TURCIA: CONSTRUCȚII DE TOP ȘI PROBLEME CARE SE ÎNMULȚESC

Emilian M. Dobrescu

Turcia este situată între Europa și Asia, poziția geografică având o influență majoră asupra țării, politicii și culturii locuitorilor săi; Turcia a fost inima Imperiului Otoman, care conținea mare parte din Orientul Mijlociu, Africa de Nord și sud-estul Europei. Turcia are o populație de 83.716.000 de locuitori și controlează una dintre cele mai importante căi maritime din Europa, cele două strâmtori înguste care fac legătura între Marea Neagră și Mediterană. Capitala Turciei este la Ankara.

Alegerile parlamentare și prezidențiale

Pentru alegerile parlamentare și prezidențiale programate în luna iunie 2023, candidatul Alianței Cumhur (Alianța Populară) este actualul președinte al Turciei, Recep Tayyip Erdogan, care va încerca să câștige al treilea mandat, conform unei analize aparținând dr. Ioanei Constantin-Bercean, cercetător științific la Institutul de Studii pentru Relații Internaționale (ISPRI), din cadrul Academiei Româneă[1]: candidatul Alianței Millet este încă necunoscut. Kemal Kılıçdaroğlu, în calitate de lider al principalului partid de opoziție, intenționează să devină candidatul Millet, însă șansele lui par a fi destul de mici în fața lui Recep Tayyip Erdoğan. Meral Akşener, preşedinta Partidului Bun (İyi Parti) – al doilea cel mai mare partid de opoziţie – nu pare să intenționeze să intre în cursa prezidențială. Ekrem Imamoğlu, primarul Istanbulului şi Mansur Yavaş, primarul din Ankara, sunt, de asemenea, posibili candidaţi ai opoziției.

O potențială schimbare de conducere și guvern ar avea ramificații majore pentru Turcia și politica sa externă după două decenii de guvernare a Partidului Justiție și Dezvoltare (AKP), însă șansele ca președintele Erdoğan să piardă aceste alegeri sunt aproape nule. Provocarea pentru viitorul guvern și președinte va fi asigurarea majorității parlamentare, lucru dificil de realizat fără atragerea sprijinului partidului pro-kurd HDP (Partidul Democrat al Popoarelor); astfel, voturile minorităților vor fi esențiale în alegerile din 2023. De asemenea, Turcia se confruntă cu o creștere semnificativă a naționalismului intern, religia continuând să joace un rol important în sfera publică; deși țara, în medie, devine mai puțin religioasă datorită generației tinere mai laice, religia rămâne, totuși, o variabilă semnificativă.

            Cutremurele din 7 februarie 2023

          Circa 23 de milioane de persoane au fost afectate de cutremurele care au zguduit sud-estul Turciei şi nordul Siriei din 7 februarie 2023, a anunţat pe 8 februarie 2023 OMS, care a promis sprijin pe termen lung după trimiterea primelor ajutoare de urgenţă[2]: “Hărţile de ansamblu ale evenimentelor arată că 23 de milioane de persoane sunt afectate, dintre care circa 5 milioane sunt vulnerabile”, a declarat Adelheid Marschang, o reprezentantă a OMS, în cadrul unei reuniuni periodice a Consiliului executiv al organizaţiei. “OMS cunoaşte capacitatea puternică de reacţie a Turciei şi consideră că principalele nevoi nesatisfăcute s-ar putea afla în Siria pe termen imediat şi mediu”, a adăugat ea. În urma cutremurelor, până la 20 martie 2023, mai mult de 57.355 de persoane au fost ucise și peste 121.700 au fost rănite. Directorul general al OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, a spus cu acelați prilej. “Vom lucra în strânsă colaborare cu toţi partenerii pentru a sprijini autorităţile din Turcia şi din Siria în orele şi zilele critice care urmează, precum şi în lunile şi anii care vor urma, pe măsură ce ambele ţări se recuperează şi se reconstruiesc… Mobilizăm provizii de urgenţă şi am activat reţeaua de echipe medicale de urgenţă a OMS pentru a oferi asistenţă medicală esenţială răniţilor şi celor mai vulnerabili”.

            Tedros Adhanom Ghebreyesus a explicat, de asemenea, că este în curs de realizare o cartografiere a pagubelor, pentru a identifica mai uşor zonele spre care OMS trebuie să îşi concentreze atenţia: “În prezent este o cursă contra cronometru. Cu fiecare minut, cu fiecare oră care trece, şansele de a găsi supravieţuitori în viaţă scad”, a subliniat el, precizând că este “deosebit de îngrijorat de zonele din care nu avem încă informaţii.
Replicile seismice, condiţiile severe de iarnă, pagubele cauzate drumurilor, alimentării cu energie electrică, comunicaţiilor şi altor infrastructuri continuă să îngreuneze accesul şi celelalte operaţiuni de căutare şi salvare”, a subliniat directorul OMS…

            Analiştii încearcă să evalueze impactul exact al cutremurelor asupra economiei Turciei, ţară cu un PIB de 819 miliarde de dolari, care se confrunta deja cu creşterea dezechilibrelor ca urmare a unor politici destinate limitării inflaţiei şi diminuării dobânzilor. Majorarea semnificativă a cheltuielilor statului a devenit evidentă după ce preşedintele Erdogan a vizitat zonele afectate, a spus că lucrările de construcţie vor fi finalizate într-un an şi a anunţat un ajutor de 10.000 de lire (531 de dolari) pentru fiecare familie afectată, urmând ca cei care au rămas fără locuințe să fie transferaţi în hotelurile de pe coastă.

