ARABIA SAUDITĂ: FENOMENE ȘI PROCESE CONTROVERSATE

Emilian M. Dobrescu

            18 noi acorduri cu SUA

            Cu prilejul vizitei președintelui Joe Biden în Arabia Saudită, pe 16 iulie 2022, s-au semnat 18 acorduri bilaterale, dar SUA nu a obținut creșterea producției de petrol decât  în 2027 și doar de la 12 la 13 milioane de barili pe zi[1]. Nu a fost mai convingător nici proiecul unei axe strategice regionale, care să se opună influenței crescânde a Iranului și a Chinei și din care să facă parte țările arabe, dar să fie integrat și Israelul. Speranța unei înțelegeri privind creșterea rapidă a producției de petrol nu a fost realizată, pentru ca scăderea prețurilor la benzină – în SUA și alte state să coboare inflația ajunsă la maximul ultimilor 40 de ani. Obiectivele președintelui american au fost ambițioase, în condițiile în care relațiile cu Arabia Saudită se răciseră foarte mult, după ce Joe Biden l-a făcut responsabil pe prințul moștenitor Mohammed bin Salman, conducătorul de facto al țării, de asasinatul jurnalistului contestatar Jamal Khashogi. Joe Biden a amenințat atunci că Arabia Saudită ar putea deveni un stat paria.

            Acordurile de parteneriat americano-saudite încheiate sunt importante, dar insuficiente față de mizele vizitei lui Joe Biden: doar două concesii politice au fost obținute, retrocedarea unor insule de către Israel Arabiei Saudite și deschiderea spațiului aerian saudit inclusiv pentru zborurile spre și dinspre Israel. S-au încheiat acorduri în domeniul aeronautic și al apărării cu companiile Boeing și Raytheon, dar și cu firmele din domeniul sănătății Medtronic, Digital Diagnostics și IQVIA și privind energia verde, energia nucleară și uraniu.

            Țările bogate din Golful Persic, precum Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite investesc în energia verde și în cea regenerabilă, dar insistă importanța combustibililor fosili (pe care îi exportă) pentru securitatea energetică globală. Prinţul moştenitor saudit Mohammed bin Salman a avertizat cu prilejul viziei, chiar de lângă Joe Biden, că politicile energetice ecologice ale SUA și UE sunt nerealiste. În joc mai este și un ajutor de 1 miliard de dolari pentru ameliorarea securităţii alimentare în Orientul Mijlociu şi în Africa de Nord. De asemeni, printre parteneriatele globale ale SUA se vor număra  și proiecte de infrastructură în regiune la care vor participa și statele din Golf cu 3 miliarde de dolari.

            Proiectul axei strategice, care să se opună influenței Iranului și Chinei în regiune, nu este împărtășit de toate țările din regiune, prezente la summit-ul Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG) de la Jeddah. Totuși, vizita lui Joe Biden a fost de natură să afirme mesajul SUA că în regiune nu va exista un vid în care să se instaleze alte interese strategice.

          Cel mai lung drum drept din lume

            Construit inițial ca drum privat pentru Regele Fahd, porțiunea Autostrăzii 10 care leagă autostrada 75 din zona Haradh, de autostrada 95 din vestul Arabiei Saudite, este cel mai lung drum drept din lume, ce are o lungime de 240 km[2].

            Autostrada 10 străbate deșertul fără curbe la stânga sau la dreapta și fără vreo pantă sau rampă apreciabilă, notează Guiness World Recprds: autostrada 10 se întinde de la Haradh, la Al Batha și străbate deșertul Rub Al-Khali. Orașul Haradh este cunoscut pentru bogăția în petrol și gaze naturale; anterior, autostrada Eyre din Australia deținea recordul, având aproximativ 146 km de drum drept. Autostrada 10 este unul dintre cele mai mortale drumuri drepte din lume, ruta principală pe care sunt transportate bunurile și pe unde circulă persoanele între Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Condițiile meteo sunt groaznice pentru șoferi, autostrada fiind situată într-o zonă foarte uscată și cu temperaturi care ating 50 de grade Celsius ziua și sub 0 grade noaptea, se arată pe site-ul Saudi Expatriates. Senzația de somnolență dată de drumul drept este adâncită și mai mult de peisajul natural…

