NORVEGIA: NOI ADAPĂRI LA REALITATEA DINAMICĂ

Emilian M. Dobrescu

            Este una dintre cele mai bogate țări din lume – are un fond de pensii de 1.000 de miliarde de dolari, adică 190.000 de dolari pentru fiecare dintre cei 5,3 milioane de cetățeni ai săi.

            În Norvegia, veniturile și averea fiecărui cetățean sunt publice și pot fi verificate online.

            Baza navală Olavsvern

            În Timpul Războiului Rece, Norvegia a ridicat această bază navală din apropierea Cercului Polar Polar de nord, modelată în munte, în afara orașului Tromsø[1]. Este un complex masiv a cărui construcție a implicat cheltuirea a patru miliarde de coroane norvegiene. Din pricina demodării instalațiilor sale și-a pierdut statutul de bază navală în 2002, iar în 2009 a fost închisă de de guvernul condus de Jens Stoltenberg, actualul secretar general al NATO.

            Baza are o suprafață interioară de 25.000 mp, din care 13.000 mp de locuințe și 3.000 mp docul de apă din adâncime. Într-una din sălile bazei, există un doc uscat de 340 m lungime, care poate adăposti simultan șase submarine, Baza mai posedă ateliere, birouri și depozite de muniție, precum și docuri externe capabile să găzduiască nave mai mari.

            Intrarea în bază se face printr-un tunel de 900 m lungime. În 2005, un accident într-un exercițiu de scufundare în interiorul bazei a dus la moartea comandantului unui vas pentru servicii speciale, locotenent-colonelul Richard van der Horst. Accidentul a implicat un vehicul de livrare a înotătorului în Timpul unui exercițiu amfibiu. Baza a fost închisă în 2009 și scoasă la vânzare de guvernul norvegian pentru 105 milioane de coroane norvegiene (17,5 milioane dolari) în 2011 și, ulterior, vândută cu 38 milioane coroane norvegiene către Olavsvern Group Ltd, o companie care și-a anunțat scopul de a o utiliza ca bază de întreținere pentru platforme petroliere și echipamente de foraj. NATO a aprobat vânzarea.

            Baza a fost închiriată de companii din Rusia, legate de compania Gazprom. Activitatea militară rusă desfășurată la bordul unor nave de cercetare a preocupat experți militari, precum viceamiralul pensionar norvegian Jan Reksten, fost comandant militar, care a declarat: ”Rusia este o țară în care statul are un cuvânt de spus asupra tuturor afacerilor comerciale sau semi-statale. Este clar, foarte puțini Oameni știu ce se întâmplă pe aceste nave, iar vânzarea Olavsvern a fost o dublă pierdere, deoarece forțele armate ale Norvegiei au pierdut o bază importantă și acum există nave rusești ancorate acolo”.

            Erik Thorvaldsson cel Roșu

              Erik Thorvaldsson, supranumit Erik cel Roșu a trăit între anii cca 950-cca 1003, în Groenlanda (azi aparține Danermarcei), a fost un navigator și explorator norvegian, care a descoperit Groenlanda și a întemeiat prima colonie în acest loc[2]. Numele ”cel Roșu” provine, cel mai probabil, de la culoarea părului. S-a născut în Norvegia, ca fiu al lui Thorvald Asvaldsson. În jurul anului 960 se stabilește în vestul Islandei, împreună cu tatăl său, care trebuia să se ascundă în urma unor omucideri; tatăl său moare câțiva ani mai târziu.

            În anul 982 părăsește Islanda pentru un exil de trei ani, conform narațiunii din ”Saga lui Erik cel Roșu”, din cauza unor crime comise și se îndreaptă către Vest, spre a verifica cele evocate de o legendă conform căreia islandezul Grunnbjörn Ulavsson ar fi zărit acolo pământ. În dreptul paralelelor 65-66º lat.N, Erik găsește pământul căutat și navighează de-a lungul țărmului până la extremitatatea sudică, apoi de-a lungul țărmului sud-vestic; aici găsește porțiuni de câmpie care, în anotimpul cald, este înverzită, motiv pentru care numește pământul respectiv Groenlanda (Țara Verde); apoi târziu a descoperit, navigând spre vest, peninsula Labrador, pe coasta canadiană.

