FRANȚA. NOUL DRUM FOARTE ÎNTORTOCHEAT…

Emilian M. Dobrescu

            Pe 9 decembrie 2021, Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, a prezentat priorităţile preşedinţiei franceze a UE, care a început la 1 ianuarie 2022. Unul din obiectivele prioritare este construirea unei „Europe puternice şi suverane”. Țintele președinției franceze sunt setate foarte sus, reformarea Spațiului Schengen, fiind una dintre ele, probabil cea mai ambițioasă. Alte patru idei esențiale din discursul lui Emnanuel Macron au fost: a) apărarea modelului social european; b) inflexibilitatea față de statul de drept; c) reconcilierea ambițiilor climatice cu dezvoltarea economică; d) transformarea digitală. Președinția franceză a Consiliului UE va fi grevată de campania electorală pentru președinția franceză propriu-zisă. Alegerile vor avea loc în 10 aprilie 2022, cu al doilea tur programat pentru 24 aprilie, adică, exact în miezul președinției franceze a Consiliului UE.

            Franța este țara europeană care posedă cele mai multe reactoare nucleare: 58; acestea generează 72% din energia electrică necesară țării, mai mult decât în orice alt stat din lume[1].

            Alegerile prezidențiale din 2022

            O eventuală victorie a extremistei Marine Le Pen în alegerile prezidențiale franceze din 2022 ar transmite în UE o undă de șoc comparabilă cu Brexit[2]. Primul an de pandemie a ridicat-o pe Marine Le Pen pe primul loc în sondaje, întrecându-l astfel președintele Macron. Marine Le Pen, președinte al Partidului Adunarea Națională, conducea în sondaje în toamna lui 2020, cu 27% din intențiile de vot, în Timp ce actualul președinte Macron, a pierdut aproape cinci procente și avea în aprilie 2021, 24% în sondaje.

            Doamna Marine Le Pen, liderul francez de extremă dreapta, caută punți de identitate ideologică cu Boris Johnson și susținătorii Brexit, precum și cu fostul președinte al SUA, Donald Trump: “Nu mai există o ruptură între stânga și dreapta, ci, există o ruptură între globaliști și naționaliști”, a declarat aceasta. Lumea politică franceză vede o posibilă alegere a lui Le Pen ca președinte ca pe un șoc nu numai pentru Franța, ci și pentru restul lumii, la fel cum s-a întâmplat în cazul Brexitului și a  mandatului lui Trump în SUA. “Există multe ingrediente care ar fi la fel – o respingere a elitelor, sentimentul nedreptății, dorința de a prelua controlul asupra destinului țării”, comentează Chloé Morin, analist politic. După preluarea partidului de la tatăl său, Jean-Marie Le Pen, în urmă cu zece ani, Marine Le Pen l-a mutat ideologic mai spre centru, renunțând la antisemitism, dar a rămas ostilă migrației și comerțului liber, criticând UE și lăudându-l pe Vladimir Putin; însă ea nu mai amenință că scoate Franța din UE și că renunță la moneda Euro.

            Printre factorii care au dus la creșterea popularității lui Le Pen se numără și gestionarea ineficientă a pandemiei, Macron ezitând să urmeze sfaturile Oamenilor de știință și să impună o carantină națională. În Timpul pandemiei, în perioada ianuarie 2020-martie 2021, în Franța și-au pierdut viața 96.000 de Oameni; imaginea lui Macron s-a deteriorat, mulți francezi considerându-l un “atotștiutor arogant”, ce și-a îndepărtat publicul care l-a votat în 2017. La aceasta se mai adaugă și rata șomajului în creștere, tot o urmare a pandemiei, precum și atitudinea dezinteresată pentru politica externă.