          Cercetarea anti-îmbătrânire

            Familia regală saudită a creat o organizație non-profit numită Hevolution Foundation, care va investi în cercetări axate pe biologia din spatele îmbătrânirii și în căutarea unor modalități de extindere a așa-numitei „perioade de sănătate” sau numărul de ani în care o persoană este funcțională și sănătoasă[3]: „Obiectivul nostru principal este să prelungim perioada de viață sănătoasă. Nimeni nu știe exact, motiv pentru care Fundația Hevolution analizează cercetări de bază pe acest subiect, promițând să finanțeze studii de medicamente cu scopul explicit de a vedea dacă unele dintre acestea vor încetini sau poate chiar inversa îmbătrânirea.

            Un astfel de studiu care s-a chinuit să găsească finanțare în ultimii ani este studiul Targeting Aging with Metformin (prescurtat TAME), primul studiu clinic major al unui medicament cu scopul expres de a testa dacă încetinește procesul de îmbătrânire la Om. Nir Barzilai, de la Școala de Medicină Albert Einstein din New York și inițiatorul studiului TAME, a declarat în aprilie 2022 că Hevolution a fost de acord să finanțeze o parte substanțială a studiului. Speranța este că, găsind mai întâi o modalitate de a încetini procesul de îmbătrânire, am putea continua să vedem dacă îmbătrânirea este reversibilă. Va mai dura mulți ani până când studiile lansate în acest an sau în viitor să ajungă la niște concluzii, însă este primul pas făcut pe un drum foarte lung, dar care trebuie făcut dacă vrem cu adevărat să știm dacă putem elimina îmbătrânirea.

          Gruparea islamistă Ansar Allah

            Pe 23 ianuarie 2022, seara, o rachetă balistică lansată de gruparea Ansar Allah (supranumită mișcarea Houthi) a căzut în sudul regatului, rănind doi rezidenți și avariind ateliere și vehicule într-o zonă industrială[4]; a altă rachetă a fost interceptată și distrusă deasupra Dhahram al-Janub. Apoi, Ministerul Apărării al Emiratelor Arabe Unite a interceptat și distrus pe 24 ianuarie 2022, dimineața două rachete balistice care vizau Abu Dhabi, lansate de aceeași grupare islamistă, fără a fi înregistrate victime. Evenimentul a afectat traficul către Aeroportul Internațional din Abu Dhabi timp de aproximativ o oră.

            Canalul de televiziune Al Masirah, condus de Ansar Allah, a declarat că gruparea va anunța detaliile unei „operațiuni militare ample” împotriva Arabiei Saudite și a Emiratelor Arabe Unite. Atacurile au avut loc la o săptămână după ce rebelii Ansar Allah din Yemen au revendicat un atac asupra Abu Dhabiului, care s-a soldat cu trei decese și șase răniți. Aceeași grupare și-a asumat un atac direcționat către sudul Arabiei Saudite care a rănit două persoane.

            Emiratele Arabe Unite fac parte din coaliția militară condusă de Arabia Saudită, care sprijină de aproape șapte ani guvernul Yemenului în lupta sa împotriva houthilor. Coaliția condusă de Arabia Saudită a intensificat în ultima perioadă atacurile aeriene asupra unor ținte Houthi în Yemen. Pe 18 ianuarie 2022, aproximativ 20 de persoane au fost ucise în capitala Yemenului, Sanaa, controlată de Ansar Allah, în timp ce pe 21 ianuarie 2022, peste 60 de persoane au fost ucise după bombardarea unui centru de detenție din provincia nordică Saada.

