Emilian M. Dobrescu

          Burundi: necesitatea ajutorului umanitar

          Peste un milion de persoane au nevoie de asistență de urgență în Burundi, a anunțat pe 3 aprilie 2023 Agenția Națiunilor Unite pentru Afaceri Umanitare (OCHA), în Timpul lansării oficiale la Bujumbura a Planului de Răspuns Umanitar pentru 2023, a cărui aplicare necesită 194,2 milioane de dolari[1]: potrivit acestui Plan încheiat între guvern și OCHA, aproximativ 1,5 milioane de oameni au nevoie de asistență umanitară în 2023, din care 1,1 milioane sunt dintre cei mai vulnerabili. Mobilizarea resurselor rămâne o provocare. ONU avertizează că lipsa de finanțare ar putea avea „consecințe grave”, lăsând populațiile vulnerabile expuse riscurilor climatice, bolilor și riscurilor de protecție și punând în pericol eforturile de repatriere și mijloacele de trai. „Întreruperea ciclului de epidemii va fi dificilă fără un răspuns de urgență în sănătate și un acces sporit la apă, canalizare și igienă”, insistă OCHA.

            „Răspunsul nostru umanitar pentru Burundi în 2023 este rezultatul unei analize aprofundate a nevoilor și provocărilor cu care se confruntă cele mai vulnerabile populații”, a declarat într-un comunicat de presă, John Agbor, coordonator rezident interimar al Națiunilor Unite în această țară din Africa de Est: „Împreună, cu Guvernul, partenerii umanitari și de dezvoltare, putem lucra pentru soluții durabile de îmbunătățire a calității vieții acestor populații și pentru a construi un viitor mai rezilient. Cu toții suntem uniți de o cauză comună: salvarea de vieți și să nu lăsăm pe nimeni în urmă”.

            Planul de Răspuns pentru 2022 a fost finanțat în proporție de până la 50%. Burundi este foarte vulnerabilă la schimbările climatice, iar dezastrele naturale au dus la strămutări interne semnificative. În 2021 și 2022, diverse șocuri, inclusiv pandemia de Covid-19, focarele de boli și războiul din Ucraina, au exacerbat nevoile umanitare existente, afectând populațiile vulnerabile, cum ar fi refugiații și persoanele strămutate în interiorul țării. Împreună cu Guvernul, OCHA conduce planificarea răspunsurilor necesare încă din 2016 pentru a satisface nevoile de salvare a vieții populațiiei afectate. Întreruperea ciclului de epidemii va fi dificilă fără un răspuns de urgență în sănătate și un acces sporit la apă, canalizare și igienă.

            Pentru a răspunde crizei umanitare din Burundi, OCHA consideră că, coordonarea acțiunilor este esențială. În acest sens, agențiile ONU continuă să sprijine echipa umanitară de țară, partenerii umanitari și guvernul prin furnizarea de evaluări ale nevoilor, monitorizare și raportare. „Promovarea unui răspuns bine finanțat și a întoarcerii demne a refugiaților va continua să fie, de asemenea, o prioritate”, a spus OCHA.

            În 2022, aproape 675.000 de persoane au primit ajutor umanitar, 70% din ținta inițială. Potrivit OCHA, această realizare este rezultatul eforturilor comune ale partenerilor umanitari, Guvernului din Burundi și donatorilor. Cu toate acestea, este important de menționat că deficitul de finanțare rămas a fost semnificativ, la aproape 50% din necesar, având un impact negativ asupra volumului asistenței oferite.

          Libia: încălcarea repetată a drepturilor Omului      

          Din cauza violenței pe scară largă din partea actorilor armați, a impasului politic în curs și a restricțiilor tot mai mari asupra spațiului civic, situația drepturilor Omului continuă să se deterioreze în Libia, a declarat pe 3 aprilie 2023, șeful biroului libian pentru drepturile Omului[2]: Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a vorbit la analiza activității misiunii independente de stabilire a faptelor privind Libia, înființată de Consiliul pentru Drepturile Omului în iunie 2020; pe 31 martie 2023, Misiunea și-a încheiat operațiunile, predând arhivele și dovezile pe care le-a colectat Oficiului ONU pentru Drepturile Omului. Potrivit domnului Türk, este esențial ca, comunitatea internațională să-și dubleze eforturile pentru a-i trage la răspundere pe cei responsabili pentru încălcările din trecut: „Trebuie să continuăm să monitorizăm realitatea de pe teren pentru a preveni alte încălcări ale drepturilor Omului. Autoritățile libiene, grupurile armate și traficanții de persoane nu ar trebui să presupună că ochii comunității internaționale au părăsit acum Libia”, a spus Türk.

            În raportul său final, Misiunea de stabilire a faptelor din Libia a recomandat ca Oficiul Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului „să stabilească un mecanism separat și autonom, cu un mandat permanent de monitorizare a încălcărilor grave ale drepturilor Omului în Libia, în vederea sprijinirii eforturilor de reconciliere ale populațiilor Libiei și ajutând autoritățile libiene să realizeze cu responsabilitate, o justiție în această perioadă de tranziție”. Dl Türk a recomandat Misiunii de stabilire a faptelor în Libia să dezvolte fără întârziere un plan de acțiune pentru drepturile Omului și o foaie de parcurs cuprinzătoare, orientată către victime, privind justiția tranzițională și responsabilitatea care trebuie să fie manifestate. ”Oficiul ONU pentru Drepturile Omului se angajează să colaboreze îndeaproape cu autoritățile în acest sens”, a mai spus Türk. Subliniind importanța organizării de alegeri naționale și a realizării unei păci durabile în Libia, domnul Türk și-a exprimat profunda îngrijorare față de intensificarea represiunii asupra societății civile, conform unui decret guvernamental care declară ilegale toate organizațiile naționale și internaționale ale societății civile, înregistrate după 2011.

             „Reglementările societății civile ar trebui să respecte drepturile fundamentale ale libertății de întrunire și asociere și nu să înăbușe și să incrimineze munca celor care lucrează pentru un viitor bazat pe drepturi pentru Libia”, a argumentat șeful ONU pentru drepturile Omului. La rândul său, șeful Misiunii de constatare a faptelor petrecute în Libia a subliniat că situația din Libia rămâne „foarte gravă”. Încălcările continuă fără încetare, iar libertățile fundamentale și situația drepturilor Omului s-au deteriorat.

            După cum a menționat deja în raportul său, Misiunea de constatare a faptelor a găsit motive rezonabile să sublinieze crimele împotriva Umanității, comise împotriva libienilor și migranților în întreaga Libie, în contextul privării de libertate a cetățenilor: „Regretăm că aceste crime continuă să fie comise până astăzi”, a declarat Mohamed Auajjar, președintele Misiunii de constatare a faptelor privind Libia. Misiunea spune că a documentat și găsit numeroase cazuri de detenție arbitrară, omor, tortură, viol, înrobire, sclavie sexuală și dispariție forțată, confirmând practica acestor situații, răspândită în Libia. În evaluarea dovezilor privind tratamentul migranților, misiunea a concluzionat că există motive rezonabile să se creadă că sclavia sexuală, ca act suplimentar subiacent al crimelor împotriva Umanității, a fost comisă împotriva migranților.

            Absorbția rapidă, profundă și continuă a grupurilor armate și a liderilor acestora în structurile și instituțiile afiliate statului, inclusiv în Forțele Armate Arabe Libiene, și răspândirea ideologiilor conservatoare manifestate în Libia sunt chestiuni de îngrijorare semnificativă pentru Misiune. Anchetatorii independenți ai ONU au constatat, de asemenea, că autoritățile de stat și entitățile afiliate, cum ar fi aparatul de descurajare a crimei organizate și a terorismului, Forțele Armate Arabe Libiene, Agenția pentru Securitate Internă și Aparatul de Sprijin pentru Stabilitate, împreună cu liderii lor, au fost implicați în mod repetat în mai multe încălcări și abuzuri legate de respectarea drepturilor Omului.

          Republica Democatică Congo: degradarea situației în estul țării

            Pe 29 martie 2023, reprezentantul ONU în Republica Democratică Congo (RDC) a avertizat Consiliul de Securitate al ONU că situația de securitate din estul acestei țări s-a „deteriorat considerabil” în ultimele luni și că situația umanitară de acolo este „din ce în ce mai dramatică”[3]: conștientă de deteriorarea situației, o delegație a Consiliului de Securitate al ONU a vizitat RDC în perioada 9-12 martie 2023, pentru a arăta solidaritatea și mobilizarea Națiunilor Unite în fața provocărilor de securitate, electorale și structurale din această țară. „Escaladarea conflictului cu M23 și activismul persistent al altor grupuri armate, în special ADF, Zair și CODECO, pentru a numi doar câteva, continuă să provoace suferințe intolerabile populațiilor civile”, a observat Reprezentantul Special al secretarul general pentru RDC, Bintou Keita, în fața celor cincisprezece membri ai Consiliului de Scuritate.

            Doamna Keita, care este și șefa Misiunii Națiunilor Unite în RDC (MONUSCO), a subliniat că în provinciile Kivu de Nord, Kivu de Sud și Ituri, sute de mii de Oameni au fugit de abuzurile grupurilor armate și de ciocnirile dintre M23 și Forțele Armate ale RDC (FARDC) dar și între CODECO și ZAIR: „În special în Kivu de Nord, ciocnirile dintre M23 și FARDC au forțat 900.000 de oameni să se mute în fața ostilităților. Nevoile umanitare, deja imense în RDC, continuă să crească. Această criză umanitară rămâne una dintre cele mai neglijate din lume. Populațiile strămutate pe care le-am vizitat trăiesc în condiții extrem de precare”, a prezentat situația. În acest context, d-na Keita a pledat pentru mobilizarea resurselor necesare implementării Planului de răspuns umanitar pentru 2023 în sumă de 2,25 miliarde de dolari. Ea a condamnat, de asemenea, obstacolele continue în calea accesului umanitar, inclusiv atacul asupra unui elicopter al Serviciului Aerian Umanitar al Națiunilor Unite (UNHAS), din februarie 2023, care a forțat Programul Alimentar Mondial (WFP) să suspende temporar zborurile în zonele de conflict. Ea a cerut tuturor părților implicate în conflict „să respecte dreptul internațional umanitar și să faciliteze accesul umanitar persoanelor vulnerabile oriunde s-ar afla”.

            Dintre cei strămutați, Reprezentantul Special a insistat asupra „situației deosebit de precare a femeilor” și a considerat imperativ finanțarea Planului Național de Acțiune pentru Prevenirea Exploatării și Abuzului Sexual pentru a oferi femeilor congoleze o protecție adecvată: „Sunt necesare mai mult de două milioane de dolari pentru a susține activitățile din acest Plan, în special în zonele afectate de intervențiile M23. Printre inițiativele aflate în derulare, salut crearea unui fond de sprijin pentru victime și asistența psihologică pentru femei instituită de OMS”, a spus ea. D-na Keita a explicat membrilor Consiliului de Securitate al ONU că, urmare a răspunsului la aceste imense provocări umanitare și de securitate, MONUSCO „lucrează neobosit în medii ostile pentru a-și îndeplini mandatul”, sprijinind în special guvernul congolez pentru protecția civililor, precum și pentru dezarmare, demobilizarea grupurilor armate și implementarea reformei sectorului de securitate. Ea a subliniat că 2022 a fost unul dintre cei mai mortali ani pentru forțele de menținere a păcii MONUSCO, care operează într-un mediu „din ce în ce mai complex, volatil și periculos”.

            Reprezentanta Specială a reamintit că numai operațiunile militare nu vor fi suficiente pentru a asigura stabilitatea în estul RDC și a salutat eforturile regionale în curs de a găsi soluții durabile la conflict. Ea a cerut Consiliului de ecuritate „să acorde toată greutatea acestor eforturi, încurajând părțile să-și respecte angajamentele și asigurându-se că actorii recalcitranți sunt trași la răspundere”; de asemenea, a observat că tensiunile dintre RDC și Rwanda au crescut constant, ducând la mai multe incidente transfrontaliere, aceste ciocniri prezentând „riscuri grave de escaladare regională”.

            În ceea ce privește alegerile generale, programate pentru 20 decembrie 2023, reprezentantul ONU a lăudat autoritățile congoleze și Comisia Electorală Națională Independentă (CENI) „pentru determinarea lor de a respecta termenele în fața provocărilor logistice, dar mai ales în fața insecurității”. Ea a menționat că în estul RD Congo, violența, ciocnirile, deplasările de populație și zonele aflate sub controlul M23, „constituie obstacole serioase în calea activității de înregistrare a alegătorilor”, iar în vest, organizațiile intercomunitare propagă violența în provincia Mai-Ndombe, fiind veritabile obstacole în calea procesului.

            În parteneriat cu agențiile ONU, MONUSCO sprijină procesul electoral și a răspuns prin transportul a 126 de tone de material electoral pentru Comisia Eelectorală Națională (CEN) în Kivu de Nord, Kivu de Sud și Ituri. Doamna Keita a lăudat eforturile CEN „care încearcă să facă față provocărilor operaționale ale înregistrării alegătorilor prin prelungirea perioadelor de înregistrare și denunțarea discursurilor care instigă la  ură”. D-na Keita a subliniat că procesul electoral rămâne marcat de „o lipsă de încredere îngrijorătoare între principalii actori ai societății civile și opoziție”. Ea și-a reiterat apelul adresat tuturor părților interesate congoleze de a lucra împreună pentru a asigura un proces electoral pașnic, transparent, credibil și incluziv, cu respectarea strictă a Constituției și a legii electorale.

            La finalul ședinței, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o declarație în care condamnă ferm creșterea numărului de atacuri comise de M23 în Kivu de Nord, în primele trei luni din 2023 și progresele înregistrate de acesta din urmă pe teren. Rezoluția cere implementarea deplină și imediată a angajamentelor asumate în favoarea încetării ostilităților, încetarea oricărui proces ulterior contra grupului M23 și retragerea acestuia din toate sectoarele ocupate, așa cum s-a convenit în Procesul Luanda, aprobat de Uniunea Africană. Consilul de Securitate a îndemnat toate părțile din afara RDC să înceteze imediat sprijinirea M23, care se află sub sancțiunile Consiliului pentru a se retrage din țară.

            De asemenea, Consiliul de Securitate și-a exprimat îngrijorarea cu privire la tensiunile care domnesc între RDC și Rwanda și face apel în acest sens la un dialog calm și sporit între cele două țări. De asemenea, condamnă cu fermitate reapariția atacurilor ADF și CODECO împotriva civililor din Ituri și Kivu de Nord, precum și activitățile FDLR. Consiliul de Securitate cere tuturor grupurilor armate ca membrii lor „să se demobilizeze imediat și definitiv, să depună armele, să renunțe la violență, să prevină și să pună capăt încălcărilor comise împotriva femeilor și copiilor și să elibereze copiii recrutați în rândurile lor”. Consiliul de Securitate își reafirmă sprijinul pentru acțiunea regională prin Procesul Nairobi, condus de Comunitatea Africii de Est și Procesul Luanda, care vizează restabilirea încrederii, soluționarea divergențelor prin dialog și continuarea utilizării mecanismelor și organizațiilor subregionale existente. Consiliul își exprimă profunda îngrijorare cu privire la criza umanitară din regiune și solicită statelor membre și organizațiilor internaționale și regionale să răspundă rapid nevoilor umanitare identificate în planul de răspuns umanitar prin contribuții sporite și să se asigure că toate angajamentele asumate sunt onorate pe deplin în termenele prescrise.

            Consiliul de Securitate al ONU condamnă cu fermitate violența continuă și încălcările drepturilor Omului, comise de toate grupurile armate și rămâne profund îngrijorat de escaladarea dezinformării și a conflictelor regionale. În ceea ce privește alegerile prezidențiale și legislative programate pentru 2023, Consiliul încurajează autoritățile congoleze să continue să pună în aplicare, cu sprijinul MONUSCO, a proceselor pașnice, transparente, incluzive și credibile pentru desfășurarea alegerilor naționale din decembrie 2023.

          Mali: misiunea MINUSMA în pericol

            Pe măsură ce situațiile de securitate și umanitare din Mali continuă să se deterioreze, în special în regiunile Ménaka și Centru, Misiunea Națiunilor Unite în această țară (MINUSMA) întâmpină dificultăți în îndeplinirea mandatului său, a avertizat pe 12 aprilie 2023, Reprezentantul Special al Secretarului General pentru Mali, El-Ghassim Wane, prezent la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU care a analizat sitiația din Mali[4]: El-Ghassim Wane s-a declarat „depășit” de situația persoanelor strămutate, pe care le-a întâlnit la finalul lunii martie 2023 în Ménaka, în estul Mali, regiune care a fost epicentrul ciocnirilor dintre organizațiile teroriste Statul Islamic din Marea Sahara (EIGS) și Jama’a Nusrat ul-Islam wa al-Muslimin (JNIM), care se luptă  pentru controlul rutelor de aprovizionare. Aflat la fața locului, șeful MINUSMA a putut măsura impactul „devastator” al deplasării populațiilor care l-au implorat să le dea apă de băut… Cu peste 30.000 de persoane strămutate spre Ménaka de la începutul anului 2022 și cu alți aproximativ 2.400 de refugiați la nord de tabăra MINUSMA din Ménaka, situația este „catastrofală”, potrivit opiniei lui El-Ghassim Wane. În acest mediu din ce în ce mai complex, MINUSMA, „cu capacitățile sale limitate”, continuă să contribuie la protecția civililor, la coordonarea cu forțele de apărare și securitate maliene, pe o rază de 15 km în jurul Ménaka. Pe lângă patrulele lor de noapte și de zi, există activități de reconciliere și coeziune socială, menite să dezamorseze tensiunile intercomunale tot mai mari din regiune, a remarcat domnul Wane.