            În 2017, Le Pen a obținut 21% în primul tur, iar Macron 24%. Au intrat de asemenea împreună în turul al II-lea al alegerilor prezindețiale, unde actualul președinte a obținut o victorie zdrobitorare, cu 66% din voturi. Simulările actuale arată că într-un tur II în 2022, scorul lui Macron ar fi de minimum 47%, dar nu ar putea obține mai mult de 53% în confruntarea cu Marine Le Pen…

            Aprovizionarea cu materii prime critice

            Guvernul francez dorește să-și securizeze aprovizionarea cu materii prime critice, precum nichel, cobalt și litiu și plănuiește să înființeze în acest scop un fond de investiții dedicat dezvoltării industriei miniere[3]: odată cu tranziția globală de la combustibilii fosili către energie electrică, Franța va depinde tot mai mult de materiile prime critice, potrivit unui raport realizat de Philippe Varin, CEO al Grupului Suez și fost președinte al France Industrie.

            Aprovizionarea cu suficiente materii necesare construcției de baterii electrice, spre exemplu, care să respecte totodată și standardele etice și ecologice impuse de Franța devine un punct focal pentru producătorii de mașini. Guvernul francez a făcut presiuni asupra unor giganți precum Renault și Stellantis să producă baterii pe plan local. Ambele companii au luat măsuri pentru asigurarea furnizării pe termen lung a unor metale necesare producției: Guvernul francez a făcut apel la sectorul privat să elaboreze proiecte care ar putea fi susținute de un fond de investiții și care să vizeze consolidarea lanțurilor de aprovizionare. Circa 500 milioane de euro din respectivul fond de investiții ar urma să provină din bani publici.

            Raportul lui Philippe Varin cere dezvoltarea unei uzine de procesare a metalelor pentru baterii la Dunkirk și a unei alta pentru magneți la Lacq, în sudul Franței; raportul avertizează totodată asupra importanței realizării unor stocuri de metale strategice, inclusiv prin investiții în mine.

            Europa, și în special Franța, au mari ambiții în a lua parte la tranziția energetică globală, dar țara depinde în întregime de surse externe pentru aprovizionarea cu aceste materii prime. Principalele state de proveniență a materiilor prime critice sunt Republica Congo și China. Franța va găzdui trei mega fabrici de baterii pentru producția de mașini electrice. Acestea fac parte dintr-un plan mai amplu de construire a 38 de astfel de fabrici în toată Europa.

            Consolidarea relației strategice cu Țările de Jos

            Franța și Țările de Jos își vor aprofunda și consolida relația lor bilaterală cu scopul de a ”apăra valorile comune europene, recunoscând necesitatea unei Europe puternice, capabile să-și promoveze viziunea asupra unei ordini internaționale bazate pe reguli, susținută de standarde și înrădăcinată în cooperarea multilaterală”[4]: pe 31 august 2021, cele două state au hotărât să-și alinieze pozițiile ”pentru a aborda în mod eficient provocările globale cu care se confruntă țările noastre și Uniunea Europeană în ansamblu”. Ca prim semn a ceea ce ar putea realiza acest nou parteneriat, Franța și Țările de Jos au anunțat semnarea unui acord bilateral pentru cooperarea în domeniul tehnologiei cuantice și atragerea de talente internaționale.

            Franța s-a angajat să investească în proiectul tehnologic comun suma de 1,8 miliarde euro, contribuția asumată de Țările de Jos fiind de 3,6 miliarde euro. Președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul Tărilor de Jos, Mark Rutte au luat împreună cina la Paris pe 31 august 2021; cei doi s-au întâlnit la ”La Rotonde”, localul favorit al președintelui Macron, unde a sărbătorit, de exemplu, rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale franceze din 2017. După întâlnirea celor doi lideri a fost emisă o declarație comună despre modul în care cele două țări intenționează să se alinieze politic și vor căuta să protejeze împreună drepturile fundamentale ale Omului.