            Sarcina estimării impactului exact al cutremurelor este complicată de rolul regiunii afectate în cadrul economiei Turciei. Pe hârtie, cele 10 provincii cele mai afectate de cutremure au o pondere relativ mică în PIB-ul Turciei, însă, aceste provincii fac parte dintr-un important coridor industrial şi agricol care joacă un rol crucial pentru prosperitatea orașului Istanbul şi a altor mari oraşe. „Un dezastru natural comparabil ar fi inundaţiile din Pakistan, care au anulat între 5% şi 10% din PIB-ul Pakistanului şi au avut un impact negativ asupra vulnerabilităţii contului extern”, a spus Hasnain Malik, analist la Tellimer. Pagubele produse zonelor agricole ar putea produce probleme în aprovizionarea cu alimente şi o majorare a inflaţiei, într-o ţară unde indicele preţurilor de consum a crescut și fără cutremure în 2022, cu 60%!

            Pierderile în domeniul agricol

            Peste 20% din producția agricolă a Turciei a fost afectată în urma cutremurelor devastatoare care au lovit sudul acestei țări și nordul Siriei, a anunțat pe 31 martie 2023, FAO, care și-a reînnoit apelul pentru fonduri necesare ca să intensifice eforturile de a ajuta comunitățile rurale afectate să mențină și să restabilească producția de alimente de bază, deoarece primele evaluări ale impactului dublului cutremur din Turcia indică daune grave aduse agriculturii, inclusiv culturilor, animalelor, pescuitului și acvaculturii, precum și infrastructurii rurale din zonele afectate[3]: cutremurele au afectat grav 11 provincii agricole din Turcia, în care locuiesc aproape 16 milioane de Oameni – regiunea afectată de cutremur este cunoscută sub numele de „semiluna fertilă” a Turciei, reprezintă aproape 15% din PIB-ul agricol și contribuie cu aproape 20% din exporturile agroalimentare ale țării – mai mult de o treime din populația acestor provincii cele mai afectate trăiește în zone rurale și depinde de agricultură pentru existență. Lanțurile de aprovizionare întrerupte și dificultățile financiare exacerbează dificultățile familiilor rurale de a accesa și de a plăti pentru inputuri productive: acest lucru îi împiedică să-și satisfacă nevoile de bază ale propriilor familii, potrivit FAO.

            Evaluări asupra efectelor cutremurelor indică un impact semnificativ asupra agriculturii, cu estimări preliminare de 1,3 miliarde dolari în daune și 5,1 miliarde dolari în pierderi viitoare pentru sector. Daunele corespund costului de înlocuire sau reparare a bunurilor materiale și a stocurilor distruse total sau parțial, precum infrastructura agricolă, animalele și culturile. Impactul economic și productiv al daunelor a contribuit la o disponibilitate redusă a alimentelor și creșterea prețurilor la alimente din cauza pierderii recoltelor depozitate. Cutremurele au dus la clădiri prăbușite și structuri neoperaționale în sectorul alimentar, culturi compromise și instalații de depozitare deteriorate și au lovit zone cheie pentru animale, distrugând hambare și provocând pierderi și răni animalelor. Lipsa unui adăpost, penuria de hrană și întreruperea producției de vaccin au crescut riscul de febră aftoasă și au ridicat îngrijorări cu privire la deteriorarea condițiilor de creștere a animalelor.

            Producția de pește a fost, de asemenea, compromisă în 34 de ferme piscicole și trei porturi de pescuit afectate, precum și la moartea unor specii cheie de pești. Pescarii la scară mică și acvacultorii suferă, de asemenea, pierderi semnificative de venituri din cauza incapacității de a-și relua activitățile; în plus, accesul la inputuri agricole a devenit din ce în ce mai dificil în regiune, iar multe activități agricole și zootehnice au fost întrerupte din cauza pierderilor și penuriei de forță de muncă. Această situație precară ridică și mai multe preocupări pe măsură ce sezonul recoltei de vară se apropie.

