SUA. EXISTĂ AL TREILEA RĂU: RECESIUNEA PRELUNGITĂ

January 15, 2023 | GEOPOLITICĂ, SUA | No Comments

Emilian M. Dobrescu

PIB-ul american s-a contractat cu 3,4% în 2020, cel mai ridicat procent după 1946. Economia americană a înregistrat o creştere de 5,7% în 2021, cel mai ridicat ritm după 1984, an în care cea mai mare economie a lumii îşi revenea dintr-o recesiune. FMI a anticipat un avans de 4% al PIB-ului SUA pentru anul 2022. Să vedem ce se întâmplă însă…

Acordul comercial cu 13 state din Asia

În 2017, Donald Trump, pe atunci preşedintele SUA, s-a retras din Tratatul de Liber Schimb Transpacific (TPP), lăsând câmpul liber Chinei, a cărei economie este esenţială pentru mulţi vecini, pentru a-şi exercita influenţa.

Într-o mișcare menită să crească profilul economic al Statelor Unite în Asia, dar și să contrabalanseze influența Chinei în regiune, Casa Albă a anunțat pe 10 septembrie 2022, semnarea Cadrului Economic Indo-Pacific (Indo-Pacific Economic Framework – IPEF), un acord cu 13 parteneri din regiune – Australia, Brunei, Insulele Fiji, India, Indonezia, Japonia, Coreea de Sud, Malaezia, Noua Zeelandă, Filipine, Singapore, Thailanda şi Vietnam – care vizează reglementări comune privind comerțul, corupția, decarbonizarea, economia digitală, energia verde, lanțurile de aprovizionare și activitatea lucrătorilor[1]. Combaterea inflației reprezintă o prioritate iar acest cadru este conceput pentru a ajuta la scăderea costurilor, făcând lanțurile de aprovizionare mai rezistente pe termen lung.

IPEF nu este un acord de liber schimb și nici un pact de securitate, fiind separat de formatul Quad, care include Statele Unite, Japonia, India și Australia. În ciuda faptului că au evitat acordurile comerciale, Statele Unite vor să-și consolideze influența economică în Asia, unde China este țara dominantă, cu toate că rolul altor aliați americani, cum ar Japonia și Coreea de Sud este în creștere, iar India, membră a Quad-ului, se bucură de un avans economic puternic.

SUA promovează îmbunătățirea competitivității economice în regiune, chiar și în acele țări care au temeri semnificative și tot mai mari cu privire la politica externă și obiectivele strategice ale Chinei, dar apreciază că nu se pot decupla în mod semnificativ de economia chineză pe termen scurt. Media chineză controlată de stat a anunțat că „scopul principal al călătoriei lui Biden în Coreea de Sud și Japonia a fost încercarea de a forma o nouă coaliție politică împotriva Chinei, prin stabilirea unei alianțe în jurul Washingtonului în regiunea Asia-Pacific”.

Acordul IPEF „va crea locuri de muncă atât în Statele Unite, cât şi în celelalte ţări care l-au semnat”, a spus secretarul american pentru comerţ, Gina Raimondo, la încheierea primei întâlniri a celor 14 membri ai alianţei. Textul adoptat constituie „o foaie de parcurs pentru viitoare discuţii”, a adăugat ea, salutând „consensul” dintre ţările membre.

India a refuzat să se angajeze în discuții, în principal din cauza dosarelor comerţ şi economie digitală. Cu acest nou parteneriat comercial, administraţia Biden speră să reconstruiască pilonul economic al diplomaţiei sale în regiunea Asia-Pacific. În ciuda contururilor încă vagi ale IPEF, cercurile de afaceri americane par să susţină acest nou compromis.

Ambasadorul arctic

Ambasadorul arctic promovează politica SUA în regiunea polară de nord și înlocuiește funcția anterioară instituită de SUA de coordonator al Arcticii, deținută de diplomatul de carieră Jim DeHart[2]: el trebuie să se implice în dezvoltarea relațiilor cu celelalte șapte națiuni arctice – Canada, Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia și Rusia – precum și cu grupurile de indigeni și alte părți interesate, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Vedant Patel.

Secretarul de stat al SUA, Anthony Blinken îl va numi în curând pe ambasador, a cărui numire este supusă aprobării Senatului. Anunțul vine în timp ce Rusia își intensifică prezența în apropierea Polului Nord, iar China construiește stații de cercetare arctică. Pe 26 august 2022, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vizitat Arctica canadiană, unde a spus că, capacitățile Rusiei în nordul extrem al planetei sunt o provocare strategică pentru alianța militară NATO; această provocare include redeschiderea a „sute de noi și foste situri militare arctice din era sovietică” și utilizarea de către Rusia a nordului „ca banc de încercare pentru cele mai avansate arme, inclusiv rachete hipersonice”. Jens Stoltenberg și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la extinderea Chinei în Arctica pentru transport maritim și explorarea resurselor. „Beijing și Moscova s-au angajat, de asemenea, să intensifice operațiunile în Arctica: aceasta face parte dintr-un parteneriat strategic din ce în ce mai adânc care ne provoacă valorile și interesele”, a spus el.

Oficialul NATO a subliniat, de asemenea, modul în care schimbările climatice fac Nordul mai important, deoarece topirea gheții face zona mai accesibilă. Lisa Murkowski, senator republican pentru Alaska, a salutat numirea unui ambasador arctic; ea a spus că SUA erau singura națiune arctică fără reprezentare diplomatică dedicată pentru regiune la nivel de ambasador.