            În declarație se afirmă: ”Franța și Țările de Jos sunt hotărâte să încurajeze UE să utilizeze fiecare instrument de care dispune pentru a atinge obiectivul drepturilor Omului, care ar trebui utilizat la întregul său potențial: Franța și Țările de Jos sunt deosebit de îngrijorate de subminarea libertății de exprimare, a libertăților academice și a libertății presei de către actorii statali și non-statali. Reafirmăm că este esențial ca fiecare persoană să își poată exprima liber opinia, în limitele legale. Cu sprijinul Țărilor de Jos, Franța va trata protecția valorilor fundamentale ale UE ca pe o chestiune de maximă importanță pe tot parcursul președinției sale a Consiliului Uniunii Europene”.

            Cele două state urmează să-și armonizeze pozițiile externe în baza unor consultări regulate între guvernele Țărilor de Jos și Franței, folosind relația franco-germană ca model. Franța și Germania au dezvoltat un parteneriat solid în mandatele cancelarului Angela Merkel, tandemul fiind unanim recunoscut drept ”motorul Europei”.

            Grupul de lucru pentru persoanele cu descendență africană (WPPAD)

            WPPAD este compus din: doamna Dominique Day (SUA) președinte-raportor în exercițiu, doamna Catherine Namakula (Uganda), doamna Miriam Ekiudoko (Ungaria), doamna Barbara Reynolds (Guyana) ) și domnul Sushil Raj (India)[5].

            În perioada 13-16 decembrie 2021, WPPAD a vizitat orașul Paris pentru a evalua și a înțelege mai bine situația persoanelor de ascendență africană din țară. Această vizită pregătitoare va oferi, de asemenea, sfaturi pentru a ajuta persoanele de ascendență africană și părțile interesate relevante să-și protejeze drepturile Omului și să le sprijine integrarea în efortul de dezvoltare al țării. În Timpul misiunii, experții în drepturile Omului s-au întâlnit cu instituții pentru drepturile omului, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) și o gamă largă de reprezentanți ai societății civile conștienți de contextul dezvoltării economice și sociale; această vizită de lucru a avut ca scop analizarea și înțelegerea potențialelor și obstacolelor existente în realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă specifice persoanelor de origine africană, inclusiv anaizarea experiențelor actuale, care pot apărea din moștenirea colonialismului și a traficului cu africani reduși la sclavie.

            Vizita a fost și o oportunitate pentru a sugera pârghii specifice de dezvoltare pe care statul le-ar putea folosi pentru a promova îmbunătățiri: în acest scop, exercițiul a fost ghidat de directivele operaționale ale grupului de lucru privind includerea persoanelor cu ascendență africană în Agenda 2030. „UNESCO, prin conducerea sa atentă în proiectul „Drumul Sclavului”, a fost un facilitator cheie și o sursă de învățare și cunoștințe în Timpul acestei vizite și a aruncat lumină asupra problemelor moștenite din trecut, care stau la baza actualelor experiențe raportate de persoanele cu ascendență africană”, a declarat Dominique Day, președintele WPPAD.

            Deși Grupul de Lucru nu s-a întâlnit cu reprezentanții guvernului francez, va împărtăși cu acesta observațiile adunate în Timpul acestei vizite în vederea inițierii unui dialog bazat pe angajamentele Franței în materie de drepturi ale Omului. „Franța nu trebuie să piardă o oportunitate economică de a beneficia de potențialul demonstrat al Oamenilor de origine africană; controlul rasial al accesului la oportunități este contrar drepturilor Omului, impune costuri mari de dezvoltare asupra persoanelor de ascendență africană, individual și în ansamblu, și privează Franța de un motor economic dovedit în multiple domenii”, a adăugat Dominique Day. Delegația a salutat eforturile în curs în anumite domenii, menite să facă lumină asupra principalelor obstacole întâmpinate și să creeze rețele care să asigure accesul persoanelor de ascendență africană la mecanismele formale și informale necesare angajării și dezvoltării lor profesionale. Grupul de lucru a împărtășit observațiile preliminare guvernului francez și a propus inițierea unui dialog în cadrul unei alte vizite oficiale în țară.

