedia) și Sira Rego (Grupul Stângii, Spania). Ea este a treia femeie ajunsă la conducerea Parlamentului European, după Simone Veil care a fost președinte între 1979 și 1982 și Nicole Fontaine (din 1999 până în 2002). În alocuțiunea rostită în plen, Metsola a subliniat angajamentul Parlamentului European pentru diversitate, egalitate de gen și garantarea drepturilor femeilor. Ea și-a exprimat totodată speranța că nu vor mai trece încă 20 de ani până când o altă femeie să preia funcția de președinte al Parlamentului. Roberta Metsola, politician maltez din grupul PPE a intrat în Parlamentul European în 2013.

Pandemia

Prelungirea valabilității certificatului digital Covid

Pe 6 mai 2022, Parlamentul European a votat prelungirea certificatului digital Covid UE, deschizând astfel calea pentru ca sistemul să fie în vigoare până în vara lui 2023[12]: deputații europeni au votat cu 432 de voturi pentru, 130 împotrivă și 23 de abțineri, pentru a prelungi cu încă 12 luni utilizarea certificatului Covidt UE pentru cetățenii UE. Votul a dat undă verde pentru ca statele membre ale UE să poarte discuții în cadrul Consiliului UE pentru a decide dacă sistemul ar trebui să continue și după 30 iunie 2022.

Începând cu luna februarie 2022, dozele de rapel ale unui vaccin Covid-19 sunt necesare pentru ca Oamenii să fie considerați “complet vaccinați” pe certificatul digital Covid al UE. În prezent, dacă o persoană a primit a doua doză de vaccin cu mai mult de nouă luni în urmă, trebuie să fi primit o doză de rapel pentru a fi considerată complet vaccinată în cadrul sistemului EU Digital Covid Cert. În conformitate cu normele actuale, odată ce o persoană a primit un rapel, certificatul digital Covid UE nu expiră.

Certificatele digitale Covid UE au fost introduse în vara lui 2021 pentru a facilita călătoriile în siguranță și fără restricții în UE; acestea nu mai sunt necesare pentru a călători în Irlanda și în alte câteva țări europene, dar sunt necesare pentru adulți în Portugalia, Italia și Spania.

Viitoarea fază a pandemiei

Într-un comunicat publicat pe 27 aprilie 2022, Comisia Europeană face apel la statele membre UE să-și intensifice eforturile pentru a face față viitoarei „faze” a pandemiei de coronavirus[13]. În ciuda scăderii numărului de cazuri, Comisia dorește cu ardoare ca țările Uniunii Europene să ia noi măsuri „până la toamnă” (toamna lui 2022 – n.n.). Făcându-se că luptă împotriva unei potențiale reveniri a pandemiei, cuvintele-cheie ale Comisiei Europene sunt „pregătire” și „vigilență”, însoțite de un întreg arsenal de măsuri. Cumva trebuie justificată achiziția enormă de vaccinuri demiliarde de euro de la Pfizer…

În ciuda exploziei numărului de cazuri de reacții adverse la vaccinarea cu serul experimental Covid în mai multe țări, Comisia Europeană continuă să se auto-felicite că a „salvat sute de mii de vieți mulțumită vaccinului”…, fără a spune un cuvințel despre efectele secundare ale acestuia. În vreme ce documentul relatează faptul că „numeroase persoane din întreaga lume încă mor de Covid”, Ursula von der Leyen estimează că „trebuie intensificată în continuare vaccinarea Covid și administrarea de doze de rapel, precum și efectuarea de teste țintite”.