            În fața acestei situații îngrijorătoare, FAO a pus în aplicare intervenții imediate pentru a proteja mijloacele de existență ale Oamenilor din regiunile afecatte, care includ furnizarea de numerar, reabilitarea infrastructurii deteriorate la nivel de gospodărie și distribuirea de inputuri de calitate. „Se apropie termenul limită pentru sezonul de plantare, trebuie să sprijinim de urgență fermierii cu îngrășăminte și semințe”, a declarat Viorel Guțu, coordonator subregional FAO pentru Asia Centrală și reprezentant FAO în Turcia: „Aceasta este singura noastră șansă de a menține nivelurile producției agricole în 2023, de asemenea, trebuie să oferim hrană animalelor pentru a-și menține sănătatea și productivitatea”.

            În ceea ce privește finanțarea, FAO are nevoie urgent de 112 milioane dolari pentru a oferi sprijin imediat și pe termen lung comunităților afectate de cutremur din Turcia. Această sumă include 25 de milioane de dolari în cadrul Apelului fulger al Națiunilor Unite pentru Turcia, lansat în februarie 2023, pentru a oferi sprijin rapid în numerar, animale și agricultură pentru 900.000 de oameni care trăiesc în zonele rurale afectate. Până la finalul lunii martie 2023, FAO a asigurat doar 1,5 milioane dolari din aceste nevoi prin Fondul său Special pentru Activități de Urgență și Reabilitare (SFERA), precum și din resursele interne.

            La rândul său, Oficiul Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA) a oferit o actualizare cu privire la răspunsul umanitar al ONU în Turcia, unde peste 9 milioane de persoane au fost afectate direct și 3 milioane strămutate din pricina efectelor cutremurelor. Agențiile ONU și partenerii lor umanitari au furnizat pentru cca 4 milioane de oameni articole de uz casnic de bază, pentru gătit, dormit și încălzire, precum și îmbrăcăminte: aproape 3 milioane de Oameni au primit ajutor alimentar de urgență. Peste 700.000 de oameni au primit asistență pentru a-și îmbunătăți spațiul de locuit, inclusiv corturi, unități de locuințe de urgență, truse de reparații și prelate. În plus, 1,6 milioane de Oameni au primit apă, asistență sanitară și de igienă, fiind livrați aproape un milion de litri de apă potabilă. „De asemenea, am sprijinit Ministerul Sănătății din Turcia cu 4,6 milioane de doze de vaccinuri, 16 clinici mobile, medicamente și materiale medicale pentru sănătatea reproducerii și limitarea traumelor produse de cutremure”, a declarat într-un comunicat de presă dat la Geneva, Jens Laerke, purtător de cuvânt adjunct pentru OCHA.

          Canalul Istanbul

            Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat că lucrările de construcţie la un canal destinat să facă legătura între Marea Neagră şi Marea Marmara, un uriaş proiect cu o valoare de mai multe miliarde de dolari, au început în iunie 2021, chiar dacă pandemia continua să afecteze economia turcă[4]. Anunţul a venit după un deceniu de când președintele Turciei a lansat acest „proiect nebunesc” privind un canal navigabil cu o lungime de 45 km care să reducă presiunile asupra Strâmtorii Bosfor; într-un raport guvernamental publicat în 2019, preţul estimativ al canalului era de 75 miliarde de lire (13 miliarde dolari). Erdogan mizează pe faptul că acest canal va da naştere la noi oraşe de-a lungul rutei şi va crea mii de locuri de muncă, inversând astfel tendinţa de scădere a popularităţii sale înaintea alegerilor prezidenţiale din 2024. În cei 18 ani de când conduce Turcia, Erdogan a investit zeci de miliarde de dolari în uriaşe proiecte de infrastructură precum noul aeroport din Istanbul, un nou pod peste Bosfor şi mari spitale.

            Canalul între Marea Neagră şi Marea Marmara ar urma să dea naştere unui nou oraş cu o jumătate de milion de locuitori, iar mai multe poduri vor face legătura între cele două maluri: fundaţia la Canalul Istanbul a fost pusă la finele lunii iunie 2021, cu prilejul unei ceremonii de aniversare a cuceririi Constantinopolului de către Otomani în 1453; „Vom construi două oraşe pe cele două maluri ale Canalului Istanbul. Graţie acestor oraşe, frumuseţea şi importanţa strategică a Istanbulului vor creşte”, a adăugat liderul turc.

            Erdogan a respins îngrijorările exprimate de rivalii săi politici, potrivit cărora proiectul îi va afecta pe contribuabili, va aduce prejudicii mediului şi va viola Convenţia de la Montreux care reglementează navigaţia prin strâmtoarea Bosfor. Erdogan a spus că Turcia nu va părăsi Convenţia de la Montreux din 1936, pentru că navele militare vor putea utiliza noul canal. Primarul oraşului Istanbul, Ekrem Imamoglu, a promis că va folosi toate pârghiile legale pentru a bloca planul lui Erdogan, susţinând că acesta implică riscuri pentru mediu şi infrastructură. Potrivit edilului, construcţia unui asemenea canal riscă să diminueze accesul la apă potabilă pentru cei 16 milioane de locuitori ai Istanbulului.