            Legea privind combaterea islamismului radical

Pe 23 iulie 2021, Adunarea Naţională a Franţei a adoptat după mai multe luni de dezbateri controversata lege privind combaterea islamismului radical şi întărirea principiilor republicane[6]; legea care prevede facilitarea dizolvării asociaţiilor care pun la îndoială valorile franceze, conține mai multe măsuri de prevenire a căsătoriilor forţate şi stabileşte pedepse împotriva discursurilor online care îndeamnă la ură.

Preşedintele Emmanuel Macron şi guvernul său vor să contracareze astfel influenţa islamului radical acolo unde tinerii sunt cel mai vulnerabili – în anumite moschei, în apropierea şcolilor şi în mediul online. Șeful statului francez a anunţat proiectul noii legi în octombrie 2020, când a promis să combată separatismul islamist după o serie de atacuri teroriste ce au costat vieţile a peste 250 de persoane.

“Ne dotăm cu mijloacele de a lupta împotriva celor care folosesc abuziv religia pentru a pune la îndoială valorile Republicii”, a declarat ministrul de interne Gerald Darmanin, iar ex-prim-ministrul Jean Castex a subliniat în mod repetat că legea nu este îndreptată împotriva religiei islamice, criticii spun că în ea există elemente care îi dezavantajează pe musulmani: ”Nu vom pune niciodată semnul egal între islamismul radical şi musulmani, şi cred că musulmanii sunt printre primele victime ale acestei ideologii”, declara Jean Castex într-un interviu pentru Le Monde la sfârşitul anului 2020. Conservatorii, pe de altă parte, consideră legea ca insuficientă.

          Pandemia

            Fără un vaccin propriu contra Covid-19

            Pe 25 ianuarie 2021, în Timp ce al treilea val de pandemie de Covid-19 era în plină desfăşurare în Franța, Christophe d’Enfert, director științific al Institutului Pasteur, a apărut la televiziunea națională pentru a explica modul în care venerabilul institut, numit după pionierul vaccinului Louis Pasteur, a renunțat la cel mai avansat ser ce ar fi putut fi un vaccin împotriva Covid-19[7]. În același Timp, gigantul farmaceutic Sanofi a anunţat că va renunţa la sute de locuri de muncă în Franţa.

            Pentru Christophe d’Enfert, eşecul dezvoltării unui vaccin propriu “pune în discuție capacitatea noastră nu numai de a face cercetări fundamentale la nivel înalt, ci și de a o transforma în inovație”.Eşecul extrem de mediatizat al Franţei de a produce un vaccin propriu a scos în lumina reflectoarelor problemele cu care se confruntă biomedicina în Franța. ”Acesta nu este doar ghinion”, spune Audrey Vézian, sociolog pentru domeniul biomedicinei la CNRS, Centrul Național de Cercetare Științifică din Franța, ci, “arată că ceva nu funcționează în procesul nostru de inovare”.

            Unii experți dau vina pe reducerea fondurilor de cercetare de bază și pe disponibilitatea limitată a capitalului de risc din acest domeniu. Audrey Vézian amintește despre proliferarea de organizații birocratice care risipesc resurse și adaugă confuzie. În plus, Franța are doar trei microscoape crio-electronice (crio-EM), care pot dezvălui structuri moleculare precum cea a coronavirusului, în Timp ce Germania și Regatul Unit au fiecare câte 24 astfel de microscoape. Start-up-urile din biotehnologie, esențiale în inovația farmaceutică, sunt, de asemenea, mai puțin bine finanțate în Franța decât în alte state europene. Finanțarea prin intermediul Băncii Publice de Investiții și reducerile fiscale au fost generoase în primele etape ale dezvoltării afacerilor, iar finanțarea privată a fost prea mică pentru a permite unor companii să crească semnificativ în etapele anterioare.

