BELGIA: O ȚARĂ – TREI SISTEME (REGIUNEA BRUXELLES, VALONII ȘI FLAMANZII), PRECUM ȘI PARTIDUL ISLAM

Emilian M. Dobrescu

          Spre deosebire de Țările de Jos, Regatul Belgiei a adoptat mai multe interdicții autoritare, în stil francez, pe 17 martie 2020: a) interdicția de a conduce, cu excepția cazurilor urgente; b) interdicția de a întâlni mai mult de două persoane; c) interdicția de a intra în a doua lor casă; d) închiderea tuturor instituțiilor de învățământ; e) închiderea tuturor întreprinderilor neesențiale; f) pedepse grele pentru infractori[1]… După 40 de zile de “închisoare belgiană” și “neînchidere olandeză”, cifrele publicate de OMS  – Raportul de situație Covid-19 – permit compararea eficienței în materie de sănătate a măsurilor adoptate pe baza modificării prevalenței (număr de persoane infectate la un milion de oameni) și mortalității la un milion de locuitori. După 43 de zile de “închisoare acasă”, la 29 aprilie 2020, prevalența infecției în Belgia era cu 82% mai mare decât în ​​Țările de Jos (4.084 față de 2.243 cazuri), iar riscul de mortalitate a ajuns în Belgia la 137% (633 decese în Belgia, față de 267 în Olanda).

            Concluzia este una singură: „Măsurile restrictive apar în mod clar ca un eșec deosebit de contraproductiv, atât pentru controlul epidemiei, cât și pentru prevenirea riscului de mortalitate, transformând ceea ce ar fi trebuit să fie doar o epidemie banală într-o adevărată catastrofă pentru sănătate, sistemul social și economic major.

Abaterile sistemului fiscal

În Belgia funcţionează sistemul denumit al “beneficiilor excedentare”, aflat dintotdeauna în vizorul Comisiei Europene. În virtutea unei legi datând din 2004, o filială din Belgia a unei multinaţionale poate deduce din baza sa impozabilă beneficiile ce se presupune că le obţine prin apartenenţă la o structură internaţională (cheltuieli pentru cercetare, beneficii obţinute prin reducerea costului producţiei etc). Este un avantaj de care, însă, nu beneficiază şi întreprinderile belgiene.

Dacă ancheta va scoate la lumină această situaţie, avem de-a face cu o distorsionare de concurenţă”, a explicat Margrethe Vestager, Comisarul european pentru problemele concurenţei. În Belgia există 60 de cazuri în care beneficiile taxabile au fost reduse astfel cu 50 şi chiar 90%. Impozitul aplicat întreprinderilor pur belgiene este de 34%.

Ancheta asupra sitemului fiscal al Belgiei intervine exact în momentul în care a fost anunţată crearea unei comisii de anchetă asupra scandalului Luxleaks, solicitat de grupul Verzilor din Parlamentul European. Un scandal ce poate readuce în actualitate faptul că sistemul impozitelor preferenţiale percepute multinaţionalelor ce se instalau în Luxemburg a dăinuit mulţi ani, în perioada în care fostul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a deţinut funcţiile de ministru de Finanţe şi de prim ministru al Luxemburgului. Vor avea loc, bineinţeles, audieri publice şi se aşteaptă ca noua comisie creată pentru anchetarea sistemului fiscal belgian să devină un instrument de presiune politică prin denunţarea unor astfel de practici fiscale răspândite în întreaga Europă.

          Atacul cibernetic de amploare

          Pe 4 mai 2021, rețeaua de internet Belnet, care conectează instituțiile de învățământ superior, centrele de cercetare și administrațiile publice din Belgia au fost victima unui atac de tip „denial-of-service” (DoS – atunci când o terță parte încearcă să supraîncarce servere prin trimiterea unor cantități mari de date)[2].

            Aproximativ 200 de organizații au fost afectate, iar mai multe comitete parlamentare au fost anulate: „Datorită situației pandemice unii parlamentari intervin de la distanță prin sistemul Cisco Webex, dar problema cu conexiunea la internet generată de atacul cibernetic nu garantează continuarea dezbaterilor”, a afirmat parlamentul regiunii Valonia-Bruxelles.