            A rămas în Groenlanda timp de 3 ani, până în 985. Se întoarce în Islanda, de unde revine în 986, cu o flotilă de corăbii vikinge (drakkare) și întemeiază prima colonie vikingă din Groenlanda.

            Insula Bouvet

          Este un teritoriu norvegian aflat la mare depărtare de orice întindere de pământ. Insula se află la 2.570 km de coasta Africii de Sud și cca 1.770 km nord de coasta Queen Maud din Antarctica[3]. În cel mai izolat loc de pe Pământ nu există locuitori permanenți, doar un grup de aproximativ 40 de cercetători care își câștigă existența în numele științei. Insula Bouvet este o întindere de stâncă de 49 de kmp. Peste 90% din insulă este acoperită de un ghețar, iar în centru se află un uriaș vulcan stins. În privința temperaturilor, cea mai ridicată temperatură medie anuală este de 1,2 grade Celsius, iar cea mai scăzută temperatură medie este de -2,2 grade Celsius.

            Crusta dură a insulei se ridică pe fiecare colț al său. O alunecare de stânci petrecută în anii ’50 ai secolului trecut a creat o pantă în nordul insulei, numită Nyroysa. Aici este cel mai bun loc pentru îmbarcare și tot aici se află și o stație meteorologică. Insula a fost botezată după Jean-Baptiste Charles Bouvet de Lozier, care a descoperit-o primul, în ianuarie 1739, în Timp ce căuta o întindere de pământ în sud și a presupus că insula Bouvet făcea parte din aceasta. La acea vreme nu putea să navigheze în jurul insulei, așa că nu avea de unde să știe că era vorba de o insulă – a numit-o „Cap de Circoncision/Kapp Circoncision”. Când de Lozier a trecut noua masă de pământ pe hartă, a calculat greșit coordonatele. Prin urmare, când insula a fost văzută data următoare, în 1808, de către vânătorul de balene James Lindsay, s-a crezut că este vorba de un ținut nou descoperit, care a fost botezat Insula Lindsay. 

            În 1825, George Norris a văzut această bucată de pământ înghețat și a declarat-o ținut al coroanei britanice, botezând-o Insula Liverpool. Interesant este faptul că Norris a relatat că Insula Liverpool se afla în apropiere de o altă întindere de pământ, pe care a numit-o Insula Thompson. S-a dovedit apoi că aceasta din urmă era o insulă-fantomă: mai târziu s-a descoperit că nu există și a fost scoasă de pe hărți în anii ’40 ai seclului trecut. Pentru o vreme, oamenii de știință au crezut că Insula Thompson a dispărut după un eveniment seismic, însă oceanografii au constatat între Timp că marea are mii de metri adâncime în acel punct, deci Norris trebuie să se fi înșelat. Norris nu a putut debarca pe Insula Liverpool, însă a cules mostre geologice de pe fundul oceanului. Benjamin Morell a susținut că a fost primul om care a debarcat pe insula Bouvet, unde a ucis nu mai puțin de 196 de foci; dar lucrurile povestite de el au fost puse la îndoială – în memoriile sale, Morell spune tot felul de povești exagerate, pe care experții le-au dezmințit.

            Deși a navigat mult și a făcut multe descoperiri în timpul vieții, mulți cercetători cred că Morell a mințit destul de frecvent. Prima debarcare oficială pe acest cel mai izolat loc din lume a fost îndeplinită de expediția Norvegia, care a ajuns pe insulă în 1927: pe 1 decembrie, expediția, condusă de Harald Hornvedt, a revendicat insula pentru Norvegia și a botezat-o Buovetoya (sau Bouvet). Și-a ridicat o colibă mică și a făcut studii geologice. Dacă numele Bouvetoya vi se pare familiar, acest lucru se datorează faptului că aici se petrece acțiunea din filmul „Alien versus Predator”.       