Creșterea nivelului apelor mării

Potrivit rezultatelor unui studiu întreprins sub auspiciile organizației nonprofit Climate Central, aproximativ 18.000 kmp de teren și 650.000 de proprietăți vor fi sub nivelul mării până în anul 2050 doar în SUA, pe baza nivelurilor actuale de emisii[3]: „Pe măsură ce nivelul mării crește, liniile de maree se deplasează în sus și în interiorul continentului”, a declarat Don Bain, consilier principal la Climate Central. În ceea ce privește Statele Unite, Louisiana este cel mai vulnerabil stat. Potrivit modelelor Climate Central, peste 25.000 de proprietăți ar putea fi complet sub apă până în 2050 doar în acest stat. Dar, cercetarea nu abordează doar cât de mult teren va dispărea fizic, ci și pierderile rezultate prin reducerea valorii proprietății. Activele funciare afectate vor valora cel puțin 108 miliarde de dolari până la sfârșitul secolului actual, ceea ce ar putea avea o mulțime de alte efecte secundare.

„Scăderea valorii proprietăților și o bază fiscală mai mică”, se susține în analiză, „poate duce la scăderea veniturilor realizate din impozite și la reducerea calității serviciilor publice – o potențială spirală descendentă a lipsei de investiții și scăderii populației, reducerea bazei de impozitare și a calității serviciilor publice și așa mai departe”. Conform lui Dan Bain, „dacă acționăm împreună, putem ajunge la o creștere mai lentă, care ne ajută să câștigăm Timp: nu vrem ca mările să crească atât de repede încât să depășească capacitatea noastră de a ne adapta”.

Inflația

În Statele Unite, inflația a ajuns la cel mai mare nivel al său din ultimii 40 de ani, în Timp ce prețurile la alimente, combustibili și costurile pentru gospodării au explodat[4]. Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Rasmussen și dat publicității pe 21 iunie 2022, doar 11% dintre americani cred cu adevărat că Vladimir Putin este vinovat de creșterea prețurilor la combustibili, alți 29% dintre respondenți consideră că de vină pentru scumpiri sunt companiile din industria petrolieră; dar, într-o lovitură de grație dată credibilității administrației Biden, 52% dintre americani dau vina pe politicile Casei Albe…

Marele Lac Sărat

Fără intervenții urgente și majore, Marele Lac Sărat din Utah (SUA) ar putea trece printr-un colaps al ecosistemului în următorii câțiva ani[5]: în cel mai pesimist scenariu, conform descoperirilor prezentate la Conferința “2022 Connects” a Societății Geologice a Americii din statul Colorado, corpul de apă sărată de renume mondial se află în situația ca refacerea sa ecologică să fie împiedicată semnificativ de creșterea nivelului de salinitate: apa din râurile care alimentează vastul lac din Utah a fost deviată pentru consumul uman de mai bine de un secol. Un studiu din 2017 a estimat că în fiecare an un total de 3,3 trilioane de litri de apă sunt redirecționați înainte de a ajunge la lac, în mare parte pentru apă potabilă și agricultură.

Rapoartele de la începutul lui 2022 estimează că Marele Lac Sărat s-a micșorat cu două treimi față de anii 1980, iar scăderea dramatică expune un ecosistem prețios de care depind Oamenii, industria și animalele în mod colectiv. „Acesta nu este tipul de record pe care ne place să-l doborâm”, a spus directorul executiv al Departamentului de Resurse Naturale din Utah, Joel Ferry, la începutul lui 2022. „Este nevoie de acțiuni urgente pentru a ajuta la protejarea și conservarea acestei resurse critice. Este clar că lacul are probleme”, a completat atunci Ferry.

Lacul din Utah este unul dintre puținele locuri de pe Pământ unde încă mai cresc recife subacvatice mineralizate cunoscute sub numele de microbialite, structuri vii care seamănă cu rocile, dar de fapt sunt concentrații dense de alge și bacterii. Sub formă fosilă, sunt cunoscute drept stromatoliți și sunt considerate cea mai veche dovadă a vieții pe Pământ. Pe măsură ce nivelul apei din Marele Lac Sărat continuă să scadă, versiunile moderne ale acestor „fosile vii” se usucă rapid. Pe măsură ce covorașele microbiene subacvatice se întâlnesc cu aerul, ele își schimbă culoarea de la verde închis la alb. Rămășițele albite par să se refacă numai atunci când sunt readuse în apă cu o salinitate adecvată.

Problema este că, pe măsură ce se micșorează, Marele Lac Sărat acesta devine din ce în ce mai concentrat cu sare: în 2022, cercetătorii au măsurat niveluri de salinitate de până la 26% în unele locuri; o mare diferență față de salinitatea tipică a lacului, de cca 15%. În aceste condiții extreme, biologul Carie Frantz de la Weber State University spune că recuperarea covorașului microbian este foarte slabă și lentă. De câteva veri, Frantz a condus o echipă de studenți pentru a monitoriza microbialitele lacului în teren și în laborator pentru a vedea ce se întâmplă atunci când recifele albite sunt scufundate din nou. „În 2021 a fost cu adevărat încurajator, pentru că am văzut că își pot reveni și o pot face repede. În 2022 am văzut ceva foarte diferit, nu vedem acea creștere clară pe care am văzut-o în 2021: organismele sunt stresate la aceste niveluri de salinitate. Este posibil ca nivelul să fie prea mare pentru ca ele să crească”, a spus Frantz.