            Parlamentarul Wouter de Vriendt din partea Verzilor a spus cu acest prilej următoarele: „Concluziile despre acest atac cibernetic sunt premature. Dar, este important să identificăm acest context sensibil. Negarea sa ar fi naivă”.

          Avatarurile Partidului Islam

Partidul Islam participă din 2012 la alegerile municipale din Belgia[3], iar în 2018 a anunțat deja că vrea să creeze în această țară un stat islamic și să separe bărbații și femeile în mijloacele de transport public: „Scopul nostru este crearea unui Stat Islamic 100%, dar nu înseamnă că vrem ca toată lumea să poarte văl”, a spus fondatorul partidului, Redouane Ahrouch. „Prin stabilirea legii islamice, Sharia, vrem să urmăm calea Profetului și a Coranului”, a adăugat acesta.

Partidul Islam belgian se concentrează în mod clar asupra electoratului musulman conservator și are deja doi membri aleși în consiliul local al Bruxelles-ului în urma alegerilor municipale din 2012. În anul menționat, formațiunea a participat la alegerile municipale pentru 28 de municipalități. Redouane Ahrouch spune că vrea să atingă obiectivele partidului „fără a încălca Constituția belgiană”. Nu este clar cum vrea să facă acest lucru, deoarece o măsură propusă deja de acest partid este de a separa bărbații și femeile în transportul public.

Secretarul de stat al imigrației din Belgia, Theo Francken a afirmat într-o postare pe Twitter, că acest partid „îl dezgustă”: „Un partid politic numit Islam este în ascensiune în Belgia. Ei cer deschis introducerea legii Sharia, care încalcă drepturile Omului. Partidele care promovează Sharia sunt antidemocratice. Aceștia sunt lupi în haine de oaie”,  a comentat politicianul. Alți experți pun ascensiunea Partidului Islam pe faptul că multe partide de stânga cu candidați musulmani și-au pierdut popularitatea în rândul alegătorilor marocani și turci, imigranți în Belgia. 

Cartea a fost declarată “bun esențial”

            Belgia a reintrodus carantina cu izolarea la domiciliu pentru șase săptămâni din 2 noiembrie 2020, dar de data aceasta librăriile au rămas în funcțiune, întrucât autoritățile au decis includerea cărților pe lista “bunurilor esenţiale”[4]. S-a dorit ca recursul la literatură în faţa “angoasei” generate de pandemia de COVID-19 să îi ajute pe belgieni să treacă mai ușor peste izolare. În condiţiile înăspririi restricţiilor datorate pandemiei, librăria Tropismes a fost unul dintre puţinele magazine din Galeriile Regale – un elegant pasaj cu acoperiş din sticlă situat în centrul oraşului Bruxelles – care atrăgea un flux constat de clienţi, în contrast cu magazinele ciocolatierilor din apropiere, afectate de lipsa turiştilor. Spre deosebire de Franţa, guvernul condus de Alexander De Croo a introdus librăriile printre activităţile comerciale care pot “rămâne deschise pentru public atât Timp cât oferă în principal bunuri esenţiale”. “Credem că este esenţial să dezvoltăm o preocupare în ceea ce priveşte sănătatea mintală a tuturor belgienilor. Cultura joacă un rol enorm”, a explicat și vicepremierul belgian Georges Gilkinet.

            Librarii din Bruxelles, care au fost nevoiţi să îşi închidă spaţiile de vânzare Timp de două luni în primăvara lui 2020, s-au declarat mulţumiţi de această decizie a guvernului belgian, amintind că “au adoptat toate precauţiile sanitare posibile”. “În acelaşi fel în care am păstrat deschise magazinele de bricolaj, părea la fel de evident să deschidem ceea ce permite bricolarea prin cuvinte şi gânduri”, a spus Marc El Khadem, specialist al departamentului de ştiinţe umaniste din cadrul librăriei Tropismes. “Cartea corespunde unei nevoi evidente într-o perioadă de angoasă, de incertitudini, care ne fac pe fiecare dintre noi să ne gândim la propria mortalitate, la precaritatea existenţei”, a precizat acesta. În rândul cititorilor “există mai degrabă o dorinţă de meditaţie, decât de evadare”, cu un apetit deosebit pentru eseistică şi filosofie (stoici, în special), a observat acesta. “Cartea reprezintă legătura cu tradiţia, promisiunea unui viitor, dar și revenirea în trecut”, a adăugat Marc El Khadem.