            Când Anglia a aflat că Norvegia a revendicat insula, s-a stârnit un scandal: englezii susțineau că Norris revendicase deja insula pentru britanici. Însă, cum Norris a inventat o altă insulă, revendicările englezilor au avut de suferit. În noiembrie 1929, după negocieri, Marea Britanie a decis să permită Norvegiei să păstreze această bucată inutilă de pământ. În 1971, Norvegia a realizat că ”cel mai izolat loc de pe Pământ” poate fi o bună rezervație naturală pentru a proteja fauna marină care trăiește pe insulă și în jurul ei: pe insulă se află cca 70.000 de foci cu blană, printre alte specii de foci. În anii ’70, s-a estimat că aici trăiesc 117.000 de perechi de pinguini și multe alte păsări marine. Din cauza vremii dure și a lipsei florei, pe cel mai izolat loc de pe Pământ nu există mamifere de pradă. Probabil că distanța la care insula se află de orice influență umană va proteja creaturile care trăiesc aici.

            În martie 1985, vremea a fost suficient de bună pentru ca primele fotografii aeriene ale insulei să fie realizate, ceea ce a dus la întocmirea primei hărți precise a insulei, la 247 de ani de la descoperirea sa. În 1996, pe insulă a fost înființat un centru de cercetare, dar în 2006, clădirea a dispărut în ocean în urma unui cutremur. În 2014, s-a ridicat o nouă stație, care permite șederea aici pentru două persoane.

          Noi cerințe de raportare privind egalitatea de gen

              Anul 2020 a început cu noi cerințe în raportarea egalității de gen în companiile norvegiene[4]: Ombudsmanul Norvegian pentru Egalitate și Discriminare, Hanne Bjurstrøm, consideră că firmele norvegiene vor deveni mai conștiente privind egalitatea de gen, datorită cerințelor sporite de identificare și raportare. Companiile norvegiene trebuie să raporteze acum: a) diferențele de salarizare între femei și bărbați prin ilustrarea cu statistici din cadrul companiilor; b) prezentare generală a egalității de gen la diferite niveluri ale companiei; c) prezentarea generală a persoanelor care au concediu pentru creșterea copilului și pentru cât Timp au acest concediu; d) o imagine de ansamblu a muncii part-time și a persoanelor care lucrează astfel.

            Acesta este un instrument de politică important în demersurile privind egalitatea de gen. Astfel, angajatorii pot fi determinați să fie mai conștienți de potențialele discrepanțe, instrumentul putându-se dovedi important pentru reprezentanții sindicatelor. Noile cerințe care trebuie raportate sunt obligatorii numai pentru companiile cu 50 sau mai mulți angajați și pot fi aplicabile companiilor cu 20 sau mai mulți angajați, dacă reprezentanții sindicali le solicită acest lucru. Aceasta este o nuanță importantă, deoarece majoritatea norvegienilor lucrează în companii mici sau mijlocii. Companiile trebuie să raporteze asupra situației egalității la fiecare doi ani. Ombudsmanul pentru Egalitate și Discriminare a elabora ghiduri și formulare electronice pentru a simplifica raportarea statisticilor pentru companiile norvegiene.

            Ministrul Egalității, Trine Skei Grande, a spus că speră ca aceste cerințe de raportare să devină un instrument important pentru reducerea inegalităților de gen: „Știm că diferența salarială dintre femei și bărbați este una dintre cele mai importante provocări ale noastre în domeniul egalității. Dacă un bărbat și o femeie sunt 100% egali în ceea ce privește educația, experiența și locul de muncă, bărbații vor câștiga în continuare în medie cu 6,5% mai mult decât o femeie. Această identificare poate oferi angajatorilor fundamentul pentru a evalua dacă există riscul discriminării salariale. Și sper că putem face sistemele salariale mai transparente.

            Guvernul norvegian aplică o strategie pentru realizarea unei educații și a unui mediu de lucru mai puțin segregate din punct de vedere al genului și a făcut sugestii cu privire la modul de realizare a unui mediu de lucru mai echitabil atât pentru bărbați, cât și pentru femei.

          Noutăți de la cel mai mare fond de investiții din lume

            Fondul suveran de investiţii al Norvegiei a fost înființat în 1996[5]: Norvegia este statul care se mândrește că deține cel mai mare fond suveran de investiții din lume. La jumătatea anului 2020, Fondul deținea active de aproximativ 1.160 miliarde de dolari și avea participații la cca 9.200 de companii din întreaga lume, deţinând 1,5% din toate acţiunile listate. Valoarea totală a fondului este echivalentă cu aproximativ 217.000 de dolari pentru fiecare bărbat, femeie şi copil din Norvegia.