Tendința este foarte asemănătoare cu ceea ce s-a întâmplat în partea de nord a Marelui Lac Sărat în urma construcției unui dig în anii 1950. O cale ferată care traversează lacul a împărțit corpul de apă în două părți. Deoarece porțiunea de sud este cea alimentată în mare parte cu apă dulce, secțiunea de nord a devenit periculos de sărată și lipsită de oxigen. Pe măsură ce salinitatea a atins 25%, în lac a avut loc o moarte în masă a microbilor fotosintetici, ducând la apariția unei nuanțe roz, care poate fi văzută și din Spațiul Cosmic.

Marele Lac Sărat este de multe ori mai sărat decât oceanul și doar unii microbi pot supraviețui în aceste condiții. Cei care o pot face sunt bazele ecosistemului, transformând lumina Soarelui în nutrienți pentru Artemia salina și pentru muștele de apă sărată și, eventual, pentru păsările de apă care se hrănesc cu acestea. Poluarea cu praf și mercur ar putea fi, de asemenea, o problemă în viitor, dacă lacul continuă să se usuce. Când un lac din California a avut aceeași soartă, locuitorii au suferit mult mai mult de astm și probleme cardiovasculare.

Potrivit unui studiu recent, albia lacului conține, de asemenea, niveluri ridicate de arsenic: dacă țărmul continuă să se retragă și să expună albia lacului la vânt, este posibil ca aceste otrăvuri să fie transportate în plămânii Oamenilor care locuiesc în apropiere. Autoritățile din Salt Lake City au făcut unele încercări de a conserva apa în regiune, dar cercetătorii sunt îngrijorați că aceste încercări nu țin pasul cu schimbările climatice sau cu creșterea cererii de apă.

Descoperirile lui Carrie Frantz și ale echipei ei aduc speranță doar dacă factorii de decizie iau măsuri drastice. „Dacă Marele Lac Sărat își revine în curând printr-o combinație de schimbări în utilizarea apei și de ani cu precipitații mari, comunitatea microbialită ar putea fi capabilă să se recupereze”, scrie echipa în rezumatul studiului. Carrie Frantz este însă îngrijorată că acest lucru nu se va întâmpla. Aceasta este o urgență, spune ea, și pe măsură ce corpul de apă devine din ce în ce mai sărat, devine din ce în ce mai greu ca microbialiții să se recupereze: „Nu acționăm suficient de repede pe cât ne-o cere situația”, spune Frantz. Bonnie Baxter, profesor de biologie la Westminster College, împărtășește la rândul său îngrijorarea: aa a declarat în iunie 2022 că ecosistemul Marelui Lac Sărat se află în prag de colaps.

Nivelul de descurajare

Comandantul forțelor strategice ale SUA, amiralul Charles Richard a avertizat că războiul din Ucraina este doar preambulul unui conflict și mai mare care va pune America la grea încercare[6]: responsabil de „triada nucleară” (rachete lansate de la sol, de pe submarine și de pe bombardiere), Charles Richard a luat cuvântul pe 4 noiembrie 2022 la un simpozion al Naval Submarine League, ocazie cu care a spus următoarele: „Vine ceva mare de tot («the big one») și nu mai durează mult până când vom fi puși la încercare așa cum de mult nu am mai fost”. Fără a da detalii suplimentare despre „the big one”, amiralul a dat de înțeles că marea amenințare vine dinspre China.

El a avertizat că „nivelul de descurajare” al forțelor SUA în fața Chinei „se scufundă încet”, deoarece Beijingul a fost capabil să construiască și să desfășoare mai multă „capabilitate în teren”, și într-un ritm mai rapid decât Washingtonul. „În condițiile în care aceste tendințe continuă, contează prea puțin cât de bun este planul nostru operațional sau cât de buni sunt comandanții noștri sau cât de buni sunt caii noștri – nu vom avea suficienți. Iar aceasta este o problemă iminentă”. Amiralul a adăugat că submarinele rămân „poate singurul avantaj asimetric real pe care îl mai avem în fața oponenților noștri”.

Noile turbine eoliene

Un nou parc eolian offshore folosește turbine masive pentru a produce energie – atât de masive încât doar o rotire va alimenta o casă medie timp de două zile întregi[7]. Instalarea lor se face în primul parc eolian din SUA, Vineyard Wind; dezvoltatorii fermei offshore, au anunțat recent că vor folosi producătorul de turbine General Electric (GE) pentru a produce puterea, ceea ce înseamnă că turbina aleasă va fi GE Haliade-X. Această turbină are o capacitate de 13 MW, care este mai mult decât dublu față de alte turbine instalate în largul coastei SUA. Potrivit GE, o singură rotire a masivului Haliade-X este suficientă pentru a alimenta cu energie o casă medie din Marea Britanie timp de două zile, doborând recordul anterior stabilit tot de GE.

„Selectarea GE ca furnizor de turbine preferat înseamnă că o companie istorică americană va juca un rol vital în dezvoltarea primei ferme de energie eoliană offshore la scară comercială din SUA”, a declarat directorul general al Vineyard Wind, Lars Pedersen, care a mai adăugat: „Acesta este un moment uriaș nu numai pentru viitorul proiectului nostru, ci și pentru viitorul unei industrii, care este pregătită pentru o creștere exponențială în următoarele decenii”. Proiectul Vineyard Wind 1 va fi dezvoltat în largul coastei Martha’s Vineyard, din statul Massachusettes (SUA) și ar trebui să producă suficientă energie pentru 400.000 de case, precum și pentru afacerile din zonă.