            În această librărie, decorată cu ornamente şi oglinzi datând din secolul al XIX-lea, clienţii au venit în număr mare: “În Belgia, este singura modalitatea de acces rămasă către cultură. Între cumpărăturile de la supermarket şi a te întoarce acasă ca să nu faci nimic … este important să citim!”, a spus Sebastien Decupere, recepţioner în secţiunea educaţie. “Lectura în Timpul perioadei de izolare este esenţială”, a confirmat și François Bellet, un pensionar din Bruxelles, care îşi face rezerve de cărţi pentru luna care urmează. Din punctul său de vedere, decizia de a închide librăriile în Franţa pare de neînţeles: “Este un lucru care demonstrează că celor aflaţi la putere nu le pasă de carte, este o coborâre în infern – mai ales în Franţa, una dintre cele mai literare ţări! Fraternizăm, ne simţim cu totul solidari cu fraţii noştri francezi – şi trişti pentru cititorii de acolo”, a mărturisit Marc El Khadem.

            În alte zone ale oraşului Bruxelles, în cartierul mai puţin populat al instituţiilor europene, Bouquinerie Thomas este o altă librărie care a rămas de asemenea deschisă, dar patronul ei se teme de perspectiva unei penurii de clienţi: “Începând din septembrie 2020, am început să ne revenim, dar de trei săptămâni suntem cădere liberă: birourile clădirilor europene sunt aproape pustii, restaurantele închise, numărul clienţilor şi activitatea au scăzut cu 30-40%”, a constat unul dintre managerii librăriei.

Cel mai mare depozit de ciocolată

              Unul dintre cei mai cunoscuți producători de ciocolată și procesatori de cacao din lume – Barry Callebaut a deschis în octombrie 2021 un nou centru logistic în Lokeren (Belgia)[5]. The Chocolate Box este cel mai mare depozit de ciocolată din lume și cel mai sustenabil, susțin reprezentanții companiei: noul depozit reprezintă cea mai mare investiție pe care cei de la Barry Callebaut au realizat-o în rețeaua operațională: suma investită în The Chocolate Box se ridică la 100 de milioane de euro.

            Situat aproape de autostradă și calea ferată dintre Anvers și Franța și de portul din Anvers, noul centru de distribuție îi va permite producătorului de ciocolată să-și livreze produsele mult mai rapid. Lucrările la depozitul de 60.000 mp s-au desfășurat pe parcursul a doi ani și au inclus și o clădire complet automatizată, de 41 m înălțime, care poate stoca 125.000 de paleți la o temperatură constantă de 18 °C. Mai mult, depozitul a atins cel mai mare scor de sustenabilitate posibil pentru clădirile logistice, fiind distins cu certificatul BREEAM Outstanding. În anul fiscal 2019-2020, Barry Callebaut a raportat o producție medie anuală de 2,1 milioane de tone de cacao și ciocolată.

Crize politice extinse

Între anii 1978-1979 oficializarea unui guvern belgian a durat 106 zile, în 1987- 148 zile, iar în 2007, şapte luni au fost necesare pentru ca executivul oficial belgian să-şi intre în funcţie. În luna iunie 2010, la 289 de zile de la alegerile generale, Belgia nu avea încă guvern, devenind astfel ţara cu cea mai lungă perioadă fără un executiv oficial[6]; în felul acesta, în mijlocul unei atmosfere de indiferenţă, Belgia a depăşit recordul celei mai lungi crize politice, deţinut până în anul respectiv de Irak.

Guvernul interimar al Belgiei, condus de Yves Leterme, un creştin-democrat flamand a reuşit să adopte un buget pentru 2011 şi, în ciuda mandatului său limitat, a trimis avioane de vânătoare belgiene pentru a ajuta la aplicarea rezoluţiei ONU din Libia. Cele mai sumbre scenarii, care au prezis un dezastru economic, din cauza cărora s-a înregistrat o scădere a încrederii investitorilor străini în Belgia, nu s-au materializat. Ţara a rezistat crizei economice mai bine decât majoritatea vecinilor săi europeni.