            Un alt argument invocat de adversarii acestui proiect este că el nu-şi justifică utilitatea în condiţiile în care traficul maritim prin Bosfor a scăzut constant în ultimul deceniu. Conform datelor Ministerului turc al Transporturilor, circa 38.400 de nave au tranzitat Bosforul în 2020, faţă de circa 55.000 în 2006, deşi tonajul total a crescut cu aproximativ 30%.    Canalul Istanbul începe în districtul Kucukcekmece de lângă Marea Marmara, unde există deja un lac interior, se îndreaptă spre rezervorul Sazlidere, după care se termină la Marea Neagră, la nord de localitatea Durusu. Cu o adâncime de 25 de metri şi o lăţime de 400 de metri, noul canal ar urma să fie integrat cu noi porturi şi centre logistice, urmând a include şi trei tuneluri subterane pentru autovehicule.

Cel mai lung pod din lume

            Numit podul Çanakkale 1915, în memoria bătăliei Primului Război Mondial din 1915 care s-a dat aici, această nouă construcție deține recordul mondial pentru cel mai lung pod suspendat: 4.608 m. Înainte de construirea podului Çanakkale 1915, podul suspendat cu cea mai mare lungime între suspensii era Podul Akashi Kaikyo din Japonia, care conecta insulele Honshu și Awaji, având lungimea de 3.962 m.

            „Podurile suspendate sunt structurile care pot permite cele mai mari anverguri”, spune profesorul Brian Brenner de la Universitatea Tufts din Somerville (Massachusetts, SUA). Înălțimea acestuia este de 318 m, cu referire simbolică la data de 18 martie, care nu este doar ziua când a fost deschis acest pod în 2022, dar și data care marchează pierderile navale de la Gallipoli, din Primul Război Mondial.

            Construcția Podului Çanakkale 1915 a costat 2,5 miliarde de euro și a fost efectuată de companii din Turcia și Coreea de Sud. Potrivit președintelui turc, Recep Tayyip Erdoğan, prețul de traversare va fi de 200 de lire turcești, adică undeva la 14 dolari, ceea ce va duce la încasări de 415 milioane de euro pe an.

Cererile pentru Finlanda și Suedia

            Suedia și Finlanda trebuie să extrădeze zeci de oponenți politici pe care Ankara îi consideră teroriști pentru ca Turcia să aprobe candidatura lor comună la NATO, declara pe 15 ianuarie 2023, președintele turc Recep Tayyip Erdogan[5]: „În primul rând, trebuie să extrădeze aproape 130 de teroriști pentru ca, candidaturile lor să treacă de parlamentul nostru; din păcate, încă nu au făcut acest lucru”. Suedia și Finlanda au încheiat câte un acord cu Turcia în iunie 2020 pentru a atenua îngrijorările Turciei cu privire la presupusul lor sprijin pentru organizațiile kurde.

            În decembrie 2023, un tribunal suedez a blocat extrădarea unui jurnalist turc în exil, identificat de Erdogan ca fiind unul dintre cei pe care Stockholm trebuie să-i extrădeze pentru a obține aprobarea Turciei. „Turcia numește uneori persoane pe care și-ar dori să fie extrădate din Suedia, dar este binecunoscut faptul că legislația suedeză este foarte clară: instanțele iau astfel de decizii și nu există loc pentru a schimba asta”, a spus premierul suedez Ulf Kristersson. Apoi, tensiunile dintre cele două țări s-au accentuat, după ce protestatari din Stockholm au “spânzurat” o efigie a lui Erdogan.

            Finlanda nu a primit o nouă listă de persoane pe care Turcia ar dori să le vadă extrădate, a declarat pe 16 ianuarie 2023 ministrul finlandez de externe Pekka Haavisto într-un interviu radio. Haavisto a spus că noile cereri ale Ankarei sunt probabil o reacție la recenta demonstrație de la Stockholm…

            Evenimentele legate de reacția celor două țări la cererile Turciei au dus până acum la aprobarea aderăii la NATO a Finlandei, nu și a Suediei, de către parlamentele tuturor țărilor membre NATO, inclusiv Parlamentul Turciei.

Declarația președintelui Agenției Spațiale Turce

            Serdar Hüseyin Yıldırım, președintele Agenției Spațiale Turce, a afirmat într-un discurs că un cutremur devastator poate fi creat cu ajutorul unor tije din aliaj de titan trimise din Spațiul Cosmic asupra Pământului[6]: aceste cuvinte ale lui Yıldırım au devenit din nou virale după dezastrul seismic cu epicentrul în Kahramanmaraș. În discursul său, președintele Agenției Spațiale Turce spunea: „Există sateliți militari, care pot trimite din Spațiu, tije lungi de 10 metri, confecționate din aliaj de titan către orice țintă doresc! Aceste tije, a căror detectare nu este posibilă, pătrund până la 5 km adâncime în pământ și crează cutremure de 7-8 grade pe scara Richter.