            Pe lângă Ménaka, regiunile Centru și Gao rămân zone în pericol, cu peste 61.000 de persoane strămutate din 2022, tot din cauza violențelor dintre EIGS și JNIM, precum și dintre EIGS și mișcările semnatare ale Acordului pentru Pace și Reconciliere din Mali, la care se adaugă ciocnirile armate din regiunile Mopti și Ségou. Sub presiunea Forțelor de Apărare și Securitate maliene, grupurile extremiste de acolo au crescut utilizarea dispozitivelor explozive improvizate, în Timp ce efectuează atacuri surpriză asupra mai multor secții de poliție de-a lungul principalelor rute de aprovizionare. ”Este important – a observat dl. Wane – ca autoritățile maliene să-și desfășoare operațiunile militare în conformitate cu dreptul internațional umanitar și cu drepturile Omului. La acest punct al discuțiilor, au luat cuvântul mai mulți membri ai Consiliului de Securtate al ONU: Franța, Elveția, Regatul Unit al Marii Britanii și Albania, reprezentantul Albaniei corelând creșterea încălcărilor comise de forțele maliene după asocierea lor cu grupul de mercenari Wagner.

            Reprezentantul Republicii Mali a considerat că încălcările au fost în esență opera unor grupuri teroriste armate. Opunându-se la fel ca și China oricărei „instrumentalizări” a drepturilor Omului „în scopuri politice sau destabilizatoare”, delegația din Mali a respins acuzațiile Franței în masacrul de la Moura, comis în 2022 și a arătat cum Comisia Internațională de Anchetă pentru Mali a învinuit forțele armate franceze pentru abuzuri, în special la Bounty, unde o căsătorie s-ar fi transformat „într-o tragedie națională”, ceea ce, evident, Franța a contestat. Federația Rusă a susținut că ajutorul militar bilateral pe care îl acordă Republicii Mali răspunde unei solicitări din partea autorităților maliene, care au reușit astfel să-și consolideze capacitățile de combatere a terorismului.

            Pentru a asigura siguranța convoaielor sale, Misiunea de pace a ONU în Mali, MINUSMA folosește elicoptere și drone de-a lungul rutelor de (re) aprovizionare. Cu toate acestea, aproximativ 24,1% din autorizațiile pentru acest tip de zbor au fost refuzate, deși acestea se numără printre parametrii esențiali pentru executarea mandatului MINUSMA: pe lângă libertatea de mișcare, „inclusiv pentru mijloacele de informații, supraveghere și recunoaștere esențiale pentru siguranța și securitatea forțelor de menținere a păcii”, operațiunile MINUSMA includ progresul tranziției politice și progresul înregistrat în implementarea Acordului pentru Pace și Reconciliere, marcat în perioada analizată de o „paralizie persistentă”. „Contrar celor transmise, nu există nici o dorință de restricționare a mișcărilor MINUSMA, deoarece cererile neautorizate nu au respectat procedura convenită” cu țara gazdă – a justificat delegația malienă – invitând Misiunea să colaboreze mai strâns cu autoritățile din Mali în viitor…

          Sudanul de Sud: violența ominiprezentă

          Fără o luptă reală împotriva impunității, Sudanul de Sud nu va reuși să stopeze violența omniprezentă și încălcările teribile ale drepturilor Omului, a avertizat pe 3 aprilie 2023, o comisie de anchetă a Națiunilor Unite într-un nou raport care explică în detaliu modul în care autorii celor mai grave crime, inclusiv atacurile pe scară largă asupra civililor și execuțiile extrajudiciare, rămân nepedepsite[5]: în urma prezentării raportului său preliminar de 20 de pagini cu privire la concluziile cheie către Consiliul pentru Drepturile Omului din 7 martie 2023, raportul publicat reflectă detaliat constatările Comisiei pentru Drepturile Omului privind Sudanul de Sud, cu privire la situații emblematice și locurile une au avut loc încălcări ale drepturilor Omului în cursul anului 2022.

            Aceste situații includ atacuri pe scară largă asupra civililor, inclusiv crime, violuri, sclavie sexuală și alte forme de violență sexuală, precum și strămutări în masă, în mai multe regiuni ale țării. În Timp ce guvernul Sudanului de Sud a anunțat crearea unor comisii speciale de anchetă pentru mai multe situații, dar nici una dintre ele nu a dus la tragerea la răspundere a vinovaților, au deplâns anchetatorii ONU, menționând că „membrii guvernului și ai armatei implicați în aceste crime grave sunt încă în funcție. De câțiva ani, constatările noastre au arătat că impunitatea pentru crime grave este un factor cheie al violenței și mizeriei cu care se confruntă civilii din Sudanul de Sud. Am luat decizia de a cerceta mai multe persoane urmărite penal pentru rolul lor în încălcările grave ale drepturilor Omului”. Raportul îl identifică pe guvernatorul statului Unity, Joseph Monytuil și pe generalul-locotenentul Thoi Chany Reat din Forța de Apărare a Poporului Sudanului de Sud printre cei care justifică o anchetă penală în legătură cu crimele extrajudiciare sancționate de stat și comise în Mayom în august 2022. Comisarul regiunii Koch, Gordon Koang, se numără printre cei identificați ca fiind responsabili pentru atacurile pe scară largă asupra civililor din Leer, în februarie și aprilie 2022. Concluziile Comisiei identifică și alte persoane care merită analizate sau investigate în continuare în legătură cu încălcările drepturilor Omului în statele Warrap, Upper Nile, părțile de nord ale statului Jonglei și statul Equatoria.

            „Înlăturarea nedreptății se poate face doar dacă autoritățile naționale se angajează din nou și aderă la valorile și promisiunile acordului de pace”, a susținut unul dintre cei trei membri ai Comisiei, Barney Afako. Raportul evaluează sistemele și inițiativele de justiție din Sudanul de Sud, inclusiv utilizarea recentă de către stat a tribunalelor militare și investigațiilor ad-hoc. De asemenea, raportul descrie și analizează aspecte tematice ale drepturilor Omului, cum ar fi utilizarea copiilor în forțele și grupurile armate, violența sexuală legată de conflict, contextul economic al încălcărilor drepturilor Omului și dispariția spațiului civic din țară. „Solicităm autorităților să efectueze cercetări corespunzătoare asupra presupușilor autori ai infracțiunilor grave, indiferent de gradul sau funcția acestora, să pună în aplicare și să consolideze mecanismele judiciare de tragere la răspundere a acestora”, a conchis unul dintre cei trei membri ai Comisiei pentru drepturile Omului în Sudanul de Sud, Andrew Clapham.

Terorismul

Pe 28 martie 2023, liderii africani la ONU s-au alăturat ambasadorilor pentru a discuta despre cum să combată terorismul și să prevină mai bine extremismul violent prin cooperarea sporită între ONU și organizațiile regionale[6]: dezbaterea a fost condusă de președintele Mozambicului, Filipe Nyusii; țara sa, care a deținut președinția rotativă a Consiliului de Securitate al ONU în martie 2023, luptă de mai bine de cinci ani împotriva unei insurgențe mortale în nord. Secretarul general al ONU și-a exprimat îngrijorarea profundă cu privire la creșterea activității grupărilor teroriste în Sahel și în alte părți ale Africii: „Disperarea, sărăcia, foamea, lipsa serviciilor de bază, șomajul și schimbările neconstituționale ale guvernelor din țările Africii continuă să creeze teren fertil pentru expansiunea progresivă a grupărilor teroriste pentru a infecta noi părți ale continentului. În plus, luptătorii, fondurile și armele circulă din ce în ce mai mult între regiuni și pe tot continentul, pe măsură ce grupurile teroriste formează noi alianțe cu rețelele criminalității organizate și cu grupurile criminale. Ideologiile lor violente sunt răspândite și online – așa cum terorismul separă Oamenii, combaterea lui poate aduce țări împreună în Africa, inclusiv în Sahel, bazinul Lacului Ciad și Mozambic. ONU este alături de Africa pentru a pune capăt acestui flagel. Mai presus de toate, aceasta include continuarea colaborării noastre strânse cu Uniunea Africană (UA), cu organizațiile regionale și subregionale africane”.

Antonio Guterres a mai subliniat că ONU oferă asistență personalizată țărilor africane în domenii precum prevenirea, asistența juridică, investigarea, urmărirea penală, reintegrarea și reabilitarea. Alături de Nigeria, ONU găzduiește viitorul summit african împotriva terorismului și consolidează colaborarea cu privire la inițiative importante de pace; ONU pledează, de asemenea, pentru noi misiuni robuste de aplicare a păcii și operațiuni de combatere a terorismului, conduse de Uniunea Africană, cu mandate din partea Consiliului de Securitate, iar țările africane trebuie să sprijine această activitate vitală. Strategia globală de combatere a terorismului a Națiunilor Unite, adoptată în 2006, trebuie supusă unei noi revizuiri, cea de-a opta, care va marca o „oportunitate crucială” pentru țările membre ONU de a găsi noi modalități pentru a aborda mai eficient condițiile care crează un teren fertil pentru răspândirea terorismului: „Dovezile arată că eforturile de combatere a terorismului, care se concentrează exclusiv pe securitate, mai degrabă decât pe drepturile Omului, dar marginalizarea și excluderea și pot înrăutăți lucrurile”. Noul președinte al Uniunii Africane, președintele Insulelor Comore, Azali Assoumani, a menționat că, deși terorismul există de secole „de la criza libiană din 2011, a explodat cu adevărat, și în special în Africa”: drept urmare, mii de luptători, inclusiv luptători străini, s-au revărsat în Sahel, contribuind la importul grupărilor teroriste pe continent, precum și la „un flux incontrolabil de arme. Astfel, treptat, terorismul a devenit din ce în ce mai răspândit în Africa, de la nord la sud, de la est la vest. Și contagiunea teroristă continuă, răspândindu-se în aproape toate părțile Africii”, a spus arătând că „nu precupețește nici un efort” pentru a se asigura că o inițiativă emblematică a Uniunii Africane de „a reduce la tăcere armele” până în 2030 trebuie să devină realitate.

La fel ca schimbările climatice, terorismul este una dintre cele mai grave amenințări la adresa comunității internaționale, a declarat președintele Nyusi al Mozambicului: „Extinderea terorismului este destul de amenințătoare, fiind determinată de factori care variază de la context la context. Pe de o parte, radicalizarea bazată pe variabile identitare alimentate de intoleranță și, pe de altă parte, manipularea factorilor socio-economici au accelerat recrutarea grupărilor teroriste, în special a tinerilor”. Citând Indicele Terorismului Global din 2022, el a spus că aproximativ 48% dintre decesele legate de terorism au avut loc în Africa, în timp ce Sahelul este „noul epicentru” al atacurilor teroriste. Președintele Nyusi a mai spus că țările africane, UA și organizațiile regionale de pe continent – cum ar fi Comunitatea de Dezvoltare a Africii de Sud (SADC), blocul Africii de Vest ECOWAS și omologul său est-african, IGAD – au acumulat ani de experiență în soluționarea conflictelor. O misiune SADC în Mozambic (SAMIM) luptă împotriva teroriștilor în provincia nordică Cabo Delgado de aproape doi ani – un exemplu de „soluție africană la problemele africane” și o abordare care ar putea fi reprodusă în altă parte. „Pentru Mozambic, această experiență este înzestrată cu valoare adăugată, deoarece în prezent luptăm împotriva terorismului combinând eforturile multilaterale regionale SADC cu eforturile bilaterale dintre Mozambic și Rwanda și împreună luptăm cu succes împotriva terorismului”, a spus el.

Președintele Nyusi a prezentat, de asemenea, propuneri pentru revizuirea viitoare a Strategiei globale de combatere a terorismului a ONU, îndemnând țările să creeze un fond care să ajute la promovarea rezistenței comunităților locale, inclusiv prin proiecte de creare de locuri de muncă pentru tineri, în special în Africa și Orientul Mijlociu. Alte recomandări ale sale includ prioritizarea sprijinului pentru soluțiile regionale de combatere a terorismului și promovarea unei abordări holistice care combină securitatea, justiția și intervențiile socio-economice. El a subliniat, de asemenea, necesitatea de a sprijini țările în curs de dezvoltare care nu sunt capabile să răspundă eficient la impactul „schimbărilor climatice și ale altor crize provocate de Om, deoarece sunt împovărate de datorii. Situația face aceste țări din ce în ce mai vulnerabile la extremism, terorism și conflicte violente. Pentru ca aceste țări să iasă din criza actuală, solicităm comunității internaționale să restructureze datoria și să faciliteze accesul la finanțare accesibilă pentru aceste țări cu risc ridicat; în acest scop, sistemul financiar internațional trebuie transformat prin reforma instituțiilor financiare multilaterale”.

[1] Vezi site-ul https://news.un.org/fr/story/2023/04/1133892, postat și vizitat pe 3 aprilie 2023

[2] Vezi site-ul https://news.un.org/fr/story/2023/04/1133877, postat și vizitat pe 3 aprilie 2023

[3] Vezi site-ul https://news.un.org/fr/story/2023/03/1133762, postat și vizitat pe 29 martie 2023

[4] Vezi site-ul https://news.un.org/fr/story/2023/04/1134172, postat și vizitat pe 12 aprilie 2023

[5] Vezi site-ul https://news.un.org/fr/story/2023/04/1133902?utm_source, postat și vizitat pe 3 aprilie 2023

[6] Vezi site-ul https://news.un.org/fr/story/2023/03/1133737, postat și vizitat pe 28 martie 2023

Emilian M. Dobrescu

            După devalorizarea monedei naţionale, decisă în 2016 în cadrul unui program al FMI, dificultăţile economice din acestă țară s-au accentuat: inflaţia a crescut puternic, reducând drastic puterea de cumpărare a Egiptenilor.

            În 2022, lira egipteană a continuat să piardă aproape 50% din valoarea sa față de dolar, pe fondul unei creșteri semnificative a populației țării. Din acest motiv, în ciuda creșterii economice, mulți Egipteni consideră că nivelul lor de trai a scăzut de-a lungul anilor. Armata deține un control fără precedent asupra majorității aspectelor guvernării, motiv pentru care forța militară este atât de mare. În ciuda acestor probleme, Egiptul se numără printre cele mai bogate țări din Africa.

            Avioane de luptă din Franța și echipamente militare din SUA

            La finalul lunii aprilie 2021, autoritățile egiptene au semnat un contract cu Franța pentru achiziționarea a 30 de aeronave Rafale[1]. Potrivit ministrului egiptean al Apărării, contractul este finanţat printr-un împrumut care trebuie plătit pe o perioadă de 10 ani. Deși ministrul egiptean al Apărării nu a oferit mai multe detalii despre contract, acesta ar valora 4,5 miliarde de dolari. În decembrie 2020, președintele francez Emmanuel Macron puncta faptul că el nu va condiţiona vânzarea de arme către Egipt, întrucât nu doreşte să afecteze abilitatea Egiptenilor de a lupta împotriva terorismului în regiune.

            Pe 25 ianuarie 2022, Departamentul de Stat al SUA a aprobat două vânzări majore de echipamente militare către Egipt, legate de transportul aerian şi sistemele radar[2]. Decizia survine în ciuda preocupării tot mai mari cu privire la respectarea drepturilor Omului în această țară. Vânzarea a 12 avioane de transport militar cvadrimotoare C-130J Super Hercules şi a echipamentului asociat este estimată la 2,2 miliarde de dolari. Aceste contracte de vânzare survin într-un context în care la Washington tot mai multe voci se fac auzite împotriva tratamentului rezervat opozanţilor politici de către guvernul preşedintelui egiptean Abdel-Fattah al-Sissi. Ţara are cel puţin 60.000 de deţinuţi politici, potrivit ONG-urilor. Pentru anul fiscal 2022, care a început la 1 octombrie 2021, administraţia Biden a menţinut, însă, acelaşi buget ca anul precedent de 1,4 miliarde de dolari pentru asistenţa bilaterală, în mare parte militară, pentru Egipt.

            Autoritatea Canalului Suez (SCA)

            Pe data de 23 martie 2021, nava portconteiner Ever Given, aparținând firmei japoneze de leasing naval Shoei Kisen Kaisha Ltd., a eşuat în diagonală în porțiunea sudică a Canalului Suez și a blocat astfel trecerea a peste 400 de nave, ceea ce a avut un impact global asupra circulaţiei mărfurilor prin acest canal de navigație important al planetei. ”Pentru a debloca canalul am folosit aproximativ 15 remorchere, timp de şase zile, am lucrat 24 de ore pe zi, am folosit două drage etc. Canalul a fost închis Timp de şase zile, ceea ce a cauzat un mare rău. Vom încerca să obţinem încă două remorchere, cu o putere de tragere de peste 200 de tone“, a spus Osama Rabie, preşedintele SCA.

            SCA are în vedere și achiziționarea unor macarale, care să descarce mărfurile aflate la o înălţime de până la 52 metri, a declarat Osama Rabie: ”Procedurile noastre sunt solide, dorim însă să ne îmbunătăţim serviciile”. Autoritatea planifică o posibilă extindere a părţii sudice a canalului: “Există o porţiune de 250 de metri care necesită extindere, poate o vom extinde la 400 de metri“, a spus Rabie.

            Toate cele 422 de nave care erau blocate după eșuarea portcontainerului Ever Given au trecut prin Canalul Suez după 30 martie 2021[3]; incidentul a blocat traficul comercial mondial în valoare de 9 miliarde de dolari pe zi. Un număr de 61 de nave care transportau, de la țiței până la bovine, au trebuit să aștepte până pe 3 aprilie, pentru a tranzita culoarul. 

            Confiscarea navei Ever Given

            La finele lunii martie 2021, nava „Ever Given”, cu o lungime de 400 m, a eşuat pe diagonala Canalului Suez. Preşedintele Autorităţii Canalului Suez, Osama Rabie, a apreciat că pierderile şi pagubele provocate de blocarea navei Ever Given ajung la un miliard de dolari. 