Pandemia

Discuțiile din Senatul SUA

Pe 24 ianuarie 2022, senatorul Ron Johnson (republican din Wisconsin) a organizat o dezbatere cu un grup de medici și experți medicali de renume mondial, pentru a oferi o perspectivă diferită asupra răspunsului global la pandemie[8]. Între aceștia, Dr. Bret Weinstein, Dr. Jay Bhattacharya, Dr. Ryan Cole, Dr. Harvey Risch, Dr. George Fareed, Dr. Pierre Kory, Dr. Richard Urso, Dr. Paul Marik, Dr. Aaron Kheriaty, Dr. Robert Malone și Dr. David Wiseman. Dezbaterea a avut loc a doua zi după marea deminstrație contra Dictaturii Covid de la Washington. S-a discutat despre: nivelul actual de cunoștințe privind tratamentul timpuriu și spitalicesc, eficacitatea și siguranța vaccinurilor, ce a mers bine, ce a mers prost, ce ar trebui făcut acum și ce acțiuni trebuie întreprinse pe termen lung. Numeroase dezvăluiri extraordinare s-au făcute auzite în cursul dezbaterii de peste cinci ore, cu ecouri largi în presa americană independentă.

Avocatul Thomas Renz din Ohio, într-o declarație făcută sub pedeapsa pentru sperjur cu trei medici militari a dezvăluit că de la începutul vaccinării a existat o creștere de 300% a avorturilor spontane înregistrate în rândul cadrelor femei din Armată în 2021. În plus, s-a înregistrat o creștere de aproape 300% a numărului de diagnostice de cancer, o creștere de 1.000% a codurilor de diagnostic pentru probleme neurologice cât și: infarct miocardic – creștere de 269%; paralizie Bell – creștere de 291%; malformații congenitale (în rândul copiilor personalului militar) – creștere de 156%; infertilitate feminină – creștere de 471%; embolii pulmonare – creștere de 467%.

Ron Johnson a declarat: „Sper că toți cei care au urmărit acest eveniment recunosc calificările persoanelor care au vorbit astăzi aici. Repet, Oamenii din această încăpere au puncte de vedere divergente. Opiniile exprimate aparțin persoanelor care le exprimă. Dar e vorba de experiențe din lumea reală, ale unor Oameni care se află în prima linie, care tratează pacienți. Este diferit de tot ceea ce ați auzit până acum, dacă nu cumva i-ați urmărit pe acești Oameni în mass-media, încercând să se facă auziți, încercând să transmită publicului american informațiile de care cred că cu toții avem nevoie, pe care le merităm cu toții. Eu sunt mereu în alertă, pentru că sunt acuzat tot Timpul că răspândesc dezinformări: astfel că îmi pot imagina cum va trata presa multe dintre aceste informații. Vor scoate din context mici fraze, vor trunchia și vor încerca să marginalizeze întregul eveniment… Așadar, repet, tot ce le cer spectatorilor este să aibă o minte deschisă. Să respecte aceste persoane care au plătit un preț enorm din punct de vedere profesional și al reputației. Acești Oameni sunt foarte bine pregătiți. Ei vorbesc din experiență. Trebuie să rezolvăm această problemă. Nu putem permite ca acest lucru să continue, nu putem permite ca această situație să se repete în viitor”.

Numărul de morți de COVID-19

Pe 12 mai 2022, Statele Unite au depășit pragul de un milion de decese din cauza COVID-19, a declarat Casa Albă, în timp ce orașe precum New York încearcă să răspundă amenințărilor cu o nouă creștere[9]. „Astăzi, marcăm o piatră de hotar tragică: un milion de vieți americane pierdute din cauza Covid-19”, a spus președintele Joe Biden într-o declarație care a recunoscut durerea „neîncetată” a celor care și-au pierdut pe cei dragi în Timpul pandemiei. El a cerut rezidenților să „rămînă vigilenți împotriva acestei pandemii” și a spus că este „esențial” ca, Congresul să finanțeze resurse precum testarea, vaccinurile și tratamentele. Pentru mulți, bilanțul a peste un milion de morți este greu de înțeles… New York City a fost epicentrul virusului: Spitalele și morgile s-au revărsat, iar sunetul sirenelor ambulanțelor a sunat pe străzile goale…

După doi ani, în 2022, viața în Marele Oraș a revenit în mare parte la normal, deoarece rezidenții încearcă să lase în urmă trauma colectivă a virusului, care a ucis 40.000 de new-yorkezi. Luminile scenelor de pe Broadway sunt din nou aprinse, turiștii merg din nou cu trăsurile de cai în Central Park, taxiurile galbene ocupă în număr mare bulevardele principale, iar barurile din cartierele de afaceri sunt, din nou, reanimate după orele de muncă. Revenirea New York-ului a fost ajutată de numărul mare de vaccinări — aproximativ 88% dintre adulți fiind complet vaccinați… Orașul mai are un drum lung de parcurs până la revenirea la realitate: multe magazine rămân goale și doar 38% dintre lucrătorii din Manhattan sunt la birou într-o zi lucrătoare, potrivit Kastle Systems, o firmă de securitate care urmărește gradul de ocupare a clădirilor.

