ȚĂRILE DE JOS: PUȚINI CUNOSC ACEASTĂ ȚARĂ DUPĂ DENUMIREA SA
August 30, 2020 | GEOPOLITICĂ, UE | No Comments
Emilian M. Dobrescu
De la 1 ianuarie 2020, Olanda nu mai există în actele şi documentele oficiale cu acest nume[1]: începând cu 2020, ţara şi-a schimbat numele şi poartă titulatura oficială „Ţările de Jos” (Netherlands). Schimbarea numelui țării i-a costat pe olandezi 200.000 de euro de la bugetul de stat. De la instituţii publice şi locale, la instituţii de presă şi companii private, toate folosesc acum noua denumire.
Guvernul olandez speră ca prin această modificare de nume, ţara să scape de eticheta de „ţară a drogurilor şi a prostituţiei”. În acest sens, autorităţile din Amsterdam au înlocuit şi denumirea celebrului „Cartier Roşu”, cu De Wallen, numele istoric al zonei.
Amsterdam – nouă taxă pentru turiști
Începând cu 15 mai 2019, municipalitatea din Amsterdam a introdus o nouă taxă care se va aplica turiştilor, al căror număr a crescut în mod spectaculos în ultimii ani[2]. Amsterdamul are deja cele mai mari taxe pentru turişti, comparativ cu alte oraşe europene, adică vizitatorii trebuie să plătească o taxă de şapte procente din valoarea cazării; din 15 mai 2019, s-a mai introdus o taxă suplimentară de trei euro pentru fiecare noapte petrecută la hotel.
Autorităţile din Amsterdam se aşteaptă ca noua măsură să aducă la bugetul oraşului aproximativ 100 milioane de euro, banii care vor fi folosiţi pentru a păstra patrimoniul istoric.
Cel mai important oraş din Olanda intenţionează să investească 289 milioane de euro în următorii ani pentru întreţinerea podurilor, canalelor, parcurilor şi străzilor. Asociaţia hotelierilor şi operatorilor de restaurante din Olanda (Koninklijke Horeca) a criticat noua taxă, subliniind că Amsterdamul are deja cea mai mare taxă pentru turişti comparativ cu alte destinaţii populare din Europa.
Creşterea numărului de turişti este o problemă pentru Amsterdam. În 2018 s-au înregistrat aproximativ 25 de turişti la fiecare locuitor. Se estimează că în anul 2025 peste 30 de milioane de turişti vor vizita Amsterdamul.
Ancheta asupra ABN Amro Bank
Statul olandez mai deţine 56% din ABN, bancă pe care a salvat-o în 2009, iar Guvernul a promis să înstrăineze şi restul participaţiei sale[3]. Între timp, ABN este în căutarea unui nou director executiv după ce Kees van Dijkhuizen a anunţat, în iunie 2019, că va părăsi banca la momentul la care i se va termina mandatul, în aprilie 2020.
În luna iulie 2019, ABN a informat că este nevoită să efectueze controale ale tranzacţiilor celor 5 milioane de clienţi retail pe care îi are, după ce a primit un avertisment de la Banca Centrală olandeză. ABN Amro şi-a constituit provizioane de 114 milioane de euro (125 de milioane de dolari) în trimestrul al doilea 2019, din cauza acestor controale, după ce a mai pus deoparte 85 de milioane de euro la finele lui 2018 pentru măsurile de prevenire a infracţiunilor financiare. În august 2019, ABN Amro a avertizat că se confruntă cu posibile amenzi pentru controale insuficiente ale unor clienţi.
În septembrie 2019, ABN Amro NV a început să fie anchetată de procurorii din ţara de origine pe motiv că nu a efectuat în mod corespunzător controale în privinţa comportamentului clienţilor săi şi a raportat prea târziu (sau deloc) tranzacţii suspecte. Anunţul în acest sens a fost făcut atât de procurorii olandezi, cât şi de instituţia financiară. Banca nu a oferit detalii, însă a precizat că este investigată în baza normelor de combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului. Procurorii olandezi nu au dezvăluit în ce perioadă au avut loc presupusele eşecuri în controale şi raportări. Banca a fost notificată pe 25 septembrie 2019 despre anchetă, dar nu i-au fost oferite detalii cu privire la amploarea anchetelor, după cum a declarat purtătorul de cuvânt al ABN, Jeroen van Maarschalkerweerd: “Am ştiut întotdeauna că trebuie să facem lucrurile mai bine, dar am fost conştienţi că ar putea să apară o anchetă ca aceasta”. La rândul său, Ministrul Finanţelor din Olanda, Wopke Hoekstra, afirma: “Este extrem de îngrijorător faptul că ABN Amro este cercetată de procurori. Guvernul olandez este hotărât să combată spălarea banilor, iar băncile au o funcţie importantă în eliminarea infractorilor din sistemul bancar”.
