CHINA. POLITICILE UNEI MARI PUTERI ECONOMICE

Emilian M. Dobrescu

            Cel mai mare Dragon Roșu

            Cu cele 75.000 de magazine ale sale, Yiwu a fost supranumit orașul bibelou al Chinei, centrul unui comerț de miliarde de dolari cu orice, de la decorațiuni de Crăciun la jucării, de la umbrele la creioane (Radu Jacotă, Cel mai mare „Dragon Roșu” din lume conduce globalizarea yuanului, în cotidianul Națioal, 20 iunie 2023): situat la aproximativ 300 km sud-vest de Shanghai, Yiwu se află în centrul unui experiment din ultimii 15 ani, de internaționalizare a yuanului, în timp ce Beijingul încearcă să-și consolideze rolul în sistemul financiar global.

            Yiwu a înregistrat o creștere de cinci ori a decontării anuale a schimburilor comerciale în yuani din 2019, ajungând la aproximativ 56,5 miliarde de yuani (8 miliarde de dolari) în 2022, potrivit statisticilor oficiale. Decontarea schimburilor comerciale în yuani, orientate spre export din China reprezintă mai puțin de 7% din totalul exporturilor, comparativ cu aproape 12% în Yiwu. Beijingul a încurajat utilizarea yuanului și, până la sfârșitul lui 2022, a semnat acorduri de schimb valutar cu 40 de țări, inclusiv Argentina și Brazilia. Acordurile de swap permit băncilor centrale să furnizeze lichidități în yuani băncilor comerciale în caz de penurie, contribuind astfel la consolidarea încrederii în rândul companiilor îngrijorate cu privire la efectuarea de schimburi comerciale în moneda chineză.

            Yiwu a fost unul dintre primele orașe din China care a permis comercianților individuali să deconteze în yuani tranzacțiile transfrontaliere mai mari. Majoritatea orașelor au un plafon anual de 50.000 de dolari. Având în vedere reputația Yiwu pentru bunurile ieftine și condițiile flexibile, ajutat de faptul că angrosiștii nu plătesc nici impozit pe profit, nici chirie de piață, exportatorii au suficientă putere de negociere pentru a solicita decontarea în yuani.

            Analiștii au avertizat că rezervele offshore limitate și controalele stricte ale capitalului și cursului de schimb din China vor limita adoptarea yuanului, ca monedă internațională de rezervă: „Sprijinul instituțional pentru ca yuanul să se globalizeze nu este suficient de puternic”, a declarat Tan Xiaofen, profesor de finanțe la Universitatea Beihang din Beijing. Fără controlul statului, yuanul va circula liber, la fel ca dolarul SUA.

Cel mai mic număr de căsătorii

Numărul de noi căsătorii în China a fost de 6,83 milioane în 2022, cea mai mică cifră de când au început astfel de raportări, în 1986, potrivit datelor Ministerului Afacerilor Civile (https://www.stiripesurse.ro/china-a-inregistrat-cel-mai-mic-numar-de-casatorii-din-ultimii-aproape-40-de-ani-in-2022_2951433.html, postat pe 12 iunie 2023):în 2021, cifra anuală atinsese deja un minim de 7,63 milioane de căsătorii. Potrivit datelor ministerului, numărul înregistrărilor nupţiale în China a scăzut de la an la an începând cu 2013, când au fost înregistrate 13,46 milioane de căsătorii. În 2019, bilanţul prezenta pentru prima dată o cifră sub 10 milioane. Demograful He Yafu a explicat că anul 2022 a marcat un minim începând din 1980, potrivit calculelor sale. Factorii care au dus la scăderea numărului de căsătorii, spune He Yafu indică scăderea numărului de tineri şi faptul că în China sunt mai mulţi bărbaţi decât femei. Potrivit celui mai recent recensământ al populaţiei din China, efectuat în 2020, existau cu 17,52 milioane mai mulţi bărbaţi decât femei în grupa de vârstă 20-40 de ani.