Pe 13 aprilie 2021, Autoritatea Canalului Suez (SCA) a confiscat nava “Ever Given”[4], care a blocat Canalul Suez: ordinul de sechestrare a navei a fost emis de un tribunal din oraşul Ismailia. Egiptul a cerut în instanță firmei care deține nava despăgubiri în valoare de 900 de milioane de dolari.  Suma include pierderile înregistrate de Autoritatea Canalului Suez, costurile de relocare a navei, dar şi pe cele de mentenanţă.

            Ryu Murakoshi, un purtător de cuvânt al companiei care deține nava, a declarat că Shoei Kisen Kaisha Ltd. este în „negocieri privind compensarea”. Cu toate acestea, compania îşi doreşte ca asiguratorii navei să achite jumătate din această sumă. Aceştia au invocat un principiu al legislaţiei maritime, potrivit căruia clienții navei sunt obligați să contribuie la achitarea costurilor, în cazul în care nava se confruntă cu o tragedie sau cu un eşec.

            Barajul Renașterii Naționale (GERD), dar pentru Etiopieni

            Egiptul este în proporţie de 97% dependent de Nil pentru irigaţii şi alimentarea cu apă. Egiptul consideră că barajul etiopian îi va reduce accesul la această resursă vitală, iar

Sudanul se teme că propriile hidrocentrale ar putea fi deteriorate dacă Etiopia trece la umplerea rapidă a GERD. GERD ar putea să devină cea mai mare instalaţie hidroelectrică din Africa, cu o capacitate de cca 6.500 de megawaţi. Etiopia a anunţat în octombrie 2020, că prima fază a operaţiunilor de umplere a GERD a fost încheiată în august 2020, iar energia hidroelectrică produsă de baraj este vitală pentru a răspunde nevoilor energetice ale celor peste 100 milioane de locuitori ai săi.

            Proiectul mega-barajului etopian, lansat în 2011 pentru un cost de patru miliarde de dolari, urmează să dubleze producţia actuală de energie electrică a Etiopiei, la care au acces doar aproximativ jumătate din cei cca 120 milioane de Etiopieni. Etiopia consideră că barajul este esenţial pentru dezvoltarea sa, în Timp ce Egiptul îl consideră o ameninţare existenţială, iar Sudanul a avertizat cu privire la riscuri mari în propria țară pentru viaţa a milioane de persoane. În aceste condiții, Etiopia a început să umple barajul şi a pornit două din cele 13 turbine ale hidrocentralei aferente barajului…

            Și din punct de vedere al mediului, pe lângă consecinţele încălzirii climatice, construcţia de către Etiopia a acestui mare baraj pe Nilul Albastru, afluent al Nilului, reprezintă o ameninţare vitală pentru Egipt: fluviul Nil, ale cărui ape sunt împărţite cu Sudanul şi Etiopia, asigură 97% dintre nevoile de apă ale Egiptenilor – populaţia Egiptului, care este o țară în mare parte ocupată de deșert, trăieşte într-o parte infimă a teritoriului, în principal pe malurile fertile ale Nilului…           

          COP 27

Conferinţa Părţilor la Convenţia Cadru a ONU privind Schimbările Climatice (COP27), care are drept obiectiv să ofere un nou suflu luptei împotriva încălzirii globale, s-a desfășurat între 6-20 noiembrie 2022, la Sharm el-Sheikh, în Egipt[5]: summitul COP27 a reunit reprezentanţi din circa 200 de ţări în încercarea de a se lua măsuri urgente pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, în condiţiile în care impactul încălzirii globale – inundaţii, secete prelungite, incendii – afectează tot mai mult planeta noastră divizată politic şi preocupată de alte urgenţe, precum războiul din Ucraina sau crizele energetice şi alimentare. „Egiptul va depune toate eforturile pentru a reduce aceste crize”, a dat asigurări în deschiderea conferinţei, ministrul de externe egiptean Sameh Shoukry, care prezidează COP27. „Trebuie să fim clari, oricât de dificil este momentul actual, inacţiunea echivalează cu miopie şi nu poate decât să întârzie catastrofa climatică”, a declarat și fostul preşedinte al conferinţei pentru climă COP26 de la Glasgow, Alok Sharma.

Lupta pentru climă este „o problemă de viaţă şi de moarte, pentru securitatea noastră în prezent şi pentru supravieţuirea noastră în viitor. Summitul COP27 „trebuie să pună bazele unei acţiuni mai rapide şi mai curajoase în domeniul climei, acum şi în acest deceniu care va decide dacă lupta pentru climă este câştigată sau pierdută”, a declarant, la rândul său, Secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Emisiile de gaze cu efect de seră ar trebui să scadă cu 45% până în 2030 pentru a avea şansa de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius faţă de epoca preindustrială, cel mai ambiţios obiectiv al Acordului de la Paris.

Pe agenda COP27 de la Sharm El-Sheikh s-au regăsit teme precum adaptarea la schimbările climatice, mecanismul internaţional pentru pierderi şi daune asociate schimbărilor climatice, finanţarea acţiunii climatice, dezvoltarea şi transferul tehnologiilor, dar şi promovarea egalităţii de gen inclusiv în contextul schimbărilor climatice.

Poziția Chinei

China a devansat SUA care nu mai este poluatorul principal al lumii: emisiile de carbon ale Chinei au fost în 2022 mai mult decât duble decât ale SUA. Și tendința în SUA și Europa este de scădere, dar este de creștere în China. Miezul dilemei este că „Umanitatea nu ar putea rezolva provocarea climatică dacă cei mai mari emițători nici măcar nu pot vorbi între ei”, a declarat Li Shuo, consilier pentru politici globale la Greenpeace Asia de Est.

Președintele chinez Xi Jinping a subliniat în mod constant doctrina Națiunilor Unite conform căreia țările bogate și cele sărace suportă sarcini diferite pentru schimbările climatice.

Poziția României

”Ne vom concentra asupra problemei globale urgente privind schimbările climatice şi asupra luării de măsuri în vederea atingerii obiectivelor climatice colective ale lumii”[6]: în cadrul Summitului, şeful statului român a susţinut Declaraţia Naţională şi a participat la întâlniri multilaterale şi bilateral, care vizează promovarea cercetării şi inovării pentru a susţine acţiunile climatice, securitatea alimentară, comunităţile vulnerabile, adaptarea la schimbările climatice şi răspunsul eficient la situaţii de urgenţă generate de schimbările climatice. De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a co-prezidat alături de prim-ministrul Republicii Cehe, Petr Fiala, un eveniment la nivel înalt pe tema promovării educaţiei privind schimbările climatice, la care au participat şefi de stat şi de guvern din UE şi state partenere, precum şi reprezentanţi ai instituţiilor europene şi ai organizaţiilor internaţionale. Organizată la iniţiativa Preşedintelui României, dezbaterea s-a fundamentat pe demersurile realizate la nivelul Administraţiei Prezidenţiale, care s-au materializat cu lansarea în iunie 2022 a Raportului „Educaţia privind schimbările climatice şi mediul în şcoli sustenabile”.

Poziția SUA

În avanpremierea deschiderii COP27, SUA au lansat ideea că ar fi gata să accepte, în alianță cu UE, să plătească daune țărilor afectate de schimbările climatice, printr-un fond special, dar numai dacă ar plăti și China[7]: în anul 2021, SUA au respins ideea, și din cauza condițiilor puse de chinezi. SUA au rezistat invitației de a se alătura inițiativei „Pierderi și Daune” (”Loss and Damage”), care prevede despăgubiri pentru fenomenele extreme provocate de schimbările climatice în țările sărace. Acum, însă, SUA își propune să mai pună o presiune asupra Chinei: să consimtă că este o țară dezvoltată și nu se mai încadrează în categoria celor în curs de dezvoltare.

Inițiativa „Pierderi și Daune” invocă responsabilitatea morală a țărilor industrializate, care de aproape două secole au fost sursele cele mai importante de poluare; SUA, UE și Marea Britanie sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din excesul de CO2 din atmosferă, potrivit organizației Our World Data. Chestiunea „Pierderi și Daune” a fost una dintre cele mai controversate subiecte de negocieri legate de măsurile pe care țările lumii trebuie să le ia ca să reducă încălzirea globală, înainte ca acesta să ducă la catastrofe ireversibile.

Până acum, se punea problema ca SUA și națiunile industrializate ale Europei să trimită bani țărilor celor mai puțin dezvoltate, care au suferit de pe urma inundațiilor, valuri de căldură, secete, creșterea mării și alte dezastre, agravate de schimbarea climei. La COP27, trimisul special al SUA John Kerry a spus-o explicit: China ar trebui să contribuie cu propriile fonduri la această cauză, „mai ales dacă ei cred că vor continua să continue în următorii 30 de ani cu creșterea emisiilor lor”. SUA și China au avut o comunicare regulată cu privire la politica climatică, până când Beijingul a oprit această colaborare în august 2022, ca o mustrare diplomatică pentru vizita președintelui Camerei Nancy Pelosi în Taiwan.

Poziția UE

Comisia Europeană a solicitat tuturor părților să ia de urgență măsuri pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a respecta angajamentele pe care și le-au asumat în cadrul Acordului de la Paris și al Pactului climatic de la Glasgow, adoptat în 2021 la COP26[8]. Pe 7 și 8 noiembrie 2022, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a reprezentat Comisia Europeană la Summitul liderilor mondiali care a deschis oficial COP27. Între 14 și 18 noiembrie, vicepreședintele executiv Frans Timmermans a condus echipa de negociere a UE, iar Kadri Simson, comisarul pentru energie, Virginijus Sinkevičius, comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit și Janusz Wojciechowski, comisarul pentru agricultură, au participat, de asemenea, la evenimente în cadrul COP27. Pe 8 noiembrie 2022, președinta von der Leyen a participat la o masă rotundă a liderilor, pe tema investiției în viitorul energiei unde a prezentat Declarația comună a UE în cadrul unei sesiuni plenare cu președintele Consiliului European. De asemenea, a participat la o serie de evenimente și a semnat declarații bilaterale cu mai mulți parteneri, cu un accent deosebit pe parteneriatele în domeniul forestier și al climei și pe tranziția către o energie curată.

            În cadrul COP27, echipa de negociere a Comisiei a insistat să fie realizată punerea în aplicare a angajamentelor existente pentru a trece de la nivelul discursurilor ambițioase la acțiuni concrete, inclusiv prin adoptarea unui program de lucru privind atenuarea schimbărilor climatice, cu scopul de a intensifica de urgență nivelul de ambiție privind atenuarea acestora și acțiunile de punere în aplicare conexe în acest deceniu critic. În ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice, UE s-a angajat să realizeze progrese clare în vederea atingerii Obiectivului Global de Adaptare (GGA). Referitor la pierderile și daunele produse de schimbările climatice, UE a evidențiat că va căuta soluții eficiente pentru a răspunde nevoilor țărilor vulnerabile din întreaga lume care se confruntă cu efectele schimbărilor climatice. UE a obținut includerea oficială în ordinea de zi a lucrărilor COP27 a unei analize privind prevenirea, reducerea la minimum și gestionarea pierderilor și daunelor, pentru a permite părților să discute cu privire la cea mai bună cale de urmat pentru a facilita accesul rapid la finanțare și pentru a intensifica sprijinul acordat țărilor și comunităților vulnerabile.

            Marea Roșie: posibilă alunecare de teren

            O nouă cercetare a scos la iveală faptul că Marea Roșie ascunde secrete care ar putea pune în pericol comunitățile de pe coasta Egiptului și a Arabiei Saudite[9]. Autorul studiului, Sam Purkis, a descoperit o prăpastie de trei metri lățime și opt metri înălțime, în Strâmtoarea Tiran. „Mi-am dat seama că ceea ce vedeam era rezultatul unei forțe geologice, care spărsese fundul mării”, a explicat Purkis, geolog la Universitatea din Miami (California, SUA). Cercetări ulterioare au arătat că aceasta era opera unei alunecări de teren, care probabil a declanșat valuri de 10 m înălțime, care au lovit coasta egipteană în urmă cu aproximativ 500 de ani.

            Astăzi, pentru acea bucată de pământ, dacă alunecă, modelele sugerează că ar putea declanșa un alt tsunami, de două ori mai mare decât cel precedent; chiar și atunci când au loc cutremure în regiune, rareori generează tsunami-uri de asemenea dimensiuni. „Acea zonă a Egiptului, amenințată de tsunami, precum și Arabia Saudită, care se urbanizează atât de rapid, prezintă anumite pericole, care nu au fost recunoscute până acum, fiind ascunse pe fundul mării, dar trebuie să fie recunoscute, pentru a evita o catastrofă viitoare”, a mai spus Sam Purkis.

            Marea Roșie este o falie care se mărește permanent, ceea ce înseamnă că cele două maluri ale sale se depărtează, pe măsură ce plăcile tectonice care o mărginesc se deplasează încet. Acest lucru face ca regiunea să fie extrem de sensibilă la cutremure, dar descoperirea unei alunecări de teren submarine sugerează că există și alte forțe declanșatoare ale unui tsunami, elemente trecute poate prea ușor cu vederea. Ruperea versanților de-a lungul unor părți a coastei Mării Roșii ar putea fi deosebit de periculoasă în strâmtori sau în alte pasaje înguste, unde un val poate ajunge rapid la țărm. În ciuda faptului că a alunecat doar 30 m, terenul care s-a deplasat acum jumătate de mileniu a provocat valuri puternice care au lovit țărmul în doar câteva minute.

            Dacă, la un moment dat, în viitor, terenul alunecă cu 50 m, modelele arată că primele efecte vor fi resimțite de orașul stațiune egiptean Sharm El Sheikh, care se află la sud-vest: într-un minut și treizeci de secunde, valurile care se vor izbi de țărm aici ar putea ajunge până la 21 m înălțime. Dacă pământul alunecă cu încă 100 m, valurile care vor lovi Sharm El Sheikh s-ar putea întinde pe o înălțime de 35 m. Puțin mai la nord, la Mousa Bay, valurile ar putea atinge o înâlțime 45 m, ajungând pe coastă în mai puțin de trei minute; apoi, după alte câteva minute, coasta saudită de pe cealaltă parte a strâmtorii ar fi afectată, deși cu valuri ceva mai mici – aici, cercetătorii cred că valurile ar putea atinge 15 m înălțime.

            Nu este surprinzător faptul că înregistrările istorice au omis alunecarea de teren subacvatică care a declanșat un tsunami în urmă cu 500 de ani. Nu numai că evenimentul nu a fost marcat de un cutremur, dar linia de coastă pe care se află acum Sharm El Sheikh era doar o bază ocazională pentru pescari la acea vreme, ceea ce înseamnă că puțini oameni ar fi văzut probabil valurile.

            Astăzi, realitatea este foarte diferită. Pantele submarine din largul coastei stațiunii Sharm El Sheikh sunt foarte abrupte: dacă acești pereți alunecă și mai mult în adâncuri, s-ar putea declanșa o undă de valuri care ar putea ajunge cu ușurință până la coasta saudită. Capacitatea de a prezice când va lovi un nou tsunami ar putea salva vieți și infrastructuri, iar alunecările de teren din Marea Roșie trebuie să fie monitorizate constant, susțin cercetătorii.

            Orașul de aur

            Arheologii au anunțat descoperirea unui „oraș de aur”, vechi de 3.500 de ani, în Egipt[10]: ultimul mare succes al egiptologilor datează din 1923, când echipa englezului Howard Carter a găsit sarcofagul faraonului Tutankhamon. Descoperirea recentă este și ea cumva legată de faraonul Tutankhamon. Egiptologii spun că „oraș de aur” a fost construit de bunicul faimosului faraon, faraonul Amenhotep al III-lea, care a domnit în jurul anului 1390 î.Hr.

            Așezarea, descoperită în apropiere de Luxor, era, de altfel, locuită și în timpul lui Tutankhamon; este vorba, spun specialiștii, de cel mai mare oraș antic descoperit în Egipt: săpăturile au scos la iveală brutării, ateliere și locuri de înmormântare în care alături de Oameni sunt îngropate și animale. Echipa de arheologi a crezut inițial că a găsit Templul mortuar al lui Tutankhamon, adică locul în care tânărul faraon a fost mumificat, dar au dat peste un complex mult mai mare. La doar câteva săptămâni de la începerea săpăturilor, au descoperit „formațiuni de cărămizi care mergeau în toate direcțiile; se știa de existența acestui oraș, dar nimeni nu reușise să-i dea de urmă.

            „Multe expediții străine au căutat acest oraș și nu l-au găsit niciodată”, spune comunicatul dat de arheologii egipteni, care au dezgropat un oraș mare, bine conservat, cu ziduri înalte și clădiri pline obiecte folosite odinioară de locuitorii orașului; “Străzile orașului sunt flancate de case… unele dintre zidurile lor au o înălțime de până la trei metri”.

            Primul scop al misiunii a fost datarea așezării, care a fost realizată folosind hieroglifele găsite pe capacele de lut ale vaselor de vin: „Referințele istorice ne spun că așezarea consta din trei palate regale ale regelui Amenhotep al III-lea, precum și centrul administrativ și industrial al Imperiului”, susține echipa condusă de arheologul Zahi Hawass într-un comunicat remis presei.

            În partea de sud a orașului era o brutărie. În această zonă au fost descoperite cuptoare, dar și vase mari de ceramică folosite pentru depozitare. „Din dimensiunea sa, putem afirma că bucătăria era destinată unui număr foarte mare de muncitori și angajați”, explică arheologii.

