POLONIA. ALTE ÎNCERCĂRI ECONOMICE ȘI NOI DIRECȚII DE ACȚIUNE
August 6, 2020 | UE | No Comments
Emilian M. Dobrescu
Polonia este cea mai mare economie est-europeană. În 2016, investiţiile poloneze în străinătate au atins un nivel recod, de 31,8 miliarde de zloţi (7,4 miliarde euro), mai mult decât în cei trei ani anteriori cumulat, potrivit cifrelor băncii centrale. Cei mai mulţi bani au fost folosiți pe investiţi în acţiuni şi alte tilturi de valoare, semn al eforturilor companiilor de a-şi extinde poziţia externă. O analiză a stocului investiţiilor străine facute de polonezi arată că cea mai mare parte a banilor s-a dus în Luxemburg, Cipru şi Elveţia, cunoscute paradisuri fiscale. Au scăzut în schimb investiţiile directe străine în Polonia, de la 57,6 miliarde de zloţi (13,37 miliarde de euro) la 54,9 miliarde de zloţi (12,7 miliarde de euro). Cele mai multe investiţii au venit din Olanda şi Germania. Datoria guvernamentală a crescut însă cu 38 de miliarde de zloţi (9 miliarde euro) în 2017.
Economia Poloniei va crește cu 4% în 2018, iar şomajul va scădea la 6,6%. Datoria Poloniei se situa în 2017 la 54% din PIB, nivel redus dacă este comparat cu cel al economiilor mai mari din Zona Euro. Pentru 2019, CE estimează un avans al PIB de 3,4%. Un motor puternic de creştere va fi consumul privat, alimentat de condiţiile bune de pe piaţa muncii şi de încrederea consumatorilor.
Aderarea la euro
După 2004, de când a aderat la UE, Polonia înregistrează performanţe economice astronomice: a ajuns cea mai mare economie est-europeană, un campion european la atragerea investiţiilor, iar în 2018 va căpăta statutul de piaţă dezvoltată, aşa cum sunt SUA şi Germania şi are potenţialul de a ajunge în câţiva ani cu PIB-ul per capita la nivelul unora dintre ţările din Zona Euro. Tot după 2004 peste un milion de polonezi au plecat să muncească şi să trăiască în Occident. În locul lor, creşterea economică este sprijinită de peste un milion de ucraineni şi de muncitori din alte state vecine. Dar investiţiile cresc şi creează tot mai multe locuri de muncă, iar Polonia începe să simtă o penurie de forţă de muncă.
“Polonia nu va face nici o concesie în disputa sa cu Uniunea Europeană în legătură cu reformele controversate din sistemul judecătoresc, a anunţat pe 26 ianuarie 2018, Jaroslaw Kaczynski, liderul Partidului Lege şi Justiţie (PiS), formaţiunea aflată la guvernare la Varşovia[1]: ”Programul de schimbări profunde din ţara noastră nu va fi încetinit, dimpotrivă – nu poate exista vreo negociere despre ajungerea la un acord cu puteri care ani de zile au tratat Polonia ca pe averea lor personală”, a declarat Kaczynski pentru cotidianul Gazeta Polska Codziennie. În luna decembrie 2017, Polonia a devenit primul stat membru al UE împotriva căruia este lansată procedura de activare a articolului 7 al Tratatului de la Lisabona, Comisia Europeană susţinând că reforma justiţiei iniţiată de Varşovia încalcă statul de drept şi celelalte valori democratice europene.
La jumătatea lunii ianuarie 2018, ministrul de externe polonez Jacek Czaputowicz a spus că în procedurile contra Poloniei trebuie să fie implicată Curtea de Justiţie a UE (CJUE) în calitate de singură instituţie care este îndreptăţită să decidă dacă legislaţia şi standardele Uniunii Europene sunt respectate. Kaczynski a mai precizat că remarcile lui Czaputowicz nu au fost exacte: ”Nu există, desigur, nici o modalitate prin care Polonia să se supună unei decizii a Curţii de Justiţie (a UE) cu privire la reformele sistemului judecătoresc. Aceasta este competenţa noastră noastră internă garantată de legislaţia UE”, a accentuat liderul PiS. Pe de altă parte, şeful diplomaţiei poloneze a declarat tot pe 26 ianuarie 2018 că guvernul de la Varşovia nu va accepta în mod sigur o măsură care ar fi pregătită la Bruxelles, prin care finanţarea europeană să fie legată de respectarea statului de drept.
În contextul în care opoziţia poloneză a cerut înlocuirea monedei naţionale zlot cu moneda unică europeană, reprezentanţii Partidului Lege şi Justiţie, aflat la guvernare, susţin că cea mai mare economie din Europa de Est are nevoie de mai mult timp pentru a ajunge la standardele de viaţă din Germania[2]. Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului Lege şi Justiţie, a declarat că intrarea în Zona Euro ar afecta fie exportatorii, fie standardele de viaţă ale polonezilor. „Putem adopta moneda euro când produsul intern brut pe cap de locuitor va fi la 85% din cel al Germaniei”,a declarat Kaczynski.
Deşi economia Poloniei creşte mai repede decât media Uniunii Europene, PIB-ul pe cap de locuitor în termenii parității puterii de cumpărare a fost la 69% din media blocului comunitar, potrivit datelor publicate de Eurostat, biroul pentru statistică al Uniunii Europene. Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului Lege şi Justiţie, susţine că renunţarea la o serie de instrumente, printre care şi moneda zlot, care fluctuează faţă de euro şi dolar, ar elimina instrumentele de care Polonia are nevoie pentru a se apropia economic de statele mai bogate. Adoptarea acum a monedei euro „ar face „ar face ca Polonia să fie pentru totdeauna o ţară periferică”, a declarat Kaczynski într-un interviu pentru ziarul Rzeczpospolita. Aderarea Poloniei la Zona Euro în viitorul cel mai apropiat ar echivala cu un „joc cu focul“ şi ar priva ţara de unele instrumente fundamentale de politică economică, financiară şi monetară, a declarat la începutul anului 2018, premierul polonez Mateusz Morawiecki[3]. Guvernul Poloniei va putea reanaliza ideea adoptării monedei unice europene odată ce structura economică şi venitul disponibil pe cap de locuitor din Polonia sunt similare cu cele din ţări membre ale UE ca Olanda, Austria sau Belgia, a mai adăugat premierul polonez.
Adevăratul Donald Tuck
O comisie a parlamentului polonez l-a audiat pe preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, în legătură cu o schemă investiţională prin care mii de polonezi şi-au pierdut banii pe vremea când era prim ministru[4]. Fostul premier liberal ar putea fi pus sub acuzare în Polonia deoarece în vremea mandatului său de prim-ministru al Poloniei, compania poloneză Amber Gold a intrat în colaps în 2012, iar cei circa 10.000 de deponenţi şi-au pierdut banii investiţi, adică sute de milioane de zloţi.
Donald Tusk a fost premier din partea formaţiunii liberale proeuropene Platforma Civică (PO) timp de şapte ani, demisionând în anul 2014 pentru a prelua postul de preşedinte al Consiliului European. Partidul său a fost învins în 2015 în alegerile legislative de formaţiunea conservatoare şi eurosceptică PiS. Liderul acesteia din urmă, Jaroslaw Kaczynski, a declarat deja că Polonia se va împotrivi anul viitor numirii lui Tusk pentru un al doilea mandat în fruntea Consiliului European. Compania Amber Gold a promis deponenţilor dobânzi de peste 10% pe an, pretinzând că investiţiile sunt în aur. Dar în realitate o parte din fonduri au fost investite într-o companie aeriană low-cost. De asemenea, Amber Gold şi-a deschis sedii în orașe foarte bune pe întreg cuprinsul ţării, inclusiv lângă Banca Centrală şi Ministerul de Finanţe, iar în centrul Varşoviei i s-a permis să amplaseze un afiş publicitar imens despre “depozitele în aur”, deşi un organism de supraveghere financiară a avertizat potenţialii clienţi asupra riscurilor la care se expun.
Un raport guvernamental publicat în anul 2013 sublinia că expansiunea companiei Amber Gold a fost posibilă datorită “greşelilor şi inacţiunii” unor instituţii ale statului, care nu şi-au îndeplinit atribuţiile în mod corespunzător. În replică, Donald Tusk a declarat că este pregătit să se confrunte cu PiS şi să-şi apere activitatea desfăşurată la conducerea guvernului: “Vreau să vin şi să spun: minţiţi! Adevărul este total diferit”.
