UCRAINA: DIN HOP ÎN HOP

Emilian M. Dobrescu

            Abordarea pe termen lung a războiului

            Miniștrii Apărării și generali din peste 20 de ţări, din cele 40 invitate de Pentagon la baza aeriană Ramstein din Germania, au confirmat participarea la convorbirile privind apărarea axate pe Ucraina, care au avut loc pe 26 aprilie 2022[1]. Ramstein este una dintre cele mai mari baze americane de peste hotarele SUA, iar țările care au confirmat participarea, inclusiv țări care nu sunt membre NATO, nu au fost precizate; printre scopurile consultărilor a fost asigurarea securităţii durabile şi a suveranităţii Ucrainei, dar și nevoile de apărare ale Ucrainei în războiul declanşat de Rusia.

            Faptul că ”peste 20 de ţări” din 40 invitate au acceptat să participe este un semn al importanţei pe care SUA şi aceste ţări o acordă nevoilor de apărare ale Ucrainei, a spus John Kirby, purtătorul de cuvânt al Pentagonului. „Este vorba în principal de modernizare şi de a ne asigura ca armata Ucrainei să fie în continuare puternică şi capabilă să funcţioneze în viitor. Nu este vorba de garanţii de securitate, ci de dispozitivul lor militar real”, a adăugat purtătorul de cuvânt al apărării americane.

            Întâlnirea fost organizată după aproape două luni de război în care armata Ucrainei a reuşit să respingă asalturile ruse în nord, în jurul capitalei Kiev, în Timp ce estul ţării, parţial sub control rus, se confruntă cu o nouă ofensivă din partea armatei ruse. Statele Unite au coordonat furnizarea de echipamente militare, în special muniţie, din aproximativ 30 de ţări pentru a veni în ajutorul forţelor ucrainene…

            Revista Capital a publicat pe 28 aprilie 2022, țările care furnizează activ arme letale regimului de la Kiev sunt: Cehia, Germania, Polonia, Slovenia, SUA și Turcia; alte state o fac neoficial… Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov a declarat că este improbabil ca negocierile privind Ucraina să fie eficiente în cazul în care Kievul continuă să primească transporturi de arme din alte state. În SUA, CNN a descris aprovizionarea cu arme a Ucrainei drept o investiție în neutralizarea armatei și marinei Rusiei Timp de un deceniu de acum înainte… Declarațiile șefului Pentagonului, Lloyd Austin, privind intenția SUA de a „slăbi Rusia” prin intermediul ajutorului militar pentru Ucraina constituie un memento al faptului că NATO este o organizație agresivă care vizează în primul rând Rusia[2].

            Ungaria are o perspectivă diferită. Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a declarat cu ocazia unei vizite în Kosovo, că Ungaria ”nu are nici o intenție de a furniza arme letale Ucrainei… De asemenea, Ungaria nu permite tranzitul armelor cu destinația Kiev, întrucât pot deveni ținte ale unor acțiuni militare ostile… Noi nu ne implicăm în acest război”, a explicat el.

            Un grup de personalități publice germane i-a adresat cancelarului Olaf Scholz o scrisoare deschisă în care cere oprirea livrărilor de arme către Ucraina, deoarece acestea „târăsc Germania în război”: „Furnizând arme, Germania și alte țări NATO s-au făcut singure, de facto, părți la război. Ucraina a devenit prin urmare un câmp de luptă în conflictul dintre NATO și Rusia pe tema normelor de securitate din Europa, conflict care escaladează de ani”, susține scrisoarea.

            Ajutoare de război

            După primele patru săptămâni de război, SUA a oferit Kievului echivalentul a 7,6 miliarde de euro, fiind cea mai mare contribuţie, potrivit datelor furnizate de Ukraine Tracker de la Institutul Kiel pentru Economie Mondială[3]. În topul ţărilor care au ajutat Ucraina, Polonia este pe locul doi, cu un pachet de puţin sub 1 miliard de euro, urmată de Marea Britanie, Germania şi Franţa. Statele membre ale UE au contribuit în total cu 2,9 miliarde, alte 1,4 miliarde provin de la instituţiile UE, iar 2 miliarde au venit de la Banca Europeană de Investiţii.

            „Este remarcabil faptul că SUA oferă mult mai mult decât întreaga UE, în a cărei vecinătate imediată se desfăşoară războiul”, a declarat Christoph Trebesch, director de cercetare la Institutul Kiel şi autorul principal al studiului; în acelaşi Timp, Tracker arată că atunci când comparăm asistenţa oferită economiei Ucrainei, Estonia se dovedeşte mai puternică decât SUA – Washingtonul coboară de la primul loc pe al şaselea, iar Tallinnul se clasează în fruntea topului, contribuind în primele săptămâni ale invaziei cu aproape 0,8% din producţia sa economică. Contribuţia SUA a ajuns la puţin sub 0,4% din PIB-ul său, care a ajuns la 84,75 trilioane de dolari în 2020. Polonia – clasă pe locul doi – a sprijinit Ucraina cu echivalentul a aproape 0,18% din PIB-ul său, iar Lituania, Slovacia şi Suedia completează primele cinci locuri. „Apropierea geografică de Ucraina pare să joace un rol major în angajamentul ţărilor din Europa de Est”, spune Trebesch.