Noua Alianţă Flamandă, un partid naţionalist, a câştigat clar în regiunea vorbitoare de olandeză a Belgiei, în alegerile naţionale de pe 13 iunie 2010, deschizând astfel calea pentru delegarea mai multor puteri către regiuni. Menţionăm, de asemenea, o victorie a socialiştilor în Valonia, unde se vorbeşte franceza. Alegerile naţionale au fost provocate de decizia liberalilor flamanzi – de la partidul Open-VLD – de a părăsi guvernul în toiul unei dispute între tabăra franceză şi cea flamandă, în legătură cu limitele zonei electorale din jurul capitalei bilingve, Bruxelles. Regele Albert al II-lea i-a cerut primului-ministru Yves Leterme să continue ca premier interimar până la formarea unui nou guvern…

            Eutanasia

            Un raport publicat în iulie 2018 a dezvăluit două decizii extrem de controversate luate de autoritățile belgiene în ceea ce privește eutanasia[7]. Potrivit documentului, doi copii, în vârstă de 9 și 11 ani, bolnavi în fază terminală, au primit injecții letale: băiatul de 9 ani avea o tumoare cerebrală, iar cel de 11 ani suferea de fibroză chistică – primul a primit injecția letală în 2016, iar celălalt, în 2017.

            CFCEE – Autoritatea Belgiană privind Reglementarea Eutanasierii – arată că în Belgia au murit în acest mod 2.028 de oameni în 2016 și alți 2.309 în 2017, deci 4.337 oameni în doi ani: cei mai mulți dintre pacienții eutanasiați aveau vârste cuprinse între 60 și 89 de ani și sufereau de cancer. Raportul a arătat că, în perioada de referință, printre cei eutanasiați s-au numărat și trei minori: cei doi copii menționați anterior și un pacient de 17 ani, care suferea de distrofie musculară Duchenne.

            Luc Proot, membru al CFCEE, crede că decizia de a le permite minorilor să-și sfârșească viața a fost „cea corectă”. Moartea celor trei minori a fost posibilă în baza controversatei Legi privind eutanasia din 2014, adoptată de statul belgian; printre altele, această lege a eliminat toate restricțiile legate de vârstă. Potrivit legii, pentru a se putea lua decizia eutanasiei, copilul trebuie să fie „într-o situație medicală fără speranță, să aibă suferințe constante de nesuportat, care nu pot fi calmate și care îi vor cauza moartea într-un termen scurt”. În plus, este necesară consiliere din partea unui doctor și a unui psihiatru, iar părinții trebuie să-și dea consimțământul. Belgia are una dintre cele mai tolerante politici legate de eutanasie, datorită legislației din 2002, care prevede și „dreptul de a muri”. Trusa de eutanasie este disponibilă de atunci în cele 250 de farmacii ale companiei Multipharma din Belgia, fiind parte componentă a truselor medicilor care practică eutanasia la domiciliul pacienților.

            Autorul acestei legi, Philippe Mahoux, a numit eutanasia „ultimul gest de umanitate”; politicianul a afirmat că acordarea acestei posibilități nu ar trebui să fie subiect de scandal. Belgia este a doua țară europeană care permite eutanasierea minorilor. În Țările de Jos, eutanasierea este permisă doar pentru copiii cu vârsta de peste 12 ani. Permisivitatea legii belgiene a întâlnit o opoziție semnificativă – opozanții legii nu cred în capacitatea unui copil de a lua o decizie atât de importantă. „Nu există, de fapt, nici o unealtă obiectivă disponibilă care să ne poată ajuta să spunem că «acest copil are competența și capacitatea de a-și da consimțământul»“, a declarat profesorul Stefaan van Gool, specialist în cancerul la copii.