Apărătorii fervenți ai vaccinării nu se dau bătuți: trei doze, ba chiar o a patra, ar permite „stimularea sistemului imunitar” – în cazul în care mai există ceva de stimulat după atâtea doze de șoc. Pentru a justifica interesul mai multor doze de ser Covid, într-o notă publicată pe 11 martie 2022, se susține că „imunitatea care protejează de infectare este conferită de o a treia doză de vaccin și/sau o infectare cu varianta Omicron, începe să scadă și va fi, probabil, tranzitorie”. Totodată, Comisia a inițiat o veritabilă strategie de combatere a „teoriilor conspirațoniste” asupra originii virusului, în privința vaccinurilor cu ARN mesager, a eficienței sau ineficienței măștilor și carantinărilor.Vânzarea de vaccinuri ARN mesager rămâne, mai întâi de toate, o adevărată afacere, cu „o capacitate de producție de 3-4 miliarde de doze pe an”, după cum a subliniat Thierry Breton, comisar european pentru piața internă. Comisia Europeană a anunțat, de asemenea, că intenționează să investească în refacerea sistemelor de sănătate. În Timp ce starea psihologică a poplației și, mai ales, a copiilor a fost pusă la grea încercare pe tot parcursul crizei sanitare,Comisia anunță că dorește să lupte „împotriva formelor prelungite de Covid și a poverii pe care boala o pune asupra sănătății mintale”, accelerând în același timp „digitalizarea în domeniul sănătății”. Dezvoltând principiul „identității digitale europene”, Comisia europeană menționează implementarea de „sisteme de urmărire” pentru a obține „estimări fiabile și reprezentative” ale cazurilor de Covid. „Modul în care Covid-19 va continua să ne influențeze viața în anii viitori depinde foarte multe de deciziile pe care le luăm astăzi, atât în UE cât și pe scena mondială”, adaugă Stella Kyriakides, comisarul european în domeniul Sănătății și Securității alimentare. Polonia a anunțat că nu dorește să plătească noi livrări de vaccinuri, iar Danemarca și-a suspendat campania de vaccinare.

Politica privind Spațiul Cosmic

Miniștrii economiei din țările membre UE, reniți la Toulouse (Franța) pe 18-19 februarie 2021 pentru a discuta despre politica spațială, au convenit că blocul comunitar are nevoie de o infrastructură autonomă de sateliți pentru acces la internet de mare viteză, a declarat ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire[14]. Deși reprezintă doar o fracțiune infimă din traficul de internet din prezent, care depinde încă în mod covârșitor de o rețea de cabluri submarine de fibră optică, rețelele de sateliți sunt văzute de unii analiști ca o potențială revoluție tehnologică în viitorul pe termen mediu.

Președintele francez Emmanuel Macron, care a luat cuvântul la eveniment, a declarat că gruparea eforturilor de a construi o constelație de sateliți în mod independent, din proiecte mai avansate, cum ar fi SpaceX a lui Elon Musk, este pentru Europa o „chestiune de suveranitate”. „Cine își poate imagina că, pentru că nu avem propria noastră constelație europeană de sateliți, vom decide de facto să cedăm datele noastre de sănătate sau de trafic pe internet altor puteri, unor actori care nu sunt guvernați de legislația europeană”, a spus Macron, care a mai afirmat că Europa trebuie „să acționeze urgent” pentru a recupera decalajul față de puteri străine precum Statele Unite, China și Rusia.

Produsul Pan-European pentru Pensii Publice (PEPP)

Sistemul pan-european de pensii a intrat în funcțiune în martie 2022. Comisia Europeană a început să aplice Regulamentul privind Produsul Pan-European de Pensii Personale (PEPP), adoptat în 2019)[15]. Cetățenii europeni vor putea economisi voluntar în fonduri de pensii din UE, altele decât cele din sistemele naționale, și vor putea beneficia de pensie în oricare din țările membre. Persoanele care economisesc pentru pensie vor avea mai multe opţiuni de a economisi pentru pensie şi se vor bucura de garanţii puternice în materie de protecţie a consumatorilor, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene. Produsul Pan-European de Pensii Personale (PEPP) este oferit de o gamă largă de întreprinderi financiare din întreaga UE. Înregistrându-se o singură dată, furnizorii de pensii personale vor fi în măsură să furnizeze PEPP oriunde în UE.