            Autorul clasamentului a recunoscut că Ukraine Tracker are limitări şi nu poate oferi o imagine completă mai ales când vorbim de ajutorul militar, dar și de costul ajutorării refugiaţilor.

Ajutor acordat de Marea Britanie

Marea Britanie a anunțat că oferă încă 1,3 miliarde de lire sterline sprijin militar și umanitar Ucrainei[4]. Premierul Boris Johnson este unul dintre cei mai puternici susținători ai eforturilor Ucrainei de a rezista forțelor ruse, de la lansarea invaziei ruse pe 24 februarie 2022. Guvernul Boris Johnson a trimis în Ucraina rachete antitanc, sisteme de apărare aeriană și alte arme. Noul angajament aproape dublează valoarea cheltuielilor Marii Britanii cu Ucraina, guvernul precizând că această sumă este cea mai mare cheltuită pentru un conflict militar, după războaiele din Irak și Afganistan, fără a oferi însă alte detalii despre acest calcul. Marea Britanie a precizat că, cheltuielile suplimentare pentru Ucraina provin dintr-o rezervă aflată la dispoziţia guvernului pentru situații de urgență.

Deși Marea Britanie a oferit un ajutor militar semnificativ, a acceptat relativ puțini dintre cei peste 5 milioane de ucraineni care au fugit din calea războiului. Guvernul britanic a declarat că până pe 7 mai 2022 a eliberat peste 86.000 de vize ucrainenilor, dintre care doar 27.000 au ajuns în Marea Britanie (sic?!).

Averea lui Volodimyr Zelensky

Se pare că președintele Ucrainei are o avere de 1,4 miliarde de dolari. ”Să credem că și-a făcut această avere din salariul său de actor în cea mai săracă națiune din Europa?” – se întreba pe Twiter, formatorul de opinie, Garland Nixon, ocazional prezentator de talk-show la Fox News[5]. Potrivit datelor puse la dispoziție de Forbes, Volodimyr Zelenski nu este miliardar, nu a fost vreodată, nu are 1.400 milioane de dolari… De altfel, lista miliardarilor din Ucraina, după cum subliniază Forbes, a fost redusă la doar șapte persoane aflate în țară. Cel mai bogat ucrainian este Petro Poroșenko – averea sa netă a fost redusă la jumătate, la aproximativ 700 de milioane de dolari, după o scădere cu 75% a valorii companiei sale de ciocolată, Roshen; războiul din Ucraina l-a forțat să închidă două fabrici la Kiev și Boryspil.

În cazul lui Volodymyr Zelensky, ediția ucraineană Forbes estimează că are o avere de 20 de milioane de dolari. Majoritatea activelor sale provin din deținerea de 25% din Kvartal 95, o companie de producție de spectacole de comedie. Această companie de producție este responsabilă pentru binecunoscuta comedie politică „Servitorul poporului”, ce îl are ca protagonist pe Volodymyr Zelensky, care joacă rolul unui profesor de liceu, ales președinte al țării. Netflix a rulat serialul între 2017 și 2021, iar în martie 2022, Volodymyr Zelensky a redobândit drepturile și se estimează că acordul a fost încheiat la 30 de milioane de dolari pe an de prezență a serialului în spațiul public…

Potrivit Forbes Ucraina, cota lui Volodymyr Zelensky în Kvartal 95 valorează aproximativ 11 milioane de dolari. Volodymyr Zelensky și-a transferat acțiunile către restul partenerilor când a fost ales președinte și totul indică faptul că le va recupera când va părăsi mandatul, oricând.

”Farsa de 1,4 miliarde de dolari” se referea la cinci iahturi de lux, trei avioane private și acțiuni de peste 60 de milioane de dolari în companii precum Tesla, Meta sau Saudi Aramco. Forbes confirmă că informațiile sunt incerte și dacă Zelensky deține acțiuni la respectivele companii, le este dificil să acceseze cifrele…

În ceea ce privește proprietățile, Volodymyr Zelensky are o casă într-una dintre cele mai scumpe zone din centrul Kievului, o casă modestă dacă o comparăm cu standardele de lux pe care le afișează cei cu adevărat bogați. De altfel, Forbes evaluează posesia imobiliară a lui Volodymyr Zelensky la 4 milioane de dolari, care provin din evaluarea a două case deținute de acesta, alte două case în coproprietate, un spațiu comercial și cinci locuri de parcare…

Pentru a completa analiza financiară a lui Volodymyr Zelensky și a soției sale, Olena Zelenska, Forbes afirmă că ambii au un cont bancar de două milioane de dolari în numerar și obligațiuni guvernamentale. Acum însă, singura preocupare a președintelui ucrainean este războiul care amenință atât supraviețuirea lui, cât și a țării sale…

Cerealele blocate

Aproape 25 de milioane tone de cereale sunt blocate în Ucraina și nu pot părăsi țara din cauza problemelor de infrastructură și a porturilor blocate de la Marea Neagră, inclusiv Mariupol, a declarat un oficial al Agenției ONU pentru Alimentație și Agricultură (FAO)[6]. Aceste blocaje sunt considerate un factor care stă la baza prețurilor ridicate la alimente, care au atins un nivel record în martie 2022, în urma invaziei Rusiei în Ucraina, înainte de a se relaxa ușor în aprilie 2022, a declarat FAO; Ucraina a fost al patrulea exportator mondial de porumb în sezonul 2020/2021 și al șaselea exportator de grâu, potrivit datelor Consiliului Internațional al Cerealelor.