            Născut în 1961 în Üsküdar, lângă Istanbul, Serdar Hüseyin Yıldırım locuiește acum în Rize; după ce a absolvit liceul Kadıköy Anatolian High School, a studiat la Departamentul de Inginerie Aeronautică al Universității Tehnice din Istanbul. În 1980, s-a transferat la Universitatea Tehnică din Berlin, unde a absolvit la Facultatea de Științe ale Transporturilor, Departamentul de Științe Aeronautice și Spațiale.

            În 1989, domnul Yıldırım a intrat în sectorul aviației și, după ce a lucrat Timp de 12 ani în diverse companii aeriene, a călătorit în străinătate și a lucrat ca și consultant de proiecte în diferite țări; de asemenea, a predat „Managementul companiilor aeriene” la Universitatea Kadir Has timp de cinci ani.

            Dpă cutremurele catastrofale din Turcia, de la începutul lunii februarie 2023, a comentat din nou afirmațiile sale, care par desprinse de domeniul SF: „Am primit o mulțime de întrebări cu privire la videoclipul care circulă de câteva zile pe rețelele de socializare. Acest scurt videoclip este un extras dintr-o prelegere pe care am ținut-o la un institut de strategie cu mult Timp în urmă. Am descris un sistem de armament care, atunci când este desfășurat și utilizat pe orbita Pământului, poate șterge de pe hartă un oraș mic…”.

Hagia Sofia

Pe 25 iulie 2021, Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a cerut Turciei să prezinte până în 2022 un raport privind starea de conservare a fostului muzeu Sfânta Sofia din Istanbul, exprimându-și „profunda îngrijorare” cu privire la consecințele transformării acestei celebre clădiri din perioada bizantină într-o moschee[7]. Comitetul a declarat că “regretă profund lipsa de dialog şi de informare” cu privire la decizia Turciei de a schimba statutul muzeelor Hagia Sofia şi Sfântul Mântuitor din Chora, o altă capodoperă a arhitecturii bizantine.

Cele două edificii sunt proprietăţi de stat şi au fost protejate “cu meticulozitate”, a răspuns Ministerul de Externe de la Ankara, acuzând UNESCO de încălcarea suveranităţii Turciei. Transformarea Muzeului Hagia Sofia în moschee, la 10 iulie 2020, de către autorităţile turce, a declanşat un val de indignare internaţională și a amplificat tensiunile dintre Turcia și Grecia. De asemenea, în august 2020, un decret prezidențial a dispus transformarea într-o moschee a Bisericii Mântuitorului din Chora, numită și Biserica Chora, decorată în special cu fresce din secolul al XIV-lea, reprezentând Judecata de Apoi. Inițiativele au făcut parte din eforturile președintelui Recep Tayyip Erdogan de a-și apropia și mai mult susținătorii săi mai conservatori și naționaliști, deoarece Turcia se confruntă cu dificultăți economice agravate de pandemie. Top of Form

Bottom of Form

Reunit online la Fuzhou (China), sub președinția lui Tian Xuejun, viceministru chinez al Educației și președinte al Comisiei naționale chineze pentru UNESCO, în sesiunea sa anuală, Comitetul Patrimoniului Mondial a solicitat Turciei raportul menționat mai sus. Nu cunoaștem ca Turcia sa fi dat un alt răspuns în afară de cele menționate mai sus, care consfințesc transformarea celor două biserici creștine în moschei…

          Incendiile de vegetație din vara lui 2021

            Numai în perioada 28 iulie-4 august 2021 au fost 222 de incendii active în 47 de oraşe şi provincii ale Turciei[8]: patru focare s-au dezlănțuit în oraşe din jurul regiunii Mării Egee şi unul la Marea Neagră; incendiile au făcut ravagii în special de-a lungul coastelor oraşelor Mugla şi Aydin; în Timpul nopţii, flăcările s-au răspândit în Koycegiz şi în districtul Milas, iar trei cartiere din Mugla au primit ordin de evacuare. Voluntarii s-au alăturat eforturilor pompierilor din Mugla, în Timp ce echipele au continuat să stingă focul şi să evalueze pagubele; alţi salvatori au asigurat adăpost pentru sinistraţi şi hrană pentru animalele afectate.

În mare parte, pompierii au reuşit să ţină sub control incendiile în Antalya şi Marmaris, până la Mugla și Bodrum, stațiuni turistice; 5.250 de pompieri au intervenit în zonele afectate cu 80 de elicoptere, avioane şi drone, dar şi 1.000 de camioane şi alte vehicule. Conform estimărilor realizate de autorități, cel puţin opt persoane au murit şi 100.000 de hectare de pădure şi terenuri au fost distruse.