Viitorii pensionari vor beneficia de avantajele unei concurenţe sporite şi de o transparenţă şi o flexibilitate mai mari în ceea ce priveşte opţiunile de produse. Sistemul vine în completarea sistemelor de pensii publice şi ocupaţionale, alături de sistemele de pensii private existente la nivel naţional; Regulamentul PEPP a fost elaborat împreună cu Autoritatea Europeană pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA), fiind menit să facă disponibile oferte competitive de economisire pentru pensie, sporind posibilităţile furnizorilor de a oferi produse de pensii personale la nivel transfrontalier.

Furnizorii de PEPP vor beneficia de o piaţă unică reală şi de o distribuţie transfrontalieră facilitată, care le va permite să pună în comun active şi să creeze economii de scară. PEPP urmează să contribuie la canalizarea economiilor către pieţele de capital şi va aduce beneficii în materie de investiţii şi creştere economică în UE: „Sistemul este o parte esenţială a Planului de acţiune al Comisiei pentru consolidarea uniunii pieţelor de capital; venind în completarea pensiilor publice, PEPP răspunde nevoilor generaţiei mai tinere de astăzi şi le permite oamenilor să îşi planifice mai bine viitorul”, a declarat Mairead McGuinness, comisarul pentru stabilitate financiară, servicii financiare şi uniunea pieţelor de capital.

Sărăcia multidimensională

Una din cinci persoane se confruntă cu sărăcia multidimensională în regiunea paneuropeană, unde inegalitatea veniturilor se extinde și în multe țări, a declarat pe 25 martie 2022, Comisia Economică pentru Europa a Națiunilor Unite (UNECE)[16]: acest nou raport arată că progresul trebuie să se accelereze pentru a atinge Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) în regiunea paneuropeană. „Cu excepția sărăciei extreme, care este rară în regiune, obiectivele de reducere a sărăciei și a inegalității veniturilor nu sunt pe cale să fie atinse până în 2030”, a declarat Comisia ONU cu sediul la Geneva.

Potrivit UNECE, una din cinci persoane se confruntă cu sărăcia multidimensională în regiunea paneuropeană (ținta 1.2 a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, ODD), iar inegalitățile de venituri (ținta 10.2) se înrăutățesc în multe țări. Regiunea ONU a UNECE reunește peste cincizeci de țări din Uniunea Europeană (UE), Europa de Vest și de Est din afara UE, Europa de Sud-Est, Comunitatea Statelor Independente (CSI) și America de Nord. „În vreme ce efectele negative ale pandemiei de Covid-19 nu sunt încă reflectate pe deplin în datele disponibile și impactul războiului din Ucraina nu a fost încă evaluat, riscul ca regiunea să nu atingă ODD din Agenda 2030 a ONU nu a fost niciodată mai mare”, a declarat secretarul executiv al UNECE, Olga Algayerova, într-un comunicat.

Potrivit ONU, Indicele Sărăciei Multidimensionale sau Indicele Sărăciei Multidimensionale (MPI) evaluează diferitele privațiuni cu care se confruntă o persoană în același Timp. Se consideră că o persoană trăiește în sărăcie multidimensională dacă suferă de deficiențe sau privațiuni ilustrate în cel puțin 30% dintre indicatorii care acoperă cele cinci dimensiuni ale bunăstării și anume: educație, condiții de locuire, acces la servicii de bază (apă, electricitate, sistem de salubritate), proprietate și consumul bunurilor. În general, datele disponibile indică faptul că regiunea pane-uropeană trebuie să inverseze tendințele pentru a menține o aprovizionare diversificată cu alimente (ținta 2.5) și pentru a îmbunătăți productivitatea și eficiența agriculturii (ținta 2.a). Cu toate acestea, regiunea este pe cale să atingă țintele pentru mortalitatea maternă (ținta 3.1) și infantilă (ținta 3.2).

Regiunea paneuropeană este pe cale să atingă doar 26 din cele 169 de ținte ODD, potrivit raportului UNECE 2022. Pentru toate celelalte obiective măsurabile, regiunea trebuie să-și accelereze progresul sau să inverseze tendințele actuale pentru a-și atinge ambițiile până în 2030. „La cinci ani de la adoptarea ODD-urilor, Timpul se scurge pentru a redresa situația”, a declarat în cadrul unui briefing de presă al ONU la Geneva, Jean Rodriguez, șeful Unității Informaționale la UNECE. „Raportul din 2021 a tras un semnal de alarmă pentru ca regiunea să-și intensifice acțiunea colectivă. Dar astăzi, un an mai târziu, raportul nostru arată că progresul a fost prea lent…”, a comentat d-na Algayerova, secretar executiv al UNECE.