„Este o situație aproape îngrozitoare cea pe care o vedem în Ucraina, cu aproape 25 de milioane de tone de cereale care ar putea fi exportate, dar care nu pot părăsi țara pur și simplu din cauza lipsei de infrastructură și a blocării porturilor”, a declarat Josef Schmidhuber, director general adjunct al FAO, într-o conferință de presă; el a precizat că silozurile pline ar putea duce la o lipsă de depozitare în Timpul următoarei recolte, în iulie și august 2022: „În ciuda războiului, condițiile de recoltă nu par atât de grave. Acest lucru ar putea însemna într-adevăr că nu există suficientă capacitate de depozitare în Ucraina, în special dacă nu se va deschide un coridor de grâu pentru exportul din Ucraina”. Un alt motiv de îngrijorare este reprezentat de rapoartele potrivit cărora unele depozite de cereale au fost distruse în luptele din Ucraina, a adăugat acesta, fără a da detalii.

Această declarație vine după ce șefa Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), d-na Ngozi Okonjo-Iweala, a declarat că este „serios îngrijorată de creșterea prețurilor la alimente. Ar ajuta cu adevărat lumea dacă am putea evacua aceste cereale (din Ucraina – n.n.); există un risc serios ca prețurile alimentelor să crească și să ajungă la un nivel inaccesibil, ceea ce ar putea duce la mai multă foamete”.

            Declarația Consiliului de Securitate al ONU

          Pe 6 mai 2022, la zece săptămâni după începerea invaziei Rusiei în Ucraina, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o declarație în care sprijină eforturile secretarului general al ONU, António Guterres, pentru a se ajunge la o soluție pașnică în acest război[7]. În declarația Președinției Consiliului de Securitate, care în luna mai 2022 a fost asigurată de SUA, Consiliul de Securitate „își exprimă profunda îngrijorare cu privire la menținerea păcii și securității în Ucraina”: Consiliul reamintește că „toate statele membre și-au asumat, în temeiul Cartei Națiunilor Unite, obligația de a-și soluționa diferendele internaționale prin mijloace pașnice”; „Consiliul sprijină cu fermitate eforturile Secretarului General de a ajunge la o soluție pașnică” și îi cere „să fie bine informat în Timp util după adoptarea acestei declarații”.

            Secretarul general al ONU, António Guterres, a salutat declarația Președinției Consiliului de Securitate, menționând că, astăzi, „pentru prima dată, Consiliul de Securitate a vorbit cu o singură voce pentru pace în Ucraina. Așa cum am spus adesea, lumea trebuie să se unească pentru a reduce la tăcere armele și pentru a susține valorile Cartei Națiunilor Unite. Salut acest sprijin și voi continua să nu precupețesc nici un efort pentru a salva vieți, a reduce suferința și a găsi calea către pace”, a adăugat secretarul general al ONU într-o declarație pentru presă.

            De la începutul războiului din Ucraina pe 24 februarie 2022 și până pe 6 mai 2022, Consiliul de Securitate a fost profund divizat, deoarece Rusia este membru permanent al Consiliului și are drept de veto în acest consiliu…

            Despăgubiri de război

            Nu există nici o îndoială că factura de război va fi una astronomică pentru Ucraina după invazia Rusiei[8]: CEPR[9] estimează costurile între 200 și 500 de miliarde de euro, dar aceste previziuni financiare cresc în spirală cu fiecare zi în care devastarea Ucrainei continuă. Kievul a evaluat daunele la aproape 1 trilion (o mie de miliarde) de dolari, luând în considerare inclusiv pierderea potențialului de creștere economică. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus următoarele: ”Vom reface fiecare casă, fiecare stradă, fiecare oraș. Ne veți plăti pentru tot ceea ce ați făcut împotriva statului nostru, împotriva fiecărui ucrainean, în totalitate”.

            Colectarea banilor de la Rusia ridică însă o serie de probleme juridice serioase: oficialii UE studiază dacă activele aparținând oligarhilor sancționați – cum ar fi iahturile, casele și picturile în ulei confiscate – ar putea fi valorificate, iar banii obținuți canalizați către efortul de reconstrucție. Totuși, sumele obținute ar fi modeste în comparație cu ceea ce este necesar. Rezervele valutare și în aur, în valoare de sute de miliarde de dolari ale Băncii Centrale a Rusiei din străinătate sunt o țintă tentantă: problema este că activele străine sunt protejate de dreptul internațional, iar confiscarea lor ar necesita o operă de inginerie juridică care nu a mai fost niciodată pusă în aplicare. O altă opțiune este forțarea rușilor la un acord de reparații ca parte a unui acord de pace; acest lucru ar putea urma modelul folosit după invazia irakiană a Kuweitului în 1990, cu o anumită parte din veniturile din petrol alocată plăților costurilor de reconstrucție.