Pe 20 martie 2017, ministrul polonez al Apărării, Antoni Macierewicz, l-a acuzat pe preşedintele Consiliului European, compatriotul său Donald Tusk, că a colaborat cu preşedintele rus Vladimir Putin în vederea lezării intereselor Poloniei în legătură cu accidentul aviatic din aprilie 2010, de la Smolensk, în care şi-au pierdut viaţa preşedintele de atunci al Poloniei, Lech Kaczynski, şi alţi 95 de oficiali[5]. Ministerul Apărării a sesizat secţia militară a Parchetului Naţional, afirmând că îl suspectează pe Tusk, prim-ministru la data accidentului, de “abuz de încredere în relaţiile externe”. Procurorii polonezi desfăşoară deja o serie de anchete în cazul accidentului de la Smolensk, inclusiv împotriva unui grup de oficialităţi suspectate că au acţionat în defavoarea intereselor Poloniei. Sesizarea priveşte perioada cuprinsă între 10 aprilie 2010, ziua accidentului aviatic şi 2014, când Tusk a devenit preşedinte al Consiliului European. Potrivit lui Macierewicz, Tusk ar fi aranjat, înaintea accidentului, ca un contract de efectuare în Rusia a mentenanţei pentru avionul Tu-154 să fie acordat unui prieten al lui Putin. Ministrul polonez susţine: “Nu este vorba despre neglijenţă, ci despre o infracţiune”.
Tusk a negat în mod repetat orice responsabilitate în accidentul aviatic. Acuzaţiile aduse lui Tusk marchează escaladarea accentuată a conflictului dintre Partidul Lege şi Justiţie (PiS), aflat la putere în Polonia, condus de Jaroslaw Kaczynski (fratele preşedintelui defunct) şi Donald Tusk, care conducea formaţiunea rivală Platforma Civică, fiind premier din 2007 până în 2014.
Brexit-ul și Polonia
Polonia este ţara care speră să atragă cele mai multe locuri de muncă în condiţiile în care Marea Britanie se pregăteşte să iasă din Uniunea Europeană, operațíunea numită Brexit[6]. În timp ce oraşe precum Frankfurt (Germania) sau Paris (Franţa) concurează pentru bancherii londonezi de top din sectorul de investiţii, Polonia se concentrează pe locurile de muncă din zona middle office a industriei financiare şi pe serviciile tehnice, segmente în care salariile nu sunt foarte mari, dar generează mult mai multe locuri de muncă. Asociaţia Liderilor din Serviciile de Business (ABSL) din Polonia a lucrat mai multe proiecte cu şapte mari firme din sectorul financiar, care vizează mutarea unor locuri de muncă de la Londra, a declarat directorul general al ABSL, Pawel Panczyj, adăugând: “Vorbim cu bănci, companii de asigurări şi fonduri de investiţii care vor să-şi mute peste hotare operaţiunile de middle office. Principalul factor care stă la baza deciziei lor este Brexitul”.
Brexitul forţează băncile şi celelalte companii din sectorul financiar să caute, într-o ţară care rămâne în UE, noi sedii pentru unele operaţiuni. În plus, băncile sunt presate şi să-şi diminueze costurile pe măsură ce îşi reorganizează operaţiunile. Polonia este deja o destinaţie importantă de offshoring pentru bănci, estimările privind locurile de muncă din domeniul serviciilor financiare transferate aici din ţările occidentale variind între 35.000 şi 45.000. Băncile elveţiene “Credit Suisse” şi UBS se numără printre societăţile financiare care au activităţi semnificative în Polonia, în domeniul IT şi cel administrativ. Guvernul polonez speră să atragă 25.000-30.000 de locuri de muncă din Marea Britanie, în sectorul serviciilor de business și financiare.
Mulţi tineri polonezi cu studii superioare s-au întors acasă, motivaţi pe de o parte de incertitudinile create de Brexit şi pe de alta de o economie poloneză atractivă, cu creştere puternică şi care are nevoie acută de talentele şi experienţa lor[7]. Pentru unii dintre cei care s-au întors recent în ţara de origine, Brexitul nu a reprezentat o motivaţie principală. „Nu sunt sigur că Brexitul a reprezentat unul dintre factorii din spatele deciziei“, spune Piotr Wetmanski, care a părăsit Londra în august după opt ani pentru a crea o nouă echipă pe strategie la Bank Pekao, una dintre cele mai mari bănci poloneze. Polonia profită de pe urma planurilor băncilor şi altor companii de a-şi relocaliza operaţiunile şi transfera investiţiile în afara Marii Britanii. Banca de investiții americană JPMorgan a anunţat planuri de creare a 3.000 de poziţii back office în Varşovia, iar Goldman Sachs a făcut la rândul său angajări.
Disparităţi regionale
De la mijlocul anilor 1990, Polonia a a reușit să aibă și să mențină o rată de creștere ridicată, înregistrând a doua cea mai mare creștere din ţările membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Cu toate acestea, disparitățile teritoriale persistă sau chiar au crescut, în special între marile orașe și zonele rurale. Creșterea medie anuală în Polonia a fost mai mare de 4% între 1995 și 2005. Cu toate acestea, creșterea PIB-ului nu a fost uniform distribuită în toată țara. Polonia are disparități teritoriale care sunt printre cele mai mari din UE din punct de vedere al PIB-ului pe cap de locuitor. Trei seturi de diferențe sunt evidente: a) un decalaj persistent între estul și vestul Poloniei; b) un decalaj între Varșovia și restul țării; c) o creștere a disparităților intra-regionale, în special în zonele Varșovia-Mazovia, Poznan-Wielkopolska și Cracovia-Polonia Lesser, care sunt în mare măsură legate de diferențe mari între zonele urbane și zonele rurale.
Ritmul de creștere a zonelor urbane din Polonia a fost unul dintre cele mai mari dintre țările OCDE în perioada 1998-2008. Prin capacitatea de a atrage capital străin și fonduri UE – cca 67 miliarde de euro au fost alocate şi atrase în cadrul politicii de coeziune – Polonia a răspuns provocării dezvoltăriie regionale, concentrându-se pe potențialul neexploatat al unor poli de creștere și pe regiunile mai puțin dezvoltate. O gamă largă de măsuri de dezvoltare regională au fost puse în aplicare începând cu anul 2004. Dezvoltarea economică a fost bine echilibrată pe baza obiectivelor creşterii economice stabilite în Agenda Lisabona. Prioritatea cheie a Poloniei pentru anii 2007-2014 a fost absorbţia de fonduri UE. Ca și în multe alte țări OCDE, politica regională în Polonia a evoluat treptat spre creșterea competitivității regionale prin concentrarea asupra activelor necorporale, cum ar fi capitalul uman.
Polonia a făcut progrese semnificative în ceea ce privește coordonarea instituțională, care trebuie astfel gândită la nivel central și regional, pentru a depăşi dificultăţile. Patru aspecte-cheie în cadrul politicilor regionale puse în aplicare sunt examinate: (i) politica de infrastructură, inclusiv politica de transport și de planificare, (ii) capitalul uman și inovarea, (iii) politica de dezvoltare rurală, (iv) dezvoltarea în est a Poloniei și politicile de frontieră. Polonia trebuie să încerce să găsească un echilibru între sprijinul pentru polii de creștere și dezvoltarea regiunilor mai puțin dezvoltate ale ţării, inclusiv regiunile din est.
Actorii regionali și locali sunt implicați într-un proces de învățare activă. Pentru a îmbunătăți și mai mult eficiența politicilor de dezvoltare regională, este esențial să se abordeze trei provocări majore: a) consolidarea cooperării la toate nivelurile de guvernare și de către actorii privați; b) oferirea mai multor resurse pentru a proiecta, implementa și monitoriza programele de dezvoltare; c) încurajarea responsabilității la toate nivelurile administrației: iv) monitorizarea performanțelor politicilor regionale și sectoriale.
Guvernul polonez speră să construiască un milion de apartamente ca parte a programului rezidenţial ”Mieszkanie plus” în decurs de zece ani. În medie, 150-155.000 de apartamente sunt livrate în Polonia anual, însă graţie acestui program rezidenţial numărul acestora ar urma să depăşească 200.000 în perioada 2019-2020, putând atinge chiar şi 250.000 în următorii ani.