            La începutul lunii aprilie 2021, echipa arheologilor a lucrat într-o zonă unde presupun că s-ar fi aflat odinioară atât centrul administrativ, cât și locuințele, care par să fie mari și bine amenajate. Această zonă este înconjurată de un zid în zig-zag care avea un singur punct de acces spre zonele rezidențiale. „Intrarea unică ne face să credem că se încerca asigurarea siguranței locuitorilor: Oamenii aveau capacitatea de a controla intrarea și ieșirea din zonele închise de ziduri”, susțin cercetătorii. În interiorul zidurilor orașului au fost găsite și mormintele unor Oameni, dar și ale unor animale, de pildă un taur.

            A treia zonă pare a fi ocupată de atelierele unde se pregăteau cărămizile de lut folosite la ridicarea orașului. În această parte a orașului, experții au descoperit și matrițe mari de turnare pentru fabricarea amuletelor și a obiectelor decorative delicate. “Aceasta este o dovadă suplimentară a activității din oraș: se produceau decorațiuni atât pentru temple, cât și pentru morminte”, susțin arheologii.

            „În toate zonele excavate, misiunea a găsit multe instrumente utilizate într-un fel de activitate industrială, cum ar fi țesutul. „Doar săpăturile ulterioare ale zonei vor dezvălui ceea ce s-a întâmplat cu adevărat în urmă cu 3.500 de ani. La nord de așezare a fost descoperit un cimitir mare, ale cărui dimensiuni nu au fost încă stabilite. Echipa s-a declarat optimistă că vor fi descoperite vestigii importante, mai ales că au descoperit grupuri de morminte la care se ajunge prin „scări sculptate în stâncă”, o construcție similară cu cele găsite în Valea Regilor.

            Parada de aur a faraonilor

            22 de mumii aparținând unor regi și regine ale Egiptului antic, așa-numita Paradă de Aur a Faraonilor a început pe 3 aprilie 2021, ora 19,30 (ora României)[11]: 22 de mumii regale, 18 ale unor regi şi 4 ale unor regine, au fost transportate de la Muzeul din Cairo, unde au fost adăpostite mai bine de un secol, la sediul noului Muzeu Naţional al Civilizaţiei Egiptene, pe un traseu de 5 km.

            Mumiile au fost transportate în ordinea cronologică a domniilor, fiecare într-un car decorat în stil faraonic ce va purta numele respectivului suveran. Drumul a durat 40 de minute și a fost efectuat sub atenta supraveghere a poliţiei. Un car alegoric al faraonul Seqenenre Taa (secolul al XVI-lea în.Hr.), din dinastia a XVII-a a deschis cortegiul, care a fost închis de carul lui Ramses al IX-lea (secolul al XII-lea în.Hr.) din a XX-a dinastie.

            Înainte de paradă, mumiile au fost plasate în recipiente speciale umplute cu azot, iar în noua reședință, mumiile sunt depozitate în condiții mai moderne: „Controlul temperaturii și umidității este mai bun decât în ​​vechiul muzeu”, a declarat Salima Ikram, profesor de egiptologie la Universitatea Americană din Cairo.

            Cele 22 de mumii au fost expuse publicului larg la noul Muzeu Național al Civilizației Egiptene timp de 15 zile după paradă, fiecare în mod individual, alături de sarcofagele lor, într-un decor care a amintit de mormintele subterane ale regilor şi au fost însoţite de o biografie.

            Blestemul faraonilor

            Numeroase persoane din Egipt au asociat dezastrele din martie 2021 cu un ”blestem” provocat de decizia de a muta mumiile faraonilor: în decurs de o săptămână, Egiptul a fost afectat de blocarea Canalului Suez de o navă-container, un accident de tren care a lăsat în urmă 18 morţi în Sohag (sudul țării) şi decesul a cel puţin 25 de persoane din cauza prăbuşirii unui imobil din Cairo.

            Resursele umane

            În condiţiile în care 29 de milioane de Egipteni au vârsta necesară pentru a munci, şomajul rămâne un vector de puternice tensiuni sociale: milioane de persoane trăiesc din locuri de muncă precare, fără protecţie socială, alimentând economia informală.

            Un egiptean din trei trăieşte sub pragul de sărăcie. Ca majoritatea ţărilor arabe, Egiptul are o populaţie foarte tânără, cu peste 60% dintre cetăţeni în vârstă de sub 30 de ani.

            În paralel cu creşterea demografică, problemele sociale s-au agravat, iar clasele defavorizate au tendinţa de a face mai mulţi copiii, pentru că aceştia sunt percepuţi ca un posibil ajutor material pe termen lung.

            Suprapopularea

            Egiptul a atins pe 10 februarie 2021, pragul de 100 de milioane de locuitori, o creştere demografică care reprezintă o provocare majoră pentru această ţară a cărei populaţie, în mare parte tânără şi săracă, este concentrată pe o mică porţiune de teritoriu şi este dependentă de Nil pentru supravieţuire[12]. Țara arabă cu cea mai mare populaţie, Egiptul este pe locul al 3-lea la scară continentală, după Etiopia şi Nigeria, şi pe locul al 14-lea la nivel mondial.

            În condiţiile în care rata natalităţii a explodat în ultimii 30 de ani, cu o medie de 1,5 milioane de naşteri pe an, Egiptul aproape că şi-a dublat populaţia în ultimii 30 de ani. În 1990, populaţia Egiptului nu era decât de 57 de milioane, un număr aproape identic cu cea a Franţei la momentul respectiv. Acest ritm a încetinit uşor în ultimii ani, rata sporului natural scăzând în 2019 faţă de 2018 de la 1,87% la 1,78%.

            În Egipt se naşte în medie un copil la fiecare 17,9 secunde și chiar dacă autorităţile încearcă să acţioneze împotriva acestei bombe demografice, campaniile de sensibilizare precum „Doi este de ajuns”, lansate în ultimii pentru a reduce rata natalităţii, întâmpină dificultăţi în a-şi arăta roadele. Gomaa Shehata, un egiptean din Cairo în vârstă de 33 de ani care lucrează într-o cafenea, este de puţină vreme tată pentru a doua oară. „Tot ce cer de la viaţă este ca, copiii mei să aibă cu ce se îmbrăca şi să fie sănătoşi”, a spus el, referindu-se la preocupările economice ale egiptenilor.

            În 2017, preşedintele Abdel Fattah al-Sissi a spus că suprapopularea este una dintre principalele două ameninţări pentru ţara sa, alături de terorism. Vineri, în cadrul unei reuniuni a guvernului, prim-ministrul Mostafa Madbuly, a exprimat din nou această îngrijorare. „Creşterea populaţiei este cea mai mare provocare a statului (…), iar asta afectează securitatea naţională”, a afirmat el.

            Populaţiei egiptene din țară i se adaugă cele circa zece milioane de egipteni din diaspora, dintre care majoritatea trăiesc în ţările din Golf, unde s-au stabilit din motive economice, în special după tulburările create de revolta din 2011. Alţii au fost nevoiţi să părăsească ţara după căderea preşedintelui islamist Mohamed Morsi în 2013 şi represiunea la care a trecut guvernul succesorului său, Abdel Fattah al-Sissi. Dacă nu vor fi aplicate politici eficiente de planning familial, Egiptul va avea 120 de milioane de locuitori în 2030, potrivit previziunilor ONU. 

[1] Vezi site-ul https://www.forbes.ro/egiptul-cumpara-aeronave-rafale-de-la-franta-valoare-de-45-miliarde-de-dolari-213310, postat și vizitat pe 4 mai 2021

[2] Vezi site-ul America vinde echipamente militare Egiptului în valoare de 2,2 miliarde de dolari (forbes.ro), postat și vizitat pe 26 ianuarie 2022

[3] Vezi site-ul https://www.forbes.ro/navele-care-erau-blocate-dupa-esuarea-ever-given-au-trecut-prin-canalul-suez-209784, postat și vizitat pe 4 aprilie 2021

[4] Vezi site-ul https://www.forbes.ro/egiptul-confiscat-nava-ever-given-si-cere-proprietarilor-despagubiri-de-aproape-1-miliard-de-dolari-211095, postat și vizitat pe 14 aprilie 2021

[5] Vezi site-ul https://blacknews.ro/deschiderea-conferintei-onu-privind-schimbarile-climatice-cop27-la-sharm-el-sheikh/, postat și vizitat pe 6 noiembrie 2022

[6] Vezi site-ul https://www.stiripesurse.ro/iohannis-la-masa-cu-greii-lumii-administratia-prezidentiala-anunta-angajamente-luate-de-romania-in-lupta-cu-poluarea-si-incalzirea-globala_2643855.html, postat și vizitat pe 7 noiembrie 2022

[7] Vezi site-ul https://cursdeguvernare.ro/geopolitica-la-cop27-sua-ar-plati-daune-tarilor-vulnerabile-la-efectele-schimbarilor-climatice-dar-sa-plateasca-si-china.html, postat și vizitat pe 6 noiembrie 2022

[8] Vezi site-ul https://www.descopera.ro/dnews/20213021-ce-masuri-va-cere-uniunea-europeana-la-summitul-cop27-pentru-schimbarile-climatice, postat și vizitat pe 7 noiembrie 2022

[9] Vezi site-ul O alunecare de teren din Marea Roșie, veche de 500 de ani, ar putea declanșa un tsunami devastator (descopera.ro), postat și vizitat pe 3 martie 2022

[10] Vezi site-ul https://evz.ro/descoperire-arheologica-de-senzatie-au-gasit-orasul-de-aur-al-egiptului.html, postat și vizitat pe 9 aprilie 2021

[11] Vezi site-ul https://cursdeguvernare.ro/egipt-parada-de-aur-a-faraonilor-22-de-mumii-regale-mutate-cu-fast-intr-un-nou-muzeu.html, postat și vizitat pe 3 aprilie 2021

[12] Vezi site-ul https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/egiptul-a-depasit-pragul-de-100-de-milioane-de-locuitori-in-ciuda-masurilor-impotriva-suprapopularii-1258942, postat și vizitat pe 11 februarie 2021

Emilian M. Dobrescu

            Necesitatea unor acțiuni pentru limitarea corupției și a violenței

            Confruntat cu epidemia de holeră agravată de insecuritatea din Haiti, Reprezentantul Special al Secretarului General în această țară consideră că o soluție este posibilă doar după acțiuni decisive împotriva violenței și corupției[1]: la finalul lunii septembrie 2022, Helen La Lime, trimisul ONU în Haiti, a descris cele trei crize, care se intersectează – economică, de securitate și politică – ce afectează de ani de zile această țară; din nou, pe 17 octmbrie 2022, în fața membrilor Consiliului de Securitate, ea a declarat că „o urgență umanitară este acum la ușa noastră”: în câteva săptămâni, au fost confirmate zeci de cazuri de holeră, dintre care mai mult de jumătate s-au soldat cu deces și alte sute de cazuri sunt suspectate în departamentele Vest și Centru. 25 de decese au avut loc în închisoarea capitalei Port-au-Prince, iar alte cazuri sunt suspectate și în închisoarea din Croix-de-Bouquet.

            Reprezentantul Special al ONU a fost alarmat de faptul că, într-un moment în care epidemia face ravagii în anumite cartiere ale capitalei, în special Cité Soleil, bandele continuă să blocheze terminalul Varreux, unde este depozitată cea mai mare parte a combustibilului țării. Consecințele pentru infrastructura de bază din Haiti sunt grave, a spus ea, cum ar fi desfășurarea operațiunilor din spitale și aprovizionarea cu apă, care împiedică răspunsul în sănătate. Din cauza lipsei de combustibil, gunoaiele nu se mai strâng în cartiere, în Timp ce ploile torenţiale favorizează inundaţiile, ceea ce crează condiţii insalubre, favorabile răspândirii bolilor. „Ca întotdeauna, cei mai săraci și vulnerabili cetățeni din Haiti sunt cei mai afectați”, a deplâns doamna La Lime, amintind că fără fluxul liber de combustibil, „Haiti nu va putea depăși criza actuală. Lipsa de combustibil afectează acum mobilitatea poliției, iar propunerile diplomatice, inclusiv din partea ONU, pentru un coridor umanitar, care să garanteze trecerea combustibilului, spune ea, au rămas nerespectate. Cât despre violență, aceasta chinuiește îngrozitor țara: în primele 9 luni ale anului 2022, au fost semnalate aproape o mie de răpiri, iar nesiguranța este de așa natură încât împiedică milioane de copii să meargă la școală – „Cartiere întregi sunt izolate, familiile sunt victime ale extorcării sau arse de vii în incendiul caselor lor”, a raportat Reprezentantul Special, exprimându-și speranța că echipamentele tactice importante, achiziționate și livrate de Canada și SUA vor ajuta poliția pentru a recâștiga controlul asupra situației.

            Abordând situația politică, d-na La Lime a recunoscut că rezoluția 2645 a Consiliului de Securitate al ONU, adoptată în august 2022, a creat un sentiment de urgență, deoarece pentru prima dată a cerut guvernului haitian să dea socoteală pentru eforturile sale de a crea un cadru durabil, consensual și limitat în Timp pentru un proces politic condus de înșiși Haitienii. „Mi-am intensificat eforturile de a aduce principalii actori în jurul mesei și de a le menține impulsul pentru un nou proces politic”, a declarat ea, nu fără a recunoaște eșecul unei inițiative pentru discuții angajate încă din august 2022 între reprezentanți ai societății civile și diferitele părți și blocuri politice. „Spiritul de compromis a învins și, din nou, interesele speciale au prevalat și au preluat dezbaterea”, a regretat ea, menționând că bunele oficii ale Națiunilor Unite rămân mai necesare ca niciodată pentru a oferi o platformă de discuție diferiților actori, în special membri ai sectorului privat, confruntați cu violența și criza umanitară din țară.

            Necesitatea unei forțe internaționale sub auspiciile ONU

            Reprezentantul Special a reamintit de solicitarea guvernului haitian, transmisă de Secretarul General al ONU, pentru o forță armată internațională specializată, care să permită libera circulație a apei, combustibilului și echipamentelor medicale. Menționând protestele care cer înlăturarea primului ministru, doamna La Lime a vorbit despre influența grupurilor de interese economice și politice ostile eforturilor guvernului de a spori veniturile fiscale și vamale în beneficiul țării și a confirmat sprijinul exprimat de mulți Haitieni în domeniul social pentru rețelele mass-media și planurile de sancțiuni îndreptate împotriva instigatorilor la violență și corupție.

            „Privarea economică îi face pe Haitieni mai vulnerabili decât au fost de ani de zile”, a mai spus d-na La Lime. Întrucât violența împiedică răspunsul umanitar la holeră și insecuritatea alimentară amenință 4,7 milioane de oameni, o soluție politică rămâne în așteptare până când Consiliul de Securitate va lua măsuri decisive pentru a lupta împotriva insecurității și corupției în Haiti.

            Un coridor umanitar ar trebui stabilit cu forța pentru că blocarea proviziilor vitale umanitare și civile din capitala haitiană Port-au-Prince de către bande puternic înarmate sporesc riscul tot mai mare reprezentat de holeră. Lipsa combustibilului a declanșat criza de apă ce alimentează epidemia de holeră, care a făcut deja zeci de victime, a declarat secretarul general al ONU, António Guterres, ca răspuns la întrebările jurnaliştilor, în timpul unui briefing de presă dedicat iniţial situaţiei din Etiopia, la sediul ONU din New York: „Știți că tratamentul pentru holeră, cel mai important tratament este hidratarea și nu există apă disponibilă în oraș. Deci, aceasta este o situație absolut de coșmar pentru poporul din Haiti, în special pentru Port-au-Prince”. De aceea, António Guterres a îndemnat Consiliul de Securitate să acționeze, să întărească poliția națională cu pregătire și echipament. Dar, criza actuală înseamnă că trebuie făcut mai mult: „În circumstanțele actuale, avem nevoie de acțiuni armate pentru a elibera portul și a permite înființarea unui coridor umanitar… Vorbesc despre ceva ce trebuie făcut pe baza unor criterii umanitare stricte, indiferent de dimensiunile politice ale problemei, care trebuie să fie rezolvată de înșiși Haitienii”, a mai spus el.

            Reapariția holerei

          Potrivit unui raport din 13 decembrie 2022 al OMS, țara a raportat 13.672 de cazuri și 283 de decese de la începutul lunii octombrie 2022[2]. Ultimul focar de holeră din Haiti a început în 2010. Tulpina de holeră care a provocat în 2022 un alt focar în Haiti, legat de tulpina din 2010, fiind probabil un descendent al acesteia. Focarul de holeră din 2022 a izbucnit pe 2 octombrie, potrivit OMS, după trei ani fără nici un caz raportat de holeră.

            Între octombrie 2010 și februarie 2019, țara a raportat 820.000 de cazuri și 9.792 de decese din cauza holerei dezvoltate la nivel național; dar, în februarie 2022, guvernul haitian a declarat că holera a fost eliminată din țară. Holera se răspândește atunci când o persoană consumă apă sau alimente, infectate cu o bacterie numită Vibrio cholerae; simptomele includ o diaree apoasă și deshidratare. Majoritatea cazurilor nu sunt severe, iar OMS a spus că dacă sunt disponibile tratamente adecvate, mor mai puțin de 1% dintre persoanele care se îmbolnăvesc. Cu toate acestea, dacă este lăsată netratată, boala poate ucide oamenii foarte repede. Tratamentul include rehidratarea pacienților cu o soluție ingerată pe cale orală sau pompată printr-o perfuzie intravenoasă.

            În 2022 existau trei vaccinuri orale care puteau preveni holera și pe care le utilizează OMS, care păstrează un stoc de astfel de vaccinuri și a trimis cca un milion de doze dintr-unul dintre aceste vaccinuri, numit Euvichol, în Haiti pe 12 decembrie 2022;  apoi, au fost trimise mai multe vaccinuri împotriva holerei în Haiti, în săptămânile următoare.