            Într-o abordare mai puțin beligerantă, UE a vorbit de un ”plan Marshall” pentru Ucraina, în care Europa ar aloca miliarde de euro în efortul de a aduce Kiev mai aproape de UE, la fel cum SUA au făcut cu Europa după Al Doilea Război Mondial. În cele din urmă, instituțiile financiare europene spun că ar trebui să existe un rol și pentru împrumuturile cu dobândă scăzută acordate pentru reconstrucția Ucrainei, dar această soluție nu ar face decât să crească povara datoriilor care oricum apasă statul ucrainean.

            A confisca valuta Rusiei poate fi, teoretic, la îndemâna a șapte țări care participă la sancțiunile împotriva Rusiei și care dețin cca jumătate din toate rezervele valutare ruse de 585 de miliarde de dolari în iunie 2021; de atunci, rezervele valutare au crescut la 640 de miliarde de dolari. Nu se știe însă unde se află cele 55 de miliarde de dolari adunate de Rusia din iunie 2021 până în februarie 2022, dar banii ”cerți” pot acoperi o parte semnificativă a costurilor de reconstrucție a Ucrainei. În acest scenariu, SUA, Regatul Unit, țările UE, Canada și Japonia ar trebui să aranjeze sechestrul și confiscarea celor aproape 300 de miliarde de dolari deținute pe teritoriile lor…

            Floarea-Soarelui – simbol național

            Floarea-Soarelui este simbolul identității naționale ucrainene. Odată cu invazia rusească în Ucraina, floarea-soarelui – soniashnyk, în limba ucraineană – a căpătat și mai multe valențe[10]: potrivit Enciclopediei Ucrainene din 1993, spaniolii au adus floarea-soarelui din Lumea Nouă în Europa, la începutul secolului al XVII-lea. Florile au ajuns astfel în Ucraina la mijlocul secolului al XVIII-lea. Ucrainenii au început să consume semințele sau să producă ulei. Folosit la gătit sau pentru export, uleiul s-a dovedit popular în Europa de Est, că alternativă la unt sau grăsime, care fuseseră interzise de Biserica Ortodoxă în timpul Postului Mare. În prezent, floarea-soarelui este o componentă centrală a economiei din Ucraina.        

            Semnificația culturală a florii-soarelui trece dincolo de rolul economic, pentru că simbolic aceasta reprezintă pacea: în iunie 1996, miniștrii din Statele Unite, Rusia și Ucraina au celebrat acordul de neproliferare nucleară prin plantarea acestei flori la baza militară din Pervomaisk. O altă legătură dintre floarea-soarelui și armele nucleare poate fi plasată în 1986, atunci când explozia nucleară de la Cernobîl a eliberat material radioactiv in mediu, ucigând 31 de oameni în doar câteva săptămâni. După dezastru, cercetătorii au plantat floarea-soarelui, care avea capacitatea de a extrage toxinele din sol. Un proiect similar a fost aplicat și în Japonia, în urma dezastrului de la Fukushima din 2011.

            Interzicerea exporturilor de produse alimentare

          Conform unei decizii adoptate pe 8 martie 2022, autoritățile din Ucraina au hotărât interzicerea exporturilor de hrișcă, mei, ovăz, dar și de bovine și produse secundare[11]: „Aceasta înseamnă o interdicție de facto a exportului”, se arată într-o declarație a cabinetului de la Kiev. Ministrul ucrainean al Agriculturii și Alimentației, Roman Leshcenko, a declarat că măsurile au fost luate „pentru a preveni o criză umanitară în Ucraina și pentru a răspunde nevoilor populației pentru aprovizionarea cu produse alimentare critice”.

            Statisticile Comisiei Europene arată că Ucraina este unul dintre cei mai mari furnizori de produse agricole din Europa. În plus, conform Gro Intelligence, o firmă de analiză a datelor agricole, împreună, cele două state aflate în prezent în plin conflict militar, Rusia și Ucraina, sunt responsabile pentru aproape 30% din exporturile globale de grâu. Înainte de invazia rusă de la finalul lunii februarie 2022, Ucraina se îndrepta, potrivit specialiștilor din domeniu, către un an record în ceea ce privește exporturile de grâu, aceasta în Timp ce exporturile de grâu ale Rusiei au stagnat.