            Implicarea în atacurile de la 11 septembrie 2001 din SUA

            Biroul Federal de Investigații (FBI) al Statelor Unite a dezvăluit în martie 2022 un nou raport despre intervenția guvernului saudit în atacurile din 11 septembrie 2001[5]: FBI a desecretizat acest raport de peste 500 de pagini pe care l-a pregătit în 2017 privind atacurile teroriste din 11 septembrie. Documentul confirmă ceva deja cunoscut: intervenția guvernului saudit în atacuri… Atacul din 11 septembrie a fost un eveniment traumatizant care a modelat irevocabil politica externă și internă a SUA pentru întregul secol, provocând cel mai mare val de dezastre din lume cunoscut vreodată. Cu toate acestea, când ies la iveală noi informații, care implică un guvern aliat în efectuarea atacului, americanii ar trebui sa fie consternați. Publicarea raportului “rupe” 70 de ani de complicitate începută prin Pactul Quincy[6]. Este un semnal de alarmă pentru guvernul de la Riad, care este din ce în ce mai în dezacord cu Statele Unite și mai înclinat să asculte de Kremlin. Raportul se învârte în jurul lui Omar Al-Bayumi, un spion saudit care opera în San Diego, California (SUA) sub acoperirea unei companii de aviație deținută de guvernul de la Riad. Al-Bayumi i-a ajutat pe doi dintre atacatorii din 11 septembrie să se mute în Statele Unite, în Timp ce se pregăteau să-și desfășoare atacul. Majoritatea celor direct responsabili pentru atacuri au fost saudiți și au rămas de cunoscut doar detaliile specifice ale intervenției liderilor de la Riad. Adevăratul rol al lui Al-Bayumi a fost cunoscut încă din primul moment al atacurilor, atât din cauza legăturilor sale cu jihadiștii, cât și din cauza unei slujbe pe care nu a avut-o niciodată, precum și a faptului că i-a întâlnit pe doi dintre pirații aerului într-un restaurant, le-a găsit un apartament în San Diego, le-a semnat contractul de închiriere, acționând în calitate de garant, le-a plătit chiria pentru prima lună și i-a integrat pe respectivii în comunitatea locală saudită. Potrivit unei declarații a FBI din iunie 2017, de la sfârșitul anilor 1990 până la 11 septembrie 2001, Al-Bayumi „a primit un salariu lunar ca asistent al Președinției Generale de Informații (GIP) saudite”, principala agenție de spionaj din Arabia Saudită. Cu toate acestea, implicarea sa cu serviciile de informații saudite nu a fost confirmată la momentul raportului oficial al Comisiei 9/11.

            Într-un alt document din 2017, FBI a spus că „există o șansă de 50% ca Al-Bayumi să fi avut cunoștință despre atacurile din 11 septembrie”. Al-Bayumi a fost plătit de fostul ambasador saudit în Statele Unite, prințul Bandar Bin Sultan Alsaud, un vechi prieten al familiei Bush, căruia îi raporta direct. Toate informațiile pe care Al-Bayumi le-a adunat despre „persoanele de interes din comunitatea saudită din Los Angeles și San Diego și alte chestiuni, au fost transmise lui Bandar”, potrivit rapoartelor serviciilor americane de informații. Această dezvăluire este deosebit de explozivă pentru că Bin Sultan nu a fost doar membru al Casei Regale Saudite, ci și un prieten apropiat al familiei Bush și, în general, foarte apropiat de clasa politică americană, până în punctul în care a fost supranumit „Bandar Bush” (“prieten apropiat al tatălui lui Bush”) de mai bine de două decenii („Mă simt ca un membru al familiei tale”, a scris el în 1992), a donat ulterior 1 milion de dolari Bibliotecii prezidențiale a tatălui lui Bush jr. Prietenia s-a extins și la tânărul Bush, al cărui tată l-a sfătuit să-l consulte pe Bin Sultan în Timp ce se pregătea să-și lanseze campania prezidențială. Relația lor a fost atât de strânsă, încât Bin Sultan a fost unul dintre primii oameni cu care Bush a vorbit când a decis să invadeze Irakul. Cei doi bărbați s-au întâlnit la Casa Albă la două zile după atacul din 11 septembrie și au fumat trabucuri pe balcon… Apoi, avioane charter, încălcând interdicția de aterizare la nivel național, au preluat 160 de membri ai familiei regale suadite, membri ai familiei bin Laden și alți demnitari saudiți și i-au scos, pe calea aerului, afară din țară. Dacă Al-Bayumi avea cunoștințe prealabile despre atacuri, la fel și Bandar Bin Sultan, dar nu știm dacă aceștia au informat guvernul SUA și, probabil, pe Bush însuși Dacă nu justiția, între Timp, Istoria, sigur ne va spune acest lucru într-o zi!