            Focarul masiv din 2010 a început după un cutremur mortal produs în ianuarie 2010, despre care se estimează că a ucis peste 300.000 de oameni. Trupe ONU de menținere a păcii au fost transferate din Nepal, unde erau staționate pentru a ajuta populația după cutremurele numeroase care se produc aici și au sosit în Haiti la începutul lunii octombrie 2010. Înainte de a fi desfășurate în Haiti, trupele s-au antrenat în Kathmandu, unde s-a produs atunci un focar de holeră. Apoi, pe 12 octombrie 2010, a fost semnalat primul caz de holeră din Haiti, la un bărbat care s-a îmbăiat și a băut dintr-un râu aflat la doi kilometri de locul unde trupele ONU își așezaseră tabăra. În 2011, un grup de experți ONU a stabilit că focarul din Haiti a început într-o tabără ONU și, deși nu a arătat explicit că trupele din Nepal au adus holera în Haiti, a spus că tulpinile de holeră din Haiti și din Nepal au arătat „o potrivire perfectă”. În 2016, ONU a recunoscut în cele din urmă că a avut un rol în generarea epidemiei de holeră din Haiti, deși nu și-a asumat responsabilitatea legală.

            În 2022, Oamenii de știință nu știau cum a reapărut holera în Haiti, după ce trecuseră trei ani fără nici un caz raportat. Într-o lucrare, publicată în New England Journal of Medicine, autorii au propus trei motive ipotetice pentru care holera ar fi putut apărea din nou: a) cazurile de holeră au persistat încă din 2019, dar au fost minore, iar acum cazurile cresc din nou din cauza lipsei de apă curată și de canalizare, la un loc cu imunitatea scăzută a populației; b) este posibil ca holera să fi rămas prezentă în rezervoarele naurale de apă, cum sunt râurile sau estuarele, unde bacteria Vibrio cholerae poate supraviețui în afara gazdelor umane timp de mai multe zile; c) holera s-ar putea să se fi răspândit în alte țări din America Latină în Timpul focarului din 2010 și  una dintre aceste țări ar fi putut-o reintroduce în Haiti…

          Aceste constatări, împreună cu reapariția holerei în mai multe părți ale lumii, în ciuda instrumentelor disponibile pentru combaterea acesteia, sugerează că eforturile de control și prevenire a holerei trebuie sporite: după trei ani fără nici un caz raportat, la începutul lunii octombrie 2022, reapariția holerei în Haiti, un stat plin de violențe, amenință bunăstarea și sănătatea a 1,2 milioane de copii ce trăiesc în capitala haitiană, Port-au-Prince, a avertizat UNICEF[3]: în Timp ce țara se confruntă cu ciocniri între grupuri armate și proteste violente împotriva creșterii prețurilor, au fost raportate șapte decese de holeră și alte cinci cazuri pozitive au fost confirmate. Potrivit UNICEF, alte 60 de cazuri suspecte au fost investigate în zona metropolitană Port-au-Prince. Cum violența și insecuritatea sunt în creștere în Haiti, multe dintre cele mai vulnerabile familii haitiene nu au de ales decât să bea și să folosească apă nesigură: „Holera se poate răspândi cu ușurință în Haiti dacă Oamenii continuă să nu aibă acces sau să aibă acces limitat la servicii de sănătate de bază, precum apa și canalizarea salubre”, a declarat Bruno Maes, reprezentantul UNICEF în Haiti. Acest nou focar vine în momentul în care cei mai vulnerabili suferă de lipsa accesului critic la serviciile de bază, în special în domeniul sănătății, la apă potabilă, igienă și canalizare. „Familiile nu pot cumpăra săpun pentru a se spăla pe mâini, gunoiul nu este strâns de pe străzi, spitalele sunt închise sau nu pot funcționa. Toate aceste ingrediente au făcut din Haiti o bombă cu ceas pentru holeră. Acum a explodat”, a adăugat domnul Maes.

            Pe teren, UNICEF a pre-poziționat un stoc de urgență pentru a sprijini guvernul haitian în răspunsul la reapariția holerei: ajutorul include 755.000 de tablete pentru purificarea apei pentru a servi 15.000 de Oameni timp de 15 zile. Pe lângă săpunul care poate ajuta 14.000 de oameni Timp de o lună, UNICEF a depozitat 20 de rezervoare flexibile de 10 metri cubi, 10 rezervoare flexibile de 5 metri cubi și 30 de rezervoare de un metru cub. A fost plasată o comandă pentru 80 de bidoane de clor a câte 45 kg fiecare, 3.600 kg în total – pentru a ajuta Direcția Națională de Apă Potabilă și Sanitară (DINEPA) să clorineze apa în Port-au-Prince, să dezinfecteze gospodăriile afectate și să aprovizioneze centrele de sănătate din zonele afectate.

            Creșterea cazurilor de holeră în Haiti vine pe măsură ce tulburările sociale și violența stăpânesc țara, limitând sau întârziind furnizarea de servicii de bază, inclusiv în spitale și prin facilitățile de alimentare cu apă. Ca urmare, 17 dintre cele 22 de unități sanitare principale sunt expuse riscului de a se închide din lipsă de combustibil și 50.000 de copii și nou-născuți ar putea să nu primească îngrijiri medicale în următoarele săptămâni.

            În plus, trei sferturi din spitalele importante din Haiti nu oferă servicii regulate din cauza crizei de combustibil, a nesiguranței și a jafurilor. „Pentru a reduce riscul unui focar major, preocuparea noastră cea mai presantă nu este doar cumpărarea și livrarea de apă curată, clor și săpun, ci, găsirea unor modalități de a ajunge la cele mai sărace familii. mai sărace din zonele controlate de bande”, a argumentat reprezentantul ONU în Haiti. La rândul său, Oficiul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA) notează că mișcarea de protest social pe care o trăiește Haiti din 12 septembrie 2022 pare a fi una de lungă durată. În ciuda unor zile de calm, principalele orașe ale țării se confruntă în mod regulat cu proteste, care iau forma unor mișcări de grevă sau desfășurarea de baricade și organizarea de demonstrații uneori violente, însoțite de prădarea unor bănci, supermarketuri și clădiri publice. „Se semnalează și împușcături în apropierea baricadelor și în cartierele controlate de bande”, a subliniat în ultimul său raport de situație OCHA, adăugând că „accesul la terminalul Varreux, principalul punct de intrare a combustibilului din țară, este încă blocat, în ciuda faptului că Poliția Națională din Haiti a încercat să obțină accesul liber la acest terminal”.

          Creșterea numărului de cazuri de holeră

            În nici o lună de zile de la declanșarea epidemiei de holeră, Haiti a înregistrat creșterea rapidă a numărului de cazuri de holeră, pe 1 noiembrie 2022, înregitrând 3.429 de cazuri suspecte și 89 de decese, potrivit cifrelor Ministerului Sănătății din Haiti și însușite de OMS[4]: aceasta reprezintă o creștere de 82% a cazurilor confirmate și cu 62% a deceselor, față de actualizarea din 25 octombrie 2022. În acest lot, închisoarea Port-au-Prince a identificat 271 de cazuri suspecte, 12 cazuri confirmate și 14 decese.

            În comunitățile Cité-Soleil și Port-au-Prince s-au înregistrat peste 70% din toate cazurile suspecte raportate și 94% din toate cazurile suspecte înregistrate (fără a lua în calcul cele 271 de cazuri suspecte din închisoarea Port-au-Prince): această creștere semnificativă a cazurilor arată că o „criză umanitară și de securitate complexă” se petrece în capitala țării, Port-au-Prince și în orașele învecinate. Potrivit Biroului Regional al OMS pentru cele două Americi (PAHO), accesul la serviciile de sănătate și la laboratoare este limitat. În consecință, agenția ONU se teme că supravegherea epidemiologică va fi foarte afectată.

            Pe lângă Haiti, au fost raportate și focare de holeră în Africa, Orientul Mijlociu și Asia de Sud, punând în pericol sănătatea a milioane de Oameni și subminând sistemele de sănătate fragile. Cererea de vaccinare este atât de mare încât OMS a suspendat programul recomandat de vaccinare în două doze și a trecut la o singură doză, în efortul de a extinde oferta, astfel încât să existe suficiente vaccinuri pentru a satisface cererea…

            Primele vaccinuri contra holerei

            Pe 12 decembrie 2022, la mai bine de 70 de zile de la reapariția holerei, cu sprijinul Organizației Panamericane a Sănătății (PAHO), Haiti a primit 1,17 milioane de doze de vaccinuri orale împotriva holerei, pe măsură ce numărul de cazuri a continuat să crească[5]: obiectivul inițial al campaniei de vaccinare este de a viza persoanele cu vârsta de peste un an din Cité Soleil, Delmas, Tabarre, Carrefour și Port-au-Prince, din departamentele Ouest și Centru – zone în care au fost raportate majoritatea cazurilor de holeră. Au fost confirmate peste 1.260 de cazuri, din care peste 290 de decese din cauza holerei în opt departamente, cu peste 14.700 de cazuri suspecte, răspândite în toată țara… Pentru Port-au-Prince, sosirea vaccinurilor orale este „un pas în direcția bună. Integrăm acest instrument în strategia noastră națională, care include intervenții de supraveghere, apă și canalizare, mobilizare socială și tratament”, a declarat dr. Lauré Adrien, director general al Ministerului Sănătății din Haiti, care a mai spus că este așteptat un lot suplimentar de aproximativ 500.000 de doze, ce trebuie să ajungă în următoarele săptămâni.

            Această primă livrare de vaccinuri vine pe măsură ce situația holerei din Haiti s-a înrăutățit considerabil în luna noiembrie 2022, Timp în care OMS a furnizat peste 49 de tone de consumabile medicale esențiale; vaccinul Evichol a fost furnizat de Grupul Internațional de Coordonare a Aprovizionării cu Vaccin (ICG), care gestionează stocul global de vaccinuri împotriva holerei, în urma unei solicitări din partea Ministerului Sănătății Publice și Populației din Haiti; acest vaccin poate ajuta la prevenirea apariției bolii Timp de până la doi ani la adulți și șase luni la copiii mici. OMS a recomandat utilizarea vaccinurilor împotriva holerei în combinație cu alte măsuri pentru a preveni răspândirea bolilor transmise prin apă, salubritate și igienă necorespunzătoare. În plus, filiala panamericană a OMS a furnizat până acum peste 49 de tone de rechizite medicale esențiale pentru a sprijini centrele de tratare a holerei înființate de autoritățile naționale și de parteneri în zonele cele mai afectate. Aceste provizii includ săruri de rehidratare orală, paturi anti-holeră, precum și alte consumabile non-medicale, cum ar fi combustibil pentru a susține operațiunile și provizii pentru apă, salubritate și igienă. OMS sprijină guvernul haitian să înființeze echipe de răspuns rapid în cele 10 departamente pentru a urmări alertele, a sensibiliza comunitățile cu privire la măsurile preventive și a aborda în mod corespunzător apa, salubritatea și igiena.

            ”Testul umanității noastre comune”

          Adresându-se Consiliului de Securitate al ONU, dedicat situației dramatice din Haiti, pe 21 decembrie 2022, Amina Mohammed, secretar general adjunct al Națiunilor Unite, a stigmatizat violența care devastează Haiti, solicitând mai multă solidaritate în favoarea dezvoltării durabile[6]: în Timpul ultimei sale vizite în Haiti, în februarie 2022, în urma cutremurului care a lovit partea de sud a insulei în 2021, Amina Mohammed s-a declarat încurajată de eforturile depuse la nivel național și de solidaritatea partenerilor internaționali din Haiti, atât pentru a încerca eliminarea holerei, dar și pentru a deschide calea pentru stabilitate și dezvoltare durabilă prin negocieri politice; de asemenea, Amina Mohammmed și-a exprimat „îngrijorarea față de amploarea și complexitatea crizei prin care trece această țară”. Ea a invocat lipsa de consens în dialogul politic, nivelul fără precedent de insecuritate și încălcări ale drepturilor Omului și a stigmatizat în mod deosebit ascensiunea activităților bandelor care recurg la crime și violuri în grup „pentru terorizarea și subjugarea populației”; violența care paralizează țara, împiedică libera circulație a mărfurilor, a Oamenilor și a ajutorului umanitar, contribuind la reapariția holerei, la insecuritatea alimentară fără precedent și la strămutarea forțată a cca 150.000 de Haitieani.

            Amina Mohammed a deplâns situația din capitala țării, Port-au-Prince și din regiunea adiacentă, aflate în plină criză umanitară și a drepturilor Omului, care lovește mai ales comunitățile cele mai vulnerabile, menționând că 90% din cazurile de holeră se află în zone care suferă deja de rate ridicate de malnutriție acută severă. De asemenea, ea a condamnat în cei mai fermi termeni violența sexuală pe scară largă comisă de bandele armate, descrisă și în raportul BINUH și Biroul Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului, asigurând că ONU continuă să dea voce femeilor și fetelor care trăiesc în comunitățile controlate de bande; ONU acționează pentru a reduce vulnerabilitatea la violență și pentru a aduce făptuitorii în fața justiției.

            Evidențiind angajamentul internațional față de Haiti, în special prin sancțiunile vizate împotriva liderilor de bande, secretarul general adjunct a spus că dorește să meargă mai departe pentru a transforma criza actuală într-o oportunitate pentru o nouă revenire pentru țară. În acest scop, ea a îndemnat statele membre ONU, care au capacitatea de a lua în considerare de urgență cererea guvernului haitian de a crea o forță armată internațională specializată, care să contribuie la restabilirea securității și la atenuarea crizei umanitare și a reiterat apelul secretarului general al ONU, Antonio Guterres, în favoarea sprijinului internațional pentru Poliția națională haitiană.

            „Foarte puține crize, dacă au existat, ne-au testat angajamentul și valorile la fel de mult ca și cea din Haiti”, a recunoscut ea, descriind soarta țării drept „un test al umanității noastre comune, care ar trebui să fie în centrul cooperării și solidarității internaționale cu cei care suferă profund”. Potrivit acesteia, Haiti are și va avea nevoie de sprijin internațional pentru a aborda cauzele structurale ale acestei crize și pentru a rupe ciclul care și-a limitat dezvoltarea atât de mult Timp: „Dezvoltarea durabilă este esențială, este instrumentul suprem de prevenire a crizelor cu care se confruntă Omenirea”, a spus ea.

            Vindecarea țării de proliferarea violenței sexuale

            Anual, pe 25 noiembrie, Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor, dă startul în Haiti pentru campania anuală de 16 zile de activism împotriva violenței de gen. Această campanie globală se încheie pe 10 decembrie, Ziua Drepturilor Omului[7]: Géraldine Alferis, expertă în violență de gen la UNICEF spune următoarele: „Haiti, și în special capitala Port-au-Prince, se confruntă cu o proliferare a violenței bandelor. Mii de fete și femei sunt strămutate, ceea ce le face extrem de vulnerabile la abuz”. În iulie 2022, ONU a constatat că bandele rivale din cartierul Cité Soleil din Port-au-Prince au „folosit sistematic violul împotriva femeilor și fetelor ca armă de război. Violul în grup este un eveniment deosebit de tragic și, prin urmare, lucrăm pentru a ne asigura că supraviețuitoarele primesc ajutorul de care au nevoie”, a mai spus Géraldine Alferis.

            Inițiativa Spotlight se concentrează pe promovarea unor elemente educative pentru a obține încetarea violenței domestice, a violului, incestului, hărțuirii sexuale, abuzului fizic și psihologic și a altor restricții legate de libertățile și drepturile femeilor și fetelor. De asemenea, își propune să ofere îngrijire femeilor și fetelor care au supraviețuit acestei traume.

            În Timpul unei vizite la un adăpost pentru femeile abuzate sexual, coordonatorul rezident al Națiunilor Unite în Haiti, Ulrika Richardson, a considerat că este „revoltător să aud poveștile acestor tinere. De asemenea, am simțit speranță și am recunoscut importanța serviciilor la care au acces. Sunt mândră de Inițiativa Spotlight și de ajutorul atât de necesar pe care îl oferă partenerilor noștri locali, iar ceea ce am auzit în Timpul acestei vizite a fost un memento dur al urgenței de a aborda cauzele profunde ale violenței sexuale”.

            La adăpostul pentru femeile abuzate sexual, participantele pot absolvi               cursuri practice pentru a dobândi abilități – precum cusutul sau fabricarea săpunului – care le pot permite să câștige o sumă mică de bani, un prim pas important către obținerea autonomiei personale. Cel puțin 30% dintre femeile haitiene cu vârste cuprinse între 15 și 30 de ani au fost victime ale abuzului sau violenței sexuale. Inițiativa Spotlight, o inițiativă globală, creată de Națiunile Unite și susținută de Uniunea Europeană pentru a elimina toate formele de violență împotriva femeilor și fetelor, militează pentru a transforma viețile femeilor haitiene în bine…

[1] Vezi site-ul Haïti : la Représentante de l’ONU réitère sa demande d’envoi d’une force armée internationale | | 1ONU Info, postat și vizitat pe 17 octombrie 2022

[2] Vezi site-ul Focarul de holeră din Haiti a ucis sute de persoane. Tulpina are peste 10 ani (descopera.ro), postat și vizitat pe 3 ianuarie 2023

[3] Vezi site-ul Haïti : la réapparition du choléra met 1,2 million d’enfants en danger, selon l’UNICEF | | 1ONU Info, postat și vizitat pe 5 octombrie 2022

[4] Vezi site-ul Haïti : le nombre de cas de choléra augmente rapidement – OMS | | 1ONU Info (un.org), postat și vizitat pe 2 noiembrie 2022

[5] Vezi site-ul Haïti reçoit une première livraison de 1,17 million de doses de vaccins contre le choléra | ONU Info, postat și vizitat pe 13 decembrie 2022

[6] Vezi site-ul « Haïti est un test de notre humanité commune» – La Vice-Secrétaire générale de l’ONU | ONU Info, postat și vizitat pe 21 decembrie 2022

[7] Vezi site-ul Guérir Haïti de la prolifération des violences sexuelles | ONU Info (un.org), postat și vizitat pe 24 noiembrie 2022

Emilian M. Dobrescu

Artă rupestră vandalizată

Oameni răi au distrus opere de artă din Australia de Sud, despre care se crede că ar avea o vechime de aproximativ 30.000 de ani[1]: arta rupestră din Nullarbor Plain – desene sculptate în pereții de calcar și cretă din peștera Koonalda, care au o semnificație specială pentru poporul aborigen Mirning, ce locuiește în zonă. Vandalii au săpat și au intrat pe sub o poartă de oțel, apoi au mâzgălit pe pereți mesajul „nu te uita acum, aceasta este o peșteră a morții”.