Evoluții economice
În 2009, când economiile UE scădeau în urma crizei financiare, Polonia raporta o creştere economică de 1,6%. După alegerile din octombrie 2015, ţara a suferit devalorizări puternice ale mondei locale, zlotul, şi ale obligaţiunilor guvernamentale. Indicele bursier polonez WIG20 a pierdut peste o cincime din valoare în primele 6 luni din 2016. Polonia a fost anterior „favorita din categoria pieţelor emergente“. Polonia şi-a redus deficitul fiscal de la 8% în 2010 la 3% în 2015, însă temerile privitoare la creşterea cheltuielilor sociale au împins randamentele obligaţiunilor pe 10 ani ale Poloniei în sus cu 78 de puncte bază în 2015. Agenţia de rating Fitch a avertizat la începutul anului 2016 că ratingul suveran A al Poloniei se bazează pe menţinerea deficitului sub 3%, nivel pe care UE îl consideră acceptabil.
Economia țării a fost una dintre cele mai performante din UE după criza începută în 2008. Ameninţările Comisiei Europene, cât şi retrogradarea decisă de agenţia de rating S&P, dublate de comentariile sumbre ale FMI privitoare la perspectivele de creştere ale Poloniei şi poziţia anti-business a Guvernului ţării au adus ţara într-un con de umbră. Polonia este cea mai mare putere politică şi economică est-europeană, una dintre poveştile de succes ale tranziţiei de la comunism la economie liberă. Forţa sa se vede foarte bine la nivel de politică internaţională. Puterea economică a Poloniei se vede, de asemenea, foarte bine la nivelul companiilor mari şi mici, care pas cu pas se extind exportând, şi uneori prin achiziţii, chiar şi în Europa Occidentală. Pe piaţa românească produsele şi investiţiile poloneze sunt prezente de ceva timp, iar unii analişti spun că acum simţim doar începutul valului de expansiune.
Guvernul polonez a stabilit zone de transport curat în oraşele ţării începând cu jumătatea anului 2018, în conformitate cu noua legislaţie privind e-mobilitatea[8]. Proprietarii de autovehicule electrice, pe hidrogen şi gaze au avea acces în zonele respective fără nici un fel de cost, în timp ce şoferii altor tipuri de autovehicule sunt nevoiţi să plătească până la 30 de zloţi pe zi drept taxă de poluare a aerului către autorităţile municipale.
În 2017, Polonia, cea mai mare economie est-europeană, a accelerat la 4,4%, mai mult decât s-a anticipat. Companiile poloneze au angajat din ce în ce mai multă forţă de muncă importată din Belarus în condiţiile în care fluxul de muncitori ucraineni nu este suficient pentru acoperirea deficitului de forţă de muncă de pe piaţa poloneză[9]. Cetățenii din Belarus sunt acum mai înclinaţi să vină să muncească în Polonia în contextul în care obţinerea unui loc de muncă în Rusia, unde obişnuiau să muncească cel mai frecvent, a devenit mai dificilă. Companiile poloneze angajează, de asemenea, forţă de muncă din India, Nepal, China, Vietnam şi Filipine. Autorităţile locale, care emit permise de muncă pentru muncitorii din aceste ţări, au emis 108.000 astfel de permise în primul semestru al anului 2017, dublul numărului permiselor emise în perioada similară a anului 2016.
Bugetul Poloniei pierde anual cca 40,5 miliarde de zloţi (9,40 miliarde de euro) din cauza economiei subterane şi a activităţilor de business ilegale[10]. Cea mai mare proporţie a veniturilor ascunse, reprezentând 11% din PIB-ul Poloniei, provine de la companii care operează pe piaţă legal, sectoarele de retail, service auto, ospitalităţii, construcţiilor şi imobiliar deţinând primele locuri în topul sectoarelor cu cea mai dezvoltată economie subterană. Analiștii au anunțat că aşteaptă restrângerea economiei subterane datorită condiţiilor economice îmbunătăţite şi aplicării unui nou sistem fiscal.
Cu o economie în creştere solidă, o forţă de muncă ieftină, educată şi calificată, o infrastructură de transport extinsă şi facilităţi oferite de guvern, Polonia atrage un număr în creştere de multinaţionale[11]. Acestea stimulează, evident, creşterea economiei ţării. Boom-ul face ca unele sectoare, cum ar fi cel al construcţiilor, să nu-şi mai poată acoperi necesarul de forţă de muncă. Companiile poloneze din sectorul construcţiilor au nevoie de peste 100.000 de muncitori, 44% dintre acestea neputându-se extinde din cauza
deficitului de forţă de muncă. Companiile vor să soluţioneze această problemă importând muncitori din Asia de Sud, însă se lovesc de reglementările restrictive privitoare la angajarea de forţă de muncă din afara ţării.
Multinaţionalele şi-au stabilit baze regionale în capitala Poloniei, Varşovia, profitând de o forţă de muncă calificată, costuri mai reduse şi un climat de business favorabil. Printre acestea se numără gigantul american Goldman Sachs, care intenţionează să-şi sporească numeric personalul din Polonia în 2018.
Investiții străine de 13 miliarde euro
Temerile investitorilor cu privire la perspectivele economice ale Poloniei s-au intensificat în iunie 2016 după ce Comisia Europeană a emis o opinie fără precedent conform căreia guvernul eurosceptic, conservator al ţării pune în pericol statul de drept. Criticile autorităţilor europene ar putea anunţa posibile sancţiuni sau restricţii de finanţare pentru Varşovia, fapt care i-a determinat pe investitori să-şi accelereze retragerile din fondurile cu expunere faţă de regiune.
În 2017, companiile străine au investit aproape 13 miliarde de euro şi au creat peste 86.000 de locuri de muncă în Polonia, mai multe locuri de muncă decât în orice altă ţară membră a Uniunii Europene în 2017[12]; valoarea totală a proiectelor investitorilor străini şi numărul de locuri de muncă pe care aceştia le-au creat în Polonia s-au dublat faţă de anul 2016: „Sunt cele mai bune rezultate dintr-un deceniu“, a declarat Tomasz Pisula, director al Agenţiei Poloneze pentru Investiţii şi Comerţ (PAIH). „Din punctul de vedere al valorii investiţiilor companiilor străine, ne situăm pe locul doi după Marea Britanie, însă după numărul de locuri de muncă create suntem lideri în Uniunea Europeană“, a adăugat Pisula.
Sectorul construcţiilor are 95 de noi proiecte ISD, urmat de sectorul ICT cu 73 de proiecte şi industria auto cu 49 de proiecte. În 2017, a fost anunțată o serie întreagă de anunţuri privitoare la investiţii străine în industria auto poloneză. Printre acestea se numără cel din decembrie 2017 privind investiţii de 113 milioane de dolari din partea Toyota într-o fabrică de maşini hibride şi cel privitor la planurile LG Chemj de a deschide cea mai mare fabrică de baterii pentru autovehicule electrice din Europa.
Investitorii străini au apreciat climatul general de investiţii din Polonia cu nota medie de 3,7 puncte din 5. Aspectele negative indicate de investitorii străini privesc stabilitatea şi predictabilitatea legislaţiei, eficienţa sistemului juridic, taxele şi formalităţile legate de acestea. Potrivit unir studii, 80% din investitorii străini estimează că vor înregistra o creştere a veniturilor în 2018, în timp ce 58% dintre aceştia intenţionează să-şi crească numărul de angajaţi din Polonia.
În Wroclaw, Mercedes construieşte o fabrică de motoare într-una din Zonele Economice Speciale ale Poloniei. Produsele fabricate aici vor fi exportate în Europa şi în alte regiuni. „Investim 500 milioane de euro în această fabrică, aceasta fiind prima unitate de producţie de autovehicule Mercedes Benz din Polonia“, declara la începutul lunii martie 2018, Andreas Schenkel, CEO al Mercedes-Benz Polonia. Întrebat de ce a ales Polonia dintre atâtea alte ţări din regiune, Schenkel spune că principalele criterii au fost oamenii educaţi şi susţinerea guvernului polonez şi a autorităţilor locale.
Oficialii Bursei de la Varşovia sunt încrezători că în pofida turbulenţelor de pe pieţele mondiale, Polonia va rămâne atractivă în ochii investitorilor străni graţie fundamentelor sale economice solide. Economia ţării a avansat cu aproximativ 4% anual din anii 90, graţie în parte investiţiilor străine.
Într-o Zonă Economică Specială a Poloniei, gigantul Mondeles are un centru de
cercetare, dezvoltare şi calitate alături de alte companii internaţionale. Cu munciori din întreaga lume, centrul dezvoltă produse noi şi testează produsele existente. „40% din echipa noastră este alcătuită din străini care provin din 27 de ţări de pe patru continente“, arată Adam Gajewski, director în cadrul Mondelez International.