            În 2017, un membru al comitetului de eutanasie CFCEE a demisionat, în semn de protest. Demisia a venit după ce o femeie care suferea de demență, dar care nu ceruse eutanasia, a primit injecția letală la cererea familiei. De atunci, 360 de medici și membri ai mediului academic din Belgia și-au unit forțele și au semnat o petiție care cere un control mai strict al eutanasiei pentru pacienții cu probleme psihiatrice; alte cazuri controversate se află și acum în atenția mass-media. Având mulți susținători și mulți oponenți, este clar că în Belgia dezbaterea cu privire la eutanasie nu se va încheia prea curând…

          Interzicerea turismului de o zi

              Mai multe oraşe şi staţiuni balneare de pe litoralul Belgiei au anunţat pe 9 august 2020, interzicerea accesului turiştilor Timp de o zi[8]: măsura s-a aplicat pe perioada valului de caniculă în urma unor incidente cauzate de nerespectarea măsurilor împotriva pandemiei de Covid-19. Decizia a fost luată pentru a garanta securitatea publică, după ce mai multe persoane au fost arestate sâmbătă 8 august 2020 la Blankenberge, în urma izbucnirii unui conflict între turişti pe plajă. Tinerii au refuzat să respecte măsurile de securitate impuse de pandemie, fiind necesară intervenţia Poliţiei.

            “Oricine vine la Blankenberge trebuie să aibă un motiv valabil pentru a i se permite accesul. Prin această măsură, încercăm să restabilim calmul”, a explicat primarul orașului, Daphne Dumery.

              Săptămâna de lucru de patru zile

          De la 1 martie 2022, Belgia a dat undă verde săptămânii de lucru de patru zile, fără a le fi reduse salariile angajaților, în urma unor reforme economice agreate de coaliția aflată la guvernare[9]. Angajații belgieni pot opta pentru zile de lucru mai lungi pentru a beneficia de un weekend de trei zile. Aceștia vor putea alege să lucreze 10 ore pe zi, în loc de 8, și își vor putea schimba programul de lucru de la o săptămână la alta pentru a-și organiza mai bine viața privată; angajatorii pot refuza cererea pentru a restrânge săptămâna de lucru, dar trebuie să-și justifice decizia. 

            Prim-ministrul Belgiei, Alexander De Croo, a spus că țara sa nu oferă același grad de dinamism precum alte state: „După doi ani dificili (2020 și 2021 – n.n.), piața muncii a evoluat; prin acest acord, stabilim punctul de referință al unei economii performante”.

              Se schimbă frontiera cu Țările de Jos

            După ce Belgia a obţinut independenţa faţă de Olanda în anul 1830, frontiera a fost trasată de-a lungul Râului Meuse (Maas)[10]. Dar, în anul 1961, râul a fost lăţit, pentru facilitarea navigaţiei, astfel că ambele ţări au început să aibă teritorii pe malul opus. Singura modalitate de ajungere pe teritoriile respective era pe cale navală. “Nu mai era logic ca acea parte de teren să mai fie a Belgiei”, a explicat un oficial din cadrul Ministerului belgian de Externe.

Belgia şi Olanda au semnat un acord care prevede un schimb de teritorii, frontierele urmând să fie modificate oficial în anul 2018, relatează site-ul agenţiei Reuters.

            Potrivit acordului, fiecare ţară va ceda celeilalte la schimb, suprafeţe nelocuite din zona Râului Meuse (Maas). Belgia va oferi Olandei două peninsule cu suprafaţa de 16 hectare, urmând să primească în schimb doar trei hectare. Suprafaţa Belgiei ar urma să se micşoreze nesemnificativ, iar cea a Olandei să crească puţin după schimbul de terenuri. Linia frontierei a fost modificată oficial din anul 2018.

            Sfidări pentru Europa

            Sub auspiciile Academiei Regale a Belgiei, în ianuarie 2017, a fost editată lucrarea lui Luc Chefneux, “Pourquoi l’innovation? Quels défis pour l’Europe?”[11]. Inovația este adesea prezentată ca un fel de poțiune magică ce trebuie să scoată  societățile noastre din marasm. Dar nu toți Oamenii care utilizează acest cuvânt îi acordă aceeași înțelegere. Lucrarea prezintă conceptul de inovație așa cum este perceput în Europa și care ar trebui să fie rațiunile unei mai bune performanțe europene în materie de inovație în raport cu SUA.