Băncile olandeze
Mai multe bănci olandeze îşi monitorizează insuficient clienţii, permiţându-le acestora să utilizeze conturi pentru spălarea banilor şi alte activităţi penale, conform Băncii Centrale din Amsterdam (DNB)[4]: “Prea adesea vedem că sectorul bancar acţionează în mod insuficient ca «paznic»“, a menţionat DNB într-o scrisoare adresată ministrului olandez de Finanţe, adăugând: “Cercetările noastre arată că mai multe bănci desfăşoară o monitorizare defectuoasă a clienţilor şi a tranzacţiilor”. DNB nu a numit băncile la care face referire.
Scrisoarea DNB vine după ce banca olandeză “ING Groep” a fost amendată cu 775 de milioane de euro la începutul lunii septembrie 2018 pentru că nu a depistat tranzacţii dubioase ale clienţilor săi. Purtătorii de cuvânt ai “ABN Amro” şi “Rabobank”, celelalte două bănci mari din Olanda (după ING) au informat că au depus eforturi semnificative în încercarea de a preveni spălarea banilor. Ambele au refuzat, însă, să comenteze constatările băncii centrale.
Cele mai mari bănci olandeze şi-au accelerat cheltuielile de conformitate în ultimii ani, făcând chiar noi angajări pentru echipele de prevenţie a infracţiunilor financiare. În septembrie 2019, cinci din cele mai mari bănci olandeze au informat că analizează implementarea unui sistem care să monitorizeze în comun tranzacţiile în cadrul luptei împotriva spălării banilor.
Cărți de identitate fără menționarea sexului
Într-o scrisoare transmisă Parlamentului țării, ministrul olandez al Educaţiei, Culturii şi Ştiinţei, Ingrid van Engelshoven, însărcinată şi cu „Emanciparea”, menţionează intenţia de a elimina această menţiune din cărţile de identitate începând cu anii 2024-2025.
„Olanda nu ar fi prima ţară membră a UE cu o carte de identitate fără menţiunea genului. Cartea de identitate germană nu menţionează sexul, iar cetăţenii trebuie să-şi poată modela propria identitate şi să trăiască în deplină libertate şi securitate”, motivează Ingrid van Engelshoven.
”Este o veste excelentă pentru persoanele care au zi de zi probleme cu această categorie a genului pe cartea lor de identitate”, au reacţionat organizaţii olandeze de apărare a drepturilor homosexualilor şi ale altor minorităţi sexuale.
Cel mai mare exportator european de produse agricole
Deşi numără doar 17 milioane de locuitori, Olanda este cel mai important exporator european de produse agroalimentare[5]. În 2016, exporturile olandeze de produse agroalimentare au însumat aproape 94 miliarde de euro, cu 4 miliarde în plus faţă de ce s-a realizat în 2015. Produsele agricole au generat vânzări pe pieţele externe de circa 85 miliarde de euro, iar materialele agricole şi alte tehnologii au totalizat 9 miliarde de euro, o cifră record pentru această ţară.
Potrivit Ministerului Afacerilor Economice din Olanda, sectorul agroalimentar constituie în prezent aproximativ 22 la sută din totalul exporturilor. Olanda a exportat, în principal, produse alimentare, respectiv legume, fructe, produse lactate şi din carne sau produsele prelucrate. Un factor vizibil este creşterea cererii de materiale agricole olandeze, inovaţii şi tehnologii de înaltă calitate. Exemple de astfel de exporturi includ serele eficiente din punct de vedere energetic, sistemele de agricultură de precizie şi noile descoperiri care fac culturile mai rezistente la boli şi la efectele schimbărilor climatice.