            Potrivit autorităților de la Oslo, în 2020, Guvernul norvegian urmează să scoată sume record din fondul suveran şi va continua să injecteze stimulente istorice în 2021, pentru a contracara recesiunea severă declanşată de criza provocată de pandemie. În trimestrul trei din 2020, Fondul suveran de investiţii al Norvegiei a înregistrat câștiguri de 44,31 miliarde de dolari (412 miliarde de coroane norvegiene).

              Raportul PST

            Ultimul raport al serviciului de contraspionaj al ţării, PST (Police Security Service – Politiets sikkerhetstjeneste) concluzionează că mai multe state, printre care Rusia și China au drept țintă secretele petroliere ale Norvegiei[6]. Mai mult, reprezentanții serviciului special norvegian atrag atenția, în raportul dat publicității la finalul acestei săptămâni, asupra posibilelor încercări ale serviciilor străine de a recruta surse şi de a ataca cibernetic calculatoarele, cum s-a întâmplat cu şase ani în urmă, informează Monitorul Apărării și Securității.

            Conform datelor din raport, un alt domeniu de mare interes pentru agenții străini este cel al energiei regenerabile. În septembrie 2020, Norvegia a expulzat un diplomat rus pentru suspiciunea de spionaj.

          Regiunea Rogaland – noua strategie pentru transport public

            Consiliul Regional Rogaland, unul din membrii parteneriatului e-MOPOLI, a aprobat o nouă strategie de mediu cu privire la transportul în comun, ca parte a planului de acțiune dezvoltat în cadrul proiectului[7]. Strategia oferă recomandări despre cum pot fi reduse emisiile degaze cu efect de serăcauzate de transportul public, într-un mod sustenabil, utilizând mijloace de transport prietenoase cu mediul ce folosesc surse alternative de energie.  Obiectivul strategiei este să reducă nivelul emisiilor de gaze cu efect de serăatribuite transportului în comun, cu cel puțin 40% până în 2030, comparativ cu nivelul anului de referință – 1990, dat fiind că există în prezent tehnologii cu emisii scăzute, atât pentru autobuze, cât și pentru transportul pasagerilor pe apă utilizând feriboturi; strategia impune monitorizarea evoluțiilor tehnologice referitoare la soluțiile de transport cu emisii zero.

            Deși în ultimii ani dezvoltarea tehnologică a avut un ritm alert, există incertitudini cu privire la soluții și costuri, dat fiind că tranziția completă la transportul cu emisii zero trebuie să fie și fezabilă din punct de vedere economic. De aceea, este foarte important ca implementarea măsurilor ce aduc beneficii pentru mediu să nu conducă la o reducere a atractivității transportului public prin creșterea costurilor, ci este necesară menținerea acestora la un nivel convenabil pentru utilizatori.

            În regiunea Rogaland există din păcate doar cinciautobuze electrice cu baterii ce sunt utilizate înperimetrul urban, în Timp ce densitatea populației este una ridicată, cu un grad mai mare de poluare față de zonele rurale, contribuind astfel atât la îmbunătățirea calității aerului cât și la amortizarea mai rapidă a investiției.

            Investițiile ce privesc modernizarea parcului auto de transport de pasageri prezintă numeroase provocări, cum ar fi menținerea atractivității în utilizare păstrând costuri scăzute pentru călători prinalocarea resurselor către zonele aglomerate, astfel încât să fie utilizate de un procent cât mai mare din totalul populației, iar amortizarea să se realizeze într-un termen cât mai scurt.

            Svalbard – seiful Apocalipsei

          Grupul de insule, dominat de Spitzbergen, singura insulă locuită din arhipelagul norvegian, se află la 1.000 (după alte surse, 1.300) km de Polul Nord[8]. Arhipelagul este cunoscut pentru populația sa de urși polari, mina de cărbune, iar din 2008 și pentru Rezerva Mondială de Semințe unde au fost aduse numeroase specii de semințe în eventualitatea unei catastrofe globale pe Terra. Depozitul de semințe a necesitat lucrări care au valorat 20 de milioane de euro, după ce au avut loc infiltrații de apă din cauza topirii permafrostului în 2016.