De asemenea, vârsta medie a primei căsătorii pentru femei a crescut de la 24 de ani în 2010 la 27,95 ani în 2020. He Yafu a mai indicat drept alte motive pentru scăderea numărului de nunţi “costul ridicat” al căsătoriei, care include uneori zestrea, un obicei încă prezent în unele părţi ale ţării şi “schimbările de atitudine faţă de căsătorie în rândul tinerelor generaţii”. China a înregistrat un declin oficial de 850.000 de locuitori în 2022 şi a încheiat anul cu o popilație de 1.411.750.000 de persoane, în scădere faţă de 1.412.600.000 persoane la sfârşitul anului 2021. La cel de-al 20-lea Congres al Partidului Comunist Chinez din 2022, partidul de guvernământ a subliniat că ţara are nevoie de un sistem care “să crească rata natalităţii şi să reducă costurile legate de sarcină, naştere, şcolarizare şi creşterea copiilor”.

          Centrul spațial de lansare a rachetelor Xichang

            Provincia Sichuan din China este situată în bazinul superior al fluviului Yangtze și se învecinează spre vest cu Tibetul. Cunoscut sub numele de „Pământul Abundenței”, provincia este unul dintre leagănele civilizației chineze și locul a numeroase anomalii, mistere și fenomene paranormale. 

La doar o oră distanță de Chengdu, capitala provinciei, se înalță Emei Shan, cel mai cunoscut și cel mai mare dintre cei patru munți sacri ai budismului din China, ridicându-se la 3.099 m, locuit încă de acum 5.000 de ani și careb găzduiește 76 de mânăstiri.

Dar, provincia Sichuan găzduiește și Centrul spațial de lansare a rachetelor Xichang.   

Creșterea vârstei de pensionare

China intenţionează să crească treptat vârsta de pensionare pentru a face faţă îmbătrânirii rapide a populaţiei[1]: potrivit lui Jin Weigang, preşedintele Academiei chineze de drept al muncii şi ştiinţele securităţii sociale, China are în vedere o „modalitate progresivă, flexibilă şi diferenţiată de a creşte vârsta de pensionare, iar persoanele care se apropie de vârsta de pensionare vor trebui doar să amâne ieşirea la pensie cu câteva luni”. La rândul lor, tinerii vor fi nevoiţi probabil să muncească ceva mai mulţi ani, dar vor dispune de o perioadă îndelungată de adaptare şi tranziţie”, a precizat expertul chinez. „Cea mai importantă trăsătură a acestei reforme este de a le permite Oamenilor să aleagă când să se pensioneze, în funcţie de circumstanţele şi situaţia lor”, a explicat acesta.

China încă nu a anunţat oficial o modificare a vârstei de pensionare, care în prezent este una din cele mai scăzute din lume, şi anume 60 de ani pentru bărbaţi, 55 pentru femeile care lucrează în birouri şi 50 pentru cele care lucrează în fabric; noul şef al executivului chinez, Li Qiang. a indicat că guvernul va face studii şi analize riguroase pentru elaborarea unei politici prudente în acest sens. În condiţiile în care populaţia Chinei scade şi îmbătrâneşte, în parte şi ca urmare a politicii copilului unic, din perioada 1980-2015, presiunea asupra bugetului de pensii creşte, precum şi asupra factorilor de decizie care trebuie să ia măsuri.

Comisia pentru sănătate naţională a Chinei se aşteaptă ca numărul chinezilor care au ajuns sau trecut de 60 de ani să crească de la 280 de milioane la peste 400 de milioane până în 2035, adică echivalentul întregii populaţii a Marii Britanii şi SUA la un loc. Şi speranţa de viaţă de crescut, de la circa 44 de ani în 1960 la 78 de ani în 2021, mai mult decât în SUA, şi se prevede ca până în 2050 să ajungă la 80 de ani. În 2023, un pensionar din China este susţinut de contribuţiile a cinci lucrători, jumătate faţă de cât era acum un deceniu, fiind de aşteptat ca în 2030 această proporţie să ajungă la 4 la 1, iar în 2050 la 2 la 1. Actualul sistem de pensii, care se bazează pe o forţă de muncă în declin pentru plata pensiilor unui număr tot mai mare de pensionari, este nesustenabil şi trebuie reformat, atenţionează demografi şi economişti. Datele Ministerului de Finanţe arată că 11 din 31 de administraţii provinciale ale Chinei înregistrează deficite ale bugetelor de pensii, iar Academia de ştiinţe a Chinei a estimat că sistemul de pensii va rămâne fără bani până în 2035.