Pe de altă parte, importul de produse agricole a crescut în 2016 cu 1,6%, până la 57,1 miliarde de euro. O parte dintre mărfurile importate de Olanda sunt apoi livrate pe pieţe externe, în special în interiorul spaţiului comunitar.
Energie eoliană pentru trenuri
De la 1 ianuarie 2017, toate trenurile care circula in Olanda sunt alimentate 100% cu energie eoliană[6]: compania feroviară olandeză NS și compania energetică Eneco au semnat din 2016 un contract prin care Eneco se angaja sa distribuie energia eoliană necesară pentru toate trenurile rețelei feroviare, începând cu ianuarie 2018. Dar, numeroasele ferme eoliene care s-au dezvoltat în anii 2015-2016 în zona rurală și de coastă a Olandei au permis realizarea acestui obiectiv în avans.
Eneco și NS au anunțat totodată, că cei cca 600.000 de pasageri care circulă zilnic pe căile ferate din Olanda sunt primii din lume care pot călători datorită energiei eoliene. Compania feroviară efectuează cca 5.500 de călătorii pe zi. Potrivit NS, cu energia produsă de o singură turbină eoliană într-o oră, un tren poate merge în jur de 190 kilometri.
Giethoorn – Veneția nordului
Este un sat fermecător din Olanda, fondat în jurul anului 1230, de un grup de fugari chiar din regiunea Veneției[7]. Satul este situat în provincia Overijssel. Aici se află 6,4 kilometri de canale, precum și ferme frumoase cu acoperișuri de stuf, din secolul al XVIII-lea. În Veneția nordului, casele au grădini frumoase, foarte bine întreținute. Toate casele satului sunt conectate între ele prin 150 de poduri abrupte și poteci înguste, ce se întind de-a lungul canalelor.
A devenit celebru în 1958, când a apărut în comedia Fanfare, film realizat de cineastul olandez Bert Haanstra. Toate vehiculele care vin spre Giethoorn trebuie să rămână în afara localității. Prin sat te poți deplasa numai pe jos sau pe calea apei. Iarna, când canalele îngheață, poți patina de-a lungul lor.
Incredibilul devenit rutină
“Dacă sistemul financiar se prăbuşeşte, rezerva de aur poate servi ca bază de reconstruire a acestuia”, se arată într-un scurt articol de pe site-ul Băncii Naţionale a Olandei (DNB), în condiţiile în care “acţiunile, obligaţiunile şi alte titluri financiare nu sunt lipsite de risc, iar preţurile pot scădea”[8]. Departe de a-l considera o “relicvă barbară”, DNB mai subliniază că “un lingou de aur îşi menţine valoarea, chiar şi în vremuri de criză”, iar “rezervele de aur contribuie la creşterea încrederii în stabilitatea bilanţului băncii centrale şi contribuie la crearea unui sentiment de securitate”.
Conform datelor oficiale, Olanda deţine peste 600 de tone de aur, din care o cotă de 31% este depozitată la DNB, 31% se află la New York, iar 38% la băncile centrale ale Canadei şi Angliei. “Se pare că Olanda se pregăteşte pentru marea resetare”, scrie Zerohedge despre informaţia referitoare la construirea unui nou spaţiu de depozitare a rezervei naţionale de aur a Olandei într-o bază militară, care a apărut în acelaşi articol despre aur de pe site-ul DNB.
Statisticile publicate de la World Gold Council (WGC) în octombrie 2019, plasează Olanda pe locul al zecelea la nivel global din punct de vedere al rezervelor oficiale de aur, cu 612,5 tone.
ING închide un sfert din filialele sale
Clienții ING Olanda preferă serviciile bancare digitale, motiv pentru care instituția bancară a decis să închidă în a doua jumătate a anului 2020 un sfert dintre filialele sale[9]: astfel, ING va închide 42 dintre cele 170 de sucursale de pe piaţa internă iar aproape tuturor celor 150 de angajaţi afectaţi li se vor oferi alte locuri de muncă, în cadrul băncii.
“Aveam deja un plan, dar pandemia l-a accelerat”, a afirmat directorul ING Olanda, Ruud van Dusschoten, într-un interviu acordat publicaţiei locale De Telegraaf. În primele trei luni ale anului 2020, profitul net al ING a scăzut cu 40%, până la 670 milioane de euro, în condiţiile în care provizioanele pentru acoperirea posibilelor pierderi au urcat la 661 milioane de euro, de la 207 milioane de euro în perioada similară a anului 2019.