 

            Caracteristicile Depozitului de semințe

            Rezerva Mondială de Seminţe din Svalbard este proiectată pentru veni în ajutorul Omenirii atunci când va fi nevoie[9]: aici sunt stocate seminţe din toate speciile de plante din întreaga lume. Svalbard se află la aproximativ 122 m deasuprea nivelului mării, iar în aer umiditatea este redusă. 

            Deoarece depozitul este îngropat în permafrost ar putea rămâne îngheţat în interior încă 200 de ani chiar dacă electricitatea nu ar mai funcţiona, cu condiția ca actuala climă de pe Terra să nu se schimbe.  Copiile de rezervă sunt trimise în Svalbard în cazul în care un dezastru ar distruge mostrele de la banca de seminţe de origine; semințele provin din țările Pământului. În acest mod, geneticienii păstrează în siguranţă diversitatea de culturi din întreaga lume: probele de seminţe sunt aduse în Svalbard în cutii mari, fiind scanate cu raze X după ce ajung pe insulă pentru a exista siguranța că în cutie se află doar seminţe.

            Acoperişul şi o parte din faţada clădirii se transformă în opere de artă atunci când instalaţia realizată de Dyveke Sanne este aprinsă. Pentru a pătrunde în interiorul Depozitului de semințe, oamenii trebuie să treacă de cinci uşi cu cod de siguranţă. În interior, temperatura este menţinută la -18 grade Celsius pentru ca seminţele să poată fi folosite şi peste zeci de ani; fiecare cutie-mostră păstrată aici conţine cca 500 de seminţe.

            Încălzirea globală din Arctica afectează puternic arhipelagul

            Potrivit unui studiu, încălzirea globală din Arctica are loc de două ori mai repede față de restul planetei. Pentru două zile la rând, în 27 și 28 iulie 2020, arhipelagul a înregistrat 21,2 grade Celsius în timpul după-amiezii, aproape de temperatura atinsă în 1979, anume 21,3 grade Celsius, a transmis meteorologul Kristen Gislefoss; în jurul orei locale 18.00, în zonă au fost atinse 21,7 grade Celsius și astfel a fost stabilit un nou record îngrijorător.

            Valul de căldură din iulie 2020 reprezintă o creștere uriașă a temperaturilor înregistrate până acum în luna iulie, care a devenit astfel cea mai călduroasă lună din Arctica. Insulele din Svalbard atingeau în mod normal temperaturi de 5-8 grade Celsius în această perioadă a anului. Dar, în anul 2020, regiunea a înregistrat temperaturi cu 5 grade Celsius peste normal încă din luna ianuarie, atingând chiar 38 de grade Celsius în Siberia la mijlocul lunii iulie 2020, aproape de Cercul Polar Arctic.

            Potrivit raportului „Clima în Svalbard în anul 2100”, între 2070-2100 temperaturile medii din arhipelag vor crește cu 7-10 grade Celsius, din cauza nivelurilor crescute de emisii de gaz cu efect de seră: schimbările sunt deja vizibile. Între 1971 și 2017, oamenii de știință au observat o creștere a temperaturilor medii atinse aici între 3-5 grade Celsius, cele mai mari creșteri de temperatură fiind observate în Timpul iernii.

            Noi mostre de semințe depozitate/păstrate la Svalbard

            Depozitul de semințe a fost creat pentru a păstra cât mai multe seminţe de plante în posibilitatea unui eveniment catastrofal care ar putea avea loc pe Terra[10]. La finalul lunii februarie 2020, depozitul a primit peste 60.000 de mostre de seminţe, printre acestea aflându-se porumbul sacru al națiunii Cherokee şi seminţele de ciuboţica cucului (Primula officinalis), oferite de către prinţul Charles; „Pe măsură ce ritmul schimbărilor climatice şi al pierderii biodiversităţii creşte, există noi urgenţe în legătură cu eforturile de a salva culturile alimentare care au un risc de dispariţie crescut”, spune Stefan Schimtz, managerul Crop Trust, organizaţia care administrează acest proiect.