Consiliul pentru turism al New Yorului se așteaptă ca numărul vizitatorilor să revină la cei 67 de milioane de turiști din 2019 abia peste câțiva ani. Acum, proprietarii de afaceri se tem de un alt val de infecții: în ultimele săptămâni din aprilie 2022, Statele Unite au înregistrat o creștere a numărului de cazuri zilnice de virus, în mare parte datorită noii subvariante Omicron. Creșterea a coincis cu ridicarea obligativității de a purta mască: „Cred că suntem într-un punct psihologic, social și economic, în care Oamenii speră că au trecut în mare măsură prin pandemie” – a spus Celine Gounder, expert în boli infecțioase la Universitatea din New York – “Dar, pandemia nu s-a terminat deși există o deconectare între ceea ce se întâmplă din punct de vedere epidemiologic și ceea ce se întâmplă în ceea ce privește modul în care oamenii răspund; printre cei mai expuși riscului se numără cei nevaccinați, cu venituri mai mici, persoanele neasigurate și comunitățile de culoare”.

SUA a înregistrat primul său deces de Covid-19, pe Coasta de Vest, la începutul lunii februarie 2020. În martie 2020, virusul făcea ravagii în New York, iar Casa Albă prezicea până la 240.000 de decese la nivel național; dar, acele proiecții au fost departe de realitatea înregistrată…

Fostul președinte al SUA, Donald Trump a întârziat să susțină distanțarea socială și l-a subminat în mod repetat pe Anthony Fauci, fostul președinte al FDA, a vândut tratamente medicale nedovedite și a politizat purtarea măștilor — înainte de a fi în cele din urmă spitalizat ciar el cu virusul. Totuși, Donald Trump a pompat miliarde de dolari în cercetarea vaccinurilor și până la jumătatea lui decembrie 2020, primele vaccinuri erau disponibile pentru lucrătorii din domeniul sănătății. Decesele au continuat să crească, totuși, iar în februarie 2021 SUA număra deja 500.000 de morți.

Noul președinte Biden și mulți guvernatori democrați au impus restricții, dar statele conduse de republicani, precum Florida și Texas, le-au interzis de-a dreptul, evidențiind multitudinea de reguli din SUA, care au făcut dificilă formarea unui răspuns unificat la pandemie. Întrebarea azi nu mai este „Ați avut Covid?”, ci, „De câte ori ați avut Covid și ce simptome mai aveți?”“.

Obligativitatea purtării măștii este neconsituțională

Pe 24 ianuarie 2022, un judecător de la Curtea Supremă a statului New York a decis că obligativitatea purtării măștii, impusă de guvernatoarea Kathy Hochul, este neconstituțională[10]. Guvernatoarea, o democrată, nu are competența de a institui o astfel de măsură, iar legislativul statului va trebui să dezbată și să aprobe orice lege care impune folosirea măștilor în școli și în alte locuri, a scris judecătorul Thomas Rademaker în hotărârea sa.

„Responsabilitatea mea ca guvernator este de a proteja locuitorii New York-ului pe toată durata acestei crize de sănătate publică, iar aceste măsuri ajută la prevenirea răspândirii COVID-19 și la salvarea de vieți”, a declarat Hochul într-un răspuns scris la hotărâre. „Nu suntem deloc de acord cu această hotărâre și analizăm toate opțiunile pentru a o anula imediat’“. Mai multe comitate declaraseră deja că nu se vor conforma ordinului, pe care guvernatoarea l-a prelungit de la 15 ianuarie până în februarie 2022 și care prevedea obligativitatea purtarea măștii în toate spațiile închise.

Opinia FDA

Mai mulți funcționari de rang înalt din cadrul Administrației pentru Alimente și Medicamente (FDA), inclusiv comisarul Robert Califf (șeful agenției), au recunoscut la începutul lunii mai 2022 că americanii vor trebui de acum înainte să se obișnuiască cu SARS-CoV-2 ca fiind un alt virus respirator, asemănător celui gripal[11]:Robert Califf, comisarul adjunct principal Janet Woodcock și șeful Departamentului pentru vaccinuri al FDA, Dr. Peter Marks, au scris pentru ”Journal of the American Medical Association” că ne vom confrunta cu COVID-19 și în viitor, sugerând în același Timp că va fi nevoie de vaccinuri anuale împotriva variantelor mai periculoase ale virusului: „Imunitatea generalizată indusă de vaccinuri și infecții, combinată cu existența unor tratamente eficiente, ar putea atenua efectele viitoarelor epidemii… Cu toate acestea, este Timpul să acceptăm că prezența SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19, este noua normalitate”: virusul „va circula, probabil, peste tot în lume în viitorul apropiat, ocupându-și locul alături de alte virusuri respiratorii comune, cum ar fi cel gripal. Și probabil că va necesita o analiză anuală similară, pentru actualizarea compoziției vaccinurilor, în consultare cu FDA”, au continuat aceștia.

Donald Trump a spus încă din 2020 că la COVID-19 trebuie să ne raportăm ca la o gripă obișnuită. Cu toate acestea, la sfârșitul lunii octombrie 2020, actualul consilier pe probleme de COVID-19 de la Casa Albă, Anthony Fauci, a declarat că asemănarea făcută de președintele Donald Trump cu gripa este falsă, afrimând la NBC că „nu este corect să spunem că este la fel ca gripa”. Un an mai târziu, în 2021, a ajuns și el la aceeași concluzie, spunând că trebuie să învățăm să trăim cu noul coronavirus, pentru că „nu vom putea să-l eradicăm”.