Speranța de viață

La nivelul Uniunii Europene, speranţa de viaţă la naştere a fost estimată la 80,4 ani în 2020, cu 0,9 ani mai mică decât în 2019, ajungând la 83,2 ani pentru femei şi la 77,5 ani pentru bărbaţi, cu un an mai mică decât în 2019[17]. În ansamblu, între 2002, primul an pentru care datele privind speranţa de viaţă au devenit disponibile pentru toate statele membre ale UE, şi 2020, speranţa de viaţă la naştere în UE a crescut cu 2,8 ani, de la 77,6 la 80,4 ani. Creşterea a fost de 2,4 ani pentru femei şi de 3,2 ani pentru bărbaţi.

Estimările calculate de Eurostat pe baza datelor din 2020 arată că în majoritatea statelor membre a existat o scădere semnificativă a speranţei de viaţă în 2020. Cele mai mari scăderi ale speranţei totale de viaţă la naştere au fost înregistrate în Spania (-1,6 ani faţă de 2019), urmată de Bulgaria şi Polonia (ambele -1,5 ani), iar apoi Lituania şi România (ambele -1,4 ani).

Comparând speranţa de viaţă din 2020 cu cea din 2019, aceasta a scăzut cu 1 an sau mai mult în 9 state membre (Belgia, Bulgaria, Cehia, Spania, Italia, Lituania, Polonia, România şi Slovenia), a scăzut cu mai puţin de 1 an în 16 state membre şi a crescut cu o valoare modestă 0,1 ani în Danemarca şi Cipru.

Există încă diferenţe majore între ţări când se analizează speranţa de viaţă a bărbaţilor şi femeilor – în 2020, speranţa de viaţă pentru femei era încă mai mare decât speranţa de viaţă pentru bărbaţi: cu o diferenţă de gen de 5,6 ani în 2020, femeile nou-născute din UE s-ar putea aştepta, în general, să trăiască mai mult decât bărbaţii, iar acest decalaj a variat substanţial între statele membre ale UE: în 2020, cea mai mare diferenţă privind speranța de viață între sexe a fost în Lituania (10,0 ani) şi cea mai mică în Ţările de Jos (3,4 ani).

Tranziția verde și digitală a turismului

Planul Comisiei Europene, privind tranziţia verde şi digitală şi rezilienţa pe termen lung a sectorului turistic, propune operatorilor din domeniu să pună în aplicare măsuri în 27 de domenii[18]; planul a fost creat în comun cu actorii ecosistemului turistic și detaliază acţiunile-cheie, obiectivele şi condiţiile pentru a realiza tranziţia verde a sectorului turistic. Dintre cele 27 de măsuri pentru tranziția verde se remarcă cele care solicită actorilor din ecosistemul turistic: a) să investească în circularitate pentru a reduce consumul de energie şi apă, deşeurile şi poluarea, precum şi pentru a răspunde mai bine cererii tot mai mari de turism durabil; b) să îmbunătăţească practicile de schimburi de date pentru a permite noi servicii turistice inovatoare şi pentru a îmbunătăţi gestionarea durabilă a destinaţiilor; c) să investească în competenţe pentru a asigura disponibilitatea forţei de muncă calificate şi cariere atractive în ecosistemul turistic.

Comisia va colabora cu părţile interesate pentru a orienta, a sprijini şi a monitoriza progresele tranziţiei. Această cale de tranziţie este prima realizată ca parte a unei acţiuni mai ample anunţate în actualizarea strategiei industriale, publicată la 5 mai 2021, în care Comisia a solicitat ecosistemelor industriale să accelereze transformarea verde şi digitală şi să sporească rezilienţa economiei europene. Dezvoltarea căii de tranziţie pentru turism a început în iunie 2021 cu o consultare a părţilor interesate cu privire la scenariile pentru tranziţia turismului. Au fost organizate mai multe ateliere şi reuniuni ale părţilor interesate pentru a continua schimbul de idei şi pentru a oferi detalii cu privire la propuneri.