            Oficialii depozitului au explicat faptul că 36 de instituţii regionale şi internaţionale au oferit cele 60.000 de mostre de seminţe care au fost adăugate la colecţia depozitului. Lise Lykke Steffensen, directoarea Băncii genetice de la Svalbard, explică faptul că aceste seminţe reprezintă potenţiale soluţii pentru agricultura sustenabilă, iar printre acestea se numără diferite tipuri de grâu, orez şi câteva varietăţi de măr sălbatic din Europa.

            Prinţul Charles a oferit în grija Oamenilor de ştiinţă de la Depozitul din Svalbard seminţele a 27 de specii de plante sălbatice, printre care se numără şi câteva orhidee: „S-a dovedit a fi o sarcină istovitoare şi deseori demoralizatoare pentru a convinge Oamenii de rolul esenţial pe care îl joacă toată această diversitate în menţinerea ecosistemelor vibrante, sănătoase, care susţin atât Oamenii, cât şi planeta noastră”, a declarat acesta.

            În martie 2020, în grija cercetătorilor de la Svalbard se aflau cca 1,05 milioane de mostre de semințe de plante, care ar trebui să asigure diversitatea florei în zonele în care aceasta este afectată de către încălzirea climatică sau de alte probleme. Cei care au proiectat facilităţile de la Svalbard explică faptul că acolo ar putea fi depozitate până la 4,5 milioane de mostre de semințe.

            Triplarea taxei pe carbon

            Guvernul Norvegiei, cel mai mare producător de hidrocarburi din Europa Occidentală a dat publicității pe 8 ianuarie 2021 un pachet de măsuri care include achiziţionarea în exclusivitate de automobile electrice pentru serviciile publice şi triplarea taxei de carbon, pentru a-şi atinge obiectivele de mediu[11]. Norvegia şi-a propus să îşi reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 50%-55% până în 2030, în cooperare cu Uniunea Europeană, cu care este strâns asociată, fără a fi însă o ţară membră. Până în 2050, emisiile de gaze cu efect de seră ar urma să fie reduse cu 90%-95%: ”Schimbările climatice în curs au consecinţe grave pentru Oameni, animale şi natură în întreaga lume – Norvegia vrea să îşi aducă aportul pentru a combate aceste modificări climatice”, a declarat premierul norvegian, Erna Solberg.

            Printre măsurile prezentate, Guvernul de la Oslo propune să impună, începând din 2022, un criteriu de “emisii zero” pentru achiziţiile publice de autoturisme şi camionete. La fel pentru procedurile de licitaţie pentru legăturile de feribot, începând din 2023, şi pentru autobuzele urbane, începând din 2025. De asemenea, autorităţile de la Oslo vor să promoveze utilizarea de biocarburanţi şi să tripleze taxa de carbon până în 2030, pentru a o majora de la 590 de coroane (57 de euro) în prezent la 2.000 de coroane în 2030. O astfel de majorare ar trebui să contribuie la încurajarea captării şi stocării de CO2, o tehnologie în care Norvegia a făcut investiţii importante, în special pentru stocarea dioxidului de carbon.

            În 2020, automobilele electrice au reprezentat peste jumătate (54,3%) dintre autoturismele înmatriculate în Norvegia. De asemenea, Norvegia este un pionier în domeniul transportului cu emisii zero, un sector care este alimentat aproape în totalitate cu energie electrică verde produsă în hidrocentrale. Cu toate acestea, Guvernul norvegian este deseori acuzat de ipocrizie, deoarece continuă să atribuie licenţe de explorare petrolieră, în special în Marea Barents. În luna decembrie 2020, Curtea Supremă din Norvegia a respins o solicitare formulată de Greenpeace şi un alt ONG de mediu, care au solicitat anularea licenţelor de explorare petrolieră în zona Arctică, pe motiv că sunt anticonstituţionale și contrare cu angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris.