Inflația ucide tot

Inflația în accepțiunea Președintelui țării

            Creşterea preţurilor a ajuns la 21,3% pe parcursul a 11 luni din 2021, dar această cifră face obiectul unei lupte politice acerbe[9]: opoziţia acuză Oficiul Naţional de Statistică (Tüik) că subevaluează conştient – şi pe scară largă – inflaţia. Produsele de bază, precum uleiul de floarea-soarelui, şi-au văzut preţurile crescând cu 50% pe parcursul unui an. „Am făcut să scadă inflaţia la 4% când am ajuns la putere. Mai devreme sau mai târziu, o vom reduce din nou”, a afirmat Erdogan după închiderea summitului Turcia-Africa. „Dar, nu îi voi lăsa pe concetăţenii mei, poporul meu, să fie zdrobiţi de ratele dobânzilor”, a adăugat el. „Dacă Allah vrea, inflaţia va scădea cât mai curând posibil”, a mai spus Erdogan…

            Lira turcească a atins un nou minim istoric, după o nouă reducere a dobânzii de referinţă, conform indicaţiilor Preşedintelui țării. Banca Centrală a Turciei a coborât dobânda de referinţă cu 100 de puncte de bază, până la 14%, a patra decizie consecutivă de reducere a costului creditului, provocând o nouă prăbuşire a lirei turcești după acest anunţ.

            Inflația reflectată în acțiunile Președintelui

            Pe 12 februarie 2022, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan a anunțat reducerea TVA la vânzările de produse alimentare de bază, de la 8% la 1%, în condițiile în care inflația a urcat la cel mai mare nivel din ultimii 20 de ani[10]. Decizia, publicată în Monitorul Oficial, a intrat în vigoare pe 14 februarie 2022 și a inclus produse de bază precum făină, orez, paste, carne, pește, ceai, cafea, apă, lapte și produse lactate, brânză, ouă, uleiuri, zahăr, fructe, legume, nuci și leguminoase: „Combaterea inflației necesită o determinare totală, credință și sacrificiu – toate aceste reduceri vor ajuta în lupta noastră împotriva inflației”, a spus Erdoğan, care a cerut comercianților să reducă prețurile conform noilor scăderi de TVA. El a anunțat, de asemenea, demararea unei campanii de controale pentru verificarea prețurilor și a promis că vor fi aplicate amenzi usturătoare celor care nu scad sau chiar cresc prețurile produselor alimentare.

            Inflația în Turcia a crescut cu 48,7% în ianuarie 2022, față de aceeași lună a anului 2021, iar prețurile la energie au crescut cu cca 50%. În același Timp, lira continuă să piardă din valoare, ceea ce face ca produsele importate să fie mai scumpe. Scăderea vertiginoasă a puterii de cumpărare a cetățenilor turci a crescut nemulțumirea față de regimul lui Erdogan, ceea ce se reflectă și în rezultatele unor sondaje de opinie.

Îmbunătățirea relațiilor cu Grecia

            Canalele de comunicare dintre preşedintele turc Tayyip Erdogan şi premierul grec Kyriakos Mitsotakis sunt deschise și relațiile dintre cele două țări se îmbunătățesc, în pofida dezacordurilor – au convenit cei doi lideri pe 13 martie 2022, potrivit unui anunț al Președinției turce[11]: ambele ţări au o responsabilitate specială în arthitectura de securitate a Europei, care s-a schimbat odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia. Creșterea cooperării celor două țări este benefică pentru regiune și, în ciuda dezacordurilor dintre ele, cele două țări au convenit menţinerea canalelor de comunicare deschise şi îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale; ”Turcia şi Grecia au o responsabilitate specială în schimbarea arhitecturii de securitate europene odată cu atacul Rusiei asupra Ucrainei. Turcia are relaţii bune atât cu Rusia, cât și cu Ucraina și frontiere maritime cu acestea, astfel că s-a oferit să medieze în conflict”, mai spune comunicatul.

            Grecia şi Turcia au convenit în 2021, după o pauză de cinci ani, să reia discuţiile exploratorii pentru a aborda diferenţele de poziție privind problemele din Marea Mediterană, ca și cele de migrație, cu puţine progrese până în martie 2022. Cele două țări sunt în dezacord de ani de zile priovind revendicările zonelor comerciale din Marea Mediterană, mai ales că Grecia susține Ciprul în privința drepturilor disputate și de Turcia.

            La rândul ei, Grecia a spus că ambele părţi au subliniat agenda pozitivă în principal în domeniul economiei, unde speră să facă progrese în perioada următoare: “Cred că am pus bazele pentru îmbunătăţirea relaţiilor noastre”, a spus premierul grec Kyriakos Mitsotakis după întâlnirea cu președintele turc Erdogan.

            Grecia a organizat în toamna lui 2022 o reuniune a Consiliului de Cooperare la Nivel Înalt, un mecanism instituit de cele două ţări în anul 2010 pentru apropierea lor. Cele două țări au ajuns aproape de o confruntare dierctă în 2020, când Turcia a trimis o navă de foraj în apele mediteraneene contestate, dar situaţia s-a atenuat după ce Ankara a retras vasul, iar cele două state vecine au reluat discuţiile bilaterale în ianuarie 2021.