”Lege şi Justiţie”
Acesta este numele partidului conservator, influenţat de puternica biserică catolică a ţării. Partidul Lege și Justiție susţine că de fructele boomului economic al Poloniei din ultimul deceniu s-au făcut simțite numai clasele mai liberale şi de mijloc ale ţării. Partidul ”Lege şi Justiţie” a câştigat detaşat alegerile legislative din octombrie 2015, cu o serie de promisiuni printre care reducerea vârstei de pensionare, alocaţii pentru copii, scutiri de impozite şi medicamente gratuite pentru persoanele în vârstă. Recompensarea clasei muncitoare, compusă în mod tipic din familii mai numeroase şi care locuieşte mai ales în zone rurale, în principal în regiunile estice mai sărace ale ţării, reprezintă o parte esenţială a manifestului electoral al partidului. „Acesta este un sprijin real din partea statului polonez pentru cei mai importanţi din ţara noastră: familiile cu copii“, a declarat preşedintele Andrzej Duda. „Nu vreau o Polonie unde să aud tot timpul «Nu este posibil»“.
Investiţiile au scăzut cu 8% în 2016, în parte din cauza reducerii fluxului de fonduri europene. Criticii guvernului şi ai partidului de guvernământ Lege şi Justiţie, care a venit la putere în 2015, spun că investiţiile au scăzut din cauza politicii interne nepredictibile. Partidul a lansat în prima jumătate a anului 2016 un program de alocaţii pentru copii echivalent cu 1% din PIB şi a adoptat o lege prin care reduce vârsta de pensionare începând cu octombrie 2017. Pe de altă parte, guvernul a îmbunătăţit colectarea taxelor.
De la venirea la putere a Partidului Partidului Lege şi Justiţie (PiS), fondurile de investiții străine și-au redus treptat expunerea pe Polonia pentru că activele poloneze sunt din ce în ce mai scumpe în condiţiile în care conflictul iscat între Guvernul ţării şi autorităţile de la Bruxelles diminuează atractivitatea investiţiilor din cea mai mare economie est-europeană [13]. Fergus Argyle, manager la Somerset Capital, care şi-a menţinut expunerea faţă de activele poloneze, spune că sentimentul investitorilor s-ar putea deteriora în continuare dacă PiS încalcă ţinta privitoare la deficitul bugetar impusă de UE menţinându-şi angajamentele pre-electorale privind reducerea vârstei de pensionare și majorarea celei mai scăzute rate a impozitului pe profit.
La începutului anului 2018, Mateusz Morawiecki, 49 de ani, fost bancher la Banca spaniolă Santander, a fost ales de partidul de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS), s-o înlocuiască pe Beata Szydlo la şefia guvernului polonez în timp ce partidul său face eforturi pentru legiferarea unor reforme judiciare controversate despre care criticii spun că au ca scop aducerea justiţiei sub controlul PiS[14]. Partidul controlează deja instituţiile media de stat şi companiile statului, care în Polonia sunt jucători importanţi în economie. Unii observatori spun că înlocuirea premierului, îndelung pregătită pentru public printr-un spectacol cu fum şi ceaţă, are ca scop tocmai abaterea atenţiei de la eforturile de aducere a justiţiei sub control. La scurt timp după instalarea în fruntea guvernului de la Varșovia, premierul Mateusz Morawiecki arăta că Polonia este „o țară deținută de străini“ și că el și Partidul Lege și Justiție, condus de Jaroslaw Kaczynski, „luptă împotriva acestei colonizări a țării“[15]: „Vrem să fim și vom fi un partener egal pentru entitățile străine… Ne-am vândut aproape toată economia“, spunea premierul polonez, nemulțumit că banii din țară „sunt transferați în fiecare an sub formă de dividende, dobânzi, depozite către investitorii străini“.
În doi ani de guvernare, 2016 și 2017, PiS a ajuns să fie puternic divizat. Preşedintele Poloniei Andrzej Duda, venit din actualul partid de guvernare, a încercat să frâneze reforma justiţiei. Tensiunile din partid sunt atât de mari, încât din cauza lor guvernul a reacţionat cu mare întârziere la efectele furtunilor devastatoare din toamna lui 2017, spun analiştii. Morawiecki are doi ani la dispoziţie să demonstreze că nu este doar o altă marionetă a lui Kaczynski, ci o forţă modernizatoare. Morawiecki s-a aliat cu PiS în 20015 şi a coordonat campania electorală. Alegerile au făcut din PiS primul partid majoritar de după prăbuşirea comunismului. Partidul se bucură de o popularitate de 40%, faţă de 22% cât are principalul partid de opoziţie, mulţumită, printre altele, unor politici precum reducerea vârstei de pensionare şi suplimentarea alocaţiei pentru familii.
Ca ministru de finanţe, Mateusz Morawiecki a creat „planul Morawiecki“, proiectat, după cum spune chiar el, „să consolideze capitalul polonez“ şi să stimuleze creşterea prin investiţii de 1.000 de miliarde de zloţi (238 de miliarde de euro) în inovaţie şi tehnologie folosind un mix de fonduri de la stat, de la UE şi de la instituţiile financiare internaţionale. Un adept al pieţei libere în principiu, Morawiecki s-a arătat mai mult decât disponibil să lase să curgă bani de la buget pentru stimularea consumului privat cât a condus ministerul de finanţe. Însă a făcut rost şi de resurse. Cu Morawiecki ca ministru de finanţe, colectarea TVA-ului a crescut cu mai mult de 20%.
Morawiecki este un adept al prudenţei fiscale. Guvernul s-a angajat să menţină deficitul bugetar sub limita UE de 3% din PIB, dar pentru a reuşi aceasta PiS a majorat taxele impuse băncilor şi retailerilor, o politică deloc pe placul investitorilor străini – un grup căruia toate guvernele post-coministe i-au acordat o atenţie deosebită. „Slăbiciunea ultimului sfert de secol este subestimarea rolului statului în economia modernă“, ceea ce reprezintă „un păcat şi o greşeală fatală“, spunea Morawiecki. Un capitol la care noul premier poate excela este cel al politicii externe. Un bun vorbitor de engleză, Morawiecki ar putea relaxa relaţiile acum tensionate pe care Varşovia le are cu Berlinul şi cu Comisia Europeană.
”Avem în faţă o mare şansă, şansa de a construi o nouă Polonie, o Polonie a tuturor, puternică, independentă“, este mesajul trimis polonezilor de Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului de guvernământ Lege și Ordine (PiS), înainte de ziua independenţei, un eveniment marcat de un marş naţionalist fără precedent la care au aderat şi suporterii PiS[16]. Jaroslaw Kaczynski doreşte să construiască o nouă Polonie, una în care partidul său să domine în toate sferele de putere, de la companii de stat la instituţii de stat, şi pe care o îndepărtează de ordinea europeană. Kaczynski, în vârstă de 68 de ani, este unul dintre politicienii în care publicul are cea mai mică încredere, însă se bucură de o influenţă enormă în spatele scenei.
Împletind conservatorismul social catolic cu etatismul economic şi cu scepticismul în ceea ce priveşte integrarea europeană mai în profunzime, guvernul fostului prim ministru Beata Szydlo a condus ţara într-o perioadă de creştere economică rapidă şi cu standarde de viaţă în urcare. PiS a promis în campania electorală pentru alegerile din 2015 că va forţa companiile, în special pe cele cu proprietari străini, să-şi împartă mai mult din profituri cu cetăţenii polonezi. Guvernul, criticat de CE pentru erodarea standardelor democratice, şi-a caracterizat măsurile drept patriotism economic.
Polonia se remarcă în Europa nu doar prin tulburarea ordinii europene. Polonia este al patrulea cel mai mare exportator de mobilă din lume. Compania poloneză KGHM este cel mai mare producător de argint din lume şi al şaselea cel mai mare producător de cupru. Polonia este liderul european al producţiei de electrocasnice şi de fructe, în special de mere şi de ciuperci champinion; Polonia este și cel mai mare exportator de ciuperci champinion din lume.
Procedura de deficit excesiv
Pe 12 mai 2015, Comisia Europeană a recomandat scoaterea Poloniei din procedura de deficit excesiv, deşi guvernul polonez a depăşit uşor limita de deficit de 3% din PIB în 2014 din cauza costurilor ridicate ale reformei sistemului de pensii[17]. După o lună de zile, Consiliul European a scos Polonia din procedura de deficit excesiv impusă în 2009. “Acest lucru înseamnă că Polonia urmează direcţia corectă către consolidarea finanţelor publice şi limitarea datoriei excesive, tendinţă dublată de redresarea economiei”, a declarat ministrul polonez de finanţe Mateusz Szczurek. “Totuşi, anularea procedurii nu înseamnă că putem deveni brusc iresponsabili în administrarea fondurilor publice, în cheltuirea banilor contribuabililor”, a mai adăugat acesta.