          Economia pierde din avânt

          2023 trebuia să fie anul în care economia Chinei, eliberată de constrângerile celor mai stricte restricții din lume, legate de pandemia de Covid-19, să revină pe creștere susținută pentru a sprijini dezvoltarea la nivel global[2]: în realitate, China se confruntă cu o concentrare de factori negativi: avansul lent al consumului intern, piața imobiliară în criză, exporturi slabe pe fondul eforturilor pentru „reducerea riscurilor” legate de SUA, cifra record a șomajului în rândul tinerilor și datoriile uriașe ale administrațiilor locale. Impactul acestor factori în economia chineză, a doua ca mărime din lume, începe să se resimtă pe tot globul. Ținta oficială pentru 2023 este obținerea unui avans al economiei în jur de 5%. Însă, trebuie ținut cont că în 2022, în China era încă în vigoare politica Zero Covid, ceea ce conferă un efect de bază prea scăzut pentru a face comparația în mod real.

            Principala modalitate prin care influența Chinei impactează afacerile din întreaga lume este prin schimburile comerciale. Țările exportatoare de materii prime, precum Brazilia și Australia sunt deosebit de sensibile la sănătatea pieței imobiliare și continuarea lucrărilor de infrastructură ale Chinei… Prețurile mărfurilor-cheie, produsele siderurgice și minereul de fier au scăzut în 2023, deoarece cererea celui mai mare consumator de oțel din lume este mult încetinită față de așteptările economiștilor. Criza afectează în special țările exportatoare de echipamente de înaltă tehnologie, livrările din Coreea de Sud și Taiwan scăzând în prima jumătate a lui 2023 într-un ritm măsurat cu două cifre în fiecare lună. După ani de restricții cauzate de pandemie, chinezii sunt reticenți să reia în masă călătoriile în străinătate, deoarece veniturile lor și încrederea în stabilitatea pieței muncii sunt la niveluri scăzute, afectând profiturile țărilor dependente de industria turismului. În plus, riscul ca noile creșteri ale dobânzilor să ducă economia SUA în recesiune a creat spectrul unei prăbușiri concomitente ale celor mai mari economii mondiale, cu efect dezastruos la nivel global.

            Economia chineză, evaluată la 18.000 miliarde de dolari, întâmpină dificultăți în mai multe sectoare: datele statistice pentru luna iunie 2023 arată o nouă contracție a producției industriale. Exporturile – un sprijin constant în timpul pandemiei, deoarece fabricile chineze au lucrat din plin pentru a onora comenzile din SUA și Europa – s-au diminuat constant. De la vârful atins în decembrie 2021, valoare-record de 340 miliarde de dolari, exporturile au scăzut la 284 miliarde de dolari în luna mai 2023, pe fondul încetinirii activității economice în SUA și Europa, cauzată de lupta anti-inflaționistă a băncilor centrale. Declinul este amplificat de eforturile SUA de a limita aprovizionarea industriei chineze cu cipuri avansate și alte tehnologii sensibile, care ar fi putut stimula creșterea viitoare a economiei.

            Datoriile mascate ale așa-numitelor vehicule de finanțare ale administrațiilor locale (LGFV) reprezintă o altă problemă pentru orașele și regiunile chineze lipsite de lichidități. Municipalitățile au accesat de la aceste entități financiare tot mai multe împrumuturi neevidențiate în bilanțurile contabile pe timpul pandemiei, deoarece o resursă tradițională de venituri – vânzările de terenuri către dezvoltatorii imobiliari a dispărut din cauza recesiunii pieței imobiliare. Într-un scenariu pesimist în care sectorul construcțiilor se prăbușește, vânzările reduse de terenuri adâncesc deficitele bugetelor administrațiilor locale. La începutul anului 2023, mediul de afaceri era optimist cu privire la revenirea economiei Chinei, anticipând creșterea consumului intern, alimentată de achizițiile neefectuate în perioada de restricții, cheltuielile pentru ieșirile în oraș, călătorii etc. Însă în prima jumătate a anului 2023 a fost marcată de anxietatea privind locurile de muncă și venituri, precum și efectul negativ al scăderii prețului proprietăților.

            Ca urmare, oamenii au fost mai determinați să economisească decât să cheltuiască. De exemplu, cheltuielile turistice din timpul minivacanței din iunie 2023 cu ocazia festivalului tradițional al bărcilor dragon au fost mai mici decât din perioada pre-pandemie, iar vânzările de mașini noi au scăzut în iunie 2023, comparativ cu anul 2022. O altă frână puternică în calea creșterii consumului este șomajul în rândul tinerilor, de peste 20% – de patru ori mai mare decât rata șomajului la nivel național. Aceasta se datorează parțial reglementărilor restrictive aplicate de guvernul de la Beijing companiilor de tehnologie în ultimii ani, care au încetinit angajările din rândul absolvenților instituțiilor de învățământ de nivel mediu și universitar.