O Istorie tumultuosă

Oamenii au locuit în partea asiatică a Turciei, numită Anatolia, din anii 7000 î.Hr.; Hitiții au invadat regiunea în jurul anilor 2000 î.Hr., iar Grecii și Persanii s-au războit pentru aceste meleaguri, apoi, Romanii au preluat controlul asupra Anatoliei în jurul anului 30 î.Hr.

În Timpul Imperiului Roman, pacea domnea peste Anatolia. În anul 395 d.Hr., Imperiul Roman a fost divizat în Imperiul Roman de Răsărit și Imperiul Roman de Apus. Imperiul Roman de Răsărit a ajuns să fie cunoscut drept Imperiul Bizantin, acesta având capitala la Constantinopol (numit acum Istanbul). Principala religie a Imperiului Bizantin a fost Creștinismul.

Turcii selgiucizi au invadat Anatolia începând cu anul 1040: Selgiucizii erau musulmani din Asia Centrală; în 1071, aceștia au înfrânt armata Bizanțului. Spre sfârșitul anilor 1200, un nou grup de Turci a venit la putere în Anatolia: aceștia au fondat Imperiul Otoman în 1453, când Otomanii au capturat Constantinopolul și au schimbat numele orașului în Istanbul, stabilind aici capitala imperiului.

Până la mijlocul anilor 1500, Imperiul Otoman se întindea peste Africa de Nord, Orientul Mijlociu și sud-estul Europei, apoi a început să piardă din influență, prăbușindu-se la sfârșitul Primului Război Mondial, în 1918. Imperiul Otoman a fost dizolvat pe 1 noiembrie 1922.

După Primul Război Mondial, mulți Turci erau furioși pe guvernul otoman, care pierduse mare parte din teritoriile imperiului. Astfel, liderul militar Mustafa Kemal a format un guvern separat, acesta punând bazele unei noi țări, Turcia, în 1923. Orașul Ankara a devenit noua capitală, iar Mustafa Kemal – un lider influent, inițiat ca franc-mason, a fost numit primul președinte al Turciei contemporane. Mustafa Kemal și-a dorit să transforme Turcia într-o țară modernă: astfel, a închis școlile și tribunalele islamice, a interzis veșmintele tradiționale, precum fesul, iar femeile au primit dreptul de vot[12]. În 1934, Parlamentul Turciei i-a acordat lui Mustafa Kemal, denumirea de Ataturk – „părintele Turcilor”; el a murit în anul 1938.

În anii 1960 și 1980, Armata a preluat controlul asupra Guvernului turc, iar în 1997, Armata a forțat prim-ministrul să-și dea demisia; de fiecare dată, Turcia revenind la democrație. Începând cu anii 1950, Turcia a fost în dezacord cu Grecia în privința insulei Cipru: Turcia a invadat nordul Ciprului în 1974, iar Turcii din Cipru au fost susținuți de Guvernul turc atunci când au format o țară separată în 1983.

Turcia modernă s-a confruntat, de asemenea, cu o perioadă îndelungată de rebeliune din partea Kurzilor din est. Kurzii au luptat cu Guvernul turc începând cu anii 1980, conflictul continuând și în secolul al XXI-lea.

Reducerea rating-ului de țară

            Pe 9 decembrie 2021, Agenţia de evaluare financiară S&P Global Ratings a coborât perspectiva pentru ratingul suveran al Turciei, de la „stabilă” la „negativă”, ca urmare a deprecierii lirei şi inflaţiei crescute care, în opinia S&P, reprezintă riscuri la adresa unei economii dependente de finanţarea externă[13]. Pentru moment, S&P a menţinut ratingul de ţară al Turciei la „B plus”, o notă din categoria speculativă, dar cu perspectivă „negativă”.

            Rata inflației în Turcia a trecut de 20% în primele 11 luni din 2021, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, iar lira turcească s-a depreciat cu 30% în raport cu dolarul numai în  lunile octombrie şi noiembrie 2021. Potrivit S&P, reducerea dobânzilor şi deprecierea semnificativă a lirei pun presiune asupra inflaţiei, care, la începutul lui 2022 a urcat, ceea ce a condus la creșterea deficitului bugetar public al Turciei.

Salariul minim

            De la 1 ianuarie 2022, salariul minim a fost majorat cu 50 la sută, la 4.250 de lire, adică aproximativ 275 de dolari[14]. Decizia, contestată de mediul de afaceri, a dus în opinia analiștilor la o creștere și mai mare a inflației care a atins apoi cote alarmante. Președintele Turciei a susținut însă că majorarea salariului minim a avut rolul de a veni în sprijinul persoanelor afectate de creșterea prețurilor.