Aprox 550.000 de polonezi au credite ipotecare în franci elvețieni, contractate înainte de criza financiară, când zlotul polonez era relativ puternic în raport cu francul[18]. O parte din cei care au luat credite au probleme la rambursare, în urma deciziei Băncii Naţionale a Elveţiei, din 15 ianuarie 2015, de a elimina pragul minim al cursului de schimb euro-franc, fapt ce a condus la o depreciere cu 22% a zlotului polonez în raport cu francul.
În iulie 2015, Camera Inferioară a Parlamentului de la Varşovia a adoptat o lege ce prevede ca unele persoane care au creditele ipotecare în valută să-şi poată converti împrumuturile în zloţi. Legea trebuie adoptată de Senat şi semnată de preşedinte pentru a intra în vigoare. Băncile vor fi cointeresate să intre în mecanism prin faptul că statul garantează 50% din creditul rămas de plată în urma conversiei, dar şi nivelul discountului este important. Potrivit proiectului de lege, acest discount este de 15% din creditul rămas de plată în urma conversiei, iar reprezentanţii clienţilor cu credite în franci solicită cel puţin 25%. Dacă va fi implementată în forma actuală, Legea privind conversia în zloţi a creditelor ipotecare în valută ar putea costa băncile poloneze aproximativ 22 miliarde zloţi, adică 5,75 miliarde de euro, conform unui document elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară din Polonia (KNF). Costul conversiei va depăşi profitul net al băncilor înregistrat în 2014, care au acordat credite ipotecare denominate în franci elveţieni şi euro.
În Polonia, statul este acţionar majoritar la unele dintre cele mai mari companii din ţară. Printre acestea se numără: a) KGHM, unul dintre cei mai mari producători de argint şi cupru din lume (cu operaţiuni în Canada, SUA, Chile şi Groenlanda); b) Lotos, cu afaceri în domeniul energiei şi resurselor (activează în zona Mării Baltice şi în Norvegia); c) PGE, cel mai mare grup energetic din Polonia; d) PGNiG, lider în industria petrolieră şi a gazelor naturale, şi, e) Kompania Weglowa, cel mai mare producător de cărbune din Europa.
Guvernul polonez a aprobat un plan pentru mutarea activelor deţinute la companiile controlate de stat într-un holding sau o agenţie în condiţiile în care se dorește desfiinţarea Ministerului Trezoreriei, instituţia care a supravegheat privatizările în perioada de tranziţie economică[19]: „Avem un concept de proiect pentru transferarea drepturilor de proprietate unei agenţii sau companii de tip holding, care va administra activele Trezoreriei care nu au nici o misiune“, a explicat Filip Grzegorczyk, unul dintre viceminiştrii Trezoreriei.
Stimularea demografică
În condiţiile în care Polonia, cea mai mare economie est-europeană, are în faţă una dintre cele mai profunde crize demografice din Europa, partidul conservator Lege şi Justiţie, ieşit câştigător în alegerile din toamna anului 2015 şi nerăbdător să-şi răsplătească electoratul de bază, s-a angajat să acorde lunar 500 de zloţi (114 euro) pentru fiecare copil începând cu al doilea, născut în familiile poloneze[20]. Până la adoptarea acestei măsuri, familiile care câştigau până la 675 de zloţi pe lună primeau doar 118 zloţi pe copil (27 euro). Spre comparaţie, în România, în 2015 s-a decis majorarea alocaţiei de stat pentru copii, astfel că aceştia beneficiază din 2016 de un cuantum lunar mărit. Astfel, copiii în vârstă de până la doi ani primesc lunar 200 de lei (45 euro), cei cu vârstă cuprinsă între doi şi 18 ani şi liceenii de peste 18 ani primesc 84 de lei lunar, iar copiii cu handicap cu vârste între 3 şi 18 ani primesc 200 de lei.
Analiștii au avertizat că programul populist de stimulare demografică, aplicat în Polonia, în valoare de 5 miliarde euro anual pune în pericol stabilitatea fiscală a ţării. Plăţile au început în iulie 2016 și pot aduce familiilor mai numeroase echivalentul unui salariu lunar, ceea ce, speră autorităţile de la Varşovia, va spori popularitatea guvernului şi va majora rata fertilităţii aflată în ultimii ani la unul dintre cele mai scăzute niveluri din UE. Costul noii politici a stârnit temeri generalizate, având în vedere că 2,7 milioane de familii şi 3,7 milioane de copii au dreptul la astfel de plăţi. Băncile, economiştii şi miniştrii se aşteaptă ca programul să coste aproximativ 3 mld. euro în 2016, cost care a crescut la 5 mld. euro în 2017, când s-a aplicat întregul an. Costul este parţial acoperit prin noi taxe impuse în principal băncilor şi supermarketurilor cu capital străin şi printr-un câştig unic de 2,1 mld. euro din vânzarea de licenţe telecom. Ex-vicepremierul Mateusz Morawiecki a afirmat că programul implică “sume uriaşe”, dar creşterea economică va contribui la acoperirea costurilor. Acesta a admis că încă nu este clar ce efect va avea acest program asupra ratei fertilităţii. Potrivit calculelor, se așteaptă ca Polonia să înregistreze o diminuare a populaţiei apte de muncă cu 5,3 milioane de oameni, sau 22% în următorii 35 de ani, ceea ce-i va afecta perspectivele de creştere odată cu majorarea costurilor legate de pensii şi servicii medicale. “Acesta nu este un stimulent să mai ai un copil şi nimeni nu ar trebui să privească programul în acest fel”, afirmă Paulina Bromek-Paprocka, mama unui singur copil.
În perioada ianuarie-iulie 2017, numărul de nașteri a crescut cu aproape 9% până la 235.000 şi a depăşit 400.000 la sfârşitul anului 2017. Creşterea a fost posibilă datorită îmbunătăţirii situaţiei economice, scăderii şomajului, creşterii salariilor şi a impactului pozitiv al Programului guvernamental de susţinere a familiilor, ”500 plus”, potrivit analiştilor.
O țară – mai multe viteze de dezvoltare
Polonezii vorbesc uneori de “două Polonii”[21]: o Polonie a celor cu venituri mari, la oraşe şi una a celor cu salarii mici şi locuri de muncă nesigure, la sate şi în oraşe mici. În 2015, ritmul proiectat al creşterii economice va fi de 3,5%, iar rata şomajului a scăzut de la aprox 20%, când a aderat Polonia la UE în 2004, la 10,3% în prezent. Salariul mediu este de 865 de euro (955 de dolari) pe lună, iar mulţi oameni sunt plătiţi cu mult mai puţin.
Condiţiile de muncă ţin mulţi oameni în sărăcie, ceea a făcut ca muncitorii să recurgă la contracte de muncă ce le oferă prea puţină protecţie - numite contracte “junk” (gunoi) de către criticii acestor contracte. Statisticile Guvernului polonez arată că aproximativ 1,4 milioane de oameni au contracte temporare de muncă şi beneficii limitate în prezent, faţă de aproape 500.000 în 2010. Statistici separate ale UE, arată că ponderea contractelor de muncă temporare în Polonia este mai mare decât în oricare din celelalte 27 de state membre; această pondere era 28% în 2014, iar contractele respective urmăreau să ofere flexibilitate artiştilor şi altor profesionişti care munceau pentru mai mulţi angajatori. Contractele de muncă temporare nu asigură garanţiile unui contract de muncă obişnuit în Polonia, precum concediul, contribuţiile angajatorului la fondurile publice de sănătate şi pensii şi protecţia faţă de concedierea fără preaviz. Persoanele care muncesc lună de lună în baza unor contracte temporare se califică arareori pentru împrumuturi acordate de bănci, iar din cauza insecurităţii unii nu-şi întemeiază nici măcar o familie. Acest lucru ameninţă să accelereze bomba cu ceas demografică a scăderii ratei natalităţii ţării, acum în valoare de 1,3 copii de femeie, una dintre cele mai scăzute din Europa.