            Urmări ale digitalizării

            Un bărbat care a decedat în apartamentul său din Oslo a fost descoperit de administrator după 9 ani, potrivit autorităţilor norvegiene[12].Bărbatul decedat a fost găsit atunci când administratorul le-a cerut poliţiştilor să deschidă apartamentul pentru a putea efectua lucrări de întreţinere. Poliţia crede că bărbatul a murit în aprilie 2011, semnele care arată acest lucru fiind o cutie de lapte şi o scrisoare care au fost găsite în apartamentul său. Autopsia a arătat că bărbatul a murit din cauze naturale.

            Pensia sa a fost întreruptă în anul 2018, când Administraţia Norvegiană pentru Muncă şi Asistenţă Socială (NAV) nu a putut lua legătura cu el, dar facturile sale au continuat să fie plătite automat din contul său bancar. Inspectorul de poliţie din Oslo, Grete Lien Metlid, a declarat că ea şi colegii ei au analizat atent situaţia bărbatului de a nu fi găsit de nimeni în toţi cei 9 ani: „Acesta este un caz special şi ne-a făcut să ne punem întrebări despre cum s-ar putea întâmpla. Pe baza imaginii pe care o avem, el a fost evident o persoană care a ales să aibă puţin contact cu ceilalţi”.

            Arne Krokan, profesor la Universitatea Norvegiană de Ştiinţă şi Tehnologie, a declarat că era puţin probabil ca bărbatul să fi rămas nedescoperit timp de nouă ani, dacă ar fi murit acum 30 de ani. Eşecul noilor sisteme tehnologice de a ridica steagurile roşii atunci când cineva nu a dat semne de viaţă este „preţul pe care-l plătim pentru serviciile digitale”.

---

[1] Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Olavsvern, site vizitat pe 11 iunie 2021

[2] Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Erik_cel_Ro%C8%99u, site vizitat pe 15 martie 2021

[3] Vezi site-ul https://incredibilia.ro/cel-mai-izolat-loc-de-pe-pamant/, postat și vizitat pe 17 noiembrie 2020

[4] Vezi site-ul https://www.adrbi.ro/dezvoltare-regionala/proiecte-in-implementare/femina-female-participation-in-high-tech-enterprises/norvegia-noi-cerin%C8%9Be-de-raportare-privind-egalitatea-de-gen/, postat și vizitat pe 6 august 2020

[5] Vezi site-ul https://www.forbes.ro/care-este-statul-cu-cel-mai-mare-fond-suveran-de-investitii-din-lume, postat și vizitat pe 15 august 2020

[6] Vezi site-ul https://www.forbes.ro/raport-al-serviciului-de-contraspionaj-pst-rusia-si-china-folosesc-spionajul-pentru-obtine-informatii-legate-de-industria-norvegiana-de-petrol-195099, postat și vizitat pe 5 decembrie 2020

[7] Vezi site-ul https://www.adrbi.ro/dezvoltare-regionala/proiecte-in-implementare/e-mopoli/regiunea-rogaland-o-nou%C4%83-strategie-pentru-transportul-public/, postat și vizitat pe 6 august 2020

[8] Vezi site-ul https://www.descopera.ro/dnews/19430544-svalbard-locul-in-care-se-afla-seiful-apocalipsei-tocmai-a-stabilit-un-nou-record-de-temperatura, postat și vizitat pe 29 iulie 2020

[9] Vezi site-ul https://www.descopera.ro/dnews/16008396-rezerva-mondiala-de-seminte-va-salva-omenirea-in-cazul-unui-dezastru-acum-cladirea-unde-nu-are-acces-publicul-poate-fi-vizitata-online, postat și vizitat pe 29 noiembrie 2016

[10] Vezi site-ul https://www.descopera.ro/dnews/18894192-rezerva-mondiala-din-svalbard-a-primit-60000-de-noi-mostre-de-seminte, postat și vizitat pe 20 februarie 2020

[11] Vezi site-ul https://cursdeguvernare.ro/norvegia-vrea-sa-tripleze-taxa-pe-carbon-si-sa-cumpere-numai-automobile-electrice-pentru-serviciile-publice.html, postat și vizitat pe 9 ianuarie 2021

[12] Vezi site-ul https://www.mediafax.ro/externe/corpul-unui-barbat-decedat-a-fost-gasit-dupa-9-ani-semnele-care-au-aratat-anul-decesului-20034525, postat și vizitat pe 9 aprilie 2021