            Potrivit reprezentanților unei confederații sindicale, zece milioane de persoane, adică aproximativ o treime din forța de muncă totală din Turcia, au de primit această sumă. Situația a condus la creșterea suplimentară a costurilor de producție, în condițiile în care prețurile la producător au urcat deja cu 55 la sută în perioada ianuarie-noiembrie 2021. În acest context, analiștii au atras atenția că multe companii nu vor avea de ales decât să transfere costurile suplimentare către clienți, ceea ce va aduce o inflație și mai mare. Rata anuală a inflației a depășit deja în noiembrie 2021, 21 la sută. „Când salariul minim crește la 4.250 de lire, devine mai costisitor pentru angajator: angajații noștri sunt cu noi de 15-20 de ani. Suntem în afaceri de cca 40 de ani, dar devine greu chiar și pentru noi. Ca să facem față, am redus porția unui doner kebab”, a recunoscut proprietarul unui restaurant din Turcia…

            Se așteaptă ca această creștere abruptă a salariului minim să ducă și la majorarea altor salarii, inclusiv cele din sectorul public, unde lucrează în jur de cinci milioane de persoane. Cheltuielile suplimentare ale statului au pus presiune asupra deficitului bugetar, pe care Ministerul Finanțelor a încercat fără succes să-l țină sub 3,5 la sută din PIB în 2021. Într-un moment în care moneda națională – lira turcească – a atins deprecieri-record, economiștii spun că Turcia trebuie să recâștige încrederea investitorilor, nu să o erodeze. Iar punerea în pericol a finanțelor publice nu este decât o altă modalitate de a alunga investitorii…

Turcia se va numi Turkiye

            Pe 20 ianuarie 2022, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat oficial că doreşte să schimbe numele ţării cu unul care „exprimă în cel mai bun mod cultura, civilizaţia şi valorile naţiunii turce. Turkiye reprezintă şi exprimă în cel mai bun mod cultura, civilizaţia şi valorile naţiunii turce”, se arată în declaraţia sa[15].

            „Turkiye” reprezintă, de fapt, numele ţării tradus în limba turcă, Erdogan dorind acum să transfere această denumire pentru recunoaşterea internațională. „În contextul întăririi mărcii Turkiye, în toate tipurile de activităţi şi corespondenţă, în special în relaţiile oficiale cu alte ţări şi instituţii şi organizaţii internaţionale, termenul Turkiye va fi folosit în locul termenilor precum Turcia, Turkei, Turquie şi aşa mai departe”, a mai declarat Recep Erdogan.

---

[1] Vezi site-ul https://roeu.org/2023/01/01/2023-tendinte-si-perspective/, postat și vizitat pe 1 ianuarie 2023

[2] Vezi site-ul https://www.stiripesurse.ro/avertisment-terifiant-lansat-de-oms-zeci-de-milioane-de-persoane-ar-putea-fi-afectate-se-cutremurele-din-turcia_2780030.html, postat și vizitat pe 8 februarie 2023

[3] Vezi site-ul https://news.un.org/fr/story/2023/03/1133837, postat și vizitat pe 31 martie 2023

[4] Vezi site-ul https://cursdeguvernare.ro/recep-erdogan-constructia-canalului-istanbul-intre-marea-neagra-si-marea-marmara-incepe-in-iunie.html, postat și vizitat pe 31 mai 2021

[5] Vezi site-ul Erdogan cere Suediei și Finlandei să îi predea 130 de „terorişti” (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 16 ianuarie 2023

[6] Vezi site-ul https://www.activenews.ro/stiri/Presedintele-Agentiei-Spatiale-Turce-afirmatii-incendiare-Exista-sateliti-militari-care-pot-produce-cutremure-de-pamant.-VIDEO-179990, postat și vizitat pe 22 februarie 2023

[7] Vezi site-ul https://cursdeguvernare.ro/unesco-solicita-turciei-raport-privind-starea-conservare-hagiei-sofia.html, postat și vizitat pe 26 iulie 2021

[8] Vezi site-ul https://pages.md/ro/europa-a-luat-foc-situatia-din-turcia-incepe-sa-scape-de-sub-control-capital/, postat și vizitat pe 4 august 2021

[9] Vezi site-ul Recep Tayyip Erdogan promite să oprească inflația Turciei – Forbes.ro, postat și vizitat pe 20 decembrie 2021

[10] Vezi site-ul Turcia a redus TVA la alimentele de bază la 1% (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 14 februarie 2022

[11] Vezi site-ul Turcia și Grecia au decis îmbunătățirea tensionatelor relații bilaterale în condiţiile invaziei ruse din Ucraina (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 14 martie 2022

[12] un acoperământ pentru cap folosit de bărbați și numit după orașul marocan Fez

[13] Vezi site-ul Standard & Poor’s a coborât perspectiva de rating a Turciei de la „stabilă” la „negativă” – Forbes.ro, postat și vizitat pe 11 decembrie 2021

[14] Vezi site-ul Criza din Turcia se acutizează după ce președintele Erdogan a anunțat că salariul minim va fi majorat – Forbes.ro, postat și vizitat pe 18 decembrie 2021

[15] Vezi site-ul Recep Erdogan: Turcia se va numi Turkiye (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 20 ianuarie 2022