Singura economie europeană care a crescut în fiecare an pe parcursul crizei financiare globale a fost cea poloneză[22]. În 2013, creşterea economică a fost de 1,7%, iar în 2014 - de 3,4%, creşteri susţinute de investiţii şi cheltuielile de consum, în condiţiile în care scăderea preţurilor a mărit puterea de cumpărare a populaţiei. Investiţiile fixe au crescut cu 9,4%, faţă de doar 0,9% în 2013. Preţurile de consum au scăzut în decembrie 2014, cu 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2013, înregistrând al şaselea declin consecutiv. Banca Naţională a Poloniei a mentinut dobânda de politică monetară la minimul record de 2%. 2014, 2015 și 2016 au fost ani foarte buni pentru Polonia, în pofida tensiunilor geopolitice şi a problemelor din Zona Euro. Intensificarea creşterii economice arată că economia poloneză a reuşit să depăşească impactul riscurilor generate de stagnarea Zonei Euro, cea mai mare piaţă de export a ţării, precum şi de efectele escaladării conflictului din Ucraina în 2014.
Jaroslaw Kaczynski – 71 de ani în 2020 – este fratele geamăn al preşedintelui Lech Kaczynski, decedat în urma unui accident aviatic pe 10 mai 2010, în Rusia. Premier al Poloniei între anii 2006-2007, Jaroslaw şi-a câştigat reputaţia de eurosceptic după o serie de conflicte cu Bruxelles-ul: “Sunt un euro-realist şi militez pentru o Europă mai puternică, în special în ceea ce priveşte aspectele politico-militare”, a spus liderul politic polonez Jaroslaw Kaczynski în cadrul Forumului Economic Mondial de la Krynica, sudul Poloniei, numit şi “Davosul din est”. Acesta a insistat ca Europa are nevoie de un centru politic echipat cu forţe armate, ceea ce ar putea face din acest centru un partener egal pentru Statele Unite, însă nu trebuie uitate China sau India. În ceea ce priveşte o eventuală integrare a forţelor militare în cadrul Uniunii Europene, Kaczynski a spus că armata europeană trebuie să fie “o armată foarte puternică şi nu o brigadă sau o iniţiativă ridicolă”. Fostul premier al Poloniei a estimat că nici un stat european nu este capabil să devină o superputere, nici măcar Rusia sau Franţa şi Germania laolaltă, pentru că acestea sunt state prea mici pentru o astfel de cauză: “Pentru a fi considerat un partener serios pentru ţări precum Rusia, Uniunea Europeană trebuie să devină mai solidă din punct de vedere militar”, a declarat Kaczynski.
Când în 2012 compania chineză Guangxi LiuGong Machinery a cumpărat producătorul polonez de utilaje grele Huta Stalowa Wola (HSW), angajaţii polonezi s-au temut că îşi vor pierde locurile de muncă[23]. Între 2012-2017, chinezii au investit numai în această companie cca 50 milioane dolari, iar angajaţii nu doar că şi-au păstrat posturile, dar au şi primit salarii mai mari. Înainte de achiziţie, compania poloneză contempla falimentul din cauza concurenţei americane şi germane. Pe ansambu, investiţiile chineze au creat 15.000 de locuri de muncă în Polonia: „Investiţiile chinezeşti în Polonia sunt tot mai avansate tehnologic şi ajută la construirea unei economii a cunoaşterii în ţara noastră“, spune Jerzy Kwiecinski, viceministru polonez pentru dezvoltare. „Suntem încântaţi că astfel de companii, cum este LiuGong“, aleg în număr tot mai mare să-şi mute afacerile în Polonia. În această tranzacţie, LiuGong a obţinut tehnologii de bază care au ajutat compania să avanseze cu unele din proiectele sale de produse.
La începutul lui 2016, Guvernul polonez a lansat un program pentru familiile cu cel puţin doi copii, care prevede acordarea unor alocaţii de 500 de zloţi pe lună (126 de dolari) pentru fiecare copil. Apoi, la începutul lunii iunie 2016, premierul polonez, Beata Szydlo, a anunţat un nou program destinat să ofere locuinţe ieftine pentru pentru familiile cu venituri reduse și muți copii[24]. În noul program, care trebuie aprobat şi de Parlament, cea mai importantă componentă prevede înfiinţarea unui Fond naţional pentru locuinţe, care va construi apartamente pe terenurile deţinute de stat astfel că locuinţele vor fi mai ieftine. Lucrările de construcţie ar urma să înceapă în 2018. ”Aceste apartamente vor fi disponibile iniţial pentru închiriere şi avem în vedere o chirie de aproximativ 10-20 zloţi (2,5-5 dolari) pe metrul pătrat”, a declarat premierul polonez. Familiile cu mulţi copii vor avea prioritate, însă programul este conceput să îi ajute pe toţi cei care nu îşi permit o locuinţă. Guvernul de la Varşovia estimează că aproximativ 40% din cei 38 de milioane de locuitori ai Poloniei nu îşi pot permite să închirieze un apartament şi mulţi locuiesc cu părinţii.
Pe 24 noiembrie 2017, Parlamentul polonez, dominat de conservatori, a votat pentru interzicerea comerţului duminical, interdicţie ce se va aplica în mod gradual şi va deveni efectivă complet în 2020[25]. Potrivit legii promovate de sindicatul Solidaritatea (Solidarnosc), începând cu 1 martie 2018, magazinele vor fi deschise doar în prima şi în ultima duminică a lunii, iar începând cu 1 ianuarie 2019, doar ultima duminică a lunii se va sustrage interdicţiei, pentru ca în 2020 comerţul în zilele de duminică să fie aproape complet suprimat, limitându-se doar la câteva locaţii, printre care benzinăriile, gările, magazinele de pâine şi patiseriile, precum şi cumpărăturile online. Această ultimă exceptare îi permite Poloniei să nu notifice această reformă Comisiei Europene. Opoziţia centristă şi liberală, care a votat împotrivă, a subliniat că duminica este ziua în care comercianţii polonezi primesc mulţi clienţi ce vin din ţările baltice, din Rusia, din Belarus sau din Ucraina şi că acest lucru va priva magazinele de o sursă de venit. Până în 2017, magazinele erau obligate să închidă doar în timpul marilor sărbători naţionale sau religioase, adică 12 zile pe an. Reprezentanţii sectorului distribuţiei, marile lanţuri de magazine ar trebui să reacţioneze prin prelungirea programului în timpul săptămânii. Comerţul duminical este limitat în mai multe ţări europene, printre care Elveţia şi Norvegia, şi este complet interzis în Austria. Interdicţia pare să piardă din fermitate în Germania şi în Franţa.
Polonia ar urma să se apropie de media UE în ceea ce priveşte venitul mediu pe cap de locuitor până în 2030, în Timp ce în perioada 2017-2020 indicatorul trebuie să avanseze la 80% din media UE[26]. Obiectivul a fost inclus în planul naţional de dezvoltare, aşa-numitul Plan Morawiecki: indicatorul venitului mediu pe locuitor ar urma să fie atins prin intermediul reindustrializării Poloniei, dezvoltării inovaţiei şi IMM-urilor, precum și extinderii peste hotare a întreprinderilor poloneze. Strategia ar urma să implice costuri de 1.500 miliarde de zloţi până la finalul anului 2020. Ultima versiune a Planului Morawiecki include multe obiective şi mijloace de atingere a acestora, însă legăturile dintre obiective şi mijloace nu sunt întotdeauna foarte clare, iar finanţarea pentru anumite măsuri este nesigură. Strategia nu menţionează nici cum trebuie să fie pregătiţi funcţionarii publici pentru asumarea unui set mai larg de responsabilităţi. Planul vizează investiţii sporite finanţate din economia internă, în Timp ce măsurile pe termen scurt ale guvernului se concentrează pe impulsionarea consumului, ceea ce pare o contradicţie cu prevederile planului național de dezvoltare.
Polonizarea băncilor
Guvernul polonez ţine sub observaţie „piaţa” pentru a aduce băncile în mâini poloneze în cazul în care instituţiile de credit străine sunt forţate să-şi vândă operaţiunile locale, a declarat vicepremierul Mateusz Morawiecki: „Vom urmări situaţia”, a spus Morawiecki despre o posibilă remodelare a sectorului bancar care ar putea avea ca rezultat vânzarea operaţiunilor pe care grupurile bancare străine le au în Polonia, creând astfel un spaţiu natural, de piaţă[27]. Guvernul este atent la semnalele pieţei pentru a proteja stabilitatea sectorului bancar polonez, capacitatea de a finanţa dezvoltarea economică şi depozitele polonezilor. Testele de stres bancar europene au arătat că unele grupuri financiare trebuie să implementeze reforme importante şi să-şi consolideze baza de capital. Aceste teste au demonstrat că există un risc limitat ca sistemul bancar european să se destabilizeze, ceea ce a mărit speranţele că avansul economic al Zonei Euro va continua.