Proiectul Socrates

În Timpul administrației Reagan, Michael Sekora, expert al serviciului de informații al Pentagonului, a contribuit la crearea Proiectului Socrates, un program clasificat al US Defense Intelligence Agency[12]. Programul avea un dublu scop: întâi, să identifice motivele pentru care Statele Unite au mari dificultăți în a-și conserva avantajul economic față de restul țărilor lumii; al doilea, să remedieze situația cât mai rapid posibil. În 1979, cu doi ani înainte ca Ronald Reagan să devină al 40-lea președinte al Statelor Unite, Sekora fusese recrutat de CIA. A lucrat ca ofițer de informații în cadrul Biroului de Servicii Tehnice. Era fizician de formație, intrând la vârsta de 15 ani la Universitatea din Michigan, apoi la Universitatea din Miami pentru studii superioare.

În 1983, Sekora a fost transferat de la CIA la Defense Intelligence Agency și Proiectul Socrates a luat ființă. Deși el și colegii săi din cadrul Proiectului Socrates identificaseră și definiseră pentru Reagan amenințarea chineză și lucrau la elaborarea de strategii pentru a o contracara, atunci când președintele George Bush și-a început mandatul, administrația sa „a desființat Socrates pentru a-și liniști unii aliați”.

Michael Sekora susține că Statele Unite greșesc atunci când se concentrează pe o planificare și o strategie bazate pe finanțe în locul uneia bazate pe tehnologie pentru a face față provocării reprezentate de China. Micael Sekora și colegii săi lucrează în prezent la recrearea Proiectului Socrates: “Amenințarea chineză a crescut mereu în ultima perioadă. Astăzi, China câștigă pentru că acordă prioritate tehnologiilor strategice: practică un abil joc de șah ofensiv/defensiv în ce privește exploatarea tehnologică mondială. În consecință, China va continua să depășească Cercetarea și Dezvoltarea (C&D) Statelor Unite, indiferent cât de mulți bani ar cheltui acestea. Este ceea ce a permis Chinei să devină o superputere mai rapid decât oricare altă țară în istoria lumii. Creșterea puterii Chinei nu se bazează pe o mână de lucru ieftină, pe manipularea devizelor și furtișaguri de tehnologie americană, așa cum susțin toți experții. Dacă ar fi făcut doar asta, atunci China ar produce și astăzi doar bibelouri asamblate manual, așa cum făcea în aniii 1950 și nu s-ar bate de la egal la egal cu Statele Unite în materie de cuantică, de inteligență artificială, de biotehnologie etc.”

În relațiile sale cu Congresul, cu Departamentul Apărării și cu comunitatea de informații americană, Michael Sekora s-a declarat profund frustrat de ce vede și aude, deoarece „nimic din ceea ce fac sau propun aceste organizații nu are nici cea mai mică șansă de a contracara China”. În anumite cazuri, spune el, reacțiile propuse „vor grăbi de fapt declinul Statelor Unite și ascensiunea Chinei.pentru că reacțiile SUA se bazează pe premise profund eronate. Prima este că Statele Unite se află într-o întrecere de alergare cu China. Amândouă părțile se ascund în laboratoarele lor pentru a descoperi tehnologii cheie, iar prima care ajunge la linia de sosire a progresului C&D dobândește un avantaj competitiv și câștigă”.

“Conducerea americană crede că mijlocul pentru a învinge China pe linia de sosire este de a cheltui mai mulți bani decât competitoarea sa. În prezent, sporirea cheltuielilor pentru C&D nu doar că nu va reduce, dar va accelera ritmul declinului Statelor Unite. Dacă Statele Unite continuă cu actuala sa abordare de a-și însănătoși economia și a-și redresa puterea militară pentru a rămâne o superputere și a contracara China, ele vor deveni o țară săracă și îndatorată, într-o lume în care China rămâne singura superputere. Iar acest lucru se va petrece în mai puțin de zece luni. Cauza fundamentală este că, la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, Statele Unite au început să treacă de la o planificare bazată pe tehnologie la o planificare bazată pe finanțe. Astăzi, planificarea bazată pe finanțe este în continuare omniprezentă în economie și în ecosistemul militar din Statele Unite, de la industria privată la Departamentul Apărării și Casa Albă. Diferența între cele două este că, în planificarea bazată pe finanțe, „baza tuturor deciziilor este cum să exploatezi tehnologiile mai eficient decât competitorul/adversarul, pentru a genera un avantaj competitiv real pe piață sau pe câmpul de luptă”.

“Planificarea bazată pe tehnologie a ajutat Statele Unite să devină o superputere înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial. Aceeași metodă a fost folosită de Japonia după Al Doilea Război Mondial pentru a se transforma într-un colos industrial în numai 20 de ani. Și rivalii noștri au folosit-o. Este ceea ce sovieticii au făcut în Timpul Războiului Rece pentru a egala puterea militară a Statelor Unite cu o economie mult mai slabă. Iar China o utilizează de decenii pentru a deveni o superputere mai rapid decât orice altă țară din istoria lumii. Astăzi, Statele Unite folosesc o planificare bazată pe finanțe pentru forța economică și puterea militară, care formează baza acțiunilor și puterii noastre politice. În schimb, China utilizează o planificare bazată pe tehnologie. Datorită acestui lucru, China își va continua creșterea, iar Statele Unite își vor continua declinul rapid. Tot ce fac și propun administrația și Congresul este bazat pe planificarea financiară. Concentrându-se pe sistemul financiar, actuala administrație întărește și mai mult China pe cheltuiala Statelor Unite. China poate efectiv să neutralizeze o inițiativă de multe miliarde de dolari a Statelor Unite cu incomparabil mai puțini bani, asigurându-se că are avantajul competițional pe piață sau pe câmpul de luptă”, spune Sekora.