Pelerinajul Hajj

            Circa un milion de pelerini musulmani s-au reunit pe 8 iulie 2022 pe Muntele sfânt Arafat din Arabia Saudită, pentru punctul culminant al celui mai amplu pelerinaj Hajj de la declanşarea pandemiei de coronavirus în 2020[7]: pelerinii au sosit în autobuze începând cu primele ore ale dimineţii la Muntele Arafat, situat la o distanţă de circa 20 de km est de oraşul sfânt Mecca. Pelerinii vor rămâne aici până la apusul Soarelui în venerare, rugându-se şi recitând din Coran. Muntele Arafat, o colină din granit, este locul unde se știe că profetul Mahomed a ţinut ultima sa predică, cu circa 14 secole în urmă. Este cel mai amplu pelerinaj de la declanşarea pandemiei de coronavirus, din cauza căreia evenimentul s-a desfăşurat într-o formă restrânsă. Este, de asemenea, primul pelerinaj după pandemie la care au voie să participe şi musulmani din afara Arabiei Saudite. Pelerinii care au participat în 2022 la eveniment au avut 65 de ani împliniți, şi, în plus, au fost vaccinaţi cu schema completă împotriva COVID-19.

În 2020 și 2021 din pricina pandemiei, câteva mii de pelerini, rezidenţi în Arabia Saudită, au participat la Hajj cu respectarea unor măsuri stricte de distanţare socială.Înainte de declanşarea pandemiei de COVID-19, aproximativ 2,5 milioane de musulmani din lumea întreagă se reuneau în Arabia Saudită pentru a participa la Hajj, cea mai mare congregaţie a Islamului. Marele pelerinaj de la Mecca este unul dintre cei cinci piloni ai Islamului şi o datorie pe care toţi musulmanii apţi de muncă trebuie să o îndeplinească o dată în viaţă, dacă dispun de mijloacele financiare şi fizice necesare. Pe 9 iulie 2022, a doua zi după pelerinaj, a început festivalul musulman Eid al-Adha, care are loc în Arabia Saudită şi în alte ţări arabe.

          Regatele dispărute

            De câțiva ani, arheologii lucrează pentru a excava vestigiile regatelor de mult uitate, Dadan și Lihyan, aflate în mijlocul deșertului arid și al munților Al Ula din nord-vestul Arabiei Saudite[8]. Al Ula, o populară destinație turistică de la deschiderea sa în 2019, este cunoscută în principal pentru mormintele maiestuoase din Madain Saleh, un oraș vechi de 2.000 de ani, săpat în stâncă de nabateeni, o populație arabă preislamică care a construit și Petra, din Iordania, țara vecină.

            O echipă mixtă de arheologi francezi și saudiți exacvează în prezent cinci situri din apropiere, căutând urme ale civilizațiilor dadanită și lihyanită, puteri regionale importante care au înflorit acum mai bine de 2.000 de ani. „Este un proiect care încearcă cu adevărat să dezvăluie misterele acestor civilizații”, a afirmat Abdulrahman Al-Sohaibani, unul dintre coordonatorii șantierului arheologic Dadan, menționat în Vechiul Testament, iar regatul Lihyan a fost unul dintre cele mai mari la acea vreme, întinzându-se de la Medina, în sud, până la Aqaba în nord, în Iordania de azi.