Între 2004 şi 2015, Produsul Intern Brut nominal al Poloniei a crescut de aproape 2 ori, în timp ce masa monetară în sens larg (M3) şi numerarul din circulaţie au crescut de peste 3 ori, pe fondul unei creşteri de aproape 4 ori a creditului acordat companiilor nefinanciare. Mergând în direcția inversă a tendinței globale de descurajare a utilizării numerarului, din 10 februarie 2017, Polonia a introdus în circulație bancnota de 500 de zloți (aproximativ 116 euro), în ideea de a reduce costul stocării rezervelor de numerar[28]. Banca Națională a Poloniei a luat această decizie în pofida criticilor formulate de adjunctul ministrului Economiei, potrivit căruia noua bancnotă ar putea facilita activitățile infracționale și ar îngreuna combaterea economiei subterane. “Este clar că trebuie suplimentată structura bancnotelor în circulație. Nevoia de numerar este în creștere”, a declarat presei Jacek Bartkiewicz, membru în Consiliul de administrație al Băncii Naționale a Poloniei. Grație creșterii economice și în pofida a doi ani de deflație 2015 și 2016, Polonia a înregistrat o creștere semnificativă a utilizării numerarului, valoarea banilor în circulație crescând cu 15% numai în 2016. Bartkiewicz a subliniat că bancnota de 500 de zloți se află la dispoziția publicului larg, dar specialiștii bancari nu se așteaptă ca aceasta să fie utilizată frecvent în tranzacțiile de zi cu zi. Jacek Bartkiewicz a adăugat că noua bancnotă va reduce costurile cu păstrarea și producția rezervei strategice de numerar pentru banca centrală.
Strategia de politică monetară a Băncii Naţionale a Poloniei este ţintirea directă a inflaţiei, iar această strategie a fost adoptată în 1998 la indicația Băncii Centrale Europene[29]. Din 2004, ţinta anuală de inflaţie a fost stabilită la 2,5%, cu un interval de variaţie de 1 punct procentual în jurul ţintei. Dobândă de politică monetară de 1,5% a rămas neschimbată din martie 2015 şi se află în prezent la un minim istoric. Într-un raport de inflaţie al băncii centrale se arată cum “creşterile preţurilor au determinat şi creşterea aşteptărilor privind majorarea dobânzilor băncii centrale, precum şi creşterea randamentelor pentru obligaţiunile de stat”, dar dobânda de politică monetară a continuat să rămână pe loc…
Randamentul obligaţiunilor Poloniei cu maturitatea la 10 ani a înregistrat o medie de aproape 6% între 2004 şi 2012, în condiţiile în care media dobânzii de referinţă a băncii centrale a fost de 4,6%. Pornirea tiparniţei Băncii Centrale Europene (BCE) a permis Băncii Poloniei să treacă la reducerea agresivă a dobânzii de politică monetară, care a “împins” şi costul de finanţare pe 10 ani către minimul istoric de circa 2%, atins în ianuarie 2015.
Polonia a evitat recesiunea generalizată din Europa de la sfârşitul deceniului trecut printr-o stimulare fiscală majoră, care a determinat creşterea accelerată a datoriei publice, care a crescut de peste două ori de la intrarea ţării în UE, în 2004, până la sfârşitul lui 2016. Creşterea ar fi fost mult mai mare dacă nu s-ar fi realizat naţionalizarea parţială a fondurilor de pensii private, respectiv a portofoliilor de obligaţiuni guvernamentale, în 2014, astfel încât să poată fi respectată limita constituţională a datoriei publice de 55% din PIB. Conform datelor oficiale, rata inflaţiei a rămas în teritoriul negativ între iulie 2014 şi octombrie 2016, iar apoi a crescut anual cu cca 2,2% ajungând foarte aproape de ţinta de 2,5% de politică monetară.
Polonizarea energiei
Aproape în acelaşi Timp unele dintre cele mai puternice companii poloneze controlate de stat au trimis lumii un mesaj important: guvernul şi-a propus să obţină mai mult control în sectorul generării de energie[30]. Sau poate chiar să naţionalizeze acest sector vital pentru orice economie.
Patru companii de energie poloneze – PGE, Energa, Enea şi PGNiG Termika, toate controlate de stat, s-au aliat cu un fond de investiţii aparţinând tot statului polonez şi au înaintat o ofertă preliminară neangajantă pentru cumpărarea activelor locale ale companiei franceze EDF. Separat, grupul feroviar PKP, deţinut de stat, a cerut în instanţă anularea privatizării subsidiarei sale de energie PKP Energetyka din cauza mai multor nereguli apărute în acest proces. EDF are dimensiuni apreciabile în Polonia: deţine vechea centrală termoelectrică de la Rybnik, cu o capacitate de aproape 1.800 de MW, şi centrale mai mici cu reţele de distribuţie a căldurii, printre care Gdansk, Gdynia, Cracow şi Zielona Gora. Acestea sunt semne că statul polonez deține aproape în totalitate companiile din sectorul energiei, sre deosebire de țara noastră, de exemplu, unde companiile străine sunt puternic implantate.
Polonia a decis în 2016 să emită eurobonduri cu maturitatea la 12 şi 30 de ani, ca să profite de situaţia favorabilă de pe piaţă şi să evite posibilele incertitudini legate de situaţia din SUA[31]. Titlurile cu maturitatea în octombrie 2028 au fost oferite la un preţ de 55 puncte de bază peste nivelul de referinţă, în timp ce titlurile cu maturitatea în luna octombrie 2046 – la un preţ de 120-125 puncte de bază peste nivelul de referinţă. Polonia a profitat astfel de condiţiile mai bune de pe piaţă pentru a-și prefinanţa necesităţile de împrumuturi pentru 2017-2020, beneficiind de un rating de ţară A2 – BBBplus – A minus fiecare rating corespunzând uneia din cele trei mari agenţii de evaluare financiară.
Polonia – cel mai vechi cumpărător de gaze naturale ruseşti din Europa – pariază în ultimii ani pe gazele naturale norvegiene şi pe gaze naturale lichefiate (GNL) în încercarea de a scăpa de dependenţa de combustibil furnizat de Gazprom[32]. În 2016, compania rusă Gazprom acoperea aproximativ două treimi din necesarul de gaze naturale al Poloniei; dar, tot în 2016 Polonia a finalizat un terminal GNL pentru a-şi reduce dependenţa de gazele ruseşti, pe care le cumpără din 1944. Partidul ”Lege şi Justiţie” a susţinut din momentul preluării puterii în 2015 că nu va reînnoi un contract pe termen lung încheiat cu Gazprom; actualul contract expiră în 2022. Pentru a putea face acest lucru, distribuitorul de gaze controlat de stat, PGNiG a trebuit să relanseze un proiect privind o legătură cu Norvegia, proiect luat în discuţie prima dată cu aproximativ 20 de ani în urmă: în prezent se știe că gazoductul Baltic Pipe urmează a fi finalizat în octombrie 2022.
Planul guvernului polonez este ca din anul 2022 Norvegia să asigure 43% din necesar, 37% să fie asigurate din gaze naturale lichefiate importate din SUA, iar 20% să fie asigurate din producţia proprie.
Sistemul de pensii
Guvernul polonez a adoptat în 2016 Legea prin care se reduce vârsta de pensionare de la 1 ianuarie 2017 la 65 de ani pentru bărbaţi şi la 60 de ani pentru femei[33]. Noile condiţii de pensionare reprezintă revenirea la situaţia de dinainte de 2013. Diminuarea vârstei de pensionare a fost una din promisiunile făcute de Andrzej Duda în campania pentru alegerile pentru funcţia de preşedinte. Un sondaj de opinie, realizat pentru cotidianul Dziennik Gazeta Prawna, arată că peste 50% din polonezi sunt dispuşi să muncească până la vârsta de 65 sau 67 de ani. Doar 30% au răspuns că ar vrea să se pensioneze la 60 de ani.