„Acest lucru este sincer șocant: aceste peșteri sunt unele dintre cele mai vechi dovezi ale existenței aborigenilor în această parte a țării”, a declarat procurorul general al Autraliei de Sud și ministrul afacerilor aborigene, Kyam Maher.

Bătrânul Mirning, un lider al băștinașilor, a declarat că a aflat prima dată despre vandalismul devastator din mass-media și a spus că acesta este un alt exemplu al „lipsei constante de respect” cu care se confruntă poporul său: „Este un abuz la adresa țării noastre și este un abuz la adresa Istoriei noastre, ceea ce a dispărut, a dispărut și nu vom mai recupera niciodată”.

Peștera Koonalda a fost inclusă pe lista Patrimoniului Național încă din 2014. Kyam Maher a declarat că cei găsiți responsabili pentru vandalism ar putea fi urmăriți penal. Totuși, Maher și guvernul federal au fost criticați atât de băștinași, cât și de experții în peșteri, care spun că au ridicat de mai multe ori problema securității reduse din jurul sitului. Persoanele care au deteriorat situl aborigen riscă o amendă de 10.000 de dolari australieni sau până la șase luni de închisoare fiecare, în conformitate cu legile privind patrimoniul aborigen din Australia de Sud.

          Cel mai mare furnizor de litiu brut din lume

            În 2021 și 2022, prețul pentru spodumen – litiu în formă brută, care poate fi rafinat și folosit ulterior la fabricarea laptopurilor, telefoanelor mobile și bateriilor – a crescut de mai bine de zece ori[2]: potrivit Benchmark Mineral, materialul spodumen era vândut în luna octombrie 2022 cu aproape 5.000 de dolari tona – o creștere uriașă, de la 415 dolari, cât era în ianuarie 2021. Iar până în anul 2040, Internațional Energy Agency se așteaptă ca cerera de litiu să fie de peste 40 de ori mai mare decât este în prezent, dacă planeta va îndeplini obiectivele de mediu stabilite prin Acordul de la Paris.

            Greenbushes este cea mai mare mină de extracție a litiului din Australia, contribuind cu 40% din totalul de 55.000 de tone obținut în întreaga țară. Dar, sunt multe alte mine foarte aproape de această cifră: oate aceste unități de extragere din Australia au făcut ca statul australian să producă în 2022 jumătate din cantitatea de spodumen extrasă din întreaga lume.

            Următorii în topul furnizorilor sunt Chile și China, care exploatează rocile „la saramură: dacă ne referim la extracția de litiu din piatră dură, impactul asupra mediului înconjurător este mai mult sau mai puțin același cu toate celelalte activități de extracție de mină. Cea la saramură este total diferită”, spune Gavin Mudd, profesor la RMIT University și șeful Mineral Police Institute, organizație care monitorizează minele din Australia.

            Experții atrag atenția că procesul de rafinare este cel care crează un risc asupra mediului înconjurător. Motivul este acela că roca extrasă din adâncul australian trebuie să fie zdrobită și arsă pentru a produce spodumen; ceea ce rezultă conține aproximativ 6% litiu și este trimis de la Australia în China (unde se rafinează aproximativ 60% din cantitatea de litiu din lume).

            Ca parte a efortului său de a diversifica lanțul de aprovizionare, statul australian lucrează pentru a construi o facilitate de rafinare locală.

            Încălzirea globală

            În ultimii ani, Australia a cunoscut o serie de evenimente meteorologice extreme, asociate creşterii temperaturilor la nivel mondial[3]: creşterea temperaturilor alimentează o degradare generală a mediului înconjurător în Australia şi agravează dezastrele naturale, avertizează un raport guvernamental, care anunță că schimbările climatice antrenează, de asemenea, o topire lentă a gheții regiunilor alpine fragile de pe continent, contribuind la acidificarea oceanelor şi la creşterea nivelului mării.

            Climatologul Ian Lowe a calificat raportul drept un „apel la trezire”, înfricoşător pentru Australia, a cărei creştere economică depinde în mare măsură de exporturile de gaze şi cărbune: „Amploarea schimbărilor demonstrează că îmbunătăţirea consumului nostru energetic reprezintă o prioritate urgentă; de asemenea, trebuie să reducem exporturile de cărbune şi gaze”.

            Raportul prezentat – rezultatul unei cooperări între serviciile de meteorologie ale guvernului şi agenţia ştiinţifică naţională – estimează că în Australia clima s-a încălzit, în medie, cu 1,47 grade Celsius de la începutul înregistrărilor acestor date, din 1910. Ministrul Mediului, Tanya Plibersek, consideră acest lucru îngrijorător: „Pentru mediul nostru, pentru comunităţile noastre, acest raport întăreşte necesitatea unei acţiuni urgente privind schimbările climatice”.

Mucegaiul care descompune plasticul

Oamenii de știință de la Universitatea din Sydney au descoperit două feluri de mucegai, care poate descompune plasticul în 140 de zile, ceea ce dă speranță pentru criza reciclării[4]: cele două tipuri de mucegai – Aspergillus terreus și Engyodontium album – se găsesc în mod obișnuit în plante și în sol. “Este cea mai mare rată de degradare raportată în literatura de specialitate pe care o cunoaștem”, a declarat Ali Abbas, profesor de inginerie chimică la universitatea menționată.

Un raport din 2022 al Greenpeace a constatat că marea majoritate a materialelor plastice, care sunt reciclate în SUA, ajung în ocean sau în depozitele de deșeuri, care emit poluanți periculoși în aer. Doar 5% din materialele plastice sunt de fapt, reciclate. Lisa Ramsden, un activist Greenpeace SUA, a declarat că industriile vor putea tripla producția de plastic până în 2050, ceea ce ar agrava problema. “Se produce mai mult plastic, iar un procent și mai mic din acesta este reciclat”, a declarat Ramsden.

Conform opiniei exprimate de Columbia Climate School, reciclarea plasticului rămâne o provocare majoră în industria deșeurilor, deoarece acesta este adesea contaminat cu alimente și alte produse.

          Pandemia – opinia lui Gerard Rennick, senator de Queensland (Australia), membru al Partidului Național Liberal

            Iată părțile cele mai importante ale intervenției sale din 21 decembrie 2022, în Senatul Australiei[5]: „Suntem la sfârșitul lui 2022 și avem peste 10 milioane cazuri de Covid, iar Departamentul Australian de Sănătate (TGA), bineînțeles că s-a oprit să mai contorizeze situația, cândva, în septembrie (2022 – n.n.), deoarece cred că devenea prea stânjenitor să admită că în ciuda faptului că sunt peste 20 de milioane de vaccinați, peste jumătate din țară a făcut Covid. Ce s-a întâmplat cu protecția pe care trebuia să ne-o ofere vaccinul?… acum avem excesul de mortalitate despre care a vorbit mai înainte senatorul Babet. Avem 8.706 decese în plus în 2021, în ciuda faptului că New South Wales a fost în carantină Timp de trei luni. În teorie, mortalitatea ar fi trebuit să fie mai mică, așa cum a fost în 2020. Dar, haideți să nu luăm în calcul și anul 2020 în statisticile TGA, îmi pare rău, pe 2020 nu-l contabilizează. Să ne prefacem că atunci nu s-a întâmplat nimic. Aproape 140.000 de vătămări post-vaccinare, mai mult decât toate vătămările post-vaccinare de după anul 1971, mai mult decât toate vătămările puse la un loc…         

            L-am întrebat pe profesorul Brendan Murphy, care era președintele Departamentului de Sănătate la acea dată, dacă a citit sau nu raportul non-clinic despre vaccinul Pfizer. Și ce să vezi? Nu l-a citit… Cu toate acestea, cu câteva zile înainte declara că proteina spike nu este în sânge. Dacă ar fi citit raportul, ar fi știut că nici măcar nu au testat vreodată existența proteinei spike și ar mai fi aflat că atunci când au făcut studiile pe animale, raportul arăta că nu existau diferențe cu privire la inflamația pulmonară, între grupul placebo și grupul vaccinaților, după nouă zile. Nu există nici măcar o dovadă cât de mică care să arate că acest vaccin este eficient.

            Dar este cineva în această Cameră, chiar aici și chiar acum, care chiar a citit acel raport? Pun pariu că nu… Dar voi toți ați ieșit și ați spus că este sigur și eficient, când nici măcar nu aveați idee despre ce vorbiți. Să vă fie rușine, pentru că legea în țara aceasta, în Registrul Australian al Imunizării, spune că nu poți fi constrâns să te vaccinezi, în primul rând, și în al doilea rând, că trebuie să fii corect informat cu privire la conținutul vaccinului.

            Acum, trebuie să sapi foarte adânc pentru a lămuri această problemă, dar această proteină spike din vaccin nu este aceeași cu proteina spike virală. Nu, nu, nu! De fapt, ei au schimbat una din nucleotide, așa încât avem o genă sintetică în vaccin… Au adăugat la molecula de ARN mesager un lanț lung de 70 de nucleotide cu adenină, cu scopul de a o face să reziste mai mult în Timp. Este modificată ca să reziste mai mult. S-a arătat că ARN-ul mesager din studii a rezistat până la nouă zile. Lipidele au rezistat cel puțin două zile… Și au oprit studiile în ciuda faptului că această concentrație a lipidelor, care sunt cationice, s-a dublat în ovare din ziua întâi până în ziua a doua… Stiți ce au făcut? Au oprit studiile… au ieșit și au spus tuturor că proteina spike rămâne la locul injectării… Ei bine, a fost o minciună uriașă…

            Dacă vreți să vorbim despre dezinformare, mergeți și verificați pagina 44 din raportul Pfizer despre studiul nonclinic. A fost pus în circulație de către TGA, ca urmare a solicitării 239-6 FOI… L-am citit de multe ori. Și știți ce am aflat? Și dumneavoastră ar trebui să citiți paragraful de la începutul paginii opt, care spune că studiul sugerează că proteina spike poate să fie inserată în membrană sau să fie secretată de celulă. Ce vă spune asta?… Vă spune că, mai degrabă decât să omoare patogenul în cauză, ceea ce ar fi făcut un vaccin obișnuit, acest vaccin intră în celulă, preia controlul activității ribozomilor, care produc proteina și inițiază producerea de substanță toxică. Nu acesta ar trebui să fie scopul vaccinului. Vrem de fapt să omorâm virusul. Nu vrem să-l multiplicăm… Bineînțeles că Brendan Murphy, președintele Departamentului de Sănătate, ne spune că nu avem de ce să ne îngrijorăm. Dânsul nu a citit niciodată documentul; și îl mai avem pe profesorul Kelly, care a ieșit și a făcut afirmația îndrăzneață precum că vaccinul oprește transmiterea virusului. Ei bine, MINȚEA, pentru ca FDA a ieșit și a declarat în 20 decembrie 2020 că nu există nici o dovadă că vaccinul oprește transmiterea. Și când am insistat, a ieșit la iveală că nu există studii care să arate că apar IgA-uri în mucoase.

            Nu trebuie să mă credeți pe cuvânt. Mergeți și vorbiți cu Robert Clancy, cel mai cunoscut imunolog și vaccinolog australian… Da? S-a pensionat… Puteți să aveți încredere în el. Nu este din interiorul Big Pharma sau al marilor universități, care nu sunt de fapt interesate de cercetare. Sunt interesate doar să-și umple buzunarele…”.

            Ploaia cu pești

            Locuitorii orașului australian Latzamanou din Teritoriul de Nord, care se află la aproximativ 900 km de Darwin, au rămas șocați pe 23 februarie 2023, când a plouat cu pește din Cer în timpul unei furtuni[6]: expertul în pești de la Muzeul Queensland, Jeff Johnson, a declarat că peștii care au căzut erau cunoscuți sub numele de „spangled perch” sau „spangled grunters” – printre cei mai comuni pești de apă dulce din Australia.

            Un incident similar a avut loc la Lajamanu în 2010, iar anterior a mai fost înregistrat în 1974 și 2004. Penny McDonald, o locuitoare a orașului, a declarat următoarele după ploaia cu pești din 1974: „M-am trezit dimineața, lucram la școală la acea vreme, iar străzile din fața casei mele erau acoperite de pești mici, erau foarte mulți în jur – a fost pur și simplu uimitor”.

            Potrivit oamenilor de știință, perturbațiile puternice ale aerului, cum ar fi tornadele, ridică apa și peștii în aer. Atunci când tornadele trec pe deasupra unor ape mari, ele devin cunoscute sub numele de trombe de apă. Acestea aspiră apa din orice corp de apă pe care îl survolează, împreună cu peștii sau creaturile care înoată în apă. Tornada transportă apoi peștii pe o anumită distanță. Pe măsură ce devine mai slabă, tornada își pierde energia de a reține obiectele, iar peștii cad pe sol…

            Profesorul Ernest Agee de la Universitatea Purdue din statul Indiana (SUA) a declarat pentru Biblioteca Congresului: „Am văzut iazuri mici, golite literalmente de apă de către o tornadă care trecea. Așadar, nu ar fi nerezonabil ca broaștele (sau alte ființe vii, cum ar fi peștii) să „plouă din ceruri”. Cu toate acestea, în zonă nu a fost semnalată o tornadă atât de puternică, prin urmare, fenomenul rămâne în continuare fără un răspuns concret.

            Rasismul afișat față de africani

          Pe 21 decembrie 2022, experți independenți ai ONU au arătat că africanii și persoanele de origine africană sunt expuse în toate sferele Australiei majoritar albă, la „forme multiple de discriminare rasială, xenofobie și rasism sistemic”[7]: la finalul unei vizite oficiale de zece zile în țară, Grupul de lucru de experți ONU pentru persoanele de origine africană și-a exprimat îngrijorarea profundă că, într-o țară multiculturală, cum este Australia, care profesează o identitate națională incluzivă, „persoanele de origine africană se confruntă cu profilarea rasială”, fiind, de asemenea, victime ale „insomniei rasiale, abuzului de autoritate, intervențiilor excesive ale poliției, subprotecției, țintirii și violenței”. Grupul, condus de Catherine Namakula, a luat cunoștnță de discursurile rasiste care îndeamnă la ură și la utilizarea stereotipurilor rasiale negative de către unii politicieni și mass-media din Australia: „Cercetările care documentează experiența tinerilor în școli arată că mulți australieni africani sunt expuși la hărțuire rasistă fără posibilitatea de a fi ascultați”, au spus experții într-un comunicat. În acest sens, ei au raportat „rate ridicate de încarcerare, detenție pe perioadă nedeterminată, probleme de sănătate mintală și sinucidere a refugiaților din Sudanul de Sud, până în Australia”. În școli și în comunitate, rapoartele de „rasism sever și omniprezent” le-au afectat sentimentul de apartenență și oportunitățile. Separat, experții independenți ai ONU au depus mărturii despre „abordările rasiale ale guvernului și societății australiene” cu privire la restricțiile Covid-19. Potrivit grupului de lucru, mărturiile strânse au clarificat realitatea de lungă durată, care arată că Oamenii de origine africană sunt „încă sub asediu”.

            „Un număr disproporționat de Oameni de origine africană au fost catalogați drept “cetățeni ilegali, alungați pe termen nelimitat de populația australiană din centrele de detenție offshore și interioare”, au argumentat ei. Moștenirea unei politici de imigrație „australiană albă” a condus la „o cultură a negării acestei realități rasiale”. Sănătatea mintală a copiilor, bărbaților și femeilor de origine africană trebuie să fie o preocupare urgentă, care necesită îngrijire adecvată din punct de vedere cultural și informații despre traumele suferite de africanii din Australia. Experții spun că toți copiii aflați în „detenție” trebuie dezincriminați și returnați în familiile și comunitățile lor pentru a trece la o abordare centrată pe sănătatea publică, care abordează cauzele care stau la baza delincvenței juvenile.

            În general, experiențele persoanelor de origine africană continuă să fie afectate de trecutul colonial al țării, de o politică de imigrație australiană albă, care fusese abandonată în 1973 și de moștenirea ei, încă îndurată de popoarele Primelor Națiuni din Australia, inclusiv de aborigeni, de locuitorii strâmtorii Torres și Insulele Mării de Sud. În aceste condiții, Oamenii de origine africană se confruntă cu „o cultură a negării acestei realități rasializate”. Grupul de lucru va prezenta, în septembrie 2023 la Geneva, un raport care conține concluziile și recomandările sale către Consiliul pentru Drepturile Omului al Națiunilor Unite.