          Eliberarea lui Fang Bin

Wuhan, oraș cu 11 milioane de locuitori, a fost primul dintre orașele din China în care auoritățile au impus izolarea strict la începutul pandemiei de COVID-19[3]: jurnaliştii şi cetăţenii au publicat constant informații despre pandemie, iar autorităţile au încercat să controleze strict fluxul de informaţii, arestând jurnalişti şi avertizori. Fang Bin – cetăţeanul chinez dispărut la începutul anului 2020, după ce a relatat în premieră despre închiderea localității Wuhan din cauza coronavirusului – și despre care s-a aflat ulterior că a fost reținut de autorități – a fost eliberat din detenție pe 1 mai 2023, potrivit unor persoane apropiate familiei. Fang Bin a plecat la Beijing, unde locuiește acum familia sa, dar a fost trimis înapoi la Wuhan pe 2 mai dimineața, unde rămâne sub supraveghere strictă.

Un grup chinez de monitorizare a drepturilor Omului a spus că nici autoritățile de la Beijing, nici cele de la Wuhan nu doreau să-și asume responsabilitatea supravegherii lui Fang Bin și l-au plimbat între cele două orașe. Fang Bin s-a numărat printre cei care au fost vizați de autorități pentru că au relatat public evenimente din primului focar major de COVID-19 din lume. El și un alt avertizor, Chen Qiushi, au dispărut din Wuhan în februarie 2020. Chen Qiushi a reapărut în septembrie 2021 într-un videoclip difuzat în direct pe feedul YouTube al prietenului său, spunând că a suferit de depresie.

            Fang Bin a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru „declanșarea de certuri și provocarea de probleme”, o acuzație vagă folosită în mod tradițional împotriva disidenților politici. Fang Bin și-a ispășit pedeapsa într-un centru de corecție din districtul Jiangxia din Wuhan. Guvernul Chinei a fost acuzat în mod constant de lipsă de transparență după ce COVID-19 a fost detectat pentru prima dată.

            Pietrele prăjite

            În vremuri economice dificile, un nou ingredient care permite economisirea banilor pentru mâncare câştigă popularitate în rândul utilizatorilor chinezi – pietrele (https://www.stiripesurse.ro/pietrele-prajite-nebunia-culinara-care-zguduie-retelele-sociale-din-china-mancarea-este-cunoscuta-sub-numele-de-suodiu-suge-si-arunca, postat pe 23 iunie 2023): videoclipurile cu bucătari care prepară pietricele prăjite sunt cea mai recentă tendinţă pe reţelele sociale chinezeşti. Unele arată bucătari care prăjesc pietricele cu usturoi şi ardei iute în pieţe de noapte aglomerate, în timp ce altele înfăţişează scene bucolice cu săteni care gătesc pietre proaspăt pescuite de pe malul unui râu.

Oricum ar fi preparată, mâncarea, cunoscută sub numele de suodiu (suge şi aruncă), are mare succes pe net, cel puţin în videoclipurile în care oamenii îşi păcălesc prietenii necunoscători. În timp ce unii bucătari online insistă că este un fel de mâncare delicioasă, alte videoclipuri îi arată pe clienţii neştiutori care scuipă pietrele cu groază. Un videoclip cu aproape 800.000 de vizualizări arată un bucătar care vinde o porţie de suodiu cu 16 yuani (1,74 lire sterline), ceea ce unii spun că este scump având în vedere că ingredientele pot fi refolosite.

Se spune că acest fel de mâncare datează de sute de ani, când barcagiii din provincia Hubei, care nu are ieşire la mare, rămâneau fără animale şi legume în timp ce călătoreau de-a lungul fluviului Yangtze, aşa că apelau la minerale. Popularitatea sa a dispărut pe măsură ce dezvoltarea economică şi navele cu motor au ajuns în Hubei, reducând astfel şansele ca barcagiii să rămână blocaţi fără provizii. Acest fel de mâncare este, de asemenea, legat de populaţia Tujia, o minoritate etnică originară din lanţul muntos Wuling, care se află la graniţa dintre provinciile Hubei, Hunan şi Guizhou. Potrivit unui blog culinar, pietrele de râu au un gust natural de peşte, care este potenţat atunci când sunt prăjite la foc iute.