            Opinii despre războiul din Ucraina

            Papa Francisc (10 aprilie 2022)[12]

            Papa Francisc a denunţat „nebunia războiului” în timpul omiliei sale în Duminica Floriilor în care mii de credincioşi romano-catolici au revenit în Piaţa Sfântul Petru prima oară după 2019, datorită celor doi ani de pandemie (2020 și 2021). La finalul slujbei, Suveranul Pontif a făcut apel la un armistiţiu de Paşte, pentru pace în Ucraina. „Nimic nu este imposibil pentru Dumnezeu, nici măcar să oprească un război al cărui sfârşit nu se întrevede”, a spus Papa Francisc. Prelatul a făcut apel la depunerea armelor şi la „un armistiţiu pascal”, dar nu pentru a se reînarma, ci, pentru „a obţine pacea prin negocieri adevărate, gata să facă şi unele sacrificii pentru binele poporului. Ce victorie ar fi să plantezi un steag pe o grămadă de ruine?”.

            În omilia din Timpul slujbei, suveranul pontif a deplâns folosirea violenţei, amintind de martiriul lui Iisus din Nazaret: „Când se recurge la violenţă, nu mai ştim nimic despre Dumnezeu, care este Tatăl, şi nici despre ceilalţi, care sunt fraţi”, a avertizat el. „Uităm de ce ne aflăm pe lume şi comitem cruzimi absurde. O vedem în nebunia războiului, unde Hristos este din nou răstignit”, a denunţat liderul catolic. Papa şi-a arătat din nou îngrijorarea pentru o lume „rănită” de conflict şi a precizat că aceasta va fi tema centrală a acestei Săptămâni Sfinte. „Încurajez să mergem spre Paşti cu iertarea lui. Pentru că Hristos mijloceşte continuu în faţa Tatălui pentru noi şi, privind lumea noastră violentă şi rănită, nu oboseşte să repete: Tată, iartă-i, căci nu ştiu ce fac”, a conchis el.

            Războiul din Ucraina este una dintre cele mai mari preocupări actuale ale Papei Francisc, care a oferit chiar medierea Sfântului Scaun. De asemenea, a trimis ajutoare în Ucraina – pe 10 aprilie 2022, adjunctul său, cardinalul polonez Konrad Krajewski, a dus ]n Ucraina o a doua ambulanţă – şi chiar a afirmat, într-o conversaţie cu patriarhul ortodox rus Kirill, un susţinător al invaziei, că „toate războaiele sunt nedrepte”.

            Vladimir Putin în convorbirea cu Emmanuel Macron (3 mai 2022): „Occidentul ar putea ajuta la stoparea acestor atrocităţi prin exercitarea influenţei adecvate asupra autorităţilor de la Kiev şi prin oprirea livrărilor de arme către Ucraina. Sstatele membre ale Uniunii Europene ignoră crimele de război comise de forţele ucrainene şi bombardamentele masive asupra Donbasului, care ucid civilii paşnici”. 

        Wang Yi, ministrul de Externe al Chinei (8 aprilie 2022)

            A vorbit la telefon cu secretarul de stat francez pentru Afaceri Europene, Clement Beaune, transmițându-i că situația complicată din Ucraina este rezultatul unui ”dezechilibru în sistemul de securitate european”: ”Principala cauză a problemei Ucrainei este un dezechilibru în sistemul de securitate european. Este necesar să se urmeze principiul securității indivizibile și să se recreeze un mecanism de securitate echilibrat și eficient în Europa: acesta este singurul mod de a stabili pacea și stabilitatea de durată în Europa”, a spus șeful diplomației chineze.

            Planul de reconstrucție a orașului Harkov

            Pe 6 mai 2022, Comisia Economică pentru Europa a Națiunilor Unite (UNECE) a anunțat că și-a asumat responsabilitatea pentru coordonarea grupului de lucru „UN4Kharkiv” privind noul plan general de reconstrucție a orașului Harkov din Ucraina, oraș care a fost grav afectat de lupte încă de la începutul invaziei ruse[13]: „Războiul a provocat deja distrugerea infrastructurii în multe zone urbane ale Ucrainei și va necesita eforturi enorme din partea guvernului și a partenerilor internaționali pentru a reconstrui aceste zone după încetarea ostilităților”, a spus UNECE. Potrivit UNECE, Ministerul Dezvoltării Comunității și Teritoriului a întocmit încă din aprilie 2021, proiecte de recomandări pentru planuri de reconstrucție a orașelor și așezărilor umane din Ucraina. Pe baza cooperării de lungă durată, ministerul a solicitat sprijin din partea UNECE pentru dezvoltarea în continuare a recomandărilor: Astfel, UNECE a creat grupul operativ, UN4Kharkiv, care include peste zece agenții ONU ce lucrează împreună ca să sprijine eforturile guvernului ucrainean de a dezvolta abordări inovatoare pentru reconstrucția orașelor în Ucraina.

            Ministerul Dezvoltării Comunității și Teritoriului din Ucraina a lansat un prim proiect pilot privind elaborarea unui plan de reconstrucție pentru orașul Harkov – al doilea oraș ca mărime al Ucrainei – care ar trebui să devină un model pentru reconstrucția altor orașe ucrainene. În cadrul celui de-al doilea Forum al primarilor UNECE, de la începutul lunii aprilie 2022, primarul orașului Harkov, Ihor Terekhov, și-a prezentat viziunea pentru reconstrucția orașului și l-a invitat pe arhitectul Lord Norman Foster, sponsor informal al Forumului primarilor, să elaboreze noul plan pentru oraș. Lordul Foster a acceptat invitația și a publicat un manifest pentru reconstrucția orașului Harkov, în care se angajează să „adune cele mai bune minți cu cele mai bune abilități în planificare, arhitectură, design și inginerie, combinând totodată cel mai bun talent ucrainean cu expertiză și sfaturi din întreaga lume”.