[1] Vezi site-ul https://www.descopera.ro/dnews/20254130-arta-rupestra-din-sudul-australiei-distrusa-de-vandali, postat și vizitat pe 23 decembrie 2022

[2] Vezi site-ul Cum a ajuns Australia cel mai mare furnizor de litiu din lume? (descopera.ro), postat și vizitat pe 26 noimebrie 2022

[3] Vezi site-ul Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România » Raport „înfricoșător”. Încălzirea globală distruge mediul natural al Australiei (uzp.org.ro), postat și vizitat pe 28 noiembrie 2022

[4] Vezi site-ul https://www.stiripesurse.ro/descoperire-revolutionara-in-australia-mucegai-care-poate-descompune-plasticul-in-140-de-zile_2877895.html, postat și vizitat pe 16 aprilie 2023

[5] Vezi site-ul Politicianul pe care nu-l avem. OAMENII MOR și clasa politică TACE. Cel mai brav senator australian denunță viguros CRIMA VACCINĂRII COVID și solicită daune pentru victime. Intervenție extraordinară a lui Gerard Rennick tradusă în limba română | ActiveNews, postat și vizitat pe 29 decembrie 2022

[6] Vezi site-ul Ploaie cu pești, sub privirile șocate ale oamenilor. FOTO | ActiveNews, postat și vizitat pe 24 februarie 2023

[7] Vezi site-ul Australie : les personnes d’ascendance africaine font face au racisme (Experts de l’ONU) | ONU Info (un.org), postat și vizitat pe 22 decembrie 2022

Emilian M. Dobrescu

            Autoritățile indiene investesc o sumă de 1,46 trilioane de dolari în aproximativ 7.000 de proiecte de infrastructură care pot putea ajuta la revenirea economiei[1]. Premierul Narendra Modi a anunțat că obiectivul Executivului este acela ca India să ajungă să aibă o producție de sine stătătoare: „Multe afaceri din întreaga lume văd India ca pe un lanţ de aprovizionare. Acum, odată cu ceea ce facem pentru India, trebuie să mergem mai departe cu mantra «a face pentru lume». În India, nu unul, nu două, ci trei vaccinuri se află în diferite faze ale testării. Când primim undă verde de la Oamenii de ştiinţă, vor fi produse la scară largă; pandemia de coronavirus reprezintă o criză puternică, dar nu atât de mare încât să oprească economia Indiei, care se autosusţine”.

            Economia Indiei este prognozată să se extindă cu 6,1% în acest 2023, după ce în 2022 a înregistrat o creștere de 6,8%.

            Agricultorii protestează

            După Punjab și Haryana, protestele s-au răspândit în Uttar Pradesh, unde s-au organizat mitinguri gigantice împotriva reformei guvernului care liberalizează piețele agricole[2]: pe 5 februarie 2021, peste 10.000 de fermieri s-au adunat în orașul Shamli, în inima unei regiuni producătoare de trestie de zahăr, pentru a contesta interdicția de concentrare impusă de guvernul regional sub pretext sanitar. Mii de țărani din Uttar Pradesh s-au alăturat, de asemenea, protestului desfășurat în Capitală, New Delhi, la fel ca și țăranii din Punjab și Haryana instalați din 26 noiembrie 2020 într-un blocaj al unor posturi de trecere a frontierei.

            Pentru a protesta împotriva reducerilor impuse de Guvernul indian și pentru a menține presiunea, sindicatele agrare au cerut pe 6 februarie 2021 o blocadă a autostrăzilor strategice din toată țara, începand imediat cu Punjabul, Haryana, Uttarakhand și alte câteva zone din sudul țării. Operațiunea, denumită „Chakka Jam”, a durat trei ore, între orele 12 și 15: a fost prima demonstrație majoră de la incidentele care au marcat așa zisa ”Paradă a tractorului” de la New Delhi, desfășurată în ziua sărbătorii naționale, pe 26 ianuarie 2021. Țăranii s-au abătut de la ruta negociată cu poliția și au invadat centrul Capitalei și Fortul Roșu, o clădire de referință din Delhi, unde au ridicat steagul sikh. Ciocnirile cu poliția au lăsat în urmă un mort și 400 de răniți. Poliția din Delhi a declarat că a interzis tuturor protestatarilor intrarea în oraș sub amenințarea cu represalii; poliția a săpat tranșee, a ridicat baricade de beton, sârmă ghimpată, scânduri prevăzute cu cuie, pentru a împiedica țăranii să intre în Delhi, semnalează sindicaliștii localnici.

            Revolta țărănească pare să fi scăpat complet de sub controlul Guvernului, care pierde teren de la începutul crizei, sub presiunea unei populații tot mai unite în protest. Executivul, care a refuzat să-și retragă reforma, a semnalat prin presă controlată de stat că mișcarea va lua sfârșit după incidentele petrecute de Ziua Republicii, bazându-se pe deligitimizarea sindicatelor, acuzate că nu știu cum să-și controleze membrii. În felul acesta Guvernul a subestimat determinarea agricultorilor și a sindicaliștilor în lupta pentru drepturile lor…

            Apocalipsa Covid

            La finalul lunii aprilie 2021, India a fost cea mai afectată țară din lume[3]: cu 2.597.285 de cazuri noi, iar aceasta a reprezentat o creștere de 20% față de săptămâna 19-25 aprilie 2021. Pe 7 mai 2021, India s-a confruntat cu un alt vârf al pandemiei când a înregistrat 414.188 de noi infecții și 3.915 decese în 24 de ore, ceea ce a ridicat numărul de persoane infectate cu coronavirus la 21 de milioane. A fost a treia oară de la începutul lunii mai 2021 când au existat peste 400.000 de cazuri într-o singură zi – în medie, au existat mai mult de patru cazuri noi pe secundă și mai mult de două decese pe minut în acele 24 de ore; odată cu creșterea numărului de cazuri, virusul a afectat mai multe persoane din toate grupele de vârstă, inclusiv copii și sugari.   

            Metodologii diferte de raportare sau neglijență crasă

            Peste 4,7 milioane de oameni din India – de aproape 10 ori mai mult decât sugerează înregistrările oficiale – au murit din cauza Covid-19, potrivit unui raport al OMS, dat publicității la începutul lunii mai 2022[4]. Guvernul Indiei a respins cifra, spunând că metodologia este greșită. Doar 500.000 de persoane au murit de Covid-19 în India, conform cifrelor oficiale publicate de acestă țară.

            În noiembrie 2020, cercetătorii de la World Mortality Dataset – un depozit global care oferă date actualizate despre decesele din toate cauzele – au cerut autorităților din India să furnizeze informații despre numărul total de decese cauzate de pandemie. „Acestea nu sunt disponibile”, le-a spus principalul birou de statistică din India cercetătorilor, conform lui Ariel Karlinsky, un om de știință care a creat setul de date și este membru al unui grup consultativ înființat de OMS pentru estimările sale privind decesele în exces cauzate de Covid la nivel global în 2020 și 2021. Deși este dificil de spus câte dintre aceste decese s-au datorat Covid, ele pot fi considerate o măsură a amplorii și a bilanțului pandemiei.

            India a înregistrat oficial mai mult de jumătate de milion de decese din cauza noului coronavirus până în prezent. A raportat 481.000 de decese de Covid între 1 ianuarie 2020 și 31 decembrie 2021, dar estimările OMS estimează că cifra este de aproape 10 ori mai mare; experții OMS au sugerat că India reprezintă aproape o treime din decesele de Covid la nivel global. Deci India se numără printre cele 20 de țări – reprezentând aproximativ 50% din populația globală – care reprezintă peste 80% din surplusul de mortalitate global estimat pentru anii 2020 și 2021. Aproape jumătate dintre decesele care până acum nu au fost numărate la nivel global au avut loc în India, acasă, în special în sate; evidența proastă înseamnă că din 10 milioane de decese în fiecare an – pe baza unor studii demografice și estimări ale de ONU – șapte milioane nu au o cauză de deces certificată medical și trei milioane de decese pur și simplu nu sunt înregistrate. Femeile sunt subnumărate și înregistrarea este deosebit de scăzută în cele mai sărace state, cum ar fi Uttar Pradesh și Bihar.

            Dar India, spun cercetătorii, refuză de asemenea să facă publice datele de bază despre pandemie – defalcarea cazurilor, spitalizărilor și deceselor în funcție de vârstă, sex și statutul de vaccinare. Fără date fiabile despre numărul deceselor, devine dificil de confirmat dacă programul de vaccinare de succes reduce, de fapt, decesele. „Lipsa datelor și opacitatea datelor au fost semnele distinctive ale pandemiei din India. Există adesea o aroganță nonșalantă, cu privire la faptul că nu se îmbunătățește calitatea datelor sau nu pune datele disponibile”, spune Bhramar Mukherjee, profesor de biostatistică și epidemiologie la Universitatea din Michigan (SUA), care a urmărit îndeaproape pandemia. Alții consideră că insistența încăpățânată a Indiei asupra veridicității bilanțului său oficial al pandemiei este uluitoare. Cererile de despăgubire pentru decesele cauzate de Covid în unele state depășesc cifrele lor oficiale. „Opoziția politică dincolo de liniile de partid este de înțeles, dar aceasta nu este o scuză pentru a zbura orb”, spune Prabhat Jha, un epidemiolog la Universitatea din Toronto, care a condus ambițiosul studiu Milion Death din India.

            Cercetătorii spun că India ar trebui să îmbunătățească sistemul de înregistrare civilă, să stimuleze raportarea deceselor, să îmbunătățească certificarea medicală și datele. India ar putea, de asemenea, să colecteze datele despre decese prin învățarea automată modernă și lucrătorii comunitari din domeniul sănătății și din surse precum cărțile de identitate biometrice inactive și înregistrările telefoanelor mobile. Pe măsură ce au loc tot mai multe decese în spitale – ca și în China – înregistrarea deceselor și a cauzelor de deces ar trebui să devină mai ușoară în viitor. O modalitate prin care India ar putea înțelege destul de rapid numărul de persoane care au murit de Covid ar fi să adauge o întrebare simplă la următorul recensământ: a existat un deces în gospodăria ta de la 1 ianuarie 2020? Dacă da, vă rugăm să ne spuneți vârsta și sexul decedatului și data decesului. „Acest lucru ar oferi o estimare directă a deceselor în exces în timpul pandemiei”, spune dr. Prabhat Jha.

            În anii 1930, o creștere mare a ratelor de deces prin cancer pulmonar în rândul bărbaților, înregistrată în datele de rutină din SUA și Marea Britanie, a condus la identificarea fumatului ca una dintre cauzele majore. În anii 1980, o creștere a deceselor în rândul tinerilor homosexuali din San Francisco a fost preluată de sistemul de înregistrare a deceselor și a condus la identificarea HIV/SIDA, marcând debutul unei epidemii globale. Profesorul Bhramar Mukherjee spune că ”India ar trebui să-și aducă la tăcere criticii publicând date despre mortalitatea pentru toate cauzele în Timpul pandemiei. Să verificăm știința prin știință. Să punem la dispoziție toate datele naționale disponibile”.

            Varianta Omicron

            Toți cei 34 de pacienți infectați cu varianta Omicron, cu excepția unuia, tratați la spitalul Lok Nayak al guvernului din Delhi, India, au fost complet vaccinați, iar cel puțin două persoane au primit și a treia doză, au declarat oficialii[5]. Lok Nayak a fost primul spital desemnat ca centru de tratament pentru cei suspectați de a fi infectați cu noua variantă. „Toți cei confirmați ca fiind infectați cu Omicron au avut simptome ușoare, cum ar fi febră, dureri în gât și dureri de corp. Niciunul dintre ei nu a avut nevoie să fie pus pe oxigen sau ventilator. Partea bună a variantei este că până acum am observat doar simptome ușoare la pacienți. Cu toate acestea, ar putea fi și din cauza vaccinării. Dacă infecția începe să se răspândească în comunitate, teama este că cei care rămân nevaccinați ar putea avea simptome severe”, a declarat Dr. Suresh Kumar, directorul medical al spitalului Lok Nayak.

            Baza militară de pe ghețarul Siachen

            Ghețarul Siachen, situat în estul zonei Karakoram din Munții Himalaya, este al doilea cel mai lung ghețar din zonele nepolare ale lumii, întinzându-se pe 78 km[6]. Cea mai mare parte a ghețarului Siachen se încadrează în linia de control, un teritoriu împărțit de Pakistan și India. Din 1984, ambele țări au luptat intermitent pentru suveranitatea asupra acestei regiuni, motiv pentru care ghețarul Siachen este numit cel mai înalt câmp de luptă de pe Pământ.

            După războiul indo-pakistanez din 1971, a fost semnat un acord între cele două țări care a devenit cunoscut sub numele de Acordul de la Shimla, însă în acesta nu a fost menționat clar și cine controlează ghețarul. Oficialii ONU au presupus că nu va exista o dispută între India și Pakistan pentru o regiune atât de rece și pustie încât nu au trecut-o în document.

            La începutul anilor 1980, sub pretextul unor acțiuni civile de explorare a ghețarului, Pakistanul a trimis trupe în zonă. În 1984, observând acțiunile ascunse ale vecinului său, India a lansat o operațiune militară de succes și de atunci a păstrat controlul asupra întregului ghetar Siachen și a afluenților săi. Între 1984 și 1999 s-au produs dispute armate frecvente în zonă. Din cauza condițiilor dure, mai mulți soldați au murit în Siachen de frig. Atât India, cât și Pakistanul mențin prezența militară permanentă în regiune, la o înălțime de peste 6.000 de metri, și continuă să se șicaneze reciproc.

            Până în 2003, atunci când a intrat în vigoare un nou pact, cele două părți au pierdut un număr de 2.000 de soldați în zonă, în principal din cauza furtunilor, avalanșelor și bolilor. Au stabilit 150 de posturi de control de-a lungul ghețarului, cu câte 3.000 de militari fiecare; cifrele oficiale cheltuite de cele două țări pentru menținerea acestor avanposturi militare se ridică annual la aproximativ 300 de milioane de dolari pentru India și 200 de milioane de dolari pentru Pakistan.

            Ghețarul Siachen posedă cel mai înalt helipad[7] din lume, construit de India la Punctul Sonam, la o altitudine de 6.400 m deasupra nivelului mării. În afară de prezența militară indiană și pakistaneză, regiunea geografică nu este populată. Cea mai apropiată așezare civilă este satul Warshi, la 20 km în aval de Punctul Sonam.

          Cea mai poluată capitală din lume

Aerul pentru respirat din Delhi este o considerat o „crimă împotriva Umanității” și îi determină pe activiștii de mediu să solicite închiderea școlilor[8]: cei 20 de milioane de locuitori din Delhi au respirat doar fum deoarece Indicele de Calitate a Aerului (AQI) a depășit categoriile „sever” și „periculos” în aproape toate stațiile de monitorizare din capitala indiană. Pe 5 noiembrie 2022, AQI a depășit nivelul 450 în multe locuri din Delhi la începutul zilei, potrivit datelor furnizate de Consiliul Central pentru Controlul Poluării. Se cunoaște că tot ce este peste nivelul 400 al AQI afectează persoanele sănătoase, cu impact grav asupra celor cu boli existente – indicele a fost chiar peste nivelul 800 în unele zone din oraș, potrivit datelor oficiale.

„Ceea ce se întâmplă cu poluarea aerului în Delhi este o crimă împotriva Umanității, există o prăbușire totală a responsabilității: cea mai poluată capitală din lume este acoperită de smog în fiecare iarnă, deoarece aerul rece și greu captează praful din construcții, emisiile vehiculelor și fumul provenit din arderea miriștilor în statele vecine. Părinții și ecologiștii au cerut pe rețelele de socializare ca școlile să fie închise”, spune scriitorul Suhel Seth.

„Știu că nu vă votează copiii, dar totuși, solicit tuturor miniștrilor din Delhi (regiunea capitalei) să închidă imediat toate școlile: nu este normal să respiri aer cu 500+ AQI, iar fiecare al treilea copil să aibe o provocare pulmonară”, spune activistul de mediu Vimlendu Jha. În Delhi s-au oprit majoritatea lucrărilor de construcție și demolare pentru a reduce poluarea cu praf și s-a făcut apel la locuitori să împartă călătoriile cu mașina și motocicleta, să lucreze de acasă atunci când este posibil și să reducă utilizarea cărbunelui și a lemnelor de foc.

Cea mai populată țară

            Pe 14 aprilie 2023 India va deveni cea mai populată țară din lume, potrivit prognozei ONU, cu 1,4 miliarde locuitori, la egalitate cu China[9]: populația Chinei va începe probabil să scadă începând din 2024. În 2022, în China s-au născut 10,6 milioane de oameni, ceva mai mult decât numărul deceselor, pe fondul scăderii rapide a ratei fertilităţii. Rata fertilității din India a scăzut, de asemenea, substanțial în ultimele decenii – de la 5,7 nașteri per femeie în 1950 la două nașteri pe femeie în 2022, în Timp ce China și-a redus rata de creștere a populației de la 2% în 1973 la 1,1% în 1983, apoi rata de creștere a fost sub 1% în China. India a cunoscut o creștere rapidă a populației – cu un ritm mediu anual de aproape 2% – în cea mai mare parte a celei de-a doua jumătăți a secolului trecut. De-a lungul Timpului, rata mortalității a scăzut și în India, iar speranța de viață și veniturile au crescut; mai mulți Indieni – în special cei care locuiesc în orașe – au început să aibă acces la apă potabilă curată și canalizare, în Timp de rata natalității a rămas ridicată.

            India a lansat programul de planificare familială în 1952 și a stabilit o politică națională pentru populație abia în 1976; dar, sterilizările forțate a milioane de Indieni săraci în cadrul unui program de planificare familială exagerat din 1975 – când libertățile civile au fost suspendate – au dus la o reacție socială vehementă împotriva acestui tip de politici. Devansarea populației Chinei de către India întăresște dorința Indiei de a obține un loc permanent în Consiliul de Securitate al ONU, care are acum cinci membri permanenți, inclusiv China. India este membru fondator al ONU și a insistat întotdeauna că dorința sa de a avea un loc permanent în Consiliul de Securitate este justă. Modul în care se schimbă demografia Indiei este, de asemenea, semnificativ, avertizează K. S. James de la Institutul Internațional pentru Științe ale Populației din Mumbai. India trebuie să gestioneze „tranziția demografică sănătoase” prin utilizarea planificării familiale pentru o populație săracă și needucată: „Majoritatea țărilor au făcut acest lucru după ce au atins niveluri de alfabetizare și de trai mai ridicate”.