Recesiunea „severă, lungă și urâtă”

Economistul Nouriel Roubini, care a prezis corect criza financiară din 2008, vede o recesiune „lungă și urâtă” în SUA și la nivel global la sfârșitul lui 2022, care ar putea dura tot anul 2023[13]: „Chiar și într-o recesiune simplă, S&P 500 poate scădea cu 30%”, a declarat Roubini, președinte și director executiv al Roubini Macro Associates, într-un interviu. Într-o „aterizare dură – la care trebuie să ne așteptăm – S&P 500 ar putea scădea cu 40%”; în plus, șocurile negative de aprovizionare generate de pandemie, conflictul Rusia-Ucraina și politica de toleranță zero a Chinei la Covid vor aduce costuri mai mari și o creștere economică mai scăzută. Odată ce lumea intră în recesiune, Roubini nu se așteaptă la remedii de stimulare fiscală, deoarece guvernele cu datorii prea mari „rămân fără gloanțe fiscale”.

Ca rezultat, Roubini vede o stagflație ca în anii 1970, precum și o criză masivă a datoriilor aidoma celei din criza financiară globală începută în 2008: el se așteaptă ca recesiunea americană și globală să dureze tot anul 2023, în funcție de cât de severe vor fi șocurile de aprovizionare și dificultățile financiare. În Timpul crizei din 2008, gospodăriile și băncile au fost cele mai dure afectate; Acum în 2022-2023, corporațiile și băncile din umbră – cum sunt fondurile speculative, fondurile de capital privat și fondurile de credit – sunt extrem de afectate. În noua carte sa carte, „Megathreats”, Roubini identifică 11 șocuri negative de ofertă pe termen mediu, care reduc creșterea potențială prin creșterea costului de producție. Acestea includ deglobalizarea și protecționismul, relocarea producției din Europa și SUA în China și Asia, îmbătrânirea populației în economiile avansate și piețele emergente, restricțiile la migrație, decuplarea dintre SUA și China, schimbările climatice globale și pandemiile recurente: „Este doar o chestiune de Timp până când vom avea următoarea pandemie urâtă”, a spus el.

Sfatul lui Roubini pentru investitori este următorul: „Trebuie să fii ușor în ceea ce privește acțiunile și să ai mai mulți bani”, Deși numerarul este erodat de inflație, valoarea sa nominală rămâne la zero, „în Timp ce acțiunile și alte active pot scădea cu 10%, 20% sau 30%”. În ceea ce privește venitul fix, el recomandă să rămâi departe de obligațiunile cu durată lungă și să adaugi protecție împotriva inflației de la trezoreriile pe termen scurt sau obligațiunile cu indicele inflației.

Referendumul din Puerto Rico

Puerto Rico este un teritoriu american din 1898[14]. Statutul politic al insulei este subiect de dezbatere de zeci de ani: Partidul Progresist pledează pentru a deveni un stat american, iar Partidul Democrat Popular, un partid de opoziţie, pledează pentru menţinerea statu-quoului: Puerto Rico, teritoriu american din Caraibe, are propria Constituţie şi autonomie în mai multe domenii, dar depinde de Statele Unite pentru chestiuni precum apărarea sau imigraţia. Portoricanii sunt, de asemenea, cetăţeni americani, dar nu pot participa la alegerile prezidenţiale din Statele Unite, iar reprezentanţii lor nu votează în Congresul de la Washington.

Pe 15 decembrie 2022, Camera Reprezentanţilor din SUA a votat în favoarea unui text care să permită Puerto Rico să organizeze un referendum obligatoriu cu privire la statutul său politic, dar proiectul de lege are puţine şanse să treacă de Senat. Acest referendum ar viza dorinţa Puerto Rico de a deveni al 51-lea stat american, de a-şi dobândi independenţa, ori de a fi un teritoriu suveran liber asociat Statelor Unite; referendumul ar putea avea loc în noiembrie 2023. Acest text “le va oferi Portoricanilor posibilitatea de a lua propria decizie cu privire la viitorul insulei lor”, a declarat Steny Hoyer, liderul democraţilor din Camera Reprezentanţilor, care a lucrat la proiectul de lege. Cu 233 de voturi pentru (printre care cele a 16 republicani) şi 191 de voturi împotrivă, textul este la Senat, unde va fi nevoie de o majoritate calificată de 60 de voturi din 100 pentru a fi adoptat, un prag greu de atins. Numeroşi republicani se opun de mult timp ca Puerto Rico să obţină statutul de stat american.

Este a patra oară când Camera inferioară a Congresului SUA adoptă un proiect de lege pentru organizarea unui astfel de referendum, Senatul respingându-l de fiecare dată. La ultimul referendum neobligatoriu privind statutul insulei, în noiembrie 2020, 53% au votat în favoarea statutului de stat şi 47% împotrivă, şi puţin peste jumătate dintre alegătorii înregistraţi au participat la vot…

Vizita lui Macron la Washington

Vizita lui Emmanuel Macron, președintele Franței, la Washington pe 30 noiembrie și 2 decembrie 2022, a avut un efect[15]: pentru prima oară de la începutul războiului din Ucraina, Biden s-a declarat gata să negocieze pacea cu Putin.La conferința de presă care a urmat discuțiilor oficiale cu oaspetele său, președintele american a spus: „Sunt pregătit să discut cu dl. Putin, dacă într-adevăr manifestă vreun interes să pună capăt războiului. Nu a făcut-o încă. Dar dacă o va face, prin consultare cu prietenii mei francezi și din NATO, voi fi fericit să discut cu Putin pentru a vedea ce intenționează”.