            UNECE este angajată în elaborarea și aplicarea noului plan general pentru orașul Harkov, intitulat ”Construirea orașului viitorului pe baza celei mai venerate moșteniri”. Potrivit planului, „prima etapă constă într-un master plan al orașului legat de regiune, cu ambiția de a îmbina cea mai îndrăgită și venerată moștenire a trecutului cu cele mai dezirabile elemente de infrastructură și clădiri ecologice: „Este vorba de a realiza acum orașul viitorului și de a-i planifica viața pentru deceniile următoare. Un plan general este un act de încredere în viitor pentru generațiile viitoare”, se spune în manifestul Lordului Foster.

            Pentru primarul din Harkov, reconstrucția orașului este o oportunitate de a „reconstrui unități mari de producție și de a le insufla o viață nouă. În noul și pașnicul Harkov, dorim să acordăm o mare atenție dezvoltării sectorului IT, parcurilor industriale de înaltă tehnologie și industriei. Aceasta este o oportunitate de a reconstrui unități mari de producție și de a le insufla o viață nouă”, a spus Ihor Terekhov, subliniind viziunea sa pentru planul de reconstrucție. În ceea ce privește arhitectura, confortul și securitatea, primarul speră că orașul Harkov va atinge „un nivel cu totul nou. Plănuim să construim o zonă centrală a orașului cu dotări de ultimă generație, să ne diversificăm cartierele astfel încât să fie diferite unele de altele; vom construi, de asemenea, adăposturi anti-bombă, parcări subterane cu dublă utilizare, noduri rutiere cu mai multe niveluri, piste de biciclete, noi zone de recreere, parcuri și piețe”.

            Grupul operativ UN4Kharkiv

            UNECE a raportat că lucrările la planul general au început pe 12 aprilie 2021, odată cu prima reuniune de coordonare a Grupului operativ UN4Kharkiv, iar lucrările de colectare a datelor și informațiilor pentru planul general de reconstrucție a Harkovului sunt în desfășurare. UNECE a organizat întâlniri săptămânale de coordonare între administrația orașului Harkov, Fundația Norman Foster și experții naționali și internaționali implicați. Au fost create grupuri de lucru în jurul a patru axe: a) elaborarea master planului; b) consultarea publică cu privire la „Harkov înainte și după război”; c) proiectare și arhitectură master plan care reunește arhitecți și experți în arhitectură internaționali și locali; d) evaluarea distrugerii în oraș.

            Pe lângă dezvoltarea planului general, Grupul operativ UN4Kharkiv lucrează la modernizarea proiectului național de recomandări pentru planurile de reconstrucție a orașelor și așezărilor umane și la analizarea capacităților de acțiune în acest sens a agențiilor ONU, precum și stabilirea abordărilor și instrumentelor disponibile pentru a sprijini eforturile guvernului de a reconstrui orașele și regiunile ucrainene distruse de război.

            „Negocierile care se poartă trebuie să pună capăt acestui război fără sens acum, pentru ca eforturile de dezvoltare durabilă, necesare urgent, să se poată relua”, a spus secretarul executiv al UNECE, Olga Algayerova, care a subliniat importanța păstrării speranței și a privirii spre viitor. „De aceea, UNECE este pe deplin angajată să colaboreze cu Guvernul Ucrainei și autoritățile orașul Harkov pentru a planifica eforturi de reconstrucție durabilă, combinând expertiza și viziunea partenerilor noștri din sistemul Națiunilor Unite cu fundația Lordului Norman Foster”, a explicat Olga Algayerova.

            Reactivarea unei legi de asistență militară din Al Doilea Război Mondial

          Pe 9 mai 2022, preşedintele SUA, Joe Biden, a semnat o lege pentru a accelera transportul de echipamente militare către Ucraina, reactivând un dispozitiv care datează din cel de-Al Doilea Război Mondial[14]: “Ukraine Democracy Defense Lend-Lease Act of 2022» este bazată pe un program din cel de-Al Doilea Război Mondial, menit să ajute Europa să reziste lui Hitler şi a fost susţinută de aproape fiecare membru al Congresului SUA”, a anunţat Casa Albă, menţionând că legea a fost promulgată în ziua în care Rusia a marcat aniversarea victoriei din 1945 asupra Germaniei naziste.

            În perioada 24 februarie- 31 martie 2022, administraţia Biden a oferit aproximativ 3,8 miliarde de dolari ca ajutor militar Kievului…

            Revenirea acasă

            După ce peste 6,6 milioane de ucraineni au fugit din țara lor între 24 februarie 2022 (începutul ofensivei ruse) și până la 25 mai 2022, 2,1 milioane s-au reîntors acasă după câteva săptămâni petrecute în afara Ucrainei[15].