Închisori abandonate devin aziluri pentru refugiați
Confruntată cu un val de refugiați fără precedent, Olanda a venit cu o soluție ingenioasă pentru a le oferi acestor Oameni un spațiu unde să locuiască[10]. Numai în anul 2015, în Olanda au intrat peste 60.000 de emigranți, din țări precum Siria, Irak, Maroc sau Libia. Cei mai mulți au fost cazați în spații tradiționale, însă guvernul a apelat și la sistemul penitenciar pentru a-i adăposti pe Oameni.
Acest lucru a fost posibil deoarece, în ultimul deceniu, criminalitata a scăzut atât e mult, încât 19 din cele aproape 60 de închisori din țară au fost închise. Altele au ajuns să primească deținuți din Belgia sau Norvegia. Astfel, guvernul olandez a găsit o soluție inedită pentru a-i adăposti pe refugiații din Orient: a redeschis 12 penitenciare, pe care le-a transformat în spații temporare de locuit. În prezent, în aceste spații sunt cazați mii de refugiați.
Iată cum arată viața acestor Oameni la De Koepel, una din închisorie transformate în centru pentru refugiați: câteva paliere de celule sunt aliniate de-a lungul unei curți interioare – celulele sunt destul de mici, dar în ele poate încăpea o familie de trei, maximum patru oameni. Refugiatele au posibilitatea de a locui într-un sector destinat exclusiv femeilor.
„Siguranța, sănătatea și nevoile lor zilnice sunt cea mai mare prioritate a noastră. Este o țară complet nouă pentru ei, așa că noi suntem aici pentru a-i ghida”, a spus directorul penitenciarului De Koepel, Menno Schot. Mulți dintre refugiații chestionați au spus că sunt satisfăcuți de condiții, dar că mâncarea ar putea fi mai bună: „Nu mă simt ca și când aș locui într-o închisoare. Tot ce contează este că suntem în siguranță aici”, a declarat unul dintre refugiați, un tânăr de 16 ani.
Mulți dintre refugiații care trăiesc în fosta închisoare sunt tineri – unii au venit împreună cu familiile lor, alții au venit singuri: de exemplu, refugiata afgană Shazia Lutfi a venit aici când avea 19 ani. Viața de zi cu zi a căpătat o oarecare normalitate pentru cei refugiați. Ei se pot plimba cu bicicleta, pot face sport, se pot uita la televizor sau pot asculta muzică. Yassir Hajji, un tânăr de 25 de ani, a fost frizer în țara lui natală, Irak. În Timp ce așteaptă ca cererea de azil să-i fie aprobată, tânărul învață olandeza și îi aranjează sprâncenele soției lui. Yassir Hajji are și concurență. Refugiatul sirian Imad Abdulrahman, de 31 de ani, este un alt frizer cazat la De Koepel.
Unele cupluri fac să treacă Timpul mai ușor cu ajutorul muzicii: refugiatul afgan Hamed Karmi cântă la orga electronică pentru soția lui, Farishta Morahami. La De Koepel a fost deschisă și o spălătorie pentru refugiați. Bineînțeles, Oamenii nu sunt închiși la De Koepel. Ei pot să iasă și să revină oricând, pentru că porțile sunt deschise.
Problemele fondurilor de investiții
Fondurile de pensii din Olanda sunt obligate să cumpere obligaţiuni guvernamentale care produc pierderi garantate, în timp ce băncile pot beneficia de un tratament preferenţial, respectiv să fie scutite de plata dobânzilor penalizatoare introduse de BCE[11]. Publicaţia online Investment & Pensions Europe arată că fondurile de pensii ocupaţionale din Olanda au un grad insuficient de finanţare ca urmare a randamentelor negative de pe piaţa europeană a obligaţiunilor guvernamentale.
În aceste condiţii, marile fonduri de pensii olandeze au anunţat că vor fi nevoite să reducă pensiile plătite în 2020 cu până la 10%, iar unul dintre cele mai afectate este fondul de pensii al angajaţilor din sectorul public, care administrează active de circa 450 de miliarde de euro.