            Statistici privind pandemia

            În 2020, anul în care COVID-19 și-a făcut masiv apariția și a declanșat limitări ale libertăților publice nemaiîntâlnite până atunci în cea mai mare parte a lumii, doar 2% dintre spitalizările pacienților din Franța au fost atribuite acestei boli și doar 5 la sută dintre pacienții aflați la terapie intensivă au fost pacienți COVID[8]: aceste cifre au fost făcute publice pe 28 octombrie 2021 de către o agenție oficială – Agenția Tehnică de Informare privind Spitalizarea (ATIH), legată de Ministerul francez al Afacerilor Sociale și Sănătății – și au fost aduse în atenția publicului de către Martin Blachier, analist de date și specialist în sănătate publică cu pregătire medicală. 

            Martin Blachier a declarat unui jurnalist de la La Chaîne Parlementaire (LCP), postul public de televiziune al parlamentului francez, că ATIH “gestionează toate sistemele de date din spitale și cunoaște toate spitalizările care au loc pe întreg teritoriul francez, precum și motivul acestora. Când citești acest raport, în primele rânduri afli că în cursul anului 2020, pacienții COVID au reprezentat 5% din totalul pacienților îngrijiți în unitățile de terapie intensivă: când vedeți acest raport al ATIH, putem fi puțin surprinși: “Vorbim despre acest an 2020, în care au existat două închideri. A costat Franța 200 de miliarde de euro și știm că 35% dintre tineri au recunoscut că au avut idei suicidare din cauza acestor închideri și nici măcar nu vorbesc despre întârzierile de învățare și fobiile școlare, care nici măcar nu au fost cuantificate prin studii oficiale”, a spus el. 

În cadrul emisiunii LCP, Blachier a continuat să comenteze raportul oficial, menționând că “în realitate, situația este puțin diferită: este adevărat că aceste spitalizări COVID sunt un pic mai lungi decât spitalizările standard, dar dacă luați în considerare acest factor, pe numărul total de zile de spitalizare, mai puțin de o zi din cinci zile a fost legată de COVID în anul 2020. Și am avut o saturație mai mare în cele câteva săptămâni de vârf al valurilor, dar în orice caz, pe tot anul 2020, aceste două procente de spitalizări sunt foarte, foarte, foarte, foarte departe de imaginea pe care o avem despre ele: adică, că pe tot parcursul anului 2020, secțiile de spital au fost pline până la refuz cu pacienți COVID, iar ceilalți pacienți nu au mai putut să meargă la spital”, a spus el. 

Renault permanentizează tele-munca

            Mii de angajați ai Renault pot putea lucra de acasă trei zile pe săptămână, la cerere, conform Acordului privind munca de la distanță semnat pe 18 iunie 2021 între companie și sindicate[9]. Compania anticipează că 20.000 de angajaţi din Franţa au dreptul să beneficieze de această ofertă de a muncă de la distanţă, cu excepţia celor care lucrează direct în producţie.

            Noile decizii vor fi aplicate în mai multe etape, începând din septembrie 2021, a anunţat compania, care a adăugat că va oferi sprijin şi training în privinţa muncii de la distanţă. Sistemul hibrid va fi voluntar şi va consta în munca de acasă timp de două zile pe săptămână, a treia zi fiind la latitudinea managerului; grupul concurent Stellantis, producătorul automobilelor Peugeot şi Citroen a stabilit aranjamente similare cu angajaţii francezi.

            Viitorul sistemului de muncă este discutat intens, după ce pandemia de coronavirus a obligat companiile să închidă multe birouri şi a arătat modul în care multe sarcini pot fi realizate de către angajaţi la domiciliul lor.

            Reactoare nucleare

            Pe 12 februarie 2022, preşedintele Emmanuel Macron a anunţat că Franţa va construi şase reactoare nucleare de nouă generaţie (aşa-numitele EPR2), luând în considerare, pe viitor, construirea a încă opt reactoare[10]: „Vremea renaşterii nucleare a venit”, a spus Macron la Belfort, într-un discurs care s-a referit la politica energetică a Franţei până în anul 2050. Preşedintele francez a precizat că gigantul energetic de stat EDF va primi zeci de miliarde euro pentru a construi noi reactoare şi că primul ar trebui să fie operaţional până în 2035.