            În Timp ce nevoile de sănătate continuă să crească, accesul la serviciile de sănătate esențiale este din ce în ce mai restrâns: multe spitale au fost relocate pentru îngrijirea răniților, iar acest lucru a dus la perturbări ale serviciilor de sănătate de bază și de rutină, inclusiv sănătatea sexuală și reproductivă. În plus, aproape jumătate din farmaciile țării sunt închise, ceea ce limitează accesul la medicamentele esențiale. Pe de altă parte, OMS spune că mulți lucrători din domeniul sănătății sunt fie strămutați, fie incapabili să lucreze, creând „decalaje serioase în acoperirea sănătății” în Ucraina.

            În ceea ce privește educația, accesul rămâne sever limitat, în special în estul Ucrainei. Potrivit OCHA, ciocnirile din ce în ce mai intense din această regiune au „repercusiuni imediate” și pe termen mai lung asupra accesului la educație și a rezultatelor educaționale timp de luni sau chiar ani de zile. „Cca 30% dintre instituțiile de învățământ din estul Ucrainei au raportat că nu au suficienți profesori, o problemă pe care autoritățile ucrainene nu au putut-o rezolva”, conchide raportul OCHA.

Deportările în Rusia

Circa 1,16 milioane de ucraineni au fost deportaţi în Rusia de la începutul invaziei, din 24 februarie și până la 7 mai 2022, potrivit informaţiilor furnizate de Ministerul Apărării de la Moscova[16]: această cifră include aproximativ 205.000 copii.

Rusia susţine că mută oamenii pe teritoriul său pentru a-i proteja de luptele care au loc în estul Ucrainei între grupurile etnicilor ruşi pro-Kremlin şi guvernul central de la Kiev. Kievul susţine că Moscova duce oamenii în Rusia împotriva voinţei lor şi nu le permite să revină pe teritoriul controlat de autorităţile ucrainene.

            Sfaturile OMS

          OMS a sfătuit Ucraina să distrugă agenții patogeni cu risc ridicat din laboratoarele de sănătate publică ale țării pentru a preveni „orice potențiale scurgeri”, care ar răspândi boli în rândul populației[17]. Experții în biosecuritate spun că trimiterea militarilor ruși și bombardarea orașelor din Ucraina fac să crească riscul ca agenții patogeni care cauzează boli să fie eliberați, în cazul în care centrele de sănătate publică ar fi deteriorate.

            La fel ca multe alte țări, Ucraina are laboratoare de sănătate publică care cercetează cum să atenueze amenințările bolilor periculoase care afectează atât animalele, cât și Oamenii, inclusiv pentru COVID-19. Laboratoarele sale au primit sprijin din partea Statelor Unite, a Uniunii Europene și a OMS. De-a lungul Timpului, OMS a sfătuit laboratorele de sănătate publică din Ucraina cu privire la practicile de securitate care ajută la prevenirea „eliberării accidentale sau deliberate de agenți patogeni. Ca parte a acestei activități, OMS a recomandat cu tărie Ministerului Sănătății din Ucraina și altor organisme responsabile să distrugă agenții patogeni cu amenințare ridicată pentru a preveni eventualele scurgeri”. OMS nu a spus când a făcut recomandarea și nici nu a oferit detalii despre tipurile de agenți patogeni sau toxine aflate în laboratoarele Ucrainei. De asemenea, agenția nu a răspuns întrebărilor cu privire la respectarea recomandărilor sale. Nici oficialii ucraineni de la Kiev și de la ambasada lor din Washington nu au răspuns solicitărilor de comentarii.

            La începutul lunii martie 2022, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a repetat o afirmație conform căreia Statele Unite ar opera un laborator pentru război biologic în Ucraina, acuzație care a fost respinsă în mod repetat de Washington și de Kiev. Maria Zaharova a spus că documentele descoperite de forțele ruse în Ucraina au arătat „o încercare de urgență de a șterge dovezile programelor biologice militare” prin distrugerea probelor de laborator. Ca răspuns, un purtător de cuvânt al președinției ucrainene a spus: „Ucraina neagă cu strictețe orice astfel de acuzație”. Purtătorii de cuvânt ai guvernului american au negat, de asemenea, cu fermitate acuzațiile Zaharova, spunând că Rusia ar putea folosi aceste afirmații ca pretext pentru a-și folosi propriile arme chimice sau biologice.

            Declarația OMS nu conține nici o referire la războiul biologic și încurajează toate părțile să coopereze pentru „eliminarea în siguranță a oricăror agenți patogeni pe care îi întâlnesc și să solicite asistență tehnică dacă este necesar”. De asemenea, organizația s-a oferit să ajute, acolo unde este posibil.

          ”Ucraina întubată”

          Nu poate supraviețui singură[18]: are nevoie de 5 miliarde de euro pe lună pentru a menține economia în funcțiune, începând cu necesitățile de bază, cum sunt banii pentru salarii și pensii. În consecință, potrivit Politico, regimul de la Kiev are nevoie urgentă de 15 miliarde de euro ca să poată supraviețui în următoarele trei luni (iunie, iulie și august 2022 – n.n.).  