În prezent, CE lucrează la crearea în comun a unor căi pentru mobilitate, construcţii, industriile mari consumatoare de energie şi ecosistemele economiei sociale şi de proximitate. „Numai printr-o strânsă colaborare am reuşit să elaborăm o viziune comună pentru turismul din UE şi să convenim asupra modalităţilor de realizare a acesteia: această cale va stabili agenda pentru turismul european în următorii zece ani – invit astăzi toate părţile interesate să se alăture procesului comun de punere în aplicare”, a declarat comisarul pentru piaţa internă, Thierry Breton.

[1] Vezi site-ul Europa e din ce în ce mai bătrână – doar 16% din populaţie are între 15 şi 29 de ani (descopera.ro), postat și vizitat pe 10 ianuarie 2022

[2] Vezi site-ul Comisia Europeană suspendă regulile fiscale și în 2023 (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 23 mai 2022

[3] Vezi site-ul https://cursdeguvernare.ro/cheltuielile-ue-pentru-actiunea-climatica-au-fost-exagerate-cu-72-de-miliarde-de-euro-curtea-europeana-de-conturi.html, postat și vizitat pe 31 mai 2022

[4] Vezi site-ul Tabloul dramatic al dependenței UE față de materiile prime critice: avertisment al PE (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 7 ianuarie 2022

[5]este izotopul 10 al borului, care se folosește ca un factor ce nu permite reacției nucleare să intre într-o fază necontrolată, ducând la o explozie. Abilitatea de a forma un strat pe suprafețele metalice – această caracteristică a elementului chimic bor, denumită borat, îmbunătățește calitatea produselor, protejându-le de coroziune; sursa: site-ul Caracteristicile elementului chimic bor (taylrrenee.com), vizitat pe 14 ianuarie 2022

[6] Vezi site-ul Stocurile de gaze ale UE ar putea costa cu 40 mld. E mai mult decât iarna trecută (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 15 mai 2022

[7] Vezi site-ul Germania: Inflația din 2021, la cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 20 ianuarie 2022

[8] Vezi site-ul 13 țări, printre care și România, se opun modificării tratatelor europene (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 9 mai 202

[9] Vezi site-ul Comisia Europeană euro digital: calendarul de apariție (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 9 februarie 2022

[10] Vezi site-ul Săptămâna de lucru de patru zile, noua normalitate? (forbes.ro), postat și vizitat pe 29 ianuarie 2022

[11] EuroNewsletter, nr.#164, 21 ianuarie 2022

[12] Vezi site-ul https://www.activenews.ro/stiri/Parlamentul-European-a-votat-extinderea-Certificatului-Covid-pentru-inca-un-an-de-acum-incolo-174220, postat și vizitat pe 6 mai 2022

[13] Vezi site-ul https://www.activenews.ro/stiri/Comisia-Europeana-anunta-ca-trebuie-sa-ne-pregatim-pentru-urmatoarea-pandemie-de-Covid-174095, postat și viizitat pe 19 aprilie 2022

[14] Vezi site-ul Uniunea Europeană are nevoie de propria rețea de sateliți și „trebuie să acționeze urgent” (descopera.ro), postat și vizitat pe 19 februarie 2022

[15] Vezi site-ul A intrat în funcțiune Sistemul pan-european de pensii: cetățenii UE vor putea alege fonduri de pensii în orice țară (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 23 martie 2022

[16] Vezi site-ul Une personne sur cinq est confrontée à une pauvreté multidimensionnelle en Europe | ONU Info, postat și vizitat pe 25 martie 2022

[17] Vezi site-ul https://www.descopera.ro/dnews/20047315-speranta-de-viata-a-romanilor-a-doua-cea-mai-mica-din-ue-la-cat-a-ajuns, postat și vizitat pe 9 mai 2022