Guvernul polonez a anunțat pe 4 iulie 2016, intenția sa de a desfiinţa pensiile administrate privat, aşa-numitul Pilon II[34]. Conform legislaţiei actuale, o agenţie de stat colectează cea mai mare parte din contribuţiile obligatorii ale angajaţilor la sistemul de pensii. O mică parte din aceste contribuţii merge la fondurile private de pensii, denumite în poloneză OFE, care sunt gestionate în principal de jucători străini, precum Nationale Nederlanden (NN), Aviva, AXA şi MetLife. În prezent, aceste fonduri deţin până la 80% din acţiunile unor companii şi sunt responsabile pentru aproximativ 20% din capitalizarea bursei de la Varşovia. Astfel, Guvernul de la Varşovia a transferat cca un sfert din activele de 140 miliarde de zloţi (35,2 miliarde de dolari) deţinute de fondurile private de pensii către un singur vehicul de investiţii denumit Fondul Demografic de Rezervă, iar fondurile private OFE au fost închise. Un manager desemnat de Guvern se ocupă de investirea activelor fondurilor private de pensii preluate de stat, iar Executivul a anunțat că dorește să utilizeze activele fondurilor de pensii pentru a reduce datoria publică, fapt care a scandalizat opinia publică și pe deținătorii fondurilor private de pensii, dar în zadar. Restul activelor fondurilor private de pensii au fost transferate către o serie de noi fonduri mutuale care le-au investit în numele deponenţilor şi fără implicarea statului. Active în valoare de aproximativ 100 de miliarde de zloţi nu au fost vândute pentru a finanţa bugetul, ci rămân pe bursă şi pot să ajute la dezvoltarea economiei țării. Economiştii au spus că acest plan, intrat în vigoare în 2018, a dat Partidului Lege şi Justiţie (PiS) noi fonduri pentru a-şi finanţa programul de asistenţă socială. Pe de altă parte, acest plan ar putea să îi încurajeze pe polonezi să economisească mai mult, prin crearea de stimulente pentru a participa la schemele de economii voluntare. Partidul conservator, Lege şi Justiţie, a câştigat detaşat alegerile legislative din octombrie 2015 cu o serie de promisiuni printre care reducerea vârstei de pensionare, alocaţii pentru copii de 500 de zloţi pe lună (126 de dolari), scutiri de impozite şi medicamente gratuite pentru persoanele în vârstă.
Sistemul reformat de pensii al Poloniei a devenit funcţional la începutul anului 2018, 25% din activele fondurilor de pensii fiind transferate către un fond de stat, iar 75% transferate către conturi private, a anunţat directorul Agenţiei de dezvoltare a Poloniei[35], Pawel Borys. Polonezii au fost înscrişi automat în schemele de pensii ale companiilor prin care 2% din câştigurile brute sunt transferate în noile fonduri private şi au avut la dispoziţie trei luni în care se puteau retrage din fondurile mutuale respective, dar aproape nimeni nu a făcut acest lucru. Un program similar din Marea Britanie a avut o rată de participare de 80%, potrivit oficialului polonez.
[1] Sursa: Agerpres, 26 ianuarie 2018
[2] Anca Olteanu, Partidul de guvernământ polonez a anunţat că este nevoie de 10-20 de ani până să treacă Polonia la euro. Care este motivul acestei decizii?, sursa: Mediafax, 17 martie 2017
[3] Cătălina Apostoiu, Premierul polonez: Aderarea Poloniei la zona euro în viitorul apropiat ar implica riscuri, în Ziarul Financiar, 31 ianuarie 2018
[4] Mina Irina, Parlamentul polonez doreşte să-l audieze pe Donald Tusk pentru o fraudă prin schema Ponzi, în Ziarul Bursa, 15 noiembrie 2015
[5] V.R., Ministrul polonez al Apărării îl acuză pe Donald Tusk de implicare în accidentul aviatic de la Smolensk, în Ziarul Bursa, 22 martie 2017
[6] A.V., Polonia vrea să atragă multe posturi din centrul financiar londonez, după Brexit, în Ziarul Bursa, 17 martie 2017
[7] Cătălina Apostoiu, Tinerii polonezi se întorc acasă din Marea Britanie atrași de creșterea puternică a economiei, în Ziarul Financiar, 30 octombrie 2017, p. 10
[8] Cătălina Apostoiu, Cum vor polonezii să taxeze traficul din oraşe: maşinile electrice şi pe hidrogen nu plătesc nimic, în schimb cele pe benzină vor avea o taxă, în Ziarul Financiar,8 ianuarie 2018
[9] Cătălina Apostoiu, Deficitul de forță de muncă de pe piața poloneză aduce mai multă forță de muncă din Belarus, în Ziarul Financiar, 9 februrie 2018, p. 10
[10] Cătălina Apostoiu, Pierderi de 9 miliarde de euro la bugetul Poloniei din cauza economiei subterane, în Ziarul Financiar, 9 octombrie 2017, p. 14
[11] Cătălina Apostoiu, Polonia, în faţa unui deficit acut de forţă de muncă după ce multinaţionalele au luat cu asalt ţara, în Ziarul Financiar, 6 martie 2018
[12] Cătălina Apostoiu, Străinii şi-au dublat investiţiile în Polonia în 2017, cel mai bun an din ultimul deceniu, în Ziarul Financiar, 6 februarie 2018
[13] După Cătălina Apostiu, Fondurile de investiţii străine se retrag din Polonia, Ziarul Financiar, 13 iunie 2016
[14] Bogdan Cojocaru, Cel mai puternic politician al Poloniei şi-a pus premier un economist văzut bine de investitori care vrea un rol mai mare al statului în business în locul unui aliat fidel care nu şi-a putut struni miniştrii, în Ziarul Financiar, 11 decembrie 2017, p. 10
[15] Preluare de pe site-ul https://www.cotidianul.ro/reteta-poloneza-pentru-tarile-detinute-de-straini/, postat pe 26 februarie 2018, site vizitat pe 28 februarie 2018, orele 16:23
[16] Bogdan Cojocaru, Într-o Polonie în plină expansiune internă şi internaţională, un şef de partid este pe cale să devină lider suprem, în Ziarul Financiar, 14 noiembrie 2017, p. 9
[17] Cătălina Apostoiu, UE scoate Polonia din procedura de deficit excesiv, în Ziarul Financiar, 23 iunie 2015,
[18] Sursa: Bursa, 12 augut 2015
[19] După Bogdan Cojocaru, Polonia va muta activele deţinute de stat la companii într-un holding sau o agenţie, în Ziarul Financiar, 5 februarie 2016
[20] După Cătălina Apostoiu, Economiştii sunt alarmaţi de costurile programului de beneficii pentru copii din Polonia, în Ziarul Financiar, 23 februarie 2016
[21] Sursa: Associated Press, preluată de Mediafax, 30 iulie 2013
[22] sursa: Mediafax, 28 ianuarie 2015
[23] Bogdan Cojocaru și Sorin Pâslaru, Chinezii vor să cucerească toată lumea. Al XIX-lea Congres al Partidului Comunist din China: Preşedintele Xi cere mai multă dezvoltare prin tehnologie. Specialiştii se aşteaptă la un nou val de achiziţii de tehnologie europeană pentru că americanii nu prea vor să vândă, în Ziarul Financiar, 19 octomrbie 2017, p. 10
[24] * * *, Polonia lansează un program de locuințe ieftine pentru familiile cu mulți copii, în Ziarul Bursa, 7 iunie 2016, p. 12
[25] S.A., Polonia interzice progresiv comerţul în zilele de duminică, în Ziarul Bursa, 26 noiembrie 2017
[26] Cătălina Apostoiu, Polonia vrea să atingă media UE la capitolul venit mediu pe cap de locuitor până în 2030, în Ziarul Financiar, 4 august 2016
[27] Bogdan Cojocaru, Polonia face schimbări majore în industria fondurilor private de pensii, în Ziarul Financiar, 16 iunie 2016
[28] Preluare de pe site-ul http://www.timpul.md/articol/polonia-introduce-bancnota-de-500-de-zloi-104663.html, vizitat pe 10 februarie 2016, orele 16:55
[29] Călin Rechea, Un bancher central din Polonia cere “arestarea” preţurilor şi salariilor, în Ziarul Bursa, 30 martie 2017
[30] Bogdan Cojocaru, Polonia trimite un semnal de avertizare companiilor străine: Vom naţionaliza producătorii de energie, în Ziarul Financiar, 20 septembrie 2016
[31] * * *, Polonia a decis să emită acum eurobonduri ca să evite incertitudinea legată de situaţia din SUA, în Ziarul Bursa, 19 octombrie 2016
[32] Preluare de pe site-ul http://www.zf.ro/business-international/polonia-vrea-sa-spuna-adio-gazelor-rusesti-dupa-74-de-ani-de-dependenta-16981170, postat pe 9 februarie 2018, site vizitat pe 23 februarie 2018, orele 8:01
[33] După Bogdan Cojocaru, Polonia ar putea reduce vârsta de pensionare, în Ziarul Financiar, 5 februarie 2016
[34] * * *, Polonia desființează pensiile private, în Ziarul Bursa, 7 iulie 2016
[35] Cătălina Apostoiu, O nouă reformă: Polonia intenţionează să lanseze un nou sistem de pensii în 2018, în Ziarul Financiar, 8 martie 2017