            Una din cinci persoane de sub 25 de ani din lume este din India și 47% dintre Indieni au sub 25 de ani. Două treimi dintre indieni s-au născut după ce India și-a liberalizat economia la începutul anilor 1990. Această generație de tineri indieni va fi cea mai mare sursă de consum și forță de muncă în noua economie a cunoașterii și a conectivității; Indienii devin, după 2023, cel mai mare grup de talente la nivel mondial; în 2022, doar 40% din populația de vârstă activă a Indiei lucra sau dorea să muncească, potrivit Centrului de Monitorizare a Economiei Indiene (CMIE)…

Marele Zid Indian

Fortul Kumbhalgarh din India a fost clădit pentru a ocroti de atacurile vrăjmașe un număr de 360 de temple și include un zid gigantic, vechi de peste o jumătate de mileniu (https://www.canal3.md/ro/marele-zid-indian-constructia-uimeste-prin-modul-in-care-a-fost-construita-si-rolul-pe-care-l-a-inde_76149.html): numită, uneori, „Zidul Kumbhalgarh”, această grandioasă construcție de împrejmuire este cunoscută sub numele de Marele Zid Indian, care are 36 km lungime și se află astfel pe locul doi în lume după Marele Zid Chinezesc.

Zidul aflat în India este masiv, iar aspectul său este cu adevărat impozant, prezentând, pe alocuri, o asemănare izbitoare cu Marele Zid Chinezesc: zidul indian trece peste dealuri semețe și peste văi adânci. Grosimea sa maximă este de 15 metri, în secțiunile cele mai late. Pe cât de folositor a fost odinioară în scop defensiv, de respingere a inamicilor, pe atât de util este astăzi, în scop turistic, de atragere a turiștilor străini.

Munca de construire a fortului și a zidurilor de la Kumbhalgarh au debutat în anul 1443, cu doar cinci decenii înainte de expedițiile lui Columb către Lumea Nouă: 60 dintre templele din incintă sunt hinduse, restul fiind jainiste. Jainismul este o străveche religie indiană, care prescrie non-violența sub toate formele sale și în toate aspectele vieții.

Vardhamana Mahavira (599-527 î.Hr.) a fost fondatorul jainismului, dar acest înțelept oriental doar a revigorat această credință, ale cărei începuturi sunt mult mai vechi: Mahavira condamna sacrificiile de animale și orice act de agresiune îndreptat contra vreunei făpturi. În lume sunt aproximativ 6 milioane de Jainiști, dintre care peste 4 milioane se află în India; ca și Budiștii, Jainiștii cred în reîncarnare și o consecință a concepției lor despre viață este dieta vegetariană.

Una dintre speranțele constructorilor Marelui Zid Indian a fost că, datorită înfățișării sale de fortificație inexpugnabilă și a remarcabilei sale capacități defensive, măreața construcție îi va ține pe inamici la distanță și astfel vor fi evitate confruntările directe și sângeroase de pe câmpul de luptă, fiind limitată violența care… înrăutățește karma. Impozantele ziduri separau două regate – Mewar și Marwar, state între care relațiile erau departe de a fi cordiale. La vremuri de grea primejdie, complexele și grandioasele fortificații serveau ca ultim refugiu al căpeteniilor statului Mewar.

Se povestește că, în cele peste cinci veacuri de existență, imensul fort a căzut o singură dată în mâinile inamicului, dar nu prin năruirea vreunei porțiuni de zid, ca urmare a acțiunii vreunui asediator. Ci, doar din pricină că apărătorii au rămas fără apă potabilă.

Misiunea Gaganyam

            Pe 29 decembrie 2022, Ministrul Științei și Tehnologiei din India a declarat pentru Parlament că prima misiune de zbor spațial uman a Indiei a fost programată pentru ultimul sfert al anului 2024. Numit misiunea Gaganyaan, proiectul își propune să demonstreze capacitatea de zbor spațial uman prin lansarea unui echipaj de trei membri pe o orbită situată circumterestră la a 400 km altitudine timp de trei zile, spune Organizația Indiană de Cercetare Spațială (ISRO) pe pagina sa web. Programul spațial al Indiei este încă în fazele sale incipiente, dar a căpătat o tot mai mare atenție la nivel mondial în perioada 2019-2022, după ce vehiculul de lansare al ISRO a lansat un număr record de 104 sateliți într-o singură călătorie. În 2022, o companie privată de tehnologie spațială a testat primul motor de rachetă imprimat 3D din lume, care poate fi pregătit pentru un nou zbor în doar patru zile de la pfrecedentul zbor.

            Zborul spațial uman din misiunea Gagnyaan, numit „H1”, va fi propulsat de racheta LVM3, care a demonstrat în testele efectuate până acum că este una dintre cele mai fiabile lansatoare ale agenției spațiale a Indiei. Racheta a fost reconfigurată pentru a fi potrivită pentru a trasnporta cosmonauți, fiind cunoscută acum sub numele de Human Rated LVM3 (HLVM3) și conține și un Sistem de Evacuare a Echipajului (CES), care este alimentat de motoare solide cu acțiune rapidă, cu viteză mare de ardere, pentru a-i permite echipajului să fie dus la o distanță sigură în caz de urgență în Timpul lansării sau al ascensiunii. Modulul Orbital constă dintr-un Modul de Echipaj (CM) și un Modul de Serviciu (SM); CM este spațiul locuibil, format dintr-o structură interioară metalică presurizată și o structură exterioară nepresurizată cu Sistem de Protecție Termică (TPS) pentru reintrarea în siguranță a echipajului în atmosferă. CM conține, de asemenea, sistemele necesare de susținere a vieții, avionică și sisteme de decelerare, în Timp ce SM oferă suport prin sistemele de propulsie și putere, avionică și mecanismele de desfășurare.

            Testul de foc static al amplificatorului solid al HLVM3 a fost finalizat, în Timp ce etapele lichidă și crio au finalizat testele de calificare ale motorului. A fost finalizat și testul de foc static al CES, în Timp ce testele de caracterizare a propulsiei CM și SM au fost și ele finalizate. În noiembrie 2022, ISRO a efectuat Testul Integrat de Parașută Principală (IMAT) al sistemului de decelerare al modulului echipajului, cu o masă falsă de cinci tone, eliberată de la o altitudine de peste 2,5 km. Testul a simulat o situație unică în care una dintre parașute nu s-a deschis.

            Într-un răspuns scris adresat Camerei Inferioare a Parlamentului, ministrul Științei și Tehnologiei a declarat că „având în vedere importanța primordială a siguranței echipajului, sunt planificate două misiuni de testare a vehiculelor înainte de misiunea ‘H1’ pentru a demonstra performanța sistemului CES și a sistemului de decelerare bazat pe parașute pentru diferite condiții de zbor”: zborurile fără echipaj G1 și G2 din misiunea Gaganyaan sunt programate să se desfășoare în trimestrele al treilea din 2023, rspectiv al doilea din 2024, iar zborul H1 a fost programat pentru trimestrul al patrulea din 2024; echipajul lui H1 – format din trei membri a fost selectat din membri ai Forțelor Aeriene Indiene și urmează o pregătire specifică misiunii în orașul Bangalore.

Orașul Firozabad

Firozabad, cunoscut drept capitala sticlei în India, este faimos pentru producția de brățări tradiționale viu colorate, însă orașul este și sursa unei comori ascunse și extrem de greu obținute[10]: „Un vecin a ars un sari (îmbrăcăminte tradițională pentru femei, în India, n.r.) și din ce a rămas, ne-a înmânat o bucată de argint pur”, povestește un localnic un moment întâmplat în Firozabad cu peste 30 de ani în urmă. Bărbatul care a obținut argintul nu era de loc un magician, ci un meșter. La fel ca toți meșterii din Firozabad, el mergea din ușă-n ușă și strângea sari-urile vechi pentru a obține din acestea metalul prețios.Până în anul 1990, această îmbrăcăminte tradițională era adesea țesută cu fire de argint sau aur pur. De aceea, artizanii căutau ceva mai mult decât haine vechi, ei voiau deșeurile pentru a obține metale prețioase.

Fondat în anul 1354 de Firoz Shah Tuglaq, sultanul din Delhi, Firozabad a fost construit ca un oraș-palat, care avea un tip de grandoare proprie. Astăzi, străzile orașului sunt ticsite de tarabe pline cu brățări colorate din sticlă, care strălucesc sub Soarele puternic. Brățările dețin un loc aparte în tradiția indiană, simbolizând prosperitatea și bunăstarea. De aceea, multe dintre femeile din India pot fi văzute purtând la ambele mâini un număr mare de astfel de bijuterii. Iar Firozabad și-a câștigat denumirea de „oraș al sticlei și al brățărilor”, grație celor aproximativ 150 de fabrici, înființate în jurul unui meșteșug ce are aici o istorie de mai bine de 200 de ani. Și cum importurile au fost interzise după cele două războaie mondiale, industria sticlei din Firozabad a cunoscut o evoluție fulminantă. După independența obținută de India în anul 1947, orașul a devenit curând furnizorul principal de sticlă și brățări în întregul stat. Astăzi, aici se realizează 70% din întreaga producție de sticlă din țară.

Conform vechii tradiții, brățările produse în oraș erau decorate cu foițe din aur, iar acest lucru presupunea că multe ustensile folosite în Timpul procesului de fabricare veneau în contact cu metalul prețios – de la sticle și recipiente în care se afla aurul, la ștergarele folosite la luciu și coșurile de depozitare. Ulterior, deșeurile provenite din producția de brățări ajungeau în canalizările orașului, fiind astfel creat un izvor secret de bogăție; odată colectat și procesat, gunoiul se transforma în bucăți de aur.

„Pentru cei nefamiliarizați, resturile de materiale sunt doar deșeuri, însă cunoscătorii înțeleg adevărata valoare a acestor gunoaie”, a spus Mohammad Sultan, proprietarul unui magazin de bijuterii. Însuși Mohammad s-a ocupat vreme de 25 de ani cu extracția de aur și a explicat că îndeletnicirea mai este cunoscută astăzi doar de o mână de meșteri. E nevoie de multă răbdare pentru a învăța meșteșugul și în nici un caz nu se învață într-o săptămână”, a mai spus acesta.  Consecvența are rezultate: mulți au devenit milionari după ce au stăpânit metoda. Însă aurul a dispărut treptat de-a lungul anilor, iar acum brățările sunt șlefuite cu alte substanțe chimice; chiar și în aceste condiții, de-a lungul străzilor din Firozabad pot fi găsite în continuare brățări decorate cu fir de aur.

          Naveta spațială

            Organizația Cercetare Spațială a Indiei (ISRO) a anunțat pe 18 februarie 2022 că intenționează să testeze vehiculul său de lansare reutilizabil (RLV-TD)[11], care seamănă izbitor de mult cu navetele spațiale, acum scoase din uz, pe care NASA le-a folosit între anii 1981 și 2011. Naveta spațială indiană va fi folosită doar ca parte a experimentelor pentru a demonstra conceptul, înainte de a fi extins pentru a putea transporta un întreg echipaj, alcătuit din astronauți indieni.

            Primul test a implicat un experiment de aterizare în care RLV-TD a fost transportat cu ajutorul unui elicopter până când a ajuns la o înălțime cuprinsă între trei și cinci kilometri, înainte de a fi eliberat și a zbura autonom către granița cu Spațiul Cosmic. Apoi, vehiculul va reveni spre o pistă lungă de cca 4 km și va ateriza în mod autonom: „După ce vom finaliza cu succes această misiune și vom valida software-ul nostru și trenul de aterizare, atunci vom obține date despre modul în care senzorii aerodinamici au funcționat pentru a manevra aeronava; astfel, în urma acestor teste vom fi pregătiți pentru experimentul de intrare pe orbită”, a declarat Unnikrishnan Nair, directorul Centrului spațial Vikram Sarabhai.

            Deoarece naveta va fi reutilizabilă, aceasta va reduce, de asemenea, o tonă de costuri pentru programul spațial indian, aflat încă în plină dezvoltare. În prezent, acesta funcționează cu un buget și resurse relativ mai limitate decât programele mai avansate, precum cele ralizate de NASA. În cele din urmă, ar putea fi o investiție excelentă pentru ISRO și una care ar putea da roade pentru un program spațial aflat în plină dezvoltare. Cu toate acestea, el a avut parte de numeroase eșecuri în ultimii ani, cauzate de cele mai multe ori de pandemia de Covid-19, dar și de alte evenimente neplăcute, precum exploziile catastrofale ale rachetelor.

Racheta balistică intercontinentală

India a testat cu succes o rachetă balistică cu rază lungă de acțiune și capacitate nucleară, a declarat Ministerul Apărării din această țară, care afirmă că “testul reușit reafirmă politica Indiei de a avea o capacitate minimă credibilă de descurajare”[12]: ”O lansare de antrenament reușită a unei rachete balistice cu rază intermediară de acțiune, Agni-4, a fost efectuată în jurul orei 19.30, pe 6 iunie 2022, de pe insula APJ Abdul Kalam, Odisha (estul Indiei). Testul de succes a făcut parte din lansările de rutină de antrenament pentru utilizatori, efectuate sub egida Comandamentului Forțelor Strategice: lansarea a validat toți parametrii operaționali, precum și fiabilitatea sistemului. Testul reafirmă politica Indiei de a avea o capacitate de descurajare minimă credibilă”. Agni-IV este o rachetă balistică sol-sol cu capacitate nucleară, cu o rază de acțiune de 4.000 de kilometri (2.500 de mile).

La sfârșitul lunii aprilie 2022, India a testat cu succes o versiune anti-navă a rachetei de croazieră supersonice BrahMos. În aceeași lună, forțele aeriene indiene au testat racheta BrahMos de pe un avion de vânătoare Sukhoi pe coasta de est. În martie 2022, India a testat cu succes precizia unei rachete de croazieră supersonice BrahMos cu rază de acțiune extinsă, lansată de pe Chennai, un distrugător de rachete ghidate stealth al Marinei indiene.

          Rachetă lansată accidental

            Pe 9 martie 2022, India a lansat accidental o rachetă în Pakistan și a recunoscut că incidentul are la bază o „defecțiune tehnică” în Timpul întreținerii de rutină[13]: racheta a pornit de la Sirsa, din statul indian Haryana. Oficiali de la New Delhi au spus că incidentul este „profund regretabil”, exprimându-și ușurarea că nimeni nu a fost ucis. Cu acest prilej, Ministerul Apărării din India a declarat: „La 9 martie 2022, în cursul întreținerii de rutină, o defecțiune tehnică a dus la tragerea accidentală a unei rachete. Guvernul Indiei a ordonat o anchetă la nivel înalt”.

            Armata pakistaneză a declarat că un „obiect zburător de mare viteză” s-a prăbușit în apropierea orașului Mian Channu, din estul țării, iar traiectoria sa de zbor a pus în pericol zborurile de pasageri. Se știe că ambele țări au arme nucleare, iar Islamabadul a avertizat India să „aibă grijă de consecințele neplăcute ale unei astfel de neglijențe” și să evite repetarea. Forțele aeriene pakistaneze au declarat că racheta a călătorit cu viteza de Mach 3 – de trei ori viteza sunetului – la altitudinea de 12.000 m și a zburat 124 km în Spațiul aerian pakistanez înainte de a se prăbuși. „Traiectoria de zbor a acestui obiect a pus în pericol multe zboruri naționale și internaționale de pasageri, atât în Spațiul aerian indian, cât și în cel pakistanez, precum și viața umană și proprietățile solului pe care a căzut”, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei pakistaneze, generalul-maior Babar Iftikharon.

[1] Vezi site-ul https://www.forbes.ro/redresarea-economiei-indiei-costa-146-trilioane-de-dolari-178859, postat și vizitat pe 15 august 2021

[2] Ciprian Pop, România Muncitoare, 6 februarie 2021

[3]  Vezi site-ul https://news.un.org/fr/story/2021/05/1095372, postat și vizitat pe 5 mai 2021

[4] Vezi site-ul India’s Covid-19 toll highest in the world – WHO (msn.com), postat și vizitat pe 5 mai 2022

[5] Vezi site-ul Din 34 de cazuri de infectări cu varianta Omicron la un spital din New Delhi, India, 33 au fost depistate în rândul persoanelor complet vaccinate | ActiveNews, postat șivizitat pe 27 decembrie 2021

[6] Vezi site-ul http://www.cunoastelumea.ro/siachen-cel-mai-inalt-camp-de-lupta-din-lume-la-ce-altitudini-se-poarta-conflictul-dintre-india-si-pakhistan-si-cat-de-mare-este-nebunia-umana/, postat și vizitat pe 24 septembrie 2018

[7] zonă de aterizare sau o platformă pentru elicoptere și aeronave cu motor

[8] Vezi site-ul https://www.descopera.ro/dnews/20211377-aerul-din-cea-mai-poluata-capitala-a-lumii-o-crima-impotriva-umanitatii, postat și vizitat pe 5 noiembrie 2022

[9] Vezi site-ul India va deveni cea mai populată țară din lume în aprilie 2023: Implicații la nivel global (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 2 iauarie 2023

[10] Vezi site-ul https://www.descopera.ro/cultura/20213887-orasul-din-india-care-ascunde-aur-in-canalizarile-sale-murdare, postat și vizitat pe 8 noiembrie 2022

[11] Vezi site-ul India testează o navă spațială asemănătoare cu navetele realizate de NASA (descopera.ro), postat și vizitat pe 19 februarie 2022

[12] Vezi site-ul https://www.stiripesurse.ro/india-a-testat-cu-succes-racheta-balistica-nucleara-reafirma-politica-indiei-de-a-avea-o-capacitat_2418395.html, postat și vizitat pe 6 iunie 2022

[13] Vezi site-ul India accidentally fires missile into Pakistan (msn.com), postat și vizitat pe 11 martie 2022