            Preşedintele Emmanuel Macron a mai subliniat că Franţa nu va închide nici unul dintre reactoarele existente, cu excepţia cazului în care intervin nişte „motive de siguranţă” şi a anunţat crearea unui nou organism interministerial însărcinat cu monitorizarea implementării planului. Înainte de a anunţa noi investiţii nucleare, Macron a insistat că acestea ar trebui să fie complementare investiţiilor sporite în surse de energie regenerabilă.

            Franţa a sprijinit puternic dezvoltarea industriei nucleare în 1980-2020, stârnind supărarea vecinilor, în Timp ce Germania a renunţat treptat la energia nucleară, având preocupări de mediu şi de siguranţă în centrul politicilor aplicate.

          Viteza de circulație în Paris

          Începând cu 30 august 2021, limita de viteză pentru mașini și motociclete va fi redusă de la 50 la 30 km/h în aproape întreaga capitală, cu excepția șoselelor de centură și a câtorva bulevarde[11].

            Primarul Anne Hidalgo și consilierul pentru transporturi, David Belliard, au explicat că această măsură are drept principal scop reducerea zgomotului, adaptarea orașului la schimbările climatice și aducerea în prim-plan a subiectului ecologic: „Trebuie să-i protejăm pe cei mai vulnerabili: pietoni, bicicliști, copii și vârstnici”, a declarat Belliard. Pe Champs Elysées, pe bulevardele Grande-Armée și Foch, precum și pe o altă stradă cu patru benzi, limita va rămâne la 50 km/h.

---

[1] Vezi site-ul https://incredibilia.ro/curiozitate/ce-tara-europeana-are-58-de-reactoare-nucleare/, postat și vizitat pe 17 aprilie 2021

[2] Vezi site-ul https://cursdeguvernare.ro/franta-marine-le-pen-il-depaseste-in-sondaje-pe-emmanuel-macron.html, postat și vizitat pe 6 aprilie 2021

[3] Vezi site-ul Franța: Fond de 1 mld. de euro pentru securizarea materiilor prime critice (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 12 ianuarie 2022

[4] Vezi site-ul https://cursdeguvernare.ro/franta-si-tarile-de-jos-noua-alianta-strategica-in-interiorul-ue-proiecte-tehnologic.html, postat și vizitat pe 1 septembrie 2021

[5] Vezi site-ul Des experts de l’ONU sur les personnes d’ascendance africaine en visite en France pour évaluer la situation | ONU Info (un.org), postat și vizitat pe 27 decembrie 2021

[6] Vezi site-ul https://cursdeguvernare.ro/adunarea-nationala-franceza-adoptat-legea-pentru-combaterea-islamismului-radical.html, postat și vizitat pe 24 iulie 2021

[7] Vezi site-ul https://cursdeguvernare.ro/de-ce-franta-nu-a-reusit-sa-dezvolte-un-vaccin-anti-covid-pune-in-discutie-capacitatea-noastra-de-cercetare-fundamentala-la-nivel-inalt.html, postat și vizitat pe 24 aprilie 2021

[8] Vezi site-ul Doar 2% din spitalizările înregistrate în Franța în 2020 au fost din cauza COVID. Raport oficial | ActiveNews, postat și vizitat pe 18 noiembrie 2021

[9] Vezi site-ul https://cursdeguvernare.ro/franta-acord-renault-sindicate-munca-distanta.html, postat și vizitat pe 19 iunie 2021

[10] Vezi site-ul Franța construiește șase reactoare nucleare de ultimă generație. Investiție de zeci de miliarde de euro (descopera.ro), postat și vizitat pe 13 februarie 2022

[11] Vezi site-ul https://www.forbes.ro/parisul-limiteaza-viteza-automobilelor-la-30-kmh-222397, postat și vizitat pe 10 iulie 2021