Prima misiune cu echipaj pe Marte

China își propune să trimită prima sa misiune cu echipaj pe Marte în 2033, urmată de zboruri regulate, pe baza unui plan pe termen lung de construire a unei baze permanent locuită și extragerea de resurse depe această planetă a Sistemului nostru solar (https://blacknews.ro/china-isi-propune-sa-trimita-prima-sa-misiune-cu-echipaj-pe-marte-in-2033/, postat pe 23 iunie 2023): planul ambițios, care va intensifica competiția cu Statele Unite pentru debarcarea oamenilor pe Marte, a fost dezvăluit după ce China a trimis un rover robotizat pe Marte la mijlocul lunii mai 2023.

Lansările cu echipaj chinez spre Marte sunt planificate pentru 2033, 2035, 2037, 2041 și mai departe, a declarat șeful principalului producător de rachete din China, Wang Xiaojun, la o conferință privind explorarea spațială în Rusia, desfășurată prin link video. Înainte de începerea misiunilor cu echipaj, China va trimite roboți pe Marte pentru a studia posibile amplasamente pentru bază și pentru a construi sisteme de extragere a resurselor. Pentru a locui pe Marte, echipajele ar trebui să poată utiliza resursele planetei, cum ar fi extragerea apei de sub suprafața planetei, generarea de oxigen și producerea de electricitate. De asemenea, China trebuie să dezvolte tehnologie pentru a aduce astronauții înapoi pe Pământ. O misiune dus-întors fără echipaj pentru a achiziționa probe de sol de pe planetă este așteptată până la sfârșitul anului 2030.

          Rolul Africii pe piața litiului

Încercările Chinei de a accesa noi surse de aprovizionare cu litiu din Africa au dat roade[4]: investiţiile din partea companiilor chineze în minele din țările Africii vor creşte producţia de litiu de peste 30 de ori până în 2027, față de situația din 2022, potrivit S&P Global Commodity Insights. În 2027, Africa va reprezenta 12% din oferta mondială, comparativ cu 1% în 2022.

Diversificarea surselor de aprovizionare va stimula eforturile Chinei de a-şi apăra dominaţia în procesarea materiilor prime pentru vehicule electrice – transformând metale rare precum litiu, nichel şi cobalt în substanţe chimice utilizate în componentele bateriilor – în timp ce SUA îşi intensifică eforturile de a-şi construi propriile reţele de aprovizionare cu parteneri de comerţ şi aliaţi precum Canada şi Australia. „Este sigur că Africa va juca un rol important pentru China“, în special ca sursă alternativă de materii prime la Australia, în prezent principalul furnizor, ale cărui exporturi ar putea fi limitate pe măsură ce rafinăriile interne intră în funcţiune, a spus Peng Xu, profesor la Universitatea Tsinghua din Beijing.

Mali, Republica Democrată Congo (RDC) şi Zimbabwe se alătură producătorilor de top de litiu până la sfârşitul actualului deceniu: un prim transport de concentrat de litiu a ajuns în iunie 2023 la Zhejiang Huayou Cobalt dintr-un proiect din Zimbabwe, în timp ce Chengxin Lithium Group a anunţat că mina sa de litiu Sabi Star tot din Zimbabwe, a început producţia. Ganfeng Lithium Group a investit în mina Goulamina din Mali, în timp ce Contemporary Amperex Technology are o unitate care participă la un proiect în RDC. De asemenea, Sichuan Yahua Industrial Group are o participaţie la o exploatare de litiu în Etiopia.

---

[1] Vezi site-ul https://uzpr.ro/17/03/2023/china-urmareste-cresterea-varstei-de-pensionare/, postat și vizitat pe 17 martie 2023

[2] Vezi site-ul https://cursdeguvernare.ro/economia-chinei-pierde-din-avant-implicatiile-globale.html, postat și vizitat pe 11 iulie 2023

[3] Vezi site-ul Chinezul care a anunțat închiderea Wuhan, eliberat din detenție după 3 ani (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 3 mai 2023

[4] Vezi site-ul https://www.stiripesurse.ro/china-acapareaza-resursele-naturale-strategice-ale-lumii-africa-va-juca-un-rol-important-pentru-beijing_2993003.html, postat și vizitat pe 16 iulie 2023