Până la 1 decembrie 2022, administrația Biden a repetat cu obstinație că doar Ucraina singură este cea care poate decide momentul și condițiile pentru discuții despre un potențial armistițiu. În luna martie 2022, aflat în vizită la Varșovia, după un summit NATO, Biden declara că scopul războiului este răsturnarea de la putere a lui Putin. Schimbarea importantă de discurs a Washingtonului coincide cu vizita de trei zile a lui Macron în Statele Unite, pe fondul creșterii nemulțumirii aliaților vest-europeni față de prelungirea conflictului, care agravează criza energetică în care se află țările lor.

Schimbarea de discurs a Washingtonului a fost întâmpinată cu precauție la Moscova. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremilinului, a declarat: „Președintele Federației Ruse a fost întotdeauna, este și rămâne deschis negocierilor pentru a apăra interesele noastre,dar, refuzul Statelor Unite de a recunoaște „noile teritorii” ca fiind rusești împiedică orice compromis potențial. Aceasta complică în mod considerabil căutarea unui teren comun de înțelegere. Biden a afirmat că negocierile nu sunt posibile decât după plecarea lui Putin din Ucraina”.Lucru imposibil, din punctul de vedere al Moscovei, a precizat Peskov. De la invazia sa, pe 24 februarie 2022, Rusia a ocupat circa 20% din teritoriul Ucrainei…

Nu poate fi o coincidență că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a făcut o declarație trasă la indigo, într-un interviu acordat ziarului german Süddeutsche Zeitung, în care a afrimat: „Majoritatea războaielor se încheie la masa negocierilor, iar acesta (războiul din Ucraina – n.n.) nu va face probabil excepție. Înțelegem totuși că ceea ce se întâmplă la aceasta masă este indisolubil legat de situația de pe câmpul de luptă”. La fel ca Biden, Stoltenberg nu a uitat să adauge că, până acum, nu a văzut nici o dovadă că „Rusia vrea să negocieze cu bunăcredință”.

Schimbarea de discurs a lui Biden și a NATO vine nu doar după primirea lui Macron la Casa Albă, ci și după cele trei ore și jumătate de discuții pe care le-a avut cu Xi Jinping, la summitul G20 din 15-16 noiembrie 2022, desfășurat în Bali (Indonezia).

[1] Vezi site-urile SUA au anunțat un acord economic major în Asia – contrabalans la China (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 24 mai 2022, precum și SUA, alianță cu 13 state din Asia-Pacific pentru a reduce influența Chinei (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 10 septembrie 2022

[2] Vezi site-ul SUA vor numi primul lor ambasador Arctic (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 28 august 2022

[3] Vezi site-ul Sute de mii de case vor fi înghițite de apele mării, arată un studiu (descopera.ro), postat și vizitat pe 22 septembrie 2022

[4] Vezi site-ul Acesta este Cuiul din Coșciugul lui Biden | ActiveNews, postat și vizitat pe 22 iunie 2022

[5] Vezi site-ul Marele Lac Sărat din Statele Unite ale Americii, la un pas de colaps (descopera.ro), postat și vizitat pe 12 octombrie 2022

[6] Vezi site-ul https://www.activenews.ro/externe/Seful-Fortelor-Nucleare-ale-SUA-Ucraina-este-doar-„INCALZIREA-–-Vine-„the-Big-One-.-Iminent-177244, postat și vizitat pe 5 noiembrie 2022

[7] Vezi site-ul https://www.descopera.ro/stiinta/20113564-noile-turbine-eoliene-pot-produce-energie-la-o-scara-fara-precedent-cum-se-prezinta-proiectul, postat și vizitat pe 3 iulie 2022

[8] Vezi site-ul Audieri și dezvăluiri extraordinare pe tema vaccinării în Senatul SUA: creștere de 1.000% a codurilor de diagnostic pentru probleme neurologice în Armata SUA, infarct – creștere 269%, paralizie Bell – 291%, infertilitate – 471%, avorturi spontane – 300% | ActiveNews, postat și vizitat pe 27 ianuarie 2022

[9] Vezi site-ul US marks 1 mn Covid deaths, early epicenter New York seeks to move on (msn.com), postat și vizitat pe 12 mai 2022

[10] Vezi site-ul Masca, anulată de Justiție în statul New York: Obligativitatea purtării măștii, impusă de guvernatoarea Kathy Hochul, a fost declarată neconstituțională de Curtea Supremă | ActiveNews, postat și vizitat pe 27 ianuarie 2022

[11] Vezi site-ul FDA a ajuns la vorba lui Trump: Americanii ar trebui să trateze COVID-19 ca pe gripa obișnuită | ActiveNews, postat și vizitat pe 9 mai 2022

[12] Vezi site-ul Efectul Socrates: Statele Unite își vor pierde Supremația în fața Chinei în mai puțin de 10 luni | ActiveNews, postat și vizitat pe 17 aprilie 2022