            Statele Unite au promis să contribuie cu o treime din această sumă, iar UE intenționează să acopere cu generozitate restul de 10 miliarde de euro. În acest scop, pe 7 mai 2022, Comisia Europeană i-a pus la curent pe ambasadorii UE la Bruxelles în legătură cu un plan de îndatorare pe seama garanțiilor oferite de cele 27 de țări membre. Planul detaliat de lansare a unor obligațiuni pentru salvarea Ucrainei trebuia să fie prezentat de Comisia Europeană pe pe 18 mai 2022…

            O metodă similară a fost folosită și în Timpul pandemiei, când Comisia a cerut garanții de 25 de miliarde de euro și a luat un împrumut de 100 de miliarde de euro. Prețul de 10 miliarde de euro pentru salvarea Ucrainei poate părea mic, comparativ cu cele 100 de miliarde de euro împrumutate pentru a scoate economiile europene din smârcurile pandemiei. Dar, cu cele 10 miliarde euro, Ucraina nu poate supraviețui decât până cel mult în toamnă. Atunci, va fi nevoie de un alt împrumut. Și tot așa, din trei în trei luni…

---

[1] Vezi site-ul Miniștrii Apărării și generali din 20 țări – întâlnire organizată de Pentagon marți la Berlin (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 24 aprilie 2022

[2] Vezi site-ul România e direct vizată! Rusia se pregăteşte de atac?! Am atras furia Moscovei – Capital, postat și vizitat pe 28 aprilie 2022

[3] Vezi site-ul Topul ţărilor care au dat cei mai mulţi bani pentru Ucraina în prima lună de la începutul invaziei ruse. „SUA a oferit mult mai mult decât întreaga UE” | adevarul.ro, postat și vizitat pe 22 aprilie 2022

[4] Vezi site-ul https://cursdeguvernare.ro/uk-nou-sprijin-militar-si-umanitar-de-13-miliarde-de-lire-pentru-ucraina.html, postat și vizitat pe 8 mai 2022

[5] Vezi site-ul Is Ukrainian President Volodymyr Zelensky a billionaire? (msn.com), postat și vizitat pe 16 mai 2022

[6] Vezi site-ul https://www.descopera.ro/dnews/20047101-25-de-milioane-de-tone-de-cereale-blocate-in-ucraina-din-cauza-razboiului, postat și vizitat pe 8 mai 2022

[7] Vezi site-ul Ukraine : le Conseil de sécurité déclare soutenir les efforts de Guterres pour parvenir à une solution pacifique | ONU Info, postat și viizitat pe 6 mai 2022

[8] Vezi site-ul Dilema Occidentului: Cum să forțezi Rusia să achite despăgubiri de război (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 13 aprilie 2022

[9] Centrul pentru Cercetare Economică și Politică (CEPR) este un think-tank american progresist specializat în politici economice, cu sediul la Washington D.C., co-fondat de economiștii Dean Baker și Mark Weisbrot în 1999. Considerată o organizație de stânga, include contribuabili de seamă printre care laureații Premiului Nobel pentru Științe Economice, Joseph Stiglitz și Robert Solow: sursa, Center for Economic and Policy Research – Wikipedia, site vizitat pe 15 aprilie 2022

[10] Vezi site-ul Floarea-soarelui și motivele pentru care aceasta este floarea națională a Ucrainei (descopera.ro), postat și vizitat pe 12 aprilie 2022

[11] Vezi site-ul Exporturile Ucrainei de grâu, porumb, sare, zahăr și carne au fost interzise – Forbes.ro, postat și vizitat pe 10 martie 2022

[12] Vezi site-ul Papa Francisc face apel la un armistiţiu în Ucraina de Paşte (cursdeguvernare.ro), postat și vizita pe 10 aprilie 2022

[13] Vezi site-ul UN4Kharkiv : la CEE-ONU soutient le nouveau plan directeur pour reconstruire la ville de Kharkiv | ONU Info, postat și vizitat pe 6 mai 2022

[14] Vezi site-ul Un site de propagandă din Rusia a lansat atacuri asupra lui Vladimir Putin: “S-a transformat într-un dictator mizerabil şi paranoic” (orangesport.ro), postat și vizitat pe 9 mai 2022

[15] Vezi site-ul Guerre en Ukraine : plus de 6,6 millions réfugiés, mais 2,1 millions de retours en Ukraine | ONU Info (un.org), postat și vizitat pe 27 mai 2022

[16] Vezi site-ul https://cursdeguvernare.ro/moscova-peste-11-milioane-de-ucraineni-au-fost-deportati-in-rusia-peste-200-000-de-copii.html, postat și vizitat pe 8 mai 2022

[17] Vezi site-ul OMS a sfătuit Ucraina să distrugă agenții patogeni din laboratoarele sale (descopera.ro), postat și vizitat pe 12 martie 2022

[18]  Vezi site-ul Ucraina este menținută ARTIFICIAL în viață. Cine e mai periculos: Covidul sau Putin? | ActiveNews, postat și vizitat pe 10 mai 2022