Zăcământul Groningen
Pe 29 martie 2018, Guvernul olandez a anunţat că până în anul 2030 Olanda va înceta extracţia de gaze naturale la zăcământul Groningen, situat în nordul Olandei, întrucât exploatarea acestuia provoacă seisme care afectează clădirile din zonă[12]. Groningen este unul dintre cele mai importante zăcăminte de gaze naturale din Uniunea Europeană. “Vom reduce producţia de gaze la Groningen până la 12 miliarde de metri cubi până în 2022, pentru ca în următorul deceniu să fie redusă la zero”, a declarat premierul olandez Mark Rutte, într-o conferinţă de presă, în ziua menționată mai sus.
Poziția Guvernului olandez a fost făcută publică după ce, anterior, peste 200 de mari companii olandeze au fost somate ca până în anul 2022 să înceteze să se mai aprovizioneze cu gaze naturale produse la zăcământul Groninge, astfel încât producţia la acest zăcământ să poată fi redusă în cel mai scurt timp posibil până la 12 miliarde de metri cubi, de la 21,6 miliarde de metri cubi în prezent.
Regiunea Groningen este frecvent afectată de cutremure produse din cauza găurilor apărute în urma extracţiei gazelor. Chiar dacă sunt de magnitudine mică, aceste cutremure au loc la o adâncime mică şi provoacă numeroase pagube locuinţelor, fermelor şi clădirilor istorice.
“Nici măcar la un prag de 12 miliarde metri cubi, securitatea nu este garantată. Pericolul de cutremure există în continuare. În consecinţă, am decis să punem punct extracţiilor”, a declarat ministrul Afacerilor Economice şi Mediului, Eric Wiebes. Acesta a subliniat că, deşi din punct de vedere tehnic extracţia gazelor naturale putea să continue cel puţin un sfert de secol, producţia nu se justifică când este vorba de probleme de securitate.
Guvernul olandez a precizat că reducerea producţiei de gaze va depinde de cât de grele vor fi iernile, în condiţiile în care a publicat un calendar conform căruia, în sezonul de iarnă care va începe în luna octombrie 2019, producţia la zăcământul Groningen va fi redusă până la aproximativ 17,5 miliarde de metri cubi, pe baza ipotezei unor temperaturi apropiate de media multianuală. În ultimii ani, Olanda şi-a redus în mod semnificativ producţia de gaze naturale, de la 53,9 miliarde metri cubi în 2013 până la 21,6 miliarde metri cubi în anul 2017.
[1] Sursa: Mediafax, 3 ianuarie 2020
[2] T.S., Amsterdamul introduce o nouă taxă pentru turiști, în Ziarul Bursa, 16 mai 2019
[3] Alina Văsiescu, ABN Amro, anchetată pentru spălare de bani, în Ziarul Bursa, 27 septembrie 2019
[4] A.V., Băncile olandeze au norme prea relaxate privind spălarea banilor, în Ziarul Bursa, 27 septembrie 2018
[5] Vezi site-ul https://www.agroinfo.ro/economic/piata-agricola/olanda-cel-mai-mare-exportator-de-produse-agroalimentare-din-ue, postat pe 2 octombrie 2017, orele 15:02, site vizitat pe 12 martie 2018, orele 18:12
[6] Vezi site-ul http://incont.stirileprotv.ro/international/circula-cu-puterea-vantului-premiera-mondiala-tara-europeana-ale-carei-trenuri-sunt-alimentate-exclusiv.html, postat pe 11 ianuarie 217, orele 15:15, site vizitat pe 26 ianuarie 2019, orele 12:29
[7] Vezi site-ul https://incredibilia.ro/venetia-nordului-olanda/, postat și vizitat pe 12 octombrie 2019
[8] Călin Rechea, Se pregătesc băncile centrale pentru reconstruirea sistemului financiar pe baza aurului?, în Ziarul Bursa, 16 octombrie 2019
[9] Vezi site-ul https://www.forbes.ro/olanda-ing-inchide-un-sfert-dintre-filialele-sale-173971, postat și vizitat pe 11 iulie 2020
[10] Vesi site-ul https://incredibilia.ro/inchisorile-abandonate-din-olanda-camine-pentru-refugiati-iata-cum-arata/, postat și vizitat pe 3 mai 2018