            Având o istorie de aproximativ 900 de ani, până în anii 100 d.Hr., regatele uitate din Arabia Saudită, Dadan și Lihyan au controlat rute comerciale vitale, dar se cunoaște foarte puțin despre ele. Cercetătorii speră să afle mai multe despre ritualurile religioase, viața socială și economia acestora. Săpăturile anterioare au fost limitate la zona sanctuarului principal, a declarat Jerome Rohmer, de la Centrul Național Francez de Cercetare Științifică. Ne-am dori să avem o imagine de ansamblu în ceea ce privește cronologia sitului, aspectul, cultura materială și economia sa”, a precizat Rohmer, adăugând că este un proiect cuprinzător în care se încearcă să se răspundă la toate aceste întrebări.

            Al Ula a devenit un proiect important, parte din eforturile prințului moștenitor Mohammed bin Salman de a transforma economia și societatea Arabiei Saudite; regatul se concentrează pe impulsionarea turismului, încercând să-și deschidă granițele mai mult și să-și diversifice economia, axată în prezent pe petrol. Dezvoltarea Al-Ula face parte dintr-o strategie de conservare a siturilor preislamice, de patrimoniu, pentru a atrage și turiști care nu sunt musulmani și pentru a întări identitatea națională.

---

[1] Vezi site-ul Refacerea relațiilor SUA–Arabia Saudită: s-au semnat 18 acorduri, dar creșterea producției de petrol, abia din 2027 (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 17 iulie 2022

[2] Vezi site-ul Test de cultură generală. Care este cel mai lung drum drept din lume? (descopera.ro), postat și vizitat pe 28 iulie 2022

[3] Vezi site-ul Arabia Saudită vrea să investească 1 miliard de dolari pe an în cercetarea anti-îmbătrânire (descopera.ro), postat și vizitat pe 10 iunie 2022

[4] Vezi site-ul Gruparea islamistă Ansar Allah intensifică atacurile asupra Arabiei Saudite și a Emiratelor Arabe Unite pe fondul escalării conflictului din Orientul Mijlociu (forbes.ro), postat și vizitat pe 24 ianuarie 2022

[5] Sursa: România Muncitoare, nr. 303, aprilie-mai 2022, p. 22

[6] Pactul Quincy a fost semnat pe 14 februarie 1945 pe crucișătorul USS Quincy (CA-71) de către regele Ibn Saud, fondatorul Regatului Arabiei Saudite și președintele Statelor Unite, Franklin Roosevelt, la întoarcerea acestuia de la Conferința de la Yalta, în Crimeea. La începutul anului 1945, fără știrea britanicilor, președintele american i-a propus lui Ibn Saud să se întâlnească cu el, precum și cu împăratul Etiopiei Haile Selassie I și cu regele Farouk al Egiptului1, cu ocazia întoarcerii sale de la Conferința de la Ialta. Roosevelt îi întâlnește pe cei trei șefi de stat în aceeași zi, în timp ce crucișătorul său ancorează în Lacul Amer (în Canalul Suez, protejat astfel de orice atac al unui submarin), în Egipt. Roosevelt și Ibn Saud au dezbătut ca egali la început colonizarea evreiască în Palestina, Roosevelt încercând să obțină sprijinul regelui pentru crearea unui cămin național evreiesc în Palestina, lucru care i-a fost refuzat categoric. Discuția a trecut apoi la Siria și Liban, privind plecarea francezilor și independența acestor două țări. Aliată a Statele Unite de-a lungul Războiului Rece, Arabia Saudită s-a distanțat la începutul anilor 2010, ca răspuns la neintervenția militară a țării în Timpul războiului civil sirian și la apropierea irano-americană, care a urmat alegerii lui Hassan Rohani ca președinte al Republicii Islamice Iran. În consecință, Arabia Saudită și-a refuzat locul obținut prin alegerea sa în Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite în 2013 – sursa: Pacte du Quincy — Wikipédia (wikipedia.org), site vizitat pe 5 iunie 2022

[7] Vezi site-ul https://www.stiripesurse.ro/aproximativ-un-milion-de-pelerini-musulmani-s-au-reunit-in-cea-mai-importanta-zi-a-pelerinajului-hajj_2462500.html, postat și vizitat pe 8 iulie 2022

[8] Vezi site-ul Arheologii din Arabia Saudită au excavat regate uitate (descopera.ro), postat și vizitat pe 10 noiembrie 2021