            Evoluția conceptelor și practicilor în ceea ce privește inovația este descrisă  în lucrare până la paradigma actuală a inovației deschise și a diferitelor modalități în care funcționează rețelele de inovație pentru a juca un rol din ce în ce mai mare pentru acumularea de capital. Luc Chefneux apreciază că se poate pune chestiunea fundamentală a inovației pornind de la necesitatea re-industrializării economiei, ca o rațiune majoră de a contribui la soluționarea sfidărilor majore cu care lumea este confruntată în prezent.

            Luc Chefneux este inginer fizician, doctor în științe aplicate, diplomat în economie și gestiune al Universității din Liège. Revenit în 2005 la cercetare și dezvoltare la Grupul ArcelorMittal, a fost director însărcinat cu partenariatele și afacerile europene, are gradul militar de locotenent-colonel în rezervă, profesor invitat la Universitatea din Liège, administrator al Universității din Lorraine și membru al Academiei Regale a Belgiei.

          Zero decese

          Belgia, una dintre cele mai grav lovite țări de pandemia provocată de virusul SARS-Cov-2, a raportat pe 14 iulie 2020, zero decese legate de coronavirus în ultimele 24 de ore, pentru prima dată de la 10 martie 2020[12].

              Belgia, o țară cu 11,5 milioane de Oameni, a raportat atunci un număr total de decese legate de coronavirus de 9.787 persoane; acest lucru înseamnă aproximativ 850 de morți pe milion, cea mai gravă situație din lume! Cel mai mare număr zilnic de decese a fost 343, înregistrat pe 12 aprilie 2020; totuși, Belgia a reușit să reducă numărul de infectări în martie și aprilie 2020 prin aplicarea de măsuri restrictive.

            Din 10 iulie 2020 a devenit obligatorie purtarea măștilor în magazine, cinematografe și muzee. Guvernul belgian nu a introdus măsuri de relaxare, așa cum era discutat să aibă loc din 15 iulie 2020, apoi a reintrodus carantina din 2 noiembrie 2020, datorită numărului foarte mare decazuri de Covid- 19 înregistrate în întreaga țară…

---

[1] Vezi site-ul agoravox.fr, postat și vizitat pe 30 aprilie 2020

[2] Vezi site-ul https://www.forbes.ro/belgia-fost-victima-unui-atac-cibernetic-originea-atacului-este-inca-necunoscuta-213484, postat și vizitat pe 4 mai 2021

[3] Vezi site-ul https://www.activenews.ro/externe/Belgia-sau-Belgistan, postat pe 6 aprilie 2018, site vizitat pe 12 aprilie 2018

[4] Vezi site-ul https://cursdeguvernare.ro/belgia-cartea-devine-bun-esential-pentru-ca-librariile-sa-ramana-deschise-in-carantina.html, postat și vizitat pe 3 noiembrie 2020

[5] Vezi site-ul https://www.forbes.ro/cel-mai-mare-depozit-de-ciocolata-din-lume-s-deschis-belgia-234574, postat și vizitat pe 23 octombrie 2021

[6] Cătălina Ciocâltan, Criză politică de nivel mondial…, pe site-ul www.EurActiv.co, vizitat pe 30 martie 2011

[7] Vezi site-ul https://incredibilia.ro/copii-eutanasiati-in-belgia/, postat și vizitat pe 9 septembrie 2018

[8] Vezi site-ul https://www.forbes.ro/mai-multe-statiuni-de-pe-litoralul-belgiei-interzic-turismul-de-o-zi-178055, postat și vizitat pe 9 august 2020

[9] Vezi site-ul Belgienii au aprobat săptămâna de lucru de 4 zile (forbes.ro), postat și vizitat pe 16 februarie 2022

[10] Vezi site-ul http://www.gandul.info/international/moment-istoric-se-schimba-granita-dintre-belgia-si-olanda-16010161, postat și vizitat pe 3 decembrie 2016

[11] Vezi site-ul http://academie-editions.be/accueil/282-pourquoi-linnovation-quels-defis-pour-leurope-.html, postat și vizitat pe 11 ianuarie 2016

[12] Vezi site-ul https://www.forbes.ro/coronavirus-belgia-raporteaza-zero-decese-pentru-prima-data-din-martie, postat și vizitat pe